^ ^
Observatoriuln ese de doue ori in
septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimi.su cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe li luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sdu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6u 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
*	joi w a f
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
v________________________J
Nr. 26.
Sibiiu, Sambata 29/10 Aprile. —	... •	1
1880.
Deschidere de prenumeratiune
la
„Observatoriulu"
dela 1 13 Aprile inainte.
Pentru acei domni abonaţi carii prenumera-sera dela 1/13 Aprile 1879 pe 1 anu, dela 1/13 Juliu pe 9 luni, dra alţii pe 6 sau si numai pe 3 luni, abonamentulu espira cu finea lunei Martiu. Pentru-câ se nu ni se mai intemple câ cu Nrii
I	si 2 din anulu cur., rogamu pe ddnii abonaţi respectivi se binevoiesca a isi descoperi vointi’a inainte de 1/13, innoindu ’si abonamentulu cu pre-tiurile aratate in fruntea diariului: de 8 fl. pe 1 anu, 4 fl. pe 6 luni inlaintrulu monarchiei, era in afara din monarchia cu 22 franci pe 1 anu, cu
II	franci pe 7» anu, in aurii sau in bilete de banca sau liipotecarie, era fracţiunile, anume din Romani’a, se potu inplini cu maree de posta.
Redactiunea si Editur’a.
Press’a periodica in Ungari’a si Transilvania.
Din datele statistice adunate bine reu, dela tote poporale multu pugiuu civilisate de pre tota fati’a painentului, se afla ca numerulu foiloru periodice din tota lumea trece astadi preste 23 de mii. Iii comparatiune cu numerulu locuitoriloru, cele mai multe sunt in republic’a nordamericana, adeca la 9 mii, după aceea urmedia staturile cele mari europene incependu cu Germania si continuandu cu Franci’a, Britani’a, Austri’a, Itali’a, si numai după acestea Russi’a, Spania, era Turci’a este representata mai reu de catu cele mai mici staturi europene. Mic’a Elveţia si Belgia intrecu pe Um gari’a. Si aci ne este vorb’a numai de numeru, era nu si de calitate, de coprinsulu diarieloru, si nici de vechimea publicitatiei, câ-ci atunci multe popora aru avea se pună capulu in pamentu.
Originea diaristicei adeca a publicatiuniloru periodice, inca tocma si diurne se reduce după documente certe, pana la C. Juliu Cesare in antic’a Roma. Acta senatus, Actaj ţlittrna, Acta diurna
Foisiora „Observatoriului“.
Poesii poporale.*)
I.
Candu tu maica m’ai facutu,
Tie bine ti-au parutu,
C’unu picioru mai leganatu,
Cu gur’a mai blastematu,
Cu blastemu maica de focu,
Câ se nu mai cautu norocu.
Cine n’are norocu n’are,
De candu nasce până more,
Cum nici eu câ n’am avutu De candu maic’a m’a facutu;
Cum norocu nu voiu avea,
Fân’ pe lume voiu custâ.
Candu la ’nsuratu ra’am ganditu, Neamtiulu haine mi-au croitu;
Candu am fostu la ogorîtu Neamtiulu puşca mi-au facutu.
Nu’-ti-e tie maica jele,
Câ lasaiu boii ’n tanjele ?
Nu ti-e tie maica doru,
Câ m’ai avutu bunu fecioru?
Candu fuseiu la semanatu,
Neamtiulu pe drumu m’au plecatu. Feciorulu pleca pe drumu De-ar plouă, ploie de sânge;
De-ar ploua ploie de focu Elu sta gafa de silbocu.
*) Ddmn’a A u r e 1 i a A. C1. V1 a d u nasc. B a r i t i u avu amabilitatea a ne tramite o colectiune de poesii poporale adunate din gur’a poporului romanu din Orasthi’a si giuru. Vomu publica pe cele mai frumose, crediendu a face unu bunu serviciu literaturei nostre naţionale.
Redactiunea.
publica populi care se redactau de câtra Adjutore ab actis sub controla Quaestoriloru, erau tocm’a aceea ce sunt astadi diariele. Scrise curatu in mai multe exemplare, desbaterile senatului si alte acte ale consuliloru s’au imperatcriloru, cum si evenimente diverse, se afigeau in fîacare di in Foro, in Capitolio, la templulu lui Saturn si la alu die-ului Ops unde se conserva tesaurulu publicu (Ae-rarium). Din acelea locuri apoi, in lipsa de ti-pariu precum ilu avemu noi, le decopia care cum voia s’au platea cuiva, câ-ci copiştii erau nenume-rati, cari faceau comerciu mare cu copiile ce se inpartiau nu numai in capitala, ci in tota Itali’a si prin provincii.
