Observatoriulu ese de doue ori iu septemana, XL reurea si Sambat’a.
Pretiulu
penfru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai mulţii pe anu; — trimişii cu post'a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe fi luni 5 fl. s6u 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politicii, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie său linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a don’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. sj preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publica.
Prenumeratiuuile se potu face in modula cela mai usioru prin assemnatinnile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-uea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 28.
Sibiiu, Sambata 5/17 Aprile.
1880.
Revista politica.
Sibiiu, 16 Aprile st. n. 1880-
In siedinti’a din 13 1. c. a camerei deputati-loru din Vien’a, fîindu la ordinea dilei desbaterea speciale a bugetului si punenduse la votu fondulu de dispositiune, cabinetulu comitelui Taaffe suferi primulu esiecu (pierdere) parlamentara, refudianduise fondulu de dispositiune cu o maiorîtate de doue voturi.
Tactic’a tadoptata din partea opositiunei nem-tiloru cenralisti, in urm’a conferentiei prealabile tînutu la caval. Ant. Schmerling, au fostu aceea, ca cu ocasiunea votarei bugetului se refudie comitelui Taaffe fondulu de dispositiune, subt cuventu, ca de orece gubernulu actualu nu se bucura de increderea partidei centraliste, ea nu i pote vota fondulu de dispositiune. De si acestu planu alu opositiunei era cunoscutu, corniţele Taaffe incre-dienduse prea multu in zelulu partisaniloru sei nu s’au ingrijitu, ca ei se fia presenti la votare in numeru câtu se pote mai completu si asia, se intemplâ câ opositiuuea se fia in stare a vota cu o maioritate minima de doue voturi. De orece corniţele Taaffe au declaratu din capulu locului, ca votarea fondului de dispositiune nu o considera a fi pentru sine o cestiune de incredere, nici nu pdte fi vorba de a se face cestiune de cabinetu.
Cu tdte acestea, opositiunea nemtiloru centra-listi este incantata de triumfulu seu si organele ei publicistice cu „Neue freie Presse“ in frunte, into-nedia unu coru victoriosu, câ si candu opositiunea ar fi castigatu cea mai strălucită victoria parlamentara decisiva. Abstragendu dela acesta victoria prematura, pe care o serbedia press’a opositionala, votulu din 13 1. c. pote servi comitelui Taaffe câ unu Memento forte semnificativii, câ au sositu momentulu supremu de a isi lamuri situatiunea si a se decide câtu mai curendu, a paraşi politic’a sa urmata până acuma, care nu este nici calda si nici rece, ci se legănă intre cele doue estreme ale centralismului si ale federalismului. Ecuivocitatea este politic’a cea mai ingrata si mai periculosa si prin urmare si rea, pentru câ nu satisface nici pe partisanii gubernului si niee nu este in stare a
Foisior'a „Observatoriului“.
Poesii poporale.
(Urmare si fine.)
X.
Janculu si Urbanu.
Frundia verde tulipanu Bate Janculu cu Urbanu Voinicii de ei!
Janculu bate pe la munte Urbanu taia mii si sute Voinicii de ei!
Janculu bate si padiesce Urbanu bate de parlesce Voinicii de ei!
Frundia verde tililie Urbanu bate câte-o miie Pe Janculu cine’lu mai tine Voiniculu de elu?
XI.
La mortea bărbatului. (Bocire.)
Sociule, tu dragulu meu,
Dara cum te induraşi De pe mine me lasasi Cu dragi copilaşii tei ’
Si cu dragi fiiutii mei?
Rogate de Ddieu
Câ se traiescu baremu eu,
Se-i scapu de necasulu greu.
i
iupune in modu energicu unei opositiuni bine disciplinate, care isi urmaresce tînt’a sa după unu planu bine precisatu. Corniţele Taaffe va trebui deci, pentru câ se isi ajunga scopulu seu finalu de a inpacâ nationalitatile monarchiei, se se decidă a pluti cu tota iutiâla vaporului printre Scyl’a reactiunei absolutistice si printre Carybdea pseudo-liberalismului centralistu, dâca voiesce se ajunga in portulu liberu alu federalismului, care este singura si ultim’a garanţia a esistentiei acestui imperiu poliglotu.
Prin demissionarea bar. Hoffmann din postulu de ministru comunu alu finantieloru si prin denumirea la acestu postu a d. Szlavi fostu presiedinte alu dietei ungare, siovinismulu magiaru au mai primitu o noua satisfactiune. Subt cuventu, câ in poterea pactului dualisticu trebue considerata paritatea ambiloru factori contractanţi si la inpartirea celoru trei portofoliuri ale ministrilorn comuni, reuşiră a castigâ pentru sine portofoliulu finantieloru comune, care cu privire la agendele titulariului nu este alta, decâtu o sinecura bine dotata.
In loculu d. Szlavi inaintatu, diet’a unguresca si-au alesu de presiedinte pe demissionatulu ministru alu comunicatiuniloru d. Pechy, alu cărui locu va-cantu va servi fâra îndoiala câ o bine-venita ocasiune de a prinde si inblandi, pe vre unulu din cei mai fla-mandi opositionali, iu mrejele gubernamentale. După votarea bugetului se astâpta punerea la ordinea dilei a noului proiectu de lege pentru reformarea, recte magiarisarea instructiunei in gimnasii si in scolele reale. Pana acuma nu s’au auditu nemicu, despre vre unu pasu ce s’ar fi facutu din partea autoritatiloru competente romane, pentru combaterea acelui periculosu proiectu de lege si pentru para-lisarea noului atentatu, ce se prepara si contra celoru cinci gimnasii romane, care se mai afla in Transilvania.
Cu tote acestea, nu ne indoimu unu singuru momentu, câ prelaţii noştri si puţinii deputaţi romani opositionali, cari s’au strecuratu in diet’a din
B.-Pest’a nu voru lipsi nici de astadata dela postulu loru, pentru câ se apere naţionalitatea si esis-tenti’a aceloru institute de invetiamentu, infiintiate si susţinute, nu prin buna-vointi’a gubernului si cu
O,	iubite sotiulu meu,
Cum mai lasatu tu la reu!
Eu noroculu l’am perdutu,
De cându nu te-am mai vediutu, In pamentu l’am astupatu Cu jale l’am ingropatu.
O,	iubite sotiulu meu,
Pentru bunulu Ddieu!
N’ai facutu atâta bine Se me ckiami tu si pe mine,
Se nu me laşi ganditore După tine plangetore!
De ce stai intre fereşti Cu mine de nu vorbeşti?
Da deschideţi buzele Se-’ti audu eu vorbele,
C’ai fostu dulce la vietia Si mai iubitu cu dulcetia.
O, sotiule dragulu meu,
Tie dor’ nu ti-a placutu Ce mosiia ai avutu?
Ai cerutu unu coparsieu Se-ti traiesca sotiulu reu,
Fâra usi fâra fereşti Cu mine se nu vorbeşti Cu min’ se uu te ’ntelnesti!
XII.
Pe celu delu pe celu coluicu Cum se plânge unu voinicu,
Câ de ce s’au insuratu Se mai dea cinci zloţi de capu.
XIII.
Foie verde, foie lata Nu stâ lumea dintr’o feta,
Câ o feta câ si-o flore Sta in gradina la sore.
banii statului, ci cu sudorea si din venitulu fondu-riloru private ale confessiuniloru si din pungile parti-culariloru.
Superintendentii protestantiloru din Ungari’a si Transilvani’a s’au intrunitu intr’o conferenţia la
B.-Pest’a si au decisu, a elaborâ unu memorandu-protestu in contr’a aceloru decissiuni ale noului proiectu de lege, care ataca dreptulu de proprietate alu instituteloru teologice si pedagogice, ale gimuasieloru si scoleloru reale protestante, precum si in contr’a ingerentiei ce isi ardga gubernulu ungu-rescu iu administrarea fonduriloru bisericesci si scolastice. Acelu protestu va fi inaintatu la dieta, mai’naiute de ce va intrâ in desbaterea noului proiectu de lege.
Politic’a esterna este predominată de trei mari evenimente politice care sunt: caderea cabinetului Beaconsfield in Angli’a, dimissiunea principelui de Bismark si periculosulu raorbu de care sufere be-tranulu cancelariu russescu principele Gortciacoff, a cărui morte se aştepta in totu momentulu. Fia-care din aceste trei evenimente apasa greu asupra situatiunei politice a diferiteloru state in parte, si nelinişteşte spiritele si agita partidele prin incuragia-rea unor’a si descuragearea celorulalti. Nu incape nici o indoiala, câ mortea principelui Gortciacoff va fi semnalulu unei radicale schimbări, atâtu in politic’a interna si esterna a Russiei, câtu si a celoru-lalte state europene.
Noulu proiectu de lege despre instrucţiunea in gimnasii si in scolele reale.
(Urmare.)
§. 30. Candidaţii de professura cu diploma voru fi aplicaţi la inceputu pe timpulu de 1—3 ani numai câ suplenti; inplinindu-si chiemarea in acestu timpu in-tr’unu modu corespundietoriu, voru primi denumirea de professori ordinari. Individi fâra diplome voru potea fi aplicaţi câ suplenti numai in casulu, cându nu se afla candidaţi esaminati, si atunci inse numai cu conditiune, câ in terminu de doui ani se depună esamenulu de pro-fessoratu, in casu contrariu nu voru potea fi lasati in postulu loru.
§. 31. Numerulu professoriloru ordinari (afara de directoru) in ori-ce gimnasiu seu scola reala nu pote fi mai micu, de câtu numerulu classeloru dela acestu in-stitutu de invetiamentu.
Si feciorii sunt draci mari Câ’su copii de grădinari, Cându ei tuna in gradina Tote florile se inchina,
Dar’ georgin’a blastemata Nu se inchina nici odata, Nici se dâ la păru legata,
Ci se dâ la ventu s’o bata, Si se dâ la ventu s’o rupă Câ georgin’a e flore scumpa.
EI_____________
I’e fati’a ta candida lucescu stelutie doua Si doua arcuri negre umbrescu lumin’a loru,
Amorulu strelucesce, câ picaturi de rouă In ochi’ti plini de farmecu, de vietia si de doru.
Unu zimbetu de sperantia pe buz’a ta iubita,
O dulce fericire e scrisa in fati’a ta,
La ea a mea gândire eternu este tîntita Câ-ci te iubescu si suferu... si nu te potu uitâ. IubescuL ah! foculu tainicu ce ’n ochii tei lucesce, Petruns’au fâra mila adencu in peptulu meu;
Nimic’a nu’mi mai place... nimicu nu risipesce Dorerea ce m’apasa si chinulu ce simţiu eu.
Eşti visulu celu mai gingasiu, care ’mi suride ’n nopte, Eşti farmeculu ce ’naltia pe omu spre Creatoru,
Iubit’a ta zimbire, si-a tale scumpe siopte Inspira ’n alu meu sufletu amoru si er’ amoru.
(Resboiulu.)	J. Botezu.
110
OBSERVATORIULU.
§. 32. Macsimulu oreloru de instrucţiune pe sep-teroana pentru şcolari este (fâra orele de gimnastica) in classele inferiore 28, er’ in cele superiore 30 ore.
§. 33. Esercitiile gimnastice trebuie intocmite in tote institutele de invetiamentu astfeliu, câ fiacare elevu se participe pe septemana de 4 ori câte o ora la eser-citii, care trebuie se corespundia etatii si poteriloru sale fisice.
Fiacare scolariu se va instruâ, incependu dela class’a 5 până la terminarea cursului intregu de invetiamentu, si in esercitii de arme (infanteria) si in tragerea la semnu. Esercitiele gimnastice cu aceşti şcolari se voru tiene de doue ori pe septemana si pe lângă acestea esercitiele militare odata.
I)e aceste esercitii militarie sunt dispensaţi numai şcolarii, cari nu sunt apţi trnpesce, pe bas’a unei opi-niuni medicale.
Armele de lipsa pentru esercitiele militarie si tragere la semnu, munitiunea, aparatele de gimnastica si militarie le dâ statulu gratuitu tuturoru instituteloru de invetiamentu, predandule diregatoriei, pe care ministrulu o va incredintiâ cu ingrigirea loru sub responsabilitate, câ acele se remana integre.
Planulu de invetiamentu pentru instrucţiunea mi-litaria ilu stabilesce ministrulu de instrucţiune in intie-legere cu ministrulu pentru aperarea tierei.
Tragerea la semnu si celelalte esercitii militarie voru avea locu sub conducerea si priveghierea individi-loru, pe cari ministrulu pentru aperarea tierei i-au de-claratu apţi pentru acest’a, si deca nu se va afla unu atare individa intre invetiatorii institutului, ministrulu de instrucţiune in intielegere cu ministrulu pentru aperarea tierei va incredintiâ la cererea direcţiunii cu instrucţiunea pe cineva, care va primi dela stătu unu onorariu corespundietoriu pentru ostenel’a sa.
Si aceste esercitii militarie se voru tiene sub in-spectiunea immediata a directiunei dela institutulu de invetiamentu.
§. 34. In fiacare classa a gimnasiului seu scolei reale nu potu fi de regula mai mulţi de 50 şcolari.
Unde numerulu scolariloru in cinci ani după olalta trece preste 50, se voru infiintiâ classe paralele si se voru spori poterile de invetiamentu conformii §§. 26 si 31. In acesta privintia dispune in institutele de stătu si in cele sustienute din fonduri ministrulu de culte si instrucţiune, dara in institutele sustienute de ordine monachale este indatoratu ordinulu respectivu, a face dispositiunile de lipsa.
Deca numerulu trece numai cu puţi nu preste 50 ministrulu de culte si instrucţiune pote recede dela in-fiintiarea unei classe paralele pe temeiulu unui raportu motivatu ce va face in asemenea casu.
§. 35. Edificiele de scola trebuie zidite in locuri sanetose, uscate si provediute cu sale de invetiamentu, desemnu si gimnastica spatiose, luminose si cu ventili-tiune in numeru suficientu si in proportiune cu numerulu scolariloru.
§. 36. In fiacare scola de mijlocu se infiintiedia pentru professori o biblioteca de specialitate, pentru şcolari o biblioteca de lectura si o colectiune, asia cum o cere cualitatea institutului, de obiecte si aparate fi-sicale, chemice, naturale, istorice, geografice si geometrice, mai departe o colectiune de modele de desemnu si gipsu si o sala de gimnastica intocmita cum se cade. Pe fiacare anu va trebui se se intrebuintiedie ore-care suma pentru sporirea acestoru biblioteci si colectiuni.
§. 37. In gimnasii si scolele reale se voru tiene la finea fiacarui anu scolasticu esamene publice. Elevii cari au absolvatu class’a a opta, depunu pe lângă esamenulu de classa si unu esamenu de maturitate; in acesta privintia dispune secţiunea IV.
§. 38. Timpulu anualu de studiu, socotindu-se si dilele de serbatore si ferii intercalate, numera la 10 luni. Periile se voru tiene in lunile Julie si Augustu.
(Va urmA.)
Eomani’a.
(Inmormentarea generalului Maghieru.)
Eta discursulu rostitu de d. G. Chitiu in bi-seric’a sf. George cu ocasiunea ceremoniei religiose a inmormentarii regretatului generalu Maghieru:
Prea santi părinţi,
Domnii mei!
Inca o figura ilustra dispare astadi din mij-loculn nostru, din sinulu parlamentului romanu, de pe scen’a politica a tierei nostre.
Generalulu Maghieru nu mai este !
Elu a plecatu pentru totudeauna din acesta lume trecetdre, câ se reintre in sinulu eternităţii, alu infinitului.
Fi-va ore acdsta durerosa despărţire a omului de totu ce a iubiţii, de totu ce a creatu, de totu ce si-a insusitu prin lupte si fatige, in acesta cruda vietia, efectulu unui verdictu inexorabilu — fatalu alu unui geniu destructoru, seu este resultatulu, desnodamentulu firescu alu luptei continue si in-versiunate dintre spiritu si materia, dintre viciu si virtute, dintre visu si realitate ?
Nu scimu. Dera ceea ce cu totii simtimu, ceea ce cu totii credemu, scimu, chiar’ prin cea mai intima a nostra convicţiune, este: câ spiritulu, ide’a, principiulu, virtutea nu potu fi prad’a neantului, nu potu fi distruse nici anihilate; ci din contra, ele traiescu, si traiescu in perpetuitate, pro-ducendu si ingenerandu myriade si milione de alte idei, de alte spirite, principie si virtuti.
O lume ideala! patria creata de cugetarea cea neadormita si eternu veghietore a omenirii, conceptiune sublima a raţiunii si a geniului lui Platone, a lui Socrate si a lui Christu, tu nu eşti, tu nu poţi fi numai o copilardsca ilusiune, o ama-gitdre fantasmagoria; nu! tu eşti, tu trebuie se fii o adeverata realitate.
Dâra tăcere ! Eta umbr’a Cavalerului olteanu, care planandu de asupra acestui mormentu reapare inaintea ochiloru mintii ndstre deşteptate ; ea pare câ stâ se vorbesca, se respunda acelora, cari s’aru mai potea indoui.
Vorbesce omu-legenda — erou-epopea !
Auditi! . . . .
Este elu — alesulu intre aleşi, junele bravu intre cei bravi, care la 1821, nenumerandu de câtu 20 de primăveri, aprinsu de strigatulu pa-trioticu alu lui Tudoru Vladimirescu, incinge virgi-nal’a spada si, in capulu unei cete de panduri — de voinici câ si densulu, maresce legiunea Eroului, care insurge tier’a câ se sfarime jugulu coruptoru, jugulu rusinosu alu Fanarului.
La 1828, inspiratu de aceleaşi idei si sentimente naţionale, cu bratiulu si peptulu otielitu prin foculu insurectiunii, totu in fruntea panduriloru sei, ia parte strelucita la victori’a dela Bailesci, in Ro-mani’a mica, unde, prin neintielegerea comandei „na zat" inapoi, retragere! Romanii cre-diendu câ li se comanda „la satu" si dandu asaltu intaririloru turceşti, isbutescu a pune pe fuga o oştire de diece ori mai nuraerosa de câtu cea russo-romana.
De aci, din batalia in batalia, din victoria in victoria, capitanulu romanu ajunge cu cetasii sei inaintea Plevnei, si câ printr’unu instinctu profeticu, inpreuna cu Solomonu si alţi fraţi romani de arme, arata calea pe care, preste o jumetate de secolu, armat’a romana, cu Domnulu ei in capu, va urma-o vitejesce pentru glori’a si independinti’a României!
Doue diecimi de ani trecură apoi din vidti’a naţiunii; ani de lupte, de sperantie, de sfortiari si de labore necurmata; si, candu suflarea cea invie-tore a libertăţii din Occidentu reincaldiesce si incinde ânimile june ale patriotiloru romani; candu Romani’a scote unu suspinu si unu tipetu din peptulu ei apasatu pentru Libertate si Naţionalitate, Maghieru, parasindu tog’a civila a boierului, reincinge din nou spad’a sa inca fume-ganda de sângele resbelului independintiei si devine indata bratiulu si scutulu poternicu alu revolutiunii naţionale din 1848.
La apelulu seu patrioticu diece mii de Olteni se punu sub comand’a generalului loru in Tabar’a lui Traianu, din judetiulu Velcea.
Doue armate poternice navalescu atunci in tiera si amendoue somedia pe generalulu revolutiunii a se supune. Elu le respunde cu antica mandria romana: „Deca inamicii nostrii sunt in-douiti, si spad’a mea are doue tăişuri."
Dara vai! politic’a si diplomati’a străină reu-siescu la gubernulu celu inpusu tierei, si oştirea este congediata, si Maghierulu pleca in esiliu !
O ! cine ar potea descrie dorerea si desperarea aceloru bravi osteni cari, cu tota immens’a incredere ce aveau in patriotismulu si in viteji’a generalului loru, se indignară, se revoltară chiaru si sfaramindu’si armele in mania radicau pumnii câtra ceru blastemandu pe aceia, cari nu’i lasau a’si versâ sângele pentru aperarea patriei inge-nunchiate !
Romania, Romania! numai cei cari au ve-diutu; numai cei cari au intielesu si au admiratu asemenea momente de santa nebunia a fiiloru tei osteni, numai aceia au recunoscutu in tine pe fiic’a Romei eterne, numai aceia potu avea credintia in nesecabil’a ta virtute.
Legionari rebeli ai taberei din campi’a lui Traianu, Pompieri eroi din Delulu Spirei, voi ne-ati incredintiatu mai anteiu de ce este si ce pote fi capabila naţiunea romana !
Maghieru pleca dera in esiliu, inse ia cu densulu santulu tabernaculu in care erâ depusa Constitutiunea proclamata pe cam pul u libertăţii, Constitutiunea pe care jurase si pe care o aperase in mai multe lupte contra reactiunii.
De atunci si până in ultimulu seu momentu niciodată elu n’a mintitu principieloru sânte ale nationalitatii si ale libertăţii.
De atunci si până ieri, elu u’a incetatu unu momentu de a luptâ pacinicu si perseverentu pentru dreptate, pentru libertate si progressu. Tota do-rinti’a sa, tota ambiţiunea sa cea mai ardenta erâ aceea d’a servi in veri-ce ocasiune câ soldatu cre-dinciosu patriei si partidului nationalu, caroru se devotase fâra reserva, fâra cugetări ascunse.
Spiritu activu, vointia energica, caracteru per-severinte si infatigabilu, parea câ este creatu numai pentru lupta, pentru acţiune, pentru vietia viua; si, cu tota gravitatea morbului ce se incuibase in sinu-i in celu din urma timpu, cu tota sarcin’a aniloru, unui octogenaru, cine din d-vostra nu-si aduce aminte de gesturile-i sprintene, de statur’a sa cea drâpta, de mantînerea-i barbatesca?
Parea câ vedemu inainte-ne muntele celu verde alu Gorjului, sfidandu nuorii cu crestetulu seu albitu de ninsore.
Inse dta: acestu munte maretiu si frumosu conţinea in intraliele sale unu vulcanu ardietoru — o flacara care consuma neiucetatu coperementulu seu umanu.
O sguduitura teribila, unu cutremuru de o secunda si flacar’a interna a isbucnitu si isbucnindu, a prefacutu in tieraua acestu capu de opera alu naturei !
Omulu dispare, pulbere suflata de venturi — nici se mai cunosce loculu seu !
Esi dera, flacara degagiata de ori-ce legaturi mortale ! Insufletiesce-te spiritu-cugetare, schinteia esita din scaparea fortieloru creatrice, reintra in focariulu de ujide te ai deslipitu, după ce ai stra-lucitu cu potere spatiulu unei clipiri de ochiu.
Dute umbra fericita, umbra neuitata ! Calea ta, este calea nemuririi si a eternităţii. Unu coru de angeri te aştepta la porţile empireei ceresci, câ-ci justiti’a naţionala ti-a insemnatu loculu la drept’a Domnului Tudoru Vladimirescu, alu cărui vrednicu urmasiu ai fostu.
Sufletele panduriloru si ale dorobantiloru morţi pentru patria si libertate te saluta dejâ cu respectu, câ pe demnulu loru capitanu.
Era noue, lasa-ne scump’a si pretio’sa ta suvenire. Fiii fiiloru nostrii, generatiunile viitore voru aflâ in reamintirea virtutiloru cetatienesci cu care te-ai ilustratu unu nobilu sufletu si unu mare caracteru, pe care admirandu-lu, se voru sili a ilu imitâ.
Era fiiulu teu, junele osteanu Maghieru, care dejâ a calcatu in urmele pasiloru tei de vitejia, te va avea pururea inaintea mintei sale, si, câ puiulu vulturului din Carpati, va cautâ se atinga inaltimele străbătute de iubitulu seu părinte.
Inca odata dera, in numele Adunării naţionale, salutare piosa si plina de respectu si de venera-tiune, umbra mardtia a Cavalerului Olteniei!
Eterna fia-’ti memori’a ! („Romanulu.")
Gorespondentie particularie ale „Observatorialai“.
— Sibiiu, 16 Aprilie st. n. 1880.*) „M ai mulţi."
Ddca (?) acei: „Mai mulţi", cu datulu Bra-siovu 19/13 1880 dela pagin’a 107 a acestui jur-nalu, au ascultatu prelegerea mea despre: „ S c h i t i e si obede din Blasiu," si resultatulu primei ascultări a produsu sentimentele ce le esprima in corespondinti’a loru, atunci, me vediu necessitatu a deschide pentru individi de atare capacitate unu ciclu separatu de prelegeri publice asupr’a acele-easi teme. Prelegerile voru fi gratis si câ se aiba resultatulu doritu le voiu tiene loco Sibiiu din 2—8 Maiu n. adeca in septaman’a cea luminata.
Respuusulu meritoriu la corespondinti’a celoru: „Mai mulţi," mi’lu rezervu până la publicarea pre-legeriloru mele humoristice prin tipariu. Până atunci asiguru pe cetitorii acestui jurnalu, si pe totu ce nu e inca petrificatu in confessiune, câ prelegerea mea e absolutu curatîta de noroiulu in care scor-monescu acei: „Mai mulţi."
Provocu pe acei: „ Mai mulţi “ la dovada, prin publicarea numelui loru, câ au ascultatu prelegerea mea, — nu câ i-a intielesu tendinti’a — si dove-dindu-mi, le promitu, câ me taraiu din Sibiiu până la Blasiu in genunchi si rogu pe totu ce esista in Blasiu pana la celu din urma tipeu de ertare. Până atunci . . . . etcetera. . . .
Era in câtu privesce not’a făcută, me simtiu indreptatitu a afirmă, câ de candu a venitu Dumne-dieu la cunoscintia, câ esista uniţi n’a aperatu nimenea interessele Blasiului cu atâta căldură câ mine in prelegerea mea despre „Schitie si obede din Blasiu."	Popa.
— Din dieces’a Lugosiului.
Stimate domnule Redactorul N’amu crediutu celoru publicate in diariulu d-vostra Nr. 7 despre unele cause neplăcute ale diecesei Lugosiului, cu atâta mai
*) Dandu locu si acestei replice, credemu a fi sa-tisfacutu pe deplinu reciprocitatiei si declaramu totu-odata, câ, in câtu ne privesce pe noi consideramu inci-dentulu acest’a câ terminatu cu atata. Red. Obs.
111
mare întristare a ânimei sum silitu acuma a constata, că, una parte din cele acolo atinse si referitore la pa-rochi’a gr. cat. a Lugosiului spre nu putina indignare a clerului in resultatu e inplinita. Cualificatiunea, ser-vitiulu publicu diecesanu, clerulu mai meritatu erasi e delaturatu.
In anulu 1870 parochi’a centrala gr. cat. din Lugosiu prin arbitriulu reposatului in Dlu Episcopu Ioanu candva Olteanu pe cont’a puţinului cleru mai cualificatu, si contr’a voi n ti ei Consistoriului s’a complenitu cu unu moralistu, care apoi in 1879 scie Dumnedieu cum deveni canonicu. In 1880 spre mirarea tuturoru, erasi cu preterarea clerului mai destinsu, precum se dice (?) nu fâra tota voi’a Consistoriului, acea pa-rochia s’a complenitu cu unu preotu tineru aba de 5 ani in diecesa, fâra servitiu si meritu pentru diecesa.
E dreptu câ vestea ajunsa si pe la noi ar vrea se scia, câ acesta denumire făcută la propunerea Consistoriului din partea erariului ar fi facutu sânge reu si in centru, parte câ aceea s’ar fi intemplatu contra vointiei episcopului diecesanu, parte pentrucâ cu dela-turarea candidarei consistoriale si denumirea celui in loculu alu 3-lea propusu, acelu V. Consistoriu s’ar simţi in câtu-va atinsu in auctoritatea sa.
Dar’ rogu-ve ce se dica clerulu? clerulu mai ine-ritatu in diecesa? si prin acesta denumire delaturatu si batjocoritu, dora in parte bunicica chiaru nu fâra vointfa Consistoriului? Dora se mai rabde — cum e dicalit ?
Câtu scimu si a strabatutu si pe la noi, acele mai câ nu ne-aru laşa in indoiela, câ celu denumitu cu preterarea propunerei consistoriale Simeonu Tamasiu economu (?) episcopescu, dieu pe eâi strimbe ar fi ajunsu nu la St’a Vinerea, ci chiaru in beneficiulu parochialu alu Lugosiului. Fatia de acest’a dicemu: caracterulu de preotu romanu ne dictedia a despretiuf intrigele si mijlocirile venite dela străini, care in ultim’a linie tîntescu spre calcarea auctoritatei clerului romanu si apoi de regula se resbuna amaru.
Se ni-se ierte inse a intreba, ore pote-se tota strera-batatea se se arunce numai pe efectulu causei, fâra a cerca ca u s’a? Deşi despretiuimu modulu efectului ca-stigatu, dar’ nu cutediamu a atribui tote aceluia; cându cu noi scie tota dieces’a, câ mulţi dintre preoţi si protopopi meritaţi recurseră după parochi’a din cestiune. Si in fati’a acestora, de si trebuie se damu deschilinitu respectu celui loco primo propusu, care pentru servitiele sale îndelungate in administratiunea diecesei beneficiu mai destinsu ar merită, ne vine totuşi a intreba ore membrii V. Consistoriu episcopescu nu au avutu si alţi destui recurenţi ineritati, teologi deca vreu dela Pest’a si Vien’a, protopopi? si deca asia, cum s’a potutu in-templâ câ acesti’a se fia delaturati? seu nu a sciutu s. Consistoriu, câ Patronulu pote se denumesca pe ori si care dintre cej 3 propuşi? Credemu câ tote aceste le-au sciutu membrii consistoriali din centru mai bine de câtu noi, si cându cugetamu la procedur’a observata in acesta causa ne vine se ne intrebamu, deca. nu stamu era fatia cu favoruri se nu dicu intrigi personale ?
Se nu se caiesca cei dela cârm’a diecesei, câ ni se pare câ Patronulu a urmatu numai exemplulu mem-briloru s. Consistoriu. Acum’a câ procedur’a se fia
încoronata (?) faca din parochu.......... urmatoriu prede-
cessoriului acelui’a.
Cine apoi simte mai tare de câtu clerulu curalu cându se bantue auctoritatea consistoriala? Cainti’a acest’a fatia cu caus’a Lugosiului ni-se pare zadarnica. (3re nu are, nu a avutu amâna s. Consistoriu dreptulu, poterea si influinti’a pentru aperarea auctoritatiei sale, ori dora aceste din politica inalta se sfiesce ale intre-buintiâ, seu nu e spriginitu de cei chiamati ? Aici e si clerulu curalu, fia numai chiamatu in sinode câ se-si spună dorinti’a si jalb’a sa, se se cera dela densulu, nu numai sarcine, ci si votulu seu fia in destulu respec-tatu si nu ne indoimu nici unu minutu, câ va si scf se se espuna pentru vadi’a si auctoritatea sa si a scaunului episcopescu, si atunci se voru ciontă dora si caile la intrigi.
Fatia de caus’a canonicatului spunemu, câ si noi amu intielesu despre unele amenintiari necualificabile esite dela o gura mare si fala gola. Spre micsiorarea unoru atari amenintiari* credemu a spune dorinti’a clerului, câ interessulu diecesei poftesce, câ cei chiamati chiaru in complinirea stalului canonicalu pentru totudeun’a se se lapede de principiulu dualismului până aîi pote ob-servatu anume: de ard ele nu si banat ia nu, celibe seu insuratu, caruntu seu tineru, câ-ci acest’a samena ura intre fiii unei si aceleiaşi diecese si neindestulire basata. Principiulu supremu se fia cualificatiunea, ca-racteru nepatatu, servitiu publicu diecesanu adeveratu, câ-ci aceste merita respectare.
Fia cele de pana aci de invetiu pentru respectarea dreptăţii.	Alţii.
Soiri diverse.
— (Necrologu.) Maria Hatosiu câ socia, Clemente Hossu câ fiiu, Joanu Hossu preotu in Glodu câ frate, Alesandru preotu câ nepotu, Maria Hossu mari tata Antoniu Nemesiu preotesa câ nepota, Flore Hatosiu câ afine si in numele numerosiloru consângeni anuncia, câ
Clemente Hossu,
fostu jude singulariu in Olperetu, proprietariu si membru ordinariu alu Asociatiunei transilvane pentru literatura si cultur’a poporului romanu etc. in 7 1. c. in etate de 70 ani a repaosatu in Glodu, unde in 9 1. c. s’a si astrucatu asistandu unu publicu numerosu.
Reposatulu au fostu unu romanu adeveratu, jude dreptu si oniu filantropicu si poporalu.
Fia-i tierin’a usiora si amentirea eterna!
OBSERVATORIULU.
45.
cr.
fi. 12.50 cr.
— (Li st’a Nr. 14) a con trib ui ri lor u in curse la comitetulu subsemnatu in folosulu inundaţilor u.*)
Transportulu totalului din List’a Nr. 13 publicata in Nr. 27 a. c. alu „Observatoriului" . fi. 2448.85 cr.
Dela comitetulu reuniunei romane de cantari din Sibiiu câ venitulu jumetate alu petrecerei cu dantiu din 13 Martiu a. c...................fi
Prin dlu Rom ulu de Crainic u parochu in Dobr’a, câ resultatu alu unei colecte in parochi’a Dobr’a . .
Prin dlu Desideriu Borbol’a advocatu in L i p o v ’a dela următorii:
Desideriu Borbol’a 2 fi., D. Cismasiu 1 fi., D. P. Simonu 1 fi., A. Ciordanu 1 fi., T. Talosi 20 cr., I. Marcoviciu 50 cr., Gr. Lazaroviciu 50 cr., B. Singer 50 cr., L. Ciceiu 1 fi., M. Gross 20 cr.,
S. Messer 20 cr., I. Glatz 20 cr., E.
Lazaru 50 cr., G. Fagarasiu 2 fi., Ro-zinsky G. 1 fi., L. Panaiotu 1 fi., A.
Hagyics 50 cr., M. Sandoru 1 fi., M.
Weiss 30 cr., Dr. A. Weiss 30 cr., Ig.
Ledermann 20 cr., G. Barna 50 cr., A.
Folcz 20 cr., K. Kris 50 cr., J. Ratiu 1 fi., M. Haszler 1 fi., E. Covaciciu 50 cr., G. Dolle 50 cr., I. Nagy 1 fi., N.
Sierbanu 1 fi., N. N. 30 cr., Dr. Wan-ner et Guşti 1 fi., D. Onu 30 cr., G.
Jancoviciu 50 cr., F. Ringeisz 50 cr.,
J. Nedelcu 10 cr., sum’a ....
Prin a c e 1 a s i u dela dd: J. Tudu-cescu 1 fl., Cr. Ghinchiciu 1 fi., A. Da-liciu 30 cr., J. Ardeleanu 50 cr., C.
Craciunu 50 cr., G. Maleiu 2 fi., J. Micu 30 cr., N. Capruceanu 30 cr., V. Mun-teanu 1 fi., N. Munteanu 1 fi., M. Mun-teanu 50 cr., R. Bichiceanu 30 cr., A.
Popoviciu 20 cr., Fl. Bugi 30 cr., Sima Mircu 10 cr., D. Munteanu 30 cr., N.
Rotariu 40 cr., T. Munteanu 20 cr., N.
Rosiu 10 cr., D. Cismasiu 50 cr., St.
Dragea 1 fl., J. Vuculescu 50 cr., J.
Suciu 50 cr., şcolarii din class’a mare 40 cr., sum’a........................
Prin a c e 1 a s i u dela dd: I. Schauer 50 cr., A. Micu 1 fl., S. Martinoviciu 30 cr., A. Folcz 20 cr., D. Klaubez 20 cr.,
Graef Balint 20 cr., I. Lâderman 20 cr., N. Niederlander 20 cr., N. Milosiu 50 cr., S. Micu 50 cr., B. Weiszin 1 fl.,
M. Temmer 50 cr., L. Braun 1 fl., F.
Patruban 20 cr., N. Jellinek 30 cr., fraţii Singer 20 cr., I. Gross 50 cr., N.
Chern 50 cr., Hirschmann 60 cr., B. S.
1 fl., G. Misiciu 1 fl., A. Weiss 50 cr.,
sum’a........................,	. . fl. 11.10 cr
Prin a c e 1 a s i u dela dd: Mihaiu Vasiciu 40 cr., T. Georgieviciu 20 cr.,
C.	Popoviciu 50 cr., D. Istvan 20 cr.,
St. Hodejen 30 cr., A. Popoviciu 20 cr., sum’a.............................
fl.	24.— cr.
fl. 13.20 cr.
fl.
1.80 cr.
Totalu cu diu’a de astadi fl. 2556.45 cr. Sibiiu, 13 Aprilie 1880.
Comitetulu centralu pentru ajutorarea inun daţiloru.
— (Revolta.) In comun’a Varadi’a de susu, in care s’au esecutatu comassarea, s’au intemplatu unu conflictu sangerosu. Unu economu din acea localitate, anume Citron voia se lase a se ară acea parte din loculu de pasiune comuna, care i se dăduse lui, au fostu opritu a o face, prin locuitorii acelei comune. Esindu la fati’a locului si câţiva gendarmi chiemati in ajutoru, li s’au opusu si acestora cu atâta energia, in câtu gendarmii s’au vediutu necessitati a face intrebuin-tiare de arm’a loru cu focu, omorîndu pe unulu din locuitori, era pe alţi 17 i-au ranitu greu. Din caus’a acestui incidentu s’au tramisu dela Alb’a-Juli’a o compania de soldaţi din regimentulu de infaut. Nr. 50, pentru câ se restabilesca ordinea.
— (Câtu au costatu ultimele alegeri liberale din A n g 1 i ’a ?) Cifr’a acelei sume se urca la 20 milione florini. La fondulu de alegere alu libe-raliloru au cootribuitu lordulu Roseberry, sociulu d-nei Hanna Rothschild sum’a de 600.000 fl., lordulu Derby
300.000	fl. si fabricantulu Morley 100.000 fl.
Bibliografia.
In septamanile din urma ne au mai venitu urma-torele publicatiuni:
*) Cuitarile sumeloru tramise la acestu comitetu voru urmă prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu" si „Telegrafulu romanu8. La cerere inse, sumele se voru cuitâ si separatu.
—	A sieptea adunare generala ordinara a institutului de creditu si economii „Albin’a“ tienuta la Sibiiu in 19 Martiu 1880. Sibiiu 1880.
—	Statute pentru regularea trebiloru invetia-mentului elementariu in scolele diecesei Lugosiului. Lugosiu 1880.
—	Ratecirile lui Odysseu, poema epico-traditionaria in 15 canturi după Homeru, traduse in versuri de Si meo n u P. Simonu studinte gimnasiale. Blasiu 1880. Pretiulu 50 cr.
—	Statutele generali ale clubului professo-rale si statutele speciali ale associatiunii economice a clubului professorale din Craiov’a. Craiov’a 1880.
—	Au aparutu de sub pressa sub editur’a societarii „Romani’a juna" doue piesse musieale de com-positorulu romanu dl. C. G. Porumb eseu, anume: „Zin’a Dunărei8 Polca-mazur, dedicata patronesseloru balului romanu din Vien’a, si valsulu „Camelie" (ambele pentru piano), cari piesse au fostu esecutate cu multu efectu la mentionatulu baiu din anulu acesta de capel’a dlui Ed. Strauss. Ambele piesse se afla de vendiare la societatea „R o m a n i ’a j u n a“ in Vien’a (I. Sonnenfelsgasse Nr. 1) precum si la depositele mai insemnate de musicalie. Pretiulu unui esemplaru: Valsulu 1 fl. v. a. (2 franci 20 bani) si Polca 50 cr. v. a. (1 frc. 20 bani). O parte din venitulu euratu este destinatu pentru fondulu societarii „Romani’a j u n a“.
Este de asteptatu, câ aceste none compositiuni romanesci, cari au fostu forte bine primite de publiculu din Vien’a, se voru bucură si de atenţiunea publicului romanu si nu voru lipsi iu cercurile amatoriloru de musica, cu atâtu mai multu câ laudabil’a întreprindere a junelui artistu romanu merita a fi incuragiata si a se bucură de spriginulu nostru.
—	Prim ulu baiu, polca mazurca pentru piano de Ersilia Ni cor a Op. I. Proprietatea autorei. Venitulu intregu este destinatu pentru infiintiarea unui coru vocalu romanescu in Aradu. Pretiulu 60 cr. (1 fr. 50 b.) Acesta dragalasia compositiune se afla de vendiare la autorea in Aradu.
—	Lyr’a romana, foia musicala si literaria apare de patru ori pe luna in Bucuresci. Sumariulu Nr. 14 este urmatoriulu :
Tecstu: Originea teatrului nationalu de T. Burada. — Primele noţiuni asupra unei orchestre. — Hariîlet, tragedie de Shakespeare. — Notitie diferite.
Musica: Visulu meu, romantia pentru voci si
piano.
—	„Scol’a romana", foia pedagogica pentru înaintarea causei şcolare la romani, au reaparutu in Naseudu in 1 Aprile 1880 subt redactiunea si editur’a d-niloru : M a x. P o p u, prof. gimn. in Naseudu si V a-sile Petri, prof. preparandialu emerit.
—	Fratilia intru dreptate este numele organului macedo-romanu edatu de d. V. A. Urechie. Acesta foie are se fia „Gazet’a Roraaniloru de peste Balcani", si va esi odata pe septemana. Dreptu motto organulu porta: „Pace cu toti conlocuitorili pe calea respectarei dreptatiloru reciproce" in drept’a; era in stang’a : „Lumina, Naţionalitate, Legalitate." Foi’a se publica in dialectulu macedo-romauu, si in limb’a greca.
Limb’a bisericesca.
In fîacare din obiectele ce se presinta sim-tiuriloru nostre este o substantia si o forma. Sub-stanti’a, form’a sunt doue principii, doue cause din cari resulta corpulu. In universulu intregu, form’a joca unu mare rolu.
Ce-ar fi lumea fâra form’a variata a atâtoru obiecte ce vedemu intrensa?
Ce a fostu pe câtu au duratu cataclismele universali: o monotonia immensa, unu haosu spai-mentatoriu.
De n’ar fi form’a, amu avea ore idea despre frumosu seu formosu in ordinea fisica si in cea morala ?
Atâtu de multu form’a a inpressionatu pe omu, atâtu de multu elu i-a pretiuitu utilitatea, in câtu a simtitu nevoie se dea diverse forme insusi obiec-teloru abstracte, insusi cugetariloru sale.
In psichologia, in logica, in estetica, in me-tafisica, form’a a primitu o mulţime de accepţiuni figurate.
In sciintie, in arte, in industria in tote ramurile activitatii omenesci, form’a are unu rangu însemnării.
In jurisprudintia, se dâ formei o inportantia atâtu de mare, iu câtu in unele caşuri cineva isi perde processulu numai pentru câ n’a inplinitu formele prescrise de lege; ceea ce a datu nascere axiomei: Forma perde fondulu.
In teologia, avemu form’a santeloru mistere. Cuvintele Boteza-se rob ulu lui Dumnedieu, etc. sunt form’a sântului botezu; ap’a si uutulu de lemnu sunt materi.
Odorele templeloru religiose, vestmintele sacerdotali nu sunt de câtu o forma multipla a cultului publicu, forma pe care sânţii părinţi ai bise-ricei au aflat’o necessaria pentru splendorea, pentru prestigiulu religiunei in scopulu de a intarf in credincioşi sentiementulu religioşii.
Căutările bisericesc!, cu diversele loru melodii regulate prin tipicu si după principiele teoretice
112
ale musicei, aceste imne, care inpreuna cu decorulu stabilitu pentru efectuarea oficiului divinu, constitue partea poetica a cultului; cântările si rugăciunile, ce sunt ele de câtu o forma a manifestatiunii sen-timenteloru de omagiu si de adoratiune din partea credinciosiloru câtra celu prea inaltu si câtra sânţii sei.
Din cele ce precedu, vedemu ca, nu numai mirenii in cercurile activitatiei loru profane, ci si sânţii dăscăli ai bisericei, cari s’au ocupatu de or-ganisarea cultului publice crestinu, au datu o mare inportantia formei. Ei au regulat’o in privinti’a practicei pana in cele mai mici detalie ale sale câ se placa, se inpressionedie, se inpuna simtiuriloru, si astfeliu se faca pe omu a-si inaltiâ cugetările si ânim’a din sfer’a pamentesca câtra regiunile ceresci, se’lu pună in comunicatiune cu divinitatea pentru fericirea lui aci josu si pentru mântuirea sa in vidti’a viitore.
Limb’a, stilulu, modulu de a ne esprimâ isi au si ele formele loru; la popolii culţi ele sunt regulate prin legi derivate din natUr’a limbei si după legile armoniei, si sunt conservate, perfecţionate de geniulu nationalu. Formele limbei, ale stilului ne plăcu, ne atragu cu atâtu mai multu spre a asculta pe cineva, seu a-i ceti scrierea, cu câtu ele sunt mai corecte, mai elegante, mai perfecte seu mai aprope de perfecţiune. Din contra, candu unu scriitoi iu, unu oratoru, se esprima intr’o limba stricata, intr’unu stilu injositu, ideile, cugetările sale, fia câtu de inalte, isi perdu farmeculu, perdu din influinti’a ce aru pote esercitâ asupr’a lectoriloru seu auditoriloru sei. Fondulu perde multe candu form’a nu este in armonia cu densulu.
„Intr’unu cuventu, fâra limba celu mai faimosu autoru, Dica cine ori ce a dice, e celu mai prostu scriitoriu."
(Eliade R. — Poema didactica după Boileau si Horatiu).
In oficiulu divinu, limb’a este de o utilitate incomparabilu mai mare de câtu celelalte forme mute ale cultului.
De asemeni consideratiuni au fostu bine pe-trunsi sânţii părinţi, marii autori eclesiastici.
Sant’a Scriptura, in originalele ei precum si in traductiunile din ebreesce, este scrisa in limb’a elena, intr’o limba classica si intr’unu stilu elegantu nobilu. Autorii si traducetorii ei, omeni sapienţi in multe si-au datu ostenela de a lasă posterităţii operele loru câ unu monumentu demnu de inaltimea subiecteloru ce au tractatu, de sublimitatea si san-tieni’a religiunei creştine.
Limb’a eclesiei nostre se afla ea ore in con-ditiunile cerute?
Nu, fâra îndoiala; nu, pentrucâ traducâtoriulu cartiloru nostre bisericesci n’a fostu la inaltimea missiunei sale; pentrucâ traductiunea sa este făcută intr’o limba inculta, plina de barbarismi, mai vir-tosu de cuvinte slavone, din cari multe nu se mai intielegu astadi la noi, si care mai tote făcu o cacofonie nesuferibila; limba care coprinde chiaru si espressiuni indecente, pe care moravurile unui po-poru civilisatu nu le ierta nici in salonele parti-culariloru.
Stretenie, blagovestenie, preobrejenie, predoslovie. zlatoust, bogoslov, milosîrd, noian, dosadire, si alţi slavonismi din aceste cârti, nu se mai pricepu acum de romani nici pe câtu se pricepea in trecutu.
Slava, ducii, veci, cinste, nădejde, prihana, jitnitia, graiu, norodu, isbavire, vazduchu, smerenie, osîrdie, stihuri, pronie, haru, naimitu, ziditoriu, (cualificativu datu lui Dumnedieu, si care ilu face zidariu cu mistri’a in mâna, in locu de creatoru, care a creaţii universulu din nimicu); a mânecă, (unu verbu ce se afla in canonulu din Durainec’a pasciloru: „ Se manecamu cu manecarea de dimi-netia.A) a salaslui, a proslăvi si alte câ acestea, sunt cuvinte, care nu se mai usitedia de multu, nu numai in scrierile profane, dara nici in vorbire.
Cuvinte câ soarba, nemernica, misielu, numai au acum sensulu ce avea odiniora.
Dar’ acelu amestecu nesocotiitu de vorbe slavone cu grece, acelu vestmentu de arlechinu ce vedemu in nomenclatur’a obiecteloru din altariu si a vestminteloru preotiesci, cum: prastolu, procovetiu, cadelnitia, sfesnicu, sjita, rucavitia, bedernitia (slavone) ; potiry antimis, orar, omofor, patrahir, en-golpion (grece); in titlurile cartiloru, precum; Cea-soslovu, Molitfeluicu, Cazania (slavone); Ochtoichu, Triodu, Penticostar, Mineiu, Catavasier, Anastasi-matar, Irmologion, Kiriacodromion, Pidalion (grece); in numirile ofieieloru, adeca: maslu, osfestanie, po-gribanie, moliifa, utrenie, vecernie, pavecernitia, polonoznitia, otpust (slavone); paraclisu, parastasu, trisaghion, epitafion, chirotonia (grece); in titlurile
OllSE UV A T ORIULU.__________________
cantariloru: vosglasienie, sedealna, podobie, troicina, bogorodicina, slavoslovie, peasna, stihovna, hvalite, (slavone); doxologia, poliebu, cheruvicu, henonicu, axion, prokimen, condacu, ichos, irmos (grece).
(Va unnâ.)
Deschidere de prenumeratiune
la
„Observatoriulu“
dela 1/13 Aprile inainte.
Pentru acei domni abonaţi carii prenumera-sera dela 1/13 Aprile 1879 pe 1 auu, dela 1/13 Juliu pe 9 luni, era alţii pe 6 sau si numai pe 3 luni, abonamentulu espira cu finea lunei Martiu. Pentru-câ se nu ni se mai intemple câ cu Nrii
I	si 2 din anulu cur., rogamu pe ddnii abonaţi respectivi se binevoiesca a isi descoperi vointi’a inainte de 1/13, innoindu ’si abonamentulu cu pre-tiurile aratate in fruntea diariului: de 8 fl. pe 1 anu, 4 fl. pe 6 luni inlaintrulu monarchiei, 6ra in afara din monarchia cu 22 franci pe 1 anu, cu
II	franci pe Va anu, in auru sau in bilete de banca sau hipotecarie, dra fracţiunile, anume din Romani’a, se potu inplini cu maree de posta.
Redactiunea si Editur’a.
Ciirsulu bursei din Vien'a si Pest’a
in 15 Aprile st. n.
Vien’a
Rent’a de aura...............................
I	emissiune de oblig, de stătu dela drumulu
de feru orientalu ung.....................
II	emissiune de oblig, de stătu dela drumulu
de feru orient, ung.......................
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului
de feru orient, ung.......................
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. .	.
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-
tului.....................................
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire .	.
Obligaţiuni urbariale temesiane.............
Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de
sortire...................................
Obligaţiuni urbariale transilvane . Obligaţiuni urbariale eroato-slavone . Obligaţiuni ung de rescumpararea diecimei
de vinu...................................
Datorie de stătu austriaca in chartie .	.	.
Datoria de stătu in argintu.................
Rent’a de auru austriaca....................
Sorti de stătu dela 1860 ...................
Acţiuni de banca austro-ung.................
Acţiuni de banca de creditu ung.............
Acţiuni de creditu aust.............•	.	.
Sorti unguresc! cu premii...................
Argintu ....................................
Galbini imper...............................
Napoleondorulu.........................
100 maree nemtiesci.........................
106.10
99.50
88-20
125-40
92.50
92 -
92.25 93 -
92.75
73.15
73.80
89.60
130.50 840. -
286.50 272.75
5.61 9.48'/V 58.60 |
Pest’a 1061 5 83.25 99-50
86 5/a
126—
92.59
91.25
91.50
90.75 92.V»
92.75 73.50 74.— 89.90 130.50 840.-286.40 272-— 115- —
5.55
9-46
58-60
„ALBI!V’A“
Institutu de creditu si de economii.
In sensulu conclusului adunării generale a societăţii nostre din 19 Martiu 1880 Nr. III, alu siăptelea cuponu dela acţiunile institutului nostru scadietoru la 1. Juliu 1880 se va rescumperâ, dela susu numit’a di, la cass’a nostra in Sibiiu cu 9 fiorini, si până atunci inse se escompteza acelu cuponu la cass’a nostra de astadi incolo ori-candu, adica se rescumperâ pre langa subtragerea inte-resseloru pe timpulu pana la 1 Juliu* a. c.
Sibiiu, 1 Aprile 1880.
as) 2-3	Direcţiunea institutului.
OATECHETIC’A
bisericei	dreptucredinciose resaritene
compusa de protopresbiterulu
Joanu Stefanelli,
doceutu la facultatea teologica a universităţii din Cernăuţi.
Optilu coprinde tote principiile si regulele relative la alegerea, insirarea, prelucrarea si propunerea materieloru ca-teclietice din religiunea crestinesoa, istori'u invetiamentului catechet.icu crestinescu dela Isusu si până in dilele ndstre, literatur’a ramului acestuia si catechese practice câ modele la compunerea catecheseloru pentru scola si biserica, si este menitu mai anteiu câ manualu la prelegerile catechetice in institute teologice, apoi si câ manualu pentru pastorii sufletesci la eluerarea temeloru catechetice pentru conferiutiele pastorale.
Pretiulu pentru Austro-Ungari’a 5 fiorini;
„	,, Romani’a 13 franci.
De acelaşi autoriu au aparutu:
CATECHESE
traetandu
Istori’a biblica a Testamentului vechiu.
Manualu pentru caiech-tii si invetiatoni scâleloru poporale, pentru pastorii sufletesci la catechisatiunile prescrise in biserica, .entru candidaţii de invetiatori si pentru educatorii si amicii junimii.
Tomulu I.
Pretiulu pentru Austro-Ungari’a 5 fiorini;
„	„ Romani’a 13 franci.
Dela acelaşi autoriu se afla sub pressa si va a apara in anulu acestu:
CATECHESE
traetandu
Istori’a biblica a Testamentului nou
si faptele santiloru apostoli.
Cu adaosu o istoria si geografia scurta a Palestinei si a tieriloru sântei scripturi.
Tomulu II.
Editorulu
Tipografi’a eredei de Closius,
(10) 5—6	Sibiiu.
Seghedinu.
1876.
*Daf ce. p,’ tti tit uw ui* .
CLOPOTE
DE TOTA MARIMEA
pe langa ficsarea prealabila a sune-teloru loru.
Cu deosebire recomanda clopotele găurite, inventate de densulu, alu caroru suuetu este mai josu decâtu alu celoru de constructiunea vechia si care, fiindu de 100 punţi, sunt asemenea celoru de 140 punţi de constructiunea vechie.
Se afla totudeauna in depositu clopote, dela marimea cea mai mica până la 50 chilogr., precum si de proasce portative si de mana.
Se recomanda pentru comande câtu de multe
Antonie Novotny
(4) 12—12	in Timisiora.
Inpletitura cu masin’a.
Acuirandu prin cumperare tatalu meu N. Simtion negotiulu de inpletitura cu cinci masine, mai ’nainte Th. Tontsch, strad’a Cisnadiei Nr. 23 si invetiandu forte bine inpletitulu cu masin’a, me recomandu p. t. publicu a confecţiona (fabricâ) ciorapi femeiesci si barbatesci (de tota marimea si colorea — fâra cusătură, lucraţi câ cu man’a, din lana, bumbacu, atia sau metasa); mai departe gamasi, veste femeiesci, cingetori, haine de copii, plapome, fuste, sialuri, tulpanuri etc. etc.
Primescu si ciorapi purtati spre a’i repara si recomandu totuodata depositulu meu de marfa gafa.
Emilia Simţi®n,
Sibiiu, strad’a Cisnadiei Nr. 23 (odiniora corona ung.), curtea 2, etagiulu I.
WŢ* Vendiare de masine de inpletitu fagon de Dresd’a, de constructiunea cea mai noua.
(Cumperatorii de masine le inpletitu, la dorintia, primescu instrucţiunea gratuita.)
Comandele din afara se voru efectul forte promptu si eftinu.	(13) 3 — 3
Editoru si redactoru responsabilu: Gr. Baritiu.
Tipariulu lui W. Krafft.