Observatoriulu ese de doue ori in i septeuiuna, M rcurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu }>e 1 ann întregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dnsu ' la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimişii cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu întregii 8 fl., pe C) luni 4 fl. —
In străinătate pe 1 anu lOfl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Nr. 27.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu
Anulu III.
— Sibiiu, Mercuri 2/14 Aprile. —
Ori-ce inserate,
1 se platescu pe serie seu linia, cu litere merimte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte G cr. v. a. si preste aceea 30 cr. do timbru la tesau-rnlu publieu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Kedaotiu-uea Diariului
„Observatoriulu“
in Sibiiu.
J
1880.
Deschidere de prenuraeratiune
la
„Observatoriulu"
dela 1/13 Aprile inainte.
Pentru acei domni abonaţi carii prenumera-sera dela 1/13 Aprile 1879 pe 1 anu, dela 1/13 Juliu pe 9 luni, era alţii pe 6 sau si numai pe 3 luni, abonamentulu espira cu finea lunei Martin. Pentru-ca se nu ni se mai intemple ca cu Nrii
I	si 2 din anulu cur., rogamu pe ddnii abonaţi respectivi se binevoiesca a isi descoperi vointi’a inainte de 1/13, iimoindu ’si abonamentulu cu pre-tiurile aratate in fruntea diariului: de 8 fi. pe 1 anu, 4 fi. pe 6 luni inlaintrulu monarchiei, era in afara din monarchia cu 22 franci pe 1 anu, cu
II	franci pe V* anu, in aurii sau in bilete de banca sau hipotecarie, era fracţiunile, anume din Romani’a, se potu inplini cu maree de posta.
Redactiunea si Editur’a.
I s
Conferenti’a jurisconsultiloru romani din Transilvania conchiamata pe 11 Aprile la Sibiin.
Siedintia 1.
La apelulu publicaţii din partea biuroului pro-visoriu alu conferentiei prealabila, tienuta in Clusiu la 28 Martiu 1880 au respunsu cu presenti’a loru următorii jurisconsulţi romani si adeca domnii: D a-mianu, Lengeru, Puşcariu, Sorescu din Brasiovu ; Duv 1 ea, Romanu din Fagarasiu ; Bologa, Dr. Bor cea, Dr. Brote, Cosma, Dunca, Macellariu, Dr. Nemesiu, Dr. Olariu, Popa, J. Popu, J. Preda, Dr. Bacuciu, Siulutiu, Trombitasiu din Sibiiu; Csato din Blasiu; Filipu din Abrudu; N. Barbu, Patitia din Alb’a-Juli’a; Dr. Tincu din Orasci’a; P. Barbu din Reghinulu sasescu; Mol do van u, Dr. Ratiu din Turd’a si Coroianu din Clusiu.
La 4'A ore p. m. adunanduse membrii conferentiei in sal’a de siedintie a localului „Asocia-tiunei transilv. p. cultura si literatur’a poporului romanu" d. Dr. Ratiu in calitate de presiedinte provisoriu ocupa fotoliulu presiedentialu, saluta in modu caldurosu si cordialu pe onor. membrii ai conferentiei, espune pe scurtu cele ce s’au petrecutu si s’au decisu in conferenti’a prealabila tienuta in Clusiu, (cunoscute si cetitoriloru nostrii din publi-catiunile anteriore) si invita conferenti’a a isi alege biuroulu si a se constitui.
Se alegu prin aclamatiune d. cons. gub. in pensiune J. Bologa de presiedinte, era d-nii P. Cosma si Jul. Coroianu de secretari.
După ce biuroulu si-au ocupatu locurile la mâsa verde, d. presiedinte constata, ca conferenti’a jurisconsultiloru romani se compune din 29 membrii cu dreptu de a vota. Constatanduse acesta, se incinge o lunga desbatere prealabila asupra ordinea dilei. In fine se decide, a se face lectur’a pro-cessului verbalii alu conferentiei prealabila tienuta in Clusiu.
După ce s’au datu ascultare lecturei făcute acelui processu verbalii, d. presiedinte consulta conferenti’a prin votu, deca se iuvoiesce ca acelu processu verbalu se fia discutatu si primitu ca substratu alu unui elaboratu, care va avea a se face, seu nu ?
Resultatulu votarei este: ca processulu verbalu alu conferentiei prealabile din Clusiu se primesce câ substratu alu elaboratului ce va avea a se face.
Pentru ca se se p6ta discuta principiele con-ducetore ale elaboratului, conferenti’a afla cu cale si decide a se declara de comissiune.
In urm’a acestui conclusu, publiculu care se adunase in sal’a conferentiei si in cea de langa ea, se retrage, si conferenti’a schimbanduse in comissiune lucra cu uşile incluse.
După unu intervalu de aprdpe o ora, redes-chidienduse siedinti’a publica a conferentiei, se decide a se esmite o comissiune de 9 membrii, cari pana la siedinti’a viitore se aduca unu ela-boratu-proiectu.
In acesta comissiune se alegu prin aclamatiune următorii d-ni si adeca: N. Barbu, Coroianu, Cosma, Csato, Filipu, Patitia, Romanu, Dr. Ratiu si Trombitasiu.
Ne mai fiindu nemica la ordinea dilei, siedinti’a prima se redica la 7 V4 ore ser’a, anun-tianduse siedinti’a a dou’a pe diu’a urmatore la 3 ore p. m.
După includerea siedintiei toti membrii conferentiei au fostu invitaţi in corpore la o cina data de Escel. sa inaltu prea sfintitulu archiepiscopu si metropolitu M i r o n u R o m anul u. La acesta cina, care au durata pana după 12 ore, au domniţii unu spiritu si unu tonu adeveratu familiarii. Escel. sa d. metropolitu s’au distinsu si de astadata prin cunoscut’a sa afabilitate curtenitore si prin deose-bitulu seu tactu de amabilitate prevenitore, prin care scie a face onorurile cuvenite tuturora ospe-tiloru sei, fia ei de ori ce positiune si conditiune sociala. Este de prisosu a mai adaoge, ca s’au tînutu si mai multe toaste insufletite si insufletitore.
Siedinti’a a doua din 12 Aprile.
Presenti d-nii: N. Barbu, J. Barbu, Bologa, Dr. Borcea, Dr. Brote, Coroianu, Cosma, Csato, Dunca, Duvlea, Filipu, Lengeru, Macellariu, Moldo-vanu, Nemesiu, Dr. Olariu, Patitia, Preda, Puscariu, Dr. Racuciu, Dr. Ratiu, Sorescu, Siulutiu, Tincu si Trombitasiu.
Presiedinte: J. Bologa.
Siedinti’a se deschide la 33/4 ore p. m.
Se da cetire processului verbalu alu siedintiei de ieri si se verifica fara nici-o modificare.
Presiedintele invita pe raportorulu comissiunei de 9 membrii, esmisa din siedinti’a de ieri, se isi faca raportulu.
Secretar. P. Cosma raport^dia, ca comissiunea de 9 membrii s’au constituitu sub presiedinti’a d. Dr. Ratiu, alegendu’lu pe domni’a sa de raportorii.
Mai inainte de a se dâ prim’a cetire elabo-ratului-proiectu, d. adv. Lengeru face propunerea, ca de orece tempulu este scurtu onor. conferenţia se bine-voiesca a incuviintiâ, câ in casu, deca in ela-boratulu-proiectu alu comissiunei s’au primitu principiile espuse in processulu verbalu alu conferentiei prealabile din Clusiu, conferenti’a se renuntie la o desbatere generala si se treca immediatu la prim’a cetire in desbaterea speciala pe alineate.
Conferenţia consultata, in urm’a informariloru date de câtra d. raportoru alu comissiunei, primesce propunerea d. Lengeru si fara intardiere intra in desbaterea speciala a elaboratului-proiectu alu comissiunei.
Acesta desbatere, care au duratu pana la 7 V2 ore ser’a au fostu forte interessanta si instructiva atâtu prin persdnele ce au luatu parte la desbatere, câtu si prin ideile si materialulu espusu cu multa cunoscintia de lucru si basatu pe o lunga si vasta esperientia practica.
Amu fi doritu câ la acesta desbatere se fi potutu fi de fatia intreg’a naţiune, pentru câ se audia câtu este de mare pericolulu ce o ameniutia si se se convingă, câ jurisconsulţii romani sunt Ia inaltimea situatiunei, bine pregătiţi si bine armaţi cu date si argumente necontestabile, pentru câ se intre in lupta pentru averea si drepturile straino-siesci ale poporului romanu.
Proiectulu de elaboratu alu comissiunei, după ce i s’au adaosu mai multe amendamente si modificări, au fostu in fine primitu in totalu.
S’a decisu, câ elaboratului se ’i se dea forară unei petitiuni adressata câtra dieta, era tendrea petitului se fia aceea câ: diet’a din B.-Pest a
se respingă noulu proiectu de lege alu gub emul ui, privit ori u la regular ea cest iunei agraria, remanendu pre langa „stătu quo“, era in casu de a se face totuşi unu nou proiectu delege, sebine-voi6sca a luâ in drepta considerare cererile espuse in pe ti ti un ea jurisconsultiloru romani din Transilvani’a.
Cu redactiunea definitiva si cu inaintarea pe-titiunei la locurile competente se insarcinedia biuroulu, in care se mai alege cu aclamatiune si d. Jos. St. Siulutiu judecatoriu reg. de tribunalu in pensiune.
Se mai decide, câ la timpulu seu, petitiunea se se tiparesca in mai multe sute de esemplare in limbile romana, inagiara si germana..
De verificatori ai processului verbalu alu sie-dintiei a dou’a se alegu d-nii: Dr. Nemesiu, Dr. Racuciu si A. Trombitasiu.
Siedinti’a se redica la 8% ore ser’a cu formalităţile indatinate. D. Dr. Ratiu esprima in numele jurisconsultiloru adunaţi recunoscintia d. presiedinte J. Bologa, pentru intielept’a conducere a desba-teriloru avute in decursulu acestora doue dile ale conferentiei jurisconsultiloru romani, era d. presiedinte multiumesce din parte’si onor. conferentie, pentru increderea cu care l’au onoratu si totuodata isi esprima multiumirile sale tuturora membriloru, cari n’au pregetatu din depărtare si apropiare a luâ parte la acesta conferenţia, in care s’au tractatu despre cele mai sacre si mai vitale iuteresse ale natiunei romane.
Membrii conferentiei se departtara din sal’a adunarei intre repetite „Se traiesca!" dicendu’si unii la alţii unu Tratiescu „la revedere !tt
După conferenţia jurisconsulţii romani s’au adunata la o cina comuna si colegiala in localnlu „Bressler" unde, intre conversatiuni amicabile si vesele au petrecutu câteva ore plăcute.
Asia au decursu cele doue dile ale primei conferentie a juristiloru romani din Transilvani’a.
Avemu firrn’a convingere si dorimu din sufletu, câ acesta se nu fia si cea din urma, ci câ in scurtu timpu se potemu comunicâ cetitoriloru nostrii, câ jurisconsulţii romani, după esemplula altora naţiuni, au infiintiatu si s’au constituitu intr’o „Reuniune a jurisconsultiloru romani." O astfeliu de reuniune va fi nu numai unu mare pasu spre binele intregei naţiuni, dar’ fructele lui voru fi si bine-cuveiitate.
Incheiamu acesta fugitiva dare de sama a nostra, felicitaiulu din totu sufletulu atâtu pe d-nii membri ai primei conferentie a jurisconsultiloru romani, câtu si pe iniţiatorii si realisatorii acestei frumose si fericite idei.
Se traiesca jurisconsulţii romani, aceşti bravi campioni ai natiunei in lupt’a s’a pentru dreptu!
Noulu proiectu de lege despre instrucţiunea in gimnasii si in scolele reale.
(Urmare.)
§. 16. Acei’a, cari dorescu se treca dintr’unu gim-nasiu publieu si dintr’o scola reala publica intr’unu in-stitutu corespuudietoriu omogenu, au se dovedesca prin-tr’unu testimoniu dela institutulu, in care au fostu mai inainte, câ au absolvatu class’a precedenta celu puţjinu cu unu succesu suficientu in tote obiectele de invetia-mentu obligate.
§. 17. Cine doresce se fia primitu intr’una din classeie mai inalte ale unui gimnasiu seu scola reala, fara de a fi absolvatu class’a precedenta Ia unu instituţii publieu, este deobligatu a depune unu esamenu de primire privatu (esamenu singuratecu).
§. 18. Cine doresce a fi primitu dintr’unu gimnasiu publieu s’au dintr’o scola civila intr’o scola reala, de asemenea cine doresce se treca dintr’o scola reala, seu dintr’o scola civila intr’unu gimnasiu, este indato-ratu a depune unu esamenu de primire din obiectele de invetiamentu, care nu suntu obligate iu institutulu din care voiesce se iesa, dar’ suntu obligate in institutulu in care doresce se treca.
106
OBSERV ATORIULU.
§. 19. Esamenulu de primire ilu face înaintea acelui corpu professoralu la alu acarui institutu do-resce elevulu se fia primitu. Acel’asiu corpu professoralu hotaresce si asupr’a primirei.
Pentru esamenulu de primire nu se solvesce nici o tacsa.
§. 20. Trecerea dintr’unu institutu intr’altulu pote ave locu de regula numai la inceputulu anului scolasticu.
In caşuri esceptionale ministrulu de culte si instrucţiune pote se incuviitiedie trecerea si in decursulu anului scolasticu.
§. 21. Dintr’o classa inferiora alu aceluiaşi iu-stitutu iu class’a superiora ulteriora pote se intre numai acelu scolariu, care a obtînutu din fia-care obiectu de invetiamentu celu pu<jinu o classificatiune suficienta.
Pentru indreptarea une: classificatiuni nesuficiente din obiectele de invetiamentu prin unu esamenu ce va trebui se se depună cu inceputulu anului scolasticu mai de aprope, se pote da incuviintiarea. de corpulu professoralu, era pentru indreptarea din doue obiecte de ministrulu de culte si instrucţiune.
Cine n’a corespunsu in mai multe de câtu doue obiecte, trebue indrumatu se repetiesca class’a.
Esamenulu decursivu de îndreptare se va tienea de regula la acelu institutu de invetiamentu, unde sco-lariulu a primitu not’a de nesuficientia. In caşuri esceptionale ministrulu de culte si instrucţiune pote se in-cuviintiedie depunerea esamenului decursivu la altu institutu.
Pentru absolvarea a doui ani scolastici intr’unu anu, seu pentru contragerea classeloru, ministrulu de culte si instrucţiune pote se dea scolariloru cu talente si inaintati in etate incuviintiarea in modu esceptionalu.
§. 22. Personalulu de invetiamentu alu giînnasiu-lui seu scolei reale consista: a) dintr’unu directoru, b) din professori ordinari, la cari in scolele reale apartienu si invetiatorii de desemnu, c) din suplenti si professori ausiliari, d) din catecbeti, e) in gimnasii din invetiatori de desemnu si caligrafia si in ambele categorii ale sco-leloru medie din invetiatorii de gimnastica, f) din invetiatorii pentru obiectele de invetiamentu estraordinarie.
§. 23. In institutele de invetiamentu de stătu, de asemenea in scolele de mijlocu sustienute din fondurile ce se atia in administrarea ministrului de culte si instrucţiune, directorulu va fi denumitu de Majestatea Sa la propunerea ministrului.
§. 24. In aceleaşi institute de invetiamentu (§. 23) professorii ordinari si suplenti, invetiatorii ausiliari, precum si invetiatorii de desemnu, caligrafia si gimnastica, si in fine invetiatorii pentru obiectele de invetiamentu neobligate voru fi denumiţi de ministrulu de culte si instrucţiune si anumitu denumirea acest’a va urma intr’unu institutu de invetiamentu infiintiatu de nou, după ce i se va cere mai ântiau directorului, era in casu de completare ulteriora a corpului professoralu, directorului si corpului professoralu respectivu opiniunea. Contractele si conventiunile stipulate cu unele municipii relativu la dreptulu de candidare, daca acele mai sunt valide, remanu in valore si pe viitoriu.
§. 25. Ordine spirituale asiadia insele poterile de invetiamentu in institutele ce le sustienu ele, dara sunt îndatorate a inplim eonditiunile stipulate mai la vale (§• 27).
§. 26. Numerulu professoriloru la unu gimnasiu seu scola reala se stabilesce, afara de invetiatorii reli-giunei si in gimnasii afara de invetiatorii de gimnastica si invetiatorii pentru studiile neobligate, (dar subintie-legendu si pe directorulu), pentru unu institutu de optu classe cu celu putienu doisprediece, er’ pentru unu institutu de 4 classe cu celu putienu 6. Macsimulu ore-loru de instrucţiune pe septemana e pentru directoru 10, pentru professorii de specialitate 18, pentru invetiatorii de desemnu 20. Respectivii nu voru pote fi îndatoraţi a tienea mai multe ore pe septemana.
§. 27. Câ professori oridinari voru pote fi aplicaţi numai acei individi, cari au depusu cu succesu in-destulitoriu esamenulu de professoratu înaintea unei comissiuni de esaminare instituita de ministrulu de culte si instrucţiune publica si au primitu diplom’a de pro-fessoru pentru specialitatea de invetiamentu respectiva. Dar’ acei’a cari au functionatu câ professori ordinari inainte de inactivarea acestei legi la ore-care scola de mijlocu publica celu putienu cinci ani si potu se dove-desca printr’unu testimoniu dela superiorii loru, câ sunt cualificati pentru chiemarea loru si aplicabili in modu corespundietoriu, sunt dispensaţi de depunerea acestui esamenu de cualificatiune. Ceilalţi individi de invetiamentu neesaminati, trebuie se absolvedie esamenulu in terminu de doui ani. Pre lângă opiniunea comissiunei de esaminare instituita de stătu pentru scolele de mijlocu voru pote fi aplicaţi iu modu esceptionalu, câ professori ordinari si astfeliu de persone, care prin activitatea loru literara au datu probe destule, câ possedu o cualificatiune eminenta pentru specialitatea de invetiamentu respectiva si pentru traetarea metodica a spe-cialitatiloru.
§. 28. Comissiuni de esaminare pentru professorii dela scolele de mijlocu va institui ministrulu de culte si instrucţiune din acele scoli inalte publice ale patriei, in care sunt representate specialităţile de invetiamentu pentru filosofia si istori’a naturala după cum prescrie legea, si unde se afla unu institutu de cualificare (se-minariu) pentru professorii scoleloru de mijlocu. Limb’a oficiala a acestoru comissiuni e cea unguresca; organi-satiunea si cerculu loru de activitate, de asemenea mo-dulu de cualificare a professoriloru pentru instrucţiunea in scolele de mijlocu le va statori ministrulu prin ordinaţi une.
§. 29. Intru câtu voru pote fi considerate de valide diplomele din străinătate, despre acest’a va decide ministrulu de culte si instrucţiune din casu in casu cerendu opiniunea unei comissiuni esaminatore.
'jVu mini.)
R o m a n i a.
— Bu c u re s ci, 6 Aprile st. n. (Coresp. part.) Pre câtu sunterau noi informaţi, din obligaţiunile de stătu ale României, din acţiunile si obligaţiunile caliloru ferate se afla in manile mai multoru capitalişti din Ungari’a si Transilvani’a mai alesu pe la piatiele comerciali, in sume considerabili. Din tote inse, asia numitele bonuri rurali, care la Dv. se dicu obligaţiuni urbariali (Grundentlastungsobli-gationen) au fosu totudeauna forte cautate, din causa câ acelea aveau cursu mulţii mai bunu chiaru si decâtu cele din provinciile austriace si cu atâtu mai bunu de câtu cele unguresci si transilvane, până ce ajunseseră la al pari (suta pentru suta) si preste. Ei bine, in scurtulu periodu dela 1864 anulu rescumpararei mosiiloru tieranesci si până astadi, obligaţiunile rurali au se dsa cu totulu din cursu. Din sumele de rescumparare se formase o cassa separata; dara fiindu-câ nu toti locuitorii au platitu regulatu sumele de rescumparare, era de alta parte statulu trebuea se platesca la termine, ficse tote cupbnele semestrali si tote obligaţiunile esite la sorti in cei 15 ani, asia acea cassa a contrasu si unele inprumuturi. Astadi ea mai are se numere la proprietarii obligatiuniloru numai unu restu de 25 milione 880.693 lei (franci). Statulu era decisu a plaţi si acea suma, câ se o amorti-sedie intrega; s’au aflatu inse — lucru de surprindere in Romani’a! — destui capitalişti, carii isi descoperiră dorinti’a câ statulu se mai tina acea suma, câ ei deocamdată n’au trebuintia de ea. Atunci gubernulu dise: fia; dara dobenda de 10% nu se mai dâ, ci daca voiţi 6 %. Observamu aci, câ in Romani’a dobend’a legale cu ipoteca, este până acuma de 10% ; dara sunt câţiva ani, decandu s’a mani-festatu la diverse ocasiuni mari, tendenti’a de a o scade, precum si scadiuse in afacerile finantiali de inportantia la 8 apoi la 7% si in fine astadi la 6%. In siedinti’a cameri de vineri 2 Aprile n. proiectulu de lege relativu la conversiunea obligatiuniloru rurali s’a votatu după des-bateri lungi si infocate, din causa precum se dice, câ opositiunei conservative i venia preste nasu, câ in cei 7 ani pre câtu timpu fusese ea la potere, statulu a fostu necessitatu a face inprumuturi forte onerose cu 12 inca si cu 14% dobenda anuale.
Prin legea votata, gubernulu este autorisatu a face unu inprumutu aci acasa cu 6% pe anu, de platitu in câte 2 rate, de amortisatu iu 44 de ani prin trageri la sorti iu fiacare semestru. Detentorii (posessorii) de obligaţiuni hipotecari cu 10%, carii voru voi se cumpere cu ele obligaţiuni uoue de 6%, voru avea unu premiu (finantiarii dicu p r i m a) de 2% in valorea nominale. Emissiunea noueloru obligaţiuni va fi cu 84 pentru 100. Pentru tote obligaţiunile rurali câte nu se voru preseutâ la terminu, gubernulu va numerâ sumele corespundie-torie la Cass’a de depuneri a tierei, in numerar iu. Se scia inse toti acei posessori de obligaţiuni rurali, câ din acea di ei nu voru mai avea nici-unu a pretinde plat’a de a dreptulu dela stătu, ci au se’si ia banii inmediatu dela numit’a cassa publica, era daca nu’i voru lua, ci ’i voru lasâ se stea acolo câ daţi uitarei, acea cassa de depuneri ii va tînea, inse platindu numai interesse de 5%. Se mai adaoga spre sciinti’a toturoru, câ obligaţiunile rurali, care nu se voru preseutâ nici la cass’a de depuneri spre platire in terminu de 10 ani dela promulgarea acestei legi, se voru considera câ prescrise (verjâhrt) atâtu capitalulu, câtu si do-bendile, câ-ci unu terminu de 10 ani este lungu destulu, pentru-ca ori-si ce creditoru se’si reguledie afacerile sale, elu sau heredii sei.
Legea respectiva sanctionaudu-se, va fi publicata in „Monitoru“ (6400 exempl.) si in alte diarie, posessori de obligaţiuni n’au decâtu se si-o câştige.
Se pare câ terminulu de espirare alu bilete-1 oru hipotecarie (charteia-moneta) create dela 1877 incoce pe 3 ani se va prelungi cu atâtu mai virtosu, câ precum vedemu, lumea nu prea voiesce se le dea din mana si ele au cursu mai bunu decâtu argintulu cu 1—1 %% in schimbu cu aurulu, care este cu 3—3'/2 mai susu decâtu argintulu.
Valorea toturoru celorulalte obligaţiuni de stătu merge crescendu, unele preste al pari, altele 98 V»—99 din 100. De candu s’a regulatu definitivii rescumperarea caliloru ferate, acţiunile si obligaţiunile loru se urca asemenea.
Timpulu pe aici este totu frigurosu, precum forte raru s’au mai intemplatu sub acesta clima după 9/21 Martiu. Mai alesu sera tota lumea face focu in casa. Intr’aceea lucrulu la campu s’a inceputu, era aici in capitala mai in tote stradele
principali se vedu architecti decimandu la vechituri si sapandu la fundamente pentru edificie noue si pompose. Nu ne aducemu aminte se fimu vediutu lucraadu-se dintr’odata la atâtea case si palaturi pompose. De va merge asia numai vreo 5—6 ani, mulţimea de locuri virane, remase inca dela foculu celu mare din dio’a de pasci a. 1847 au se dispară cu totulu. Se pare câ la acesta activitate passionata de a edifica in capitala adaoge si indi-genarea catoruva familii evreesci din cele mai bogate, care acum isi baga o parte din avuţiile loru in edificie strălucite, si asia banii adunaţi iirtrâra se inpartu totu aici la classea lucratoriloru si a producentiloru. Peri feri’a acestei capitale este atâtu de mare, iu câtu ea pote se coprinda fâra greutate unu milionu de locuitori, si sunt destule simptome, din care se pote predice, câ până pe la a. 1900 numerulu locuitoriloru va mai cresce celu puginu cu 100 de mii.
Celebrulu si venerabilele barbatu octogenariu generalulu Georgie Maghieru, patriotu din cei mai devotaţi sântei cause naţionale si liber-tatiloru publice, vechiu amicu binevoitoriu si alu d-vostra, se mutâ din vietia după suferintie de câteva luni. Este prea de doritu, câ se i se afle câtu mai curendu unu biografii demnu de numele Maghieru si de virtuţile lui.
— Bucuresci, 9 Aprile st. n. (Coresp. part.) Cerimoni’a funebrale a fericitului generalu Georgie Maghieru s’a tînutu aici in capitala numai astadi inainte de amiedi, din causa câ dupace corpulu s’au inbalsamatu fii transportatu in frumos’a biserica dela s. Georgie nou, se aşteptase venirea unicului seu fiiu Romulus dela Constantinopole, unde se aflâ atasiatu langa ambassad’a de acolo a României. Veţi fi cititu in Monitorii despre votulu unanimu alu camerei legislative de a se coperi tote spessele inmormentarei din tesaurulu tierei, votu prea demnu de exemplele date in câteva caşuri de câtra Rom’a republicana din periodulu seu gloriosu, care se nu-mera intre cele doue belluri punice, si de câtra Aten’a antica. Adeveratu omagiu maretiu adusu meriteloru si virtutiloru unui barbatu câ Maghieru, câ fraţii Golesci si alţi câţiva. După terminarea servitiului sacru, eminentele si nobilele patriotu domnulu Georgie Cliitiu urcandu-se pe amvonu pronuntiâ asupra ilustrului defunctu unu discursu panegiricu, adeveratu ostasiescu, pre câtu de scurtu, pre atâtu de bogatu de idei si de reminiscentie istorice din vieti'a repaosatului. Nu me indoiescu câ acelu discursu se va citi si la d-vostra cu interessu atâtu mai mare daca veţi afla, câ famili’a Maghieru este de origine din Transilvani’a si se trage dintr’o familia romanesca nobile din comitatulu Albei inferiore, care in dilele impera-tului Carolu VI (1712—1740) trecuse in Banatulu/ Craiovei dupace ’si resbunase cu armele inpunmate pentru perderea averei răpite prin unu processu talharescu, pre candu inca totu mai domina dreptulu pumnului, numitu in legile transilvane „poteutia major et potentia minor. “ Repausatulu inse are si alte titluri mari de a se perpetuâ si la d-vostra memori’a lui. întrebaţi ce a tacutu repausatulu cu averile sale, elu care ducea vietia regulata câ de modellu. In a. 1848 a platitu din alu seu o parte considerabile a simbriei panduriloru armaţi, a traitu siepte ani in exiliu amaru, mai antaiu la Brasiovu si Sibiiu, după aceea candu numai fu toleratu in Transilvani’a, la Vien’a, la Paris si mai pe urma in Constantinopole.
Tote corpurile statului, camere, ministeriu, curţile inalte, cleru, academi’a, professori, si — precum se intielege de sine, ilustrulu corpu alu oficiariloru din garnisbuele capitalei, in frunte cu generalii, precum si o immensa mulţime de poporu au asistatu la cerimoni’a funebrale; era conductulu militariu compusu din tote armele, companii de pedestrime, escadrone de frumoşii roşiori, % bateria, gendarini călări etc. au petrecutu remasitiele pamentesci ale generalului loru până la gara, de unde se transportâ la Tergulu-Jiiului si de acolo la mosii’a unde se afla cript’a familiei.
83 de ani petrecuţi aprope numai in servi-tiulu patriei, natiunei si alu libertatiei! Romule, pen’a Ta este demna si capabila de a pune părintelui Teu monumentu neperitoriu. Indata-ce timpulu iti va mai alinâ dorerile perderei, Tu, fiiu iubitoriu si doiosu, o vei face acesta in iuteressulu adeverului istoricu.
In siedinti’a publica de astadi s’au tînutu in academia doue discursuri de receptiune, la care a urmatu după usulu adoptatu la tote academiile de sciintia, doue respunsuri.
107
Dn. Joanu Gliika presiedintele academiei anuntiase inca de antierti discursulu seu de recep-tiune. „ Viăti’a lui Joanu C a m p i n e a n u“ renu-mitulu patriotu si totuodata martiru alu convictiuni-loru sale, care pentru apararea curagiosa a liber-tatiloru patriei sale atatu contra Fanarului, cătu si contra Russiei, a suferitu captivitate, exiliu si per-deri mari de averi. Dn. J. Gliica nu potea se’si alega unu subjectu mai aptu de a storce lacrime din ochii betraniloru, de a inspira veneratiune la tineri pentru martirii patriei, de a pune unu mo-numentu neperitoriu — aere perennius — lui J. Campineanu. Intocma in acestu sensu i respunse si dn. Hasdeu.
Alu douilea discursu de receptiune a fostu alu d-lui Dr. Paulu Vasiciu despre Vegeta-rianismu, pe care l’a sustînutu si recomendatu cu o mulţime de argumente; era dn. Dr. Felix in respunsulu seu Fa combatutu, inse fâra a pune pe omu neconditionatu intre animalile carnivore, ci intre cele omnivore. Ambele sistlieme au argumente tari, se mai cere inse timpu pana la o de-cisiune definitiva a scientiei. Deocamdată se pote considera ca axioma, ca mancarea de carne prea multa este in adeveru ruinatore de sanetate. In totu casulu acdsta materia merita a fi studiata bine de câtra toti omenii câţi sciu carte.
Preste 8 dile va tînea Dr. Felix discursulu seu de receptiune, care promite a fi erasi unulu din cele mai instructive.
Pe aici a ploatu si eri forte bine spre mare bucuria a toturoru agricultoriloru. Darearu D-dieu ca se fia ploatu preste tota tidr’a.
Multu se mai mira si pe aici omenii despre necontinetele sciri scandalose cate se publica ne-incetatu in diariele din Ungari’a. Mai remasese comitatulu Torontalu, alu 4-lea municipiu din Ba-natu, din care nu se audise pana acuma despre defraudari, acuma sinuciderea protonotariului T a-bacoviciu, unulu dintre serbii mameluci, este unu nou documentu, ca abusurile spurcate se incui-basera si in acelu comitatu.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
Brasiovu, 5 Aprilie st. n. 1880.
Domnule Redactoru! De orece dlu Redactorii alu „Gazetei Transilvaniei," care apare aici in locu ne-a refusatu, din motive neesplicabile, a publica in colonele foiei sale aici alaturat’a corespondintia, indreptata contr’a unei conferintie umoristice, ce unu d-nu advocatu din Sibiiu a tienut’o aici ina-intea unui publicu numerosu, cu tote ca insusi dlu redactoru alu „Gazetei" apucase de a recunosce, ca este de datorinti’a d-sale nu numai de a publica, ci de a combate insusi asemeni aparintie, si cu tote ca ne si primise articolulu spre publicare, ba ilu si deduse spre culegere, — ne vedemu con-strinsi a apela la ospitalitatea organului d-vostre, rogandu-ve a-i dă locu in numerulu celu mai de aprope.	Mai mulţi.
Articolulu refusatu este urraatoriulu:
Unu apostolu umoristicu.
„Calea cea mai eficace, intru combaterea viciului si a pecatului si intru latirea luminei si a adeve-rului chiaru si in sinulu celoru mai grose straturi ale multimei ignorante, unde scrisorea si tipariulu nu prea potu străbate, a fostu si este din vechime doctrin’a graiului viu. Acesta cale au urmat’o apostolii doctrinei crestinesci, si totu pe acesta cale lupta astadi si campionii sciintiei adeverate si ai civilisatiunei curate.
In dilele nostre ar potea dice cineva, ca scri-sorea si tipariulu sunt asia de latite, in catu afara de doctrin’a strictu scolastica făcu superflua orice alta cale, pe care s’ar potea propaga cu mai bunu succesu totu ce e bunu, frumosu, nobilu si utilu, si s’ar potea combate cu mai bunu efectu ideile eronate, viciulu si pecatulu. Capetele luminate ale occidentului ne spunu inse, ca acesta aserţiune este netemeinica. Cei mai celebri erudiţi ai popo-raloru asia numite „civilisate" nu se multiamescu numai a scrie si tipări opuri mari si grose, punen-dule in librarii la dispositiunea publicului, ci prin discursuri, conferintie, conversatiuui pe care le tienu din urbe in urbe, tindu a ajunge in fapta scopulu pe care seu ei insusi, seu alţii in teoria l’au pusu pe harthia.
Asemeni barbati, ba chiaru si dame, amu avutu si avemu si noi romanii. Asia in dilele trecute ne răpise pentru unu momentu bucuri’a de a potea numerâ in sinulu aceloru barbati de merite si pe dlu advocatu din Sibiiu Ioanu Popa, care sosise in mijloculu nostru si pe ser’a de 15/27 Martiu
___________OBSERVA TORI UL U.__________________________
a. c. anunciase o „Conferintia umoristica" in sal’a otelului Nr. 1, alu carei’a venitu era de-stinatu pentru infiintiarea unui institutu de sculptura in lemnu in opidulu Salisce. Toti din tote părţile ne grabeamu a incarcâ de lauda pe d-lu Popa, care cu sacrificiulu celoru mai simtitdre in-teresse proprii materiali, intreprinsese acestu pelegri-nagiu in profitulu unui scopu nu numai umanitariu, ci si propriu nationalu romanescu. Apoi omulu cu judecata si intuitiune isi permisese a atribui d-lui Popa inca si unu altu scopu de inportantia morale.
Dela unu barbatu de inteligentia ca d-sa, care se angagiedia voluntariu pentru o asemenea missiune, ne placea a aştepta nu numai umoru cu orice pretiu, chiaru si cu pretiulu profanării sanctuarieloru si a desconsiderării gustului bunu, ci umoru sanetosu, instructivii, care pe lănga sbiciuirea viciului si iro-nisarea pecatului iti procura totodată o petrecere plăcută si te laşa consolatu cu unu profitu moralu.
Inse mirare! Conferinti’a umoristica a d-lui Popa ne-a probatu, că d-sa a venitu la Brasiovu nu cu fruntea ridicata, că aici in fatia se ironisedie si sbiciuesca viciurile si pecatele nostre, de cari dieu, nu suntemu prea seraci; nu că se ne spună prin fineti’a umorului, că pentru esemplu este blama si ruşine naţionale, că in mijloculu unui cimiteru romanescu din acesta urbe se gasesce unu inonu-mentu, care e menitu se perpetuedie ur’a confes-sionale intre romanii de aici; nu, d-sa n’a venitu că se ne arate gunoiele din ochii noştri, in cătu vediendu-le se ne spariemu si noi de ele, ci a venitu că se insulte si defaime aici Blasiulu dela vlădică păna la opinca, necrutiăndu in zelulu seu de a face umoru nici chiaru sanctuariele si sacrele reminiscintie, ce fiacare romanu le nutresce fatia de campulu libertăţii si fatia de modest’a petra monumentale de acolo.
Vediendu acest’a ne-amu pusu intrebarea, că ore pe lănga scopulu de a adună parale, care scopu moralu a potutu se aiba in vedere conferinti’a umoristica a d-lui Popa? — Si că respunsu la acesta intrebare amu potutu admite numai doue possibili-tati: Seu că dlu Popa si-a alesu punctulu Brasiovu cu iiiteiitiune, că prin terfelirea intregu clerului romanu gr. cat. se dea nou nutrimentu deplorabilei ure confessionali, care intre binesimtitorii romani si aici incepuse a dispare, crediendu că va atiâ aici pamentu fecundu pentru acesta cangrena vechia a corpului nationalu; — seu că conferinti’a d-sale este o inprovisatiune usiora, de a carei’a tendintia si consecintie d-sa nu si-a datu si nu si-ar potea dă socotela, si care ne indreptatiesce a crede, că precum d-sa si-a permisu a defaimă clerulu romanu gr. cat. iu Brasiovu, totu asia isi va permite a insultă si terfeli clerulu romanu gr. or. in Blasiu, numai că se aiba substratu si materia de umoru !*)
In ambele caşuri procedur’a d-lui Popa este stricaciosa si pecatosa, pentrucă pe lănga puginulu folosu materialu, produce o indiecita stricăciune morale. In casulu primu este condamnabila din partea fia-cărui romanu adeveratu, pentrucă tinde a alimentă unu reu, care ne slabesce in totudeun’a po-terea si valdrea naţionale; in casulu alu douilea e condamnabila, pentrucă cu nesocotintia lovesce in demnitatea clerului nostru de ambe confessiunile, lovesce in santieni’a altariului si prin urmare lovesce in insusi corpulu nostru nationalu. Au dora numai dlu Popa nu scie, că in timpurile abia trecute, candu limb’a si individualitatea naţionale ro-manesca nu erau suferite in stătu, altariulu eră singurulu loru asilu si clerulu custodele loru cre-dinciosu ? Apoi numai dlu Popa nu vede, că si legile si institutiunile de astadi tindu a restringe limb’a si individualitatea naţionale romanesca numai la altariu si in scola, care se aria sub egid’a altariului? Daca este asia, apoi dlu Popa insul-tandu altariulu si pe servitorii lui comite unu pe-catu neertatu chiaru fatia de naţiune.
Cu acest’a nu vremu se diceinu, că clerulu nostru este infalibilu si sacrosanctu. Pote se aiba si elu gresielile sale, si d-lu Popa ar face unu bunu servitiu si clerului si natiunei, daca ar trage prin tai-siulu umorului seu numai viciurile si pecatele, apoi fia ele chiaru de ale demnitariloru bisericesci; inse de aici d-sa se nu’si ia dreptulu de a lovi fără considerare in santieni’a institutiuniloru bisericesci si in demnitatea si auctoritatea intregei tagme, care represinta aceste institutiuni!
*) Tocmai la incheiare aflaramu, că ceea ce noi numai amu suposatu este dejă faptu inplinitu. Cu oca-siunea unei asemeni conferintie umoristice, unde avea ascultători de confessiunea gr. cat. dlu Popa a tareitu deja reverendele clerului gr. or. prin noroiu. inse in locu de aplause a atiatu indignatiune. — Si cu plăcere amu observatu, că si aici publiculu binesimtitoriu si binecugetatoriu s’a scarbitu de tendinti’a umorului d-sale. 1
Acdsta procedura s’ar mai potea iertă unui diletantu umoristicu, care pe acesta cale ar fi avi-satu se’si căstige pănea de tote dilele, inse nicidecum d-lui advocatu Joanu Popa din Sibiiu!
Pentru aceea noi ne-amu permite a tace d-lui Popa amicabil’a observatiune, că seu se’si ridice conferintiele sale umoristice la inaltimea ce se a-stepta si chiaru se pretinde dela d-sa, curatiendule si de noroiulu trivialitatiloru, — seu se renuncie cu totulu la onorea apostoliei umoristice si cu paralele ce le spessedia pe drumuri si in oteluri, plus profitulu ce’lu perde prin parasirea laboratoriului seu, se’si ridice unu monumentu de natur’a unui institutu de sculptura in lemnu in opidulu Salisce. In casulu acest’a ar binemerită de naţiune si chiaru si nobil’a sa ambiţiune ar află o mai mare satis-factiune, de cătu pe calea ce a apucatu, care se pote numi chiaru erostratica".
Brasiovu, 19/31 Martiu 1880.
Mai mulţi.
Dela Academi’a romana.
Că introductiune la lucrările academiei din ses-siunea generale actuale reproducenm raportulu secretariatului facutu in numele delegatiunei academice pe cele 8 luni trecute dela sessiunea din urma si cititu in siedinti’a solemna din 1 Aprilie st. n. :
Alteti’a Vostra regala. \
Domniloru colegi!
Morbulu colegului nostru dlu A. Odobescu, a carui’a lipsa din tiera a lasatu o lacuna momentana, dara forte resimţita, in sinulu Academiei, m’a chiamatu alu inlocui in calitate de secretariu generale, tocmai atunci căndu acest’a sarcina a devenitu mai anevoiosa.
începu dara prin a cere indulgenti’a dloru Vdstre daca nu voiu fi in stare a-’mi indeplinf missiunea cu acelu deliciosu talentu jle expunere, cu acea staruitore ingrijire, cu acea râvna neobosita, cari caracterisâ in-tr’unu gradu atâtu de inaltu pe eminentulu nostru secretariu generale.
Lucrările executate de câtra Academia in inter-valulu dela sessiunea extraordinaria si păna astadi, de-si destulu de insemnate, au fostu totuşi mai pugine de cum ne-amu fi potutu aşteptă. Acesta provine din diferite cause, dintre cari un’a, pote cea mai esenţiala, este transformatiunea radicala luata de câtra Academia, avendu dreptu consecintia necessitatea de a ne adaptă treptatu la conditiunile noului organismu.
Lucrările asupr’a caror’a credu de cuviintia a a-trage mai in specialu atenţiunea d-loru Vostre sunt:
1.	Prelungirea missiunei dlui N. Densusianu, in-cuviintiata in sessiunea trecuta, ne-a procuratu unu nou avutu materialu, din spicuirea biblioteceloru Ungariei si ale Transilvaniei. Raporturile d-sale si intreg’a co-lectiune a copiiloru si extracteloru pe cari le-a adusu se voru pune in vederea d-loru Vostre, pentru a fi cercetate si apretiate, ceea ce ne va convinge si mai multu, speru, despre estrem’a utilitate si chiaru necessitate a unoru asemeni missiuni.
2.	Colectiunea nostra numismatica s’a mai ina-vutitu prin cumpărarea unoru pretiose exemplarie din museulu principelui de Montenuovo, pentru care Academi’a a chieltuitu numai 5000 lei, restulu păna la 7500 fiindu acoperitu, cu intervenirea dlui Dimitrie Sturdza, prin o generosa colecta privata. Pe lănga acest’a, prin aceeaşi intervenire Academi’a a primitu mai multe exemplarie inportante in daru dela principele Ipsilanti si dela dlu Ormosz.
3.	Prin gratiositatea Augustului nostru Suveranu, protectoru si presiedinte onorariu alu acestui corpu, s’a pusu pe unu timpu nedeterminării la dispositiunea Academiei Dipticulu monasticii Bistriti’a din Moldov’a in limb’a paleoslavica, inceputu a se scrie pe la inceputulu secolului XV-lea sub Vodă Alexandru celu Bunu, ur-măndu apoi păna la Stefanu celu mare si mai josu; unu monumentu de o mare valore istorica prin ame-runtele ce ne dă asupr’a originiloru Moldovei si mai alesu prin mulţimea nuineloru proprii personale. O copia după acestu dipticu s’a esecutatu sub direcţiunea subscrisului de câtra serviciulu centralii alu archiveloru statului, si — după ce se va termină colaţionarea lui — se va depune in bibliotec’a Academiei.
4.	Monumentulu funerariu alu neuitatului nostru colegu A. Papiu Uarianu, cu care s’a insarcinatu Academi’a, au fostu esecutatu de câtra renumitulu sculp-toru Cauer, lipsindu-i de ocamdata numai inscriptiunea. Modelulu pote fi pusu in vederea d-loru vostre. Asie-diarea definitiva a monumentului pe mormentulu repo-satului va ave locu celu multu intr’unu intervalu de doue luni.
5.	Bibliotec’a Academiei s’a inavutitu multu in cursulu anului, parte prin cumpărări, parte prin dona-tiuni, după cum ve va incredintiă unu raportu speciale alu comissiunii respective.
Cauta se constatamu cu o via multiamire, că do-natiunile mai cu sema, cari promitu a deveni din ce in ce mai dese si mai insemnate, probedia interessulu ce au inceputu se’lu porte particularii pentru progressulu Academiei. Dintre donatorii actuali, dlu generalu Adri-anu merita o deosebita gratitudine. Cauta se adaogemu, cu acesta ocasiune, că Academi’a a stabilitu dejă scliim-bulu de publicatiuni cu mai multe societăţi invetiate străine, si anume cu societatea literaria serba, Societatea limbeloru romanice dela Montpellier, Academi’a regala din Stockholm, si acum de curendu — după energic’a iniţiativa luata de dlu A. Odobescu, — cu in-
108
stitutulu Franciei. Speramu că in eursulu acestui anu schimbulu de publicatiuni se va intinde si asupr’a mai multora alte societăţi erudite din Europ’a.
6.	Cârtile tipărite, depuse pentru premiile anuale ale Academiei in conformitate cu art. 58 din regulament u, care ficsedia terminulu depunerii lom pana la 31 Decemvrie alu anului ce precede, au fostu de asta-data numerose, mai alesu in ramur’a literaria. La tim-pulu cuvenitu, câte unu exemplariu s’a tramisu la fia care membru alu comissiunii respective, care va avea a ve pune in curentu despre resultatulu apreciari-loru sale.
7.	La premiulu Nasturelu despre: Epoca literaria a lui Mateiu Basarabu si Vasilie Lupu, i?lu câ-rui’a terminu s’a prelungitu pana la 1 Septembre espi-ratu, nu s’a infatiosiatu nici unu memoriu, ceea ce se pote esplicâ pana la unu punctu prin natur’a materiei pe atâtu de grea, pe câtu si de interessanta.
8.	La premiele de traduceri din limbele classice au concursu 4 incercâri din Herodotu, un’a din Plutarchu, 4 din Pliniu celu tineru, cari tote s’au comunicatu pe rondu membriloru din comissiunile respective.
9.	Trecendu la publicatiunile Academiei constatam u câ:
a)	Toraulu XI secţiunea II din Anale, coprindiendu memoriile si notitiele cetite in sessiunea generale din 1878, s’a terminatu si s’a inpartitu membriloru Academiei.
b)	Tomulu XII din Anale inbratiosiandu sessiunea extraordinaria din anulu trecutu, va fi terminatu chiaru in eursulu acestei septemani.
c)	Memoriulu premiatu alu dlui Gr. Tocilescu despre Daci’a, care face parte din tomulu X secţiunea II din Anale, n’a esitu inca la lumina, atâtu din caus’a dificultatiloru tipografice, cum si din a lipsei autorului din tiera, ceea ce aduce intardieri la corecturi si la revisiuni: s’au tiparitu totuşi până acum 17 cole, afara de cari s’au litografatu la Parisu mai multe stampe arckeologice.
d)	Dintre publicatiunile comissiunei lexicografice, s’a terminatu reproducerea Catecbismului dela 1G5G, făcută de dlu G. Baritiu, care a insocit’o de unu studiu asupr’a reformei in Transilvani’a si de unu glosariu. Reproducerea Psaltirei lui Coressi, cu care s’a insarci-natu dlu Hasdeu, s’a inceputu deja in conformitate cu decissiunea luata in sessiunea anului trecutu: publicarea inse a intardiatu din mai multe cause, pentru cari dlu Hasdeu urmedia a-si da sema. In acelasiu modu a intardiatu reproducerea manuscriptului Varlaam si Ioasaph de Udriste Nasturelu, cu care este insarcinatu
A.	Odobescu. Un’a din dificultăţile intempinate de ambele aceste publicatiuni, este lips’a tipografica a carac-tereloru eirilice. Trebuie se mai adaogeinu, câ nu s’a publicaţii inca de asemenea Glossariulu, prin care are se se incheia reproducerea Pravilei dela Govora sub ingrijirea dlui A. Odobescu.
e)	Din publicatiunile Cantemiriane, volumulu care coprinde Istoria Ieroglifica si lucrări inedite mai me-runte ale lui Cantemiru, este aprope terminatu de câtra dlu A. Odobescu, mai lipsindu numai glossariulu si introducerea. Tractatulu Despre vieti'a lui Constantina Cantemiru si ColUctanea orientalia sunt de asemenea aprope gafa.
10.	In conformitate cu art. 25 din Statute, d-nii Ionu Gliica, Bacaloglu, Felix, Teclu, Brandza si Vassici si-au tramisu discursurile loru de receptiuue, cari se voru ceti in eursulu acestei sessiuni si la cari s’au insarcinatu a respunde d-nii Hasdeu, Ionu Gliica, Aurelianu, Babesiu si Felix.
11.	In eursulu anului mai multe cestiuni inpor-tante s’au desbatutu si mai multe memorii si notitie s’au cetitu in siedintiele ordinarie septemanale, de cari veţi binevoi a lua cunoscintia din processele verbale, publicate deja si pe cale de a se mai publica in „Mo-nitorulu oJicialu“, de unde s’au reprodusu estracte separate ce vi se voru pune la dispositiune.
12. Credu de cuviintia a aduce la cunoscinti’a d-niiloru vostre neplacut’a positiune in care s’a aflatu delegatiunea de a intenta unu processu dlui C. Zappa pentru alu sili de a se conforma pe deplinu, in calitate de esecutoru testamentariu alu fericitului nostru donatorii Evangelie Zappa, cu dispositiunile relative la Academia. Processulu pendente contr’a bisericei St. Vineri pentru venitulu moşiei Satulu nou, câstigatu la prirn’a instantia, a ajunsu dinaintea curţii de apelu, unde a binevoitu a se insarcinâ alu sustiene dlu C. Bosianu. In aceeaşi fasa se afla processulu contra dlui Constan-tinescu pentru donatiunea reposatului Mateescu.
13.	După o intrebare ce i s’a facutu din partea ministeriului instrucţiunii publice, Academi’a i-a indicata calea cea mai propria pentru stringerea si conservarea antiquitatiloru cari s’au descoperita si se voru mai descoperi in Dobrogea. Din nefericire, lips’a mijldceloru nu ne-a permisu, prin tramiterea unei missiuni speciale, de a lua o parte directa la studiulu archeologicu, etnograficii si topograficii alu acestei regiuni atâtu de in-teressante.
14.	Fâra a vorbi despre Dobrogea in specie, Ro-mani’a intrega ascunde inca multe tesaure pentru isto-ricu si mai cu sema pentru naturalistu si linguistu. Spre a le potea scormoni de-ocamdata macaru in parte inlesnindu membriloru sei mijloce de a face escursiuni, Academi’a a solicitatu pentru ei câte unu biletu permanente de circulatiune pe calile ferate ale tierii. Con-statamu inse cu regreta, câ acesta dorintia atâtu de legitima, nu s’a potutu satisface.
(De aci inainte urmedia raportulu asupr’a budgetului Academiei, pe care nu’lu reproduceam acilea până la votarea noului budgetu pe a. 1880—1. Red. Obs.)
Sciri diverse.
— (Invitare.) „ Reuniunea romana de cantari “ din locu va arangia Dumineca in 18 Aprile st. n. a. c. primulu seu concertu ordinariu pentru acestu
O BSERVATOR IU LU.____________________
anu, in localităţile „Reuniunei de cantari si musica“ (Pamântulu micu Nr. 1), cu urmatoriulu programu:
1.	Testam entulu si Remasu bunu dela Ayrshire, melodiii scotice, arangiate de R. Wein-wurm, esecutate de clioru. 2. Doue marsiuri caracteristice, de F. Schubert, pentru piano, cu 4 mâni. 3. Adese dormitau du si Oi mp o e-r i u 1 u , melodii scotice, arangiate de Ii. W e i n-wurm, si H o r ’a, arangiata de d. Dim ’a, esecutate de choru. 4. Im nu lu nopţii, de W. K opri va solo si choru. 5. Trio, de Beethoven, in mile major. Op. I Nr. 1 pentru violina, violoncelu si fortepiano. 6. Canteculu paseriloru, duetu de
A.	Rubinstein si Cantecu de tomna, duetu de F. Mendelssohn. 7. Trei choruri din ora-toriulu Paulus, de F. Mendelssohn. Inceputulu la 7 ore ser’a.
P. T. dd. membri sunt invitaţi cu onorulu cuvenitu a participa la concertulu acest’a.
Biletele se voru distribui Sambata in 17 si Dumineca in 18 Aprilie st. n. a. c. dela 4—5 ore după prândiu in localităţile Asociatiunei transilvane pentru litera tur’a romana, strada Cisnadiei Nr. 7.	Comitetulu.
— (L i s t ’a Nr. 13) acont ribuiriloru i n c u r s e la comitetulu subsemnatu in f o 1 o s ulu inundaţilor u.*)
Transportulu totalului din List’a Nr. 2G a. c. alu
„Observatoriului".........................fi. 2177.30 cr.
Rachila Stefanu Cifra din Saliste ... fi.	—.50 cr.
Prin D. Demetriu Cosm’a parochu gr. cat. in Feiurdu, câ resultatu alu unei colecte in Feiurdu, anume dela D. Cosm’a parochu 1 fi., T. Tureanu 7 cr., St. Marcu 7 cr.. Ioanu Morariu 7 cr., I. Lucaciu 7 cr., St. Poputia 7 cr., S. Pralea 80 cr., I. Pralea 30 cr., I. Morariu 7 cr., O. Campeanu 21 cr., Gr. Gadaleanu 21 cr., G. Utiu 14. cr., I. Muresianu 14., D. Gocanu 80 cr., St. Pascu 14 cr. P. Bordasiu 7 cr., G. Turdeanu 80 cr., N. Gliga 21 cr., I. Crisianu 7 cr., C. Tiepusie 30 cr., P. Peteanu 30 cr., T. Curt’a 21 cr., I. Potora 7 cr., T. Ilea 7 cr., P. Ratiu 14 cr., S. Poputia 7 cr., I. Cordosiu 7 cr., T. Fodoreanu 30 cr., V. Gadaleanu 7 cr., I. Popu 80 cr., S. Fodoreanu 7 cr., G. Ratiu 14 cr., N. Siutevanu 7	cr.,	Fii. Utiu	14	cr.,	I. Corpodeanu
4	cr., D. Igritianu 7	cr.,	CI. Davidu 7	cr.,	M. Campeanu
7 cr., D. Rareu 14	cr.,	I. Rareu	56	cr.,	Ch. Pintea 7
cr., C. Rareu 7 cr.,	M.	Turdeanu	30	cr.,	N. Marcu 14
cr., P. Tiepusie 14 cr., J. Tiepusie 14 cr., P. Popu a Cucului 7 cr., V. Uilocu 7 cr., Gr. Sinteneanu 4 cr., Alecsa Utiu 21 cr., J. Lonc’a 7 cr., V. Igritianu 14 cr.,
S.	Poputia 14 cr., S. Rareu 14 cr., G. Utiu 14 cr., G. Poputia 23 cr., II. Popu 14 cr., Nic. Popu 14 cr., I. Filipu 21 cr., T. Crisianu 21 cr., M. Nadasianu 7 cr.,
N.	Pecurariu 7 cr., V. Gazdacu 3 cr., L. Moldovanu 7 cr., V. Mocanu 10 cr., N. Rareu 7 cr., T. Moldovanu 4 cr., D. Anca 7 cr., Torok S. 7 cr., Varg’a J. 7 cr., G. Moldovanu 7 cr., C. Sintenanu 7 cr., T. Gocanu 7 cr., J. Utiu 80 cr., St. Popu 21 cr., M. Cordosiu 14 cr., II. Taladi 21 cr., N. Cordosiu 14 cr., J. Campanu 7 cr., A. Dane 7 cr., II. Popu 14 cr., G. Popu 14 cr.,
T. Moldovanu 14 cr., J. Moldovanu 7 cr., Ch. Moldovanu 21 cr., Gr. Moldovanu 14 cr., P. Popu 20 cr. Sutn’a.......................... fi. 15.80 cr.
Prin D. I. Moldovanu invetiatoriu in Satu nou de Banatu (Banat Ujfalu) câ colecta dela următorii: Lazaru Rosiuculetiu 5 fi., I. Moldovanu 1 fi., Pr. Ro-siuculetiu 1 fi., Petru Dobosiu 1 fi., V. Balnojanu 20 cr., L. Ortopanu 20 cr., Iuonu Putie 1 fi., I. Lazaru 30 cr., G. Rosiuculetiu 50 cr., M. Ortopanu 50 cr., Adamu Sudom 50 cr., L. Guguleanu 1 fi., sum’a .	. fi. 12.—
Prin D. Ele n’a C. Fie va din Brail’a, dela comitetulu de binefacere alu dameloru din Brail’a 500 lei...................................fi. 225.— cr.
Prin D. Ioanu Hentesiu parochu in Ocn’a dela d-sa 2 fi., I. Vintieleriu parochu 1 fi., câ resultatu alu unei colecte de bucate in poporulu din Ocn’a Sibiiului 15 fi. 57 cr., sum’a .	.	.fi. 18.57 cr.
Totalulu cu dio’a de asladi . ti. 2448.85 cr.
Sibiiu, 8 Aprilie 1880.
Comitetulu eentralu pentru ajutorarea inundaţilor u.
*) Cuitarile sumeloru tramise la acestu comitetu voru urmâ prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu“ si „Telegrafulu romanii". La cerere inse, sumele se voru cuitâ si separatu.
Preţuirile «•creai Horn
si altoru obiecte de traiu au fostu la
6 Aprile st. n. in Sibiiu :
Grâu, după cualitati................1 hectolitru 11.9.---10.—
Grâu, amestecatu....................1	,,	„	7.50—8.50
Secara..............................t	„	„	6-20—6.60
Papusioiu	.	*....................1	„	„	5.10-5.50
Ordiu...............................i	„	„	4.60-5.—
Ovesu...............................1	„	„	3.60—4.—
Gartofi.............................l	„	„	o. 2.50
Mazare..............................1	„	„8-----10.—
Linte...............................1	„	„	11. —12.—
Fasole..............................1	,,	„	7. 8. -
Ănuneiu de earti.
Acaftistulu prea sântei nascatorie de Dumnedieu si alte Rugăciuni tiparitu cu litere, legatu finu in piele si auritu 2-25 „	„	„ barsionu „	4-30
Atlasuelementariudc Istoria naturala a catoru trei domeniuri in doue-spre-dece tabele, cu peste 250 figuri colorate si textu explicativu in prescurtare. Editiunea II a. leg. 1.75 Balcesu N., Istori’a Romaniloru subt Mihaiu Vodă Vitezulu, bros. 2.— Baritiu G., Dictionariu ungurescu-romanescu	.	.	„	3-—■
Bohl Dr. Ioanu, Religiunea din punctu de vedere poli-
tico-juridico; după traducerea germ. de Silviu Rezei „	1.70
Catecliismulu calvinescu, inpusu clerului si poporului ro-manescu subt domni’a principiloru Georgiu Rakoczy
I	si II, transcrisu cu litere latine după editiunea
II	tipărită in anulu 1656, insocitu de una escur-
siune istorica si de unu glosariu de G. Baritiu „ —.60 Ceontea Teodoru, Compendiu de geografia universala. Pre-
lucratu in usulu scdleloru medie si a preparandieloru „	1.50
Contess’a Lambertini, fiic’a cardinalului Antonelli. Romanu prelucratu după date istorice si actele stenografice din processulu contessei Lambertini contra moste-nitoriloru cardinalului Antonelli inRom’a. Traducere de L. Grigoritia. 25 fascidre cu portretulu contessei „	6.25
Cretianu G., Patrie si Libertate, poesii vechi si noue	„ 2.50
Darea de sema asupra processului politicu de pressa alu d-lui George Baritiu redact. „Observatoriului.“ In cestiunea colecteloru pentru soldaţii romani răniţi „ —.25 Densusianu Ar., Negriad’a. Epopeia naţionala. Partea
antaia in siese canturi .......	2-—
Dorulu, culegere de canturi nation. in 2 parti, fiaeare „ —.75 Dorulu Romanului. Culegere de canturile cele mai ndue.
Ilustratu cu 12 gravuri xylografice	.	.	.	„	—.60
Femeile de I. Pederzani traduct. de Iunius	.	.	.	„	—.25
Genoveva seu învingerea nevinovăţiei. O istorie memorabila si induretore Cu 6 chipuri .	...	„ —.60
Ghica I., Convorbiri economice 2 voi. .	.	.	.	„	5.—
Grandea G. H., Patimele junelui Werther după Gothe .	„	1.—
Grube A. W. Biografii romane, de N. Petra-Petrescu .	„ —.50
Gruber Alois Dr., Amorea amicabila seu detoriutiele ami-
ciloru intre sine, traduse de P. N. Simtion	.	„ —.25
Hahn E., Contess’a falsa, Novela tradusa de B. V. Vermont „	1.—
Hauf W., Othelo. Novela tradusa din limb’a germana .	„ —.45
Manliu I., Cursu elementaru si gradatu de Gramatic’a romana. Etimologi’a si compositiunele	.	.	„ —.40
Manliu I., Cursu elementaru de Gramatic’a romana. Sintax’a
si Compositiunile	—.50
Meitani G. G., Studie asupra Constitutiunei Romaniloru
sau esplicarea Pactului nostru fundamentalu. Fasc. I „	2’50
Nemoianu Ioanu, Gramatic’a inagiara-romana	. bros. 1.80
— Manualu de limb’a magiara pentru scdlele poporale, leg. —.45 Petra-Petrescu, Nepotulu câ unchiu. Comedia in trei acte,
tradusa după Schiller ......	„ —.25
Poenariu Petru, George Lazaru si scol’a romana, cu portretu „ —.40 Popescu N. D., rrinsonierulu rom. dela Plevna, novela contimporana. Câ premiu unu tablou. Pretiulu inel. tramiterea francata (subt legătură) .	.	.	„	1.40
—	Istori’a resbelului romano - russo - turc. 1875—1878 Partea I. până la30Augustu 1877. Partea II până la finele resbelului. Câ premiu câte unu tablou.
Pretiulu inel. tramiterea francata (subt legătură)
fiacarei parti.....................................„	1.40
Q^^Pana acuma au esitu 6 tablouri, si anume Luarea Plevnei, Caderea Plevnei, Luarea Rahovei, Luptele dela Opanes si Smârdan, si Trecerea armatei rom. in Dobrogea.
Din acestea se dau pentru fia-care brosiura unulu câ premiu, se capeta inse si separatu â 80 cr. Tablourile sunt colorate, in formatu mare si esecutate frumosn.
Stefanescu N. J., Bella Istoria circasiaua	.	.	.	„	—,20
Stefanelli Ioanu, Catechese, tratandu Istoria	biblica a
Testamentului vechiu. Manualu pentru Catecheti si invetiatori, pastori sufletesci, candidaţi de inve-tiatori si amicii junimei. Tom. I .	.	,	,	„	5.—
—	Catechetic’a bisericei dreptered. reser.	.	.	.	„	5-—
Sterca Siulutiu Iosif, O lacrima ferbinte .	.	.	„ —.50
—	Din memoriulu lui ....... —.50
Teutschliinder W. St., Michael der Tapfere, ein Zeit- und
Charakterbiid aus der Geschichte Rumâniens .	„	2.20
Vermont R. V., Blondinulu din Namur si Pasia dela Buda „ —.75
—	Plutasiulu. Naraţiune americana după Fr. Gerstâcker „ —.75
Waldburg, Brand’a seu uunt’a fatala. Schitia din emigrarea lui Dragosiu.....................................„ —.25
Musicalie noue.
Dimitrescu, Hora Maria..................Pentru	piano	fi.	—.45
Stern, Dorul Tigancei battuta............. „	„	„	—.45
-- Hora tiganâsca...................... ,,	„	„	—.45
Ventura, Ursita mea. Cuvinte de Vas. Alexandri „	.	„	1.8O
se afla de vendiare la
W.	Krafft in Sibiiu.
■1 1 I I III i 1 1MHI11 i
| Pentru cei ce patimescu de pieptu si ,________plumani.______
■	Wilhelm’5
».
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmaciştii in Neunkirchen (Austri’a de josu.)
In decursu de 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatâre si usiuratore pentru morburile organeloru de respiratiuue, pentru catarele gâtlejului si alu bronchielorn, tuse spasmotica, ragusiâla, multe alte suferintie ale gâtului si ale plumanil >ru.
Forte de recomandaţii este acestu sucu câ preser-vativu pe tempuri negurose si aspre.
Fiindu de unu gustu placutu, elu este folositoru pentru copii si o necessitate pentru omenii cari sufere de plumani; era pentru cautareti si oratori in contra vocei înflorate, sen chiaru in contra ragusielei, elu este unu mijlocii ut-dispeusabilu. — Numerose ateste probesa cele afirmate mai şuso.
Se afla de vendiare in sticle â 1 fi. 25 cr. iu Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. B. Misselbacher sen.
Oiioratulii publicu st* cern totudenunn specialii Wilbelm’s Allopu de plante Kchneeberg, (ii 11 du-ca acesta se produce singurii numai de mine. si de oreee fabricatele puse la vendiare subt lirm’a lulius Itittncr Allopu de plante Sclinet-berg, sunt nisee iniitatiuni nedemne, asupra caroru atragu deosebit a atenţiune a po-blicului ciiniperatoriu.	(2) 7—25
mm11 M't-t
Editorii si redactorii responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.