Diaristic’a in form’a ce o are astadi, s’a na-scutu mai antâiu in secol, alu 16-lea la Veneti’a si eră representata prin foisiore mici 8-vo, care se veudea pe strade cu unu banutiu numitu g a-zetta. A trebuitu se treca mai bine de 100 de ani, pana candu press’a periodica europena lua o forma mai respectabile si mai seriosa, adeca camu dela 1700 incoce; de atunci inse press’a făcuse progresse minunate iu tierile apusane, pana candu in tierile nostre nu eră cunoscuta nici după nume.
Prim’a foia periodica in limb’a magiara a esitu numai in 1 Januariu 1780 la Presburg titu-lata „Hirmondo“ (Anuntiatoriulu). După 8 ani a esitu si in Pest’a „Magyar Merkurius“ de câte 2 ori pe septemana. Amendoue numai in formatu 8-vo micu. Ungurii inse nu sciau de ce treba potu se fia publicatiuni de acelea si le-au lasatu se mora tocma pe cându Europ'a se află in fati’a celei mai teribile revolutiuni francesci, in cele mai agitate valuri politice si iutr’o serie necurmata de resboie. In 2 Juliu 1806 au apparutu totu la Pest’a dia-riulu „Hazai Tudositasok“ (Sciri din patria,) red. IStef. Kulcsar, formatu 4-o. Cu atâta publicitate aflase pe magiari congressulu dela Yien’a din 1815 !
Pe la 1830 se aflau in tota Ungari’a si Transilvania 10 foi periodice si literarie magiare. Până la 1840 se inmultira la 26; in 1847 erau 33 si in 1849 se făcuseră 86; indata inse după caderea cea cumplita din acelasiu anu scadiura la 9 si abia in 1854 pe timpulu resboiului orientale esiau 20. Indata inse după incetarea sistemei absolustice in
Mergu catanele totu rendu De-ar ploua ploie de ventu.
II.
Pe din josu de Orasthia,
Yinu trei fraţi din catania Dice unulu câtra altulu:
Pune frate man’a in siele Se cântamu un’a de jele,
Câ de candu am catanitu Părinţii câ ne-au muritu,
Plugu’n curte-a ruginitu,
Biciu ’n cuiu a putreditu,
Boii ’n munte au betranitu Surorile — au caruntitu!
UI.
Maica, anima de petra,
Capata’ti unu calu in plata,
De vedi neamtiulu cum me porta. Candu dâ ’n câine dâ si ’n mine. Dâ ’n câine de doue-ori Si ’n mine de noue-ori.
IV.
Paseruica cu cununa Nu cantâ ser’a pe luna,
Câ ânim’a mea nu-i buna,
Câ-i legata cu curele Si mancata focu de rele,
Câ graulu de paserele,
Si mancata-i de dujmani Câ valea de bolovani,
Si mancata-i greu de rele,
Câ valea de petricele,
E mancata de străini,
Câ erb’a de boi betrani!
1861 numerulu foiloru periodice incepîi se crdsca pe fiacare anu inaintandu dela 52 până in 1867 la 81; era după infiintiarea dualismului in a. 1868 se făcură 140, până la 1872 crescură la 198; până in 1875 trecură preste 240, era cu incepu-tulu anului 1880 press’a magiara era representata prin 368 foi periodice de diverse cathegori. Din tote acelea 188 esu in capitala, dra restulu 179 in 77 cetati si orasie, anume in Transilvania la Clusiu 11.
In Ungari’a inse mai esu foi periodice si in alte limbi, anume in cea germana 114, dintre care câteva sunt forte cautate, in limbile slave 61, in limb’a romana cu cele din Transilvania 16, in italiana 4, in cea evreesca 3 in suma 197. In re-gatulu Croaţiei esu 57 cele mai multe slavdne si câteva nemtiesci. Numerulu totalu alu foiloru periodice din tierile coronei unguresci este in timpulu de fatia 5 6 7; adeca nici pe V* Jiu câte se publica in Cislaitani’a. Intr’aceea cifrele scose aci după „Vasârnapi Ujsâg“ si „Hon“ (Nr. 33) sunt prea instructive. Din ele se vede nu numai pro-gressulu ce face unu poporu in timpuri normali, ci si infricosiatulu regressu, ori cându ajunge sub pres-siunea despotismului, seu si numai cându i se arunca in cale pedeci măiestrite, câ se nu pota inaintâ pe câtu i permitu poterile. Curatu acestu processu se vede si la naţiunea magiara. Se făcu sărituri iuti, buna-ora dela 10 la 86 dela 86 indaraptu la 9; de aci forte incetu până la 52 apoi totu mai iute 367.
Aceeaşi apparitiune a fostu in Cislaitani’a si anume in Yien’a. Până la 1848 acea capitala abia ave 10 foi periodice; acelu numeru inse a crescutu cu repediune la câteva sute. Pentru-ce ? Inteliginti’a si gustu de lectura era, lipsa inse libertatea.
Totu asia s’a intemplatu si in Romani’a. Sub despotismulu censurei rusesci până in a. 1854 a fostu preste potintia se existe mai multu de 5—6 foi periodice, indata inse sub domnia lui Alexandru Ioanu I Cusa numerulu loru crescu la 60 si de atunci successive la 80—90.
Intr’aceea numerulu mai mare seu mai micu alu foiloru periodice si nici chiaru numerulu lecto-riloru nici-decum nu este criteriu siguru, după care
V.
Eu me ducu mandra ’n catane,
Tu remai si spala haine Si le spala ’n lacramele Si le ’ntorce ’n doru si jele Si le usca ’n garduri rele.
La mine tramitele :
Pe-aripele ventului La curtea ’mperatului.
Candu plecaiu din a mea tiera,
Am ajunsu in focu si para,
Steagulu l’am inbratiosiatu,
Pe mine m’au inpuscatu
Si — acolo sunt mandra ’ngropatu,
Cu-a mea puşca lângă capu.
Fâ mandro atâta bine De vino până la mine,
C’altcum nu te-oiu mai vedea De-acuma pâna-i lumea.
YI.
Cucuie pena galbena Eu me culcu, tu me leagana Si me leagana frumosu,
Se nu picu din leaganu josu Câ se punu picioru ’n scara Şi se trecu in alta tiera,
Er’ la fraţi si la surori.
Unde focului m’asiu duce,
Câ se am viatia dulce ?
Susu la tier’a romanesca,
Dde ceriulu se ’nfloresca!
Unde dau de mese ’ntinse Si galbeni făclii aprinse,
Unde ’su buti cu bani merunti De a dâ ’n sfinte domineci La cele dalbe biserici!
VIL
Plange-me mama cu doru,
Câ eu ti-am fostu bunu fecioru,
102____________________________________________________
se cunoşti si valorea interna, soliditatea si moralitatea publicatiuniloru. Sunt foi periodice nenumerate câtu se pote mai desfrenate care au mii de abonaţi, pentruca ele speculedia asupr’a passiuniloru omeneşti, cându din contra altele prea solide moru din lipsa de lectori si vice-versa. Vedemu erasi pe airea deschidiendu-se diarie cu programe pompose cu reclame, cu fanfare, inse fâra folosu, pentru-câ lipsesce publiculu care se s c i a ceti, se aiba gustu de cetitu si se’i simtia necessitatea.
Noulu proiectu de lege despre instrucţiunea in gimnasii si in scolele reale.
Secţiunea I.
Inpartirea.
§. 1. Asupr’a scoleloru de mijlocu (gimnasii si scole reale) statulu are dreptulu seu de dispunere si conducere inmediata, seu de priveghiere si inspectiune suprema.
§. 2. Dispunerea si conducerea inmediata (care coprinde in sine si inspectiunea) i se cuvine statului, resp. ministrului de culte si instrucţiune:
1.	asupr’a gimnasieloru si scoleloru reale trecute in bugetulu statului;
2.	asupr’a gimnasieloru sustînute din fondurile administrate de ministrulu de culte si instrucţiune, mai departe asupr’a celoru prevediute de unu ordinu mo-nachalu pe temeiulu unei donatiuni regesci, seu a unei fundatiuni de ori-ce natura, de asemenea asupr’a celoru-lalte gimnasii ce stau sub administrarea ministrului de culte si instrucţiune, cari până ce va dispune legislativ’a asupr’a loru, voru remane si pe viitoriu in administrarea ministrului de culte si intructiune, sustînendu-li-se inse caraeterulu de până acum.
§. 3. Abstragendu institutele amintite in §. pre-cedentu, se voru pote se se infiintiedie si sustîna gimnasii si scole reale:
1.	de confessiuni;
2.	de jurisdictiuni, comune, societăţi si privaţi.
Aceste institute sunt seu publice seu private. Intru
câtu i se cuvine statului, resp. ministrului de culte si instrucţiune, pe lângă inspectiunea suprema si dreptulu de dispunere asupr’a acestoru institute, despre acesfa dispune secţiunea V din legea de fatia.
Secţiunea II.
Organisatiunea gimnasieloru si scoleloru reale ce stau sub dispositiunea si conducerea inmediata a statului.
§. 4. Dispositiunile din acesta secţiune se intindu de o potriva asupr’a instituteloru amintite in punctulu 1 si 2 §. 2., intru câtu cu privire la cele din urma nu se face de-adreptulu o esceptiune.
JL j). Atâtu gimnasiulu câtu si scol’a reala consista mn 8 classe si din cursuri anuale in asemenea numeru.
In modu esceptionalu se pote permite si infiintia-rea de institute necomplete, la nici unu casu inse in-fiintiarea de institute cu classe mai puţine de 4.
C’am luatu boulu de cornu Si-am facutu negru ogoru,
Candu am fostu la seceratu Au ven’tu neamtiulu, m’au luatu;
M’au dusu in tiera străină Unde moriu fâr’ de lumina,
Nui nici lumina de seu,
Nici omeni din satulu meu;
Nici nu-i lumina de cera,
Nice omu din a mea tiera.
Unde-i omulu de necasu N’ai nici pendia pe obrasu Nice pendia pe piciore,
Ce morte insielatore!
Nu-i nici maica cu mil’a Nice pop’a cu cartea Numai turcii cu pusc’a Si neamtiulu cu sabi’a Se ne mance vieti’a.
VIII.
Saraca străinătate
Multu mai eşti fâra dreptate,
Incungiuraiu tierile tote Si de bine n’avui parte,
Câ de micu am pribegitu Totu in străini am traitu,
Nicairi câtu am uinblatu Odichna n’am capatatu.
Vine-mi dorulu câteodată Se me uitu la munţi cu petra Si’ntorseiu ochii mei rota Si vediui eu lumea tota,
Vediui marea, Dunarea,
Josu stau munţi câ taber’a.
IX.
Catalino*) foi de fragi Preste munte trecu doi dragi Tocma in tier’a romanesca Dorulu se si’lu potolesca.
Catalino vin’napoi De’mi dâ tu fenulu la oi Si plinesce la nevoi:
Nevoile satului
Dările ’mpera'tului.	(Voru urmâ.)
*) Sub Catalin’a aicea se intielege renumit’a Varga Cătălină despre care in poporu se crede, câ ar fi fostu iubit’a lui Avramu Iancu.	Not’a Red.
OBSERVATORIULU,
Institute ce se voru infiintiâ de nou se voru pote organisâ si treptatu din cursu in cursu, ele potu se aiba in modu transitoriu si 1, 2 si 3 classe, dara des-voltarea loru până la celu puţinu 4 classe trebue se fia continuativa.
§. 6. Obiectele ordinarie (obligate) de invetia-mentu in instrucţiunea gimnasiala sunt a) Invetiatur’a credintiei si moral’a, b) limb’a magiara si literatur’a, c) limb’a latina, d) german’a, e) limb’a greca si literatur’a, f) geografi’a patriei si cea universala, g) istori’a Ungariei, in classele superiore in modu pragmaticu si cu privire la desvoltarea constitutiunei, h) istori’a universala, cu o privire constanta asupr’a culturei, i) propedeutica, k) matematic’a, 1) istori’a naturala, m) fisic’a si chemi’a, n) geografi’a matematica si fisica si elemente de geologie, o) desemnu, p) caligrafi’a, q) gim-nastic’a.
§.7. Câ obiecte estraordinarie se pote dâ instrucţiune in gimnasii celoru ce se insinua de buna voie:
a)	in ore-care limba a patriei, după trebuinti’a inpre-giurului b) in limb’a francesa, c) engleza, d) italiana, e) desemnu (si in cele 4 classe inferiore) f) stenografi’a, g) arfa de cantu.
§. 8. Obiecte ordinare (obligate) de invetiameutu in scol’a reala sunt: a) Invetiatur’a credintiei si moral’a,
b)	limb’a magiara si literatur’a, c) limb’a germana si literatur’a, d) limb’a francesa, e) propedeutic’a filosofica (psichologi’a si logic’a) f) geografi’a (patriei si cea universala), g) istori’a Ungariei, in classele superiore in modu pragmaticu si cu privire la desvoltarea constitutiunei, h) istori’a universala cu constanta privire asupr’a culturei, i) matematic’a, k) istori’a naturala si ge-ologi’a, 1) fisic’a, m) geografi’a matematica si fisica, n) chemi’a, o) geometri’a descriptiva, p) desemnulu, q) caligrafi’a, r) gimnastic’a.
§. 9. In ori-ce scola reala se va propune in modu ordinariu si limb’a latina si literatur’a pentru şcolarii, cari se insinua de buna voia si se va institui spre acestu scopu unu professoru ordinariu de specialitate.
§. 10. Câ obiecte de invetiamentu estraordinare li-se voru potea propune in scol’a reala celoru ce se insinua de buna voie: a) o limba a patriei, b) limb’a englesa, c) limb’a italiana, d) analitic’a chemica, e) modelarea, f) stenografi’a, g) arfa de cantu.
§.11. In gimnasii si scolele reale scopulu ce’lu urmarescu obiectele obligate si neobligate, si planulu de invetiamentu ilu va statori ministrulu de culte si instrucţiune. Relativu la adaptarea planului de invetiamentu cu relatiunile locale si modificaţiunile ce potu se fia de lipsa cumva prin acesfa, le va dispune după ce va asculta singuratecele corpuri professorale.
§. 12. Instrucţiunea in invetiatur’a credintiei si in morala, separatu pentru şcolarii cari aparţinu la ori care confessiune, o stabilesce auctoritatea bisericesca respectiva, avendu inse a substerne planulu de invetiamentu ministrului; mai departe instrucţiune pote se dea si unu individu, care este insinuatu la ministeriu, si primitu de acesfa in localulu institutului seu intr’altu institutu de invetiamentu publicu alu bisericei respective ce se afla in locu, era intr’alte locuri numai in caşuri estraordinare si cu aprobarea ministrului este per-misu a se dâ.
§. 13. In cele 4 classe inferiore ale gimnasiului si scolei reale planulu de invetiamentu va trebui sta-bilitu astfeliu, in câtu se le fia scolariloru cu potintia, se treca in acestu timpu din gimnasiu in scol’a reala seu vice-versa, seu repetandu 2 dintre obiectele de invetiamentu deosebitu obligate.
§. 14. In gimnasii si scolele reale instrucţiunea se dâ după sistemulu de specialitate sianumitu, in classele inferiore prin gruparea specialitatiloru, era in cele superiore prin instrucţiune in specialitate.
§. 15. In class’a cea mai de josu atâtu a gimnasiului câtu si a scolei reale se voru primi numai astfeliu de elevi, cari au trecutu dejâ preste anulu alu 9 alu vieţii, si cari seu dovedescu prin testimoniu dela o scola poporala publica, câ au absolvatu cu succesu suficientu cele 4 classe de josu ale scolei poporale, seu arata prin unu esamenu de primire câ sunt cualificati in asemenea mesura.
Particularităţile esamenului de primire le stabilesce ministrulu de instrucţiune printr’unu prescriptu separatu.
(Va urmâ.)	«
Revista politica.
Sibiiu, 9 Aprilie st. n. 1880.
Deosebitele partide representate in camer’a deputatiloru din Yien’a se prepara din respoteri pentru apropiafa desbatere a bugetului, care s’au si inceputu in 6 1. c. In cestiunea acdst’a s’au si tienutu la caval. A. Sclimerling o conferenţia prealabila, compusa din membrii casei de susu si a camerei deputatiloru, apartienatori partidei nem-tiloru centralisti. Despre resultatulu realu ce va fi avutu acesta conferenţia, nu au transpiratu inca nimicu in publicu, de orece s’au decisu, a pastrâ in acesta privintia, cea mai completa tăcere si dis-cretiune.
Gubernulu din partea sa inca isi prepara si isi concentredia poterile sale, pentru câ se pota face fatia violenteloru si passionateloru atacuri, ce’i se pregatescu din partea opositiunei. Resultatulu finalu ne va arata, care din cele doue partite va esl victoriosa din acestu duelu parlamentara.
Dincdce in Ungari’a, gubernulu d. C. Tisza continua a isi repara poporalitatea sa vestejita, luandu si incuviintiandu cele mai draconice mesuri de asuprire a elementeloru nemagiare. N’au fostu de ajunsu cu proiectulu de lege pentru introduce-
rea limbei magiare in scolele confessionale-nationale, cu spoliatoriulu proiectu de lege pentru regularea cestiunei agraria, cu ordinulu datu de a se demis-sionâ toti acei funcţionari aplicaţi la drumurile de feru ale statului magiara, cari intr’unu terminu anumitu de dile nu voru invetiâ perfectu limb’a magiara, veni mai dilele acestea si municipalitatea capitalei B.-Pest’a si decise: includerea inmediata a teatreloru nemtiesci din capitala, subt cuventu, câ acele teatre sunt periculose ideei de stătu ma-giaru, pentru câ ele sunt unu mijlocu poternicu alu germanisarei. Ministeriulu de interne la care au apelatu directorii teatreloru inchise, precum si de-putatiuni tramise din partea numerosei poporatiuni germane a capitalei, au incuviintiatu decissiunea luata de acea municipalitate, cu acea singura modificare, câ au prelungitu terminulu inchiderei teatreloru germane până la 1 Juniu a. c. cu acelu adaosu, câ pe viitoriu in Ungari’a nu se voru mai dâ con-cessiuui pentru teatre nemtiesci.
Este forte instractivu si interessantu a vedea si a audf cum press’a germana austriaca si cea prusso-germana dâ alarma in contr’a acestei mesuri, pe care cu celu mai blandu epitetu o nu-mescu „brutala." Se auditi cum sbera si tipa acuma acele diarie nemtiesci asupr’a magiariloru si a gu-bernului loru, pentru câ au cutediatu a se atinge de sacro-sanctitatea poternicului pangermanismu, care intru nemicu nu este mai puţinu brutalu si draconicu, câ siovinismulu magiara, seu fanatismulu panslavisticu.
Noi ne intrebamu si cu acesta ocasiune, ddca Gladstone n’au avutu sant’a dreptate a se es-primâ in modu asia de crudu si puţinu diploma-ticu asupr’a tendintieloru pe care le-au urmaritu si le urmaresce gubernele austro-ungare ? Faptele res-pundu si d’au cea mai poternica autorisatiune ju-steloru păreri ale liberalului barbatu de stătu en-glesu, care au disu despre sine, „câ este câ si unu buldogu, care veghiedia si latra la timpu".
Resultatulu noueloru alegeri parlamentare din Angli’a este cu atâtu mai suprindietoriu, câ elu departe de a fi potutu fi prevediutu au venitu cu totulu pe neaşteptate. Prin pripit’a dissolvare a vechiului parlamentu si prin brusculu si dictatoriculu apelu pe care l’au adressatu câtra alegetori, ingam-fatulu lord Beakonsfield au contribuitu in modu decisivu la caderea gubemului conservatoru, acârui politica aventuriosa se vede câ au sleitu pacienti’a poporului englesu, iubitoriu de pace si de comoditate. Nu se pote inse negâ, câ laurii si partea de leu a meritului pentru resultatulu obtînutu, compete si i se cuvine singura si numai necurmateloru, ener-gieeloru si neobositeloru agitaţiuni ale d. Gladstone, care cu ocasiunea acestoru alegeri au datu tuturora liberaliloru din lume, unu esemplu de o antica si singulara perseverantia, ce trebuie se storca admi-ratiunea chiaru si a celoru mai inversiunati adversari ai sei.
Dejâ in 4 Aprile liberalii se aflau intr’o ma-ioritate asia de respectabila fatia cu conservativi, in câtu demissionarea cabinetului Beakonsfield si chiemarea unui cabinetu liberalu, se potea considerâ câ unu evenimentu inevitabilu. Astadi elu numai este de câtu o cestiune de tempu, si ne po-temu asteptâ cu cea mai mare sigurantia a primi ştirea, câ noulu cabinetu liberalu s’au constituitu.
Acesta schimbare neaşteptata a situatiunei politice in Angli’a au facutu, deca este possibilu, o sensatiune si o inpressiune si mai mare asupr’a stateloru continentale, decâtu insusi in Angli’a. Este cunoscutu, câ d. Gladstone, care probabilu câ va fi sufletulu viitoriului cabinetu liberalu, este inamicu alu dictaturei principelui de Bismark si celu mai neinpacatu contrariu alu interventiunei brutale, prin care poterniculu cancelariu alu Prusso-Germaniei terorisedia intrega Europ’a si cu deosebire statele de alu douilea rangu, alu cărora protectoru cadiu la Sedau. Aceste principii de care va fi condusa politic’a Angliei, după advenire la potere a d. Gladstone si a partidei sale, se afla in cea mai flagranta opositiune cu politic’a inaugurata de câtra principele de Bismark prin incheiarea aliantiei germano-austriace. Va trebui deci, câ acesta politica se sufere oresi-cari modificări, si oficiosele prussiane dejâ se si incârca a preparâ opiniunea publica pentru o noua inprospetare a aliantiei celoru trei im-perati nordici. întrebarea este, câ ore Russi’a va mai fi dispusa a face causa comuna cu cei doui aliaţi de mai ’nainte? si câ apoi, dâca se va renoi acea aliantia pe a cui socotela se va face acesfa?
Intr’aceea principele de Bismark ârasi au insce-natu pentru de atât’a ora, cunoscuta’i comedia cu di-missionarea sa. Imperatulu Wilhelm i-au respuusu acum câ si de altadata, câ nici o data nu ’i va primi dimissiuuea si asia cris’a erasi se va aplanâ,
fara alte urmări, decâtu cele cunoscute si pana acura’a adeca: consolidarea dictaturei Bismark, pe contulu libertatiei si alu pacei.
Romanii
In siediuti’a dela 13 Martiu st. v. a Camerei deputatiloru, fiindu la ordinea dilei intre altele si proiectulu pentru infiintiarea societatiloru agricole, d. P. S. A u r e 1 i a n u . raportorulu comitetului de delegaţi ai sectiuniloru au datu cetire urmatoriului proiectu de lege :
Domniloru deputaţi!
„Merge pe trei ani de candu d. presiedinte alu consiliului de miniştrii, pe atunci ministru de interne, a presentatu Camerei unu proiectu de lege pentru infiintiarea de societăţi de agricultura in Romani’a. Mulţimea lucrariloru si inpregiurarile grele prin care amu trecutu esplica intardierea cercetarei unui proiectu atâtu de trebuintiosu pentru desvoltarea agriculturei naţionale. De astadata secţiunile Camerei esaminandu proiectulu, au alesu de delegaţi pe d-nii C. Boerescu, Constantinu Grigorescu, Opranu Roinulus, Vizante Andrei, Marghi-lomanu Joanu, Saratieanu Victoru si P. S. Aurelianu.
Comitetulu delegatiloru intrunindu-se in maioritatea membriloru sei si cercetandu din nou atâtu proiectulu in sine câtu si propunerile de modificări ale unora din secţiuni, a convenitu se supună apretiarei d-v. alatura-tulu proiectu, care se deosebesce de acela alu guber-nului printr’aceea, câ infiintiarea societatiloru de agricultura este înlocuita cu a comitiiloru agricole, asocia-tiuni pe care le crede mai nemerite pe timpulu de fatia. Cauta se adaogu că. in acesta privintia comitetulu delegatiloru a fostu in deplina intielegere cu d. presiedinte alu consiliului, de ore-ce si d-sa a cerutu si a sustînutu cu taria infiintiarea comitiiloru agricole. In fondu si comiţiile agricole sunt câ si societăţile de agricultura, asociatiuni libere de agricultori, cu deosebire câ. cele dintaiu prin cerculu loru de activitate, prin compunerea loru sunt de o fire mai poporala, si potu adaoge si mai practica. Si fiindu-câ in timpulu de fatia atâtu agricultorii cei mari câtu si cultivatorii cei mici simtu mai multa nevoe si totudeodata sunt mai pregătiţi pentru lucrările de natura practica, amu socotitu câ este mai nemeritu se iucepemu organisarea repre-sentatiunei libere a agriculturei prin asociatiunile cari infacisiedia caracterulu celu mai practicu si celu mai poporalu. Mai tardiu si chiaru acum se voru potea infiintiâ asociatiuni, cari pe lângă cestiunile de practica se se ocupe si de teori’a agricola, inse comiţiile agricole trebue se fia temelia loru.
Comiţiile agricole sunt infiintiate in Franci’a inca dela anulu 1785; inse numerulu loru a crescutu mai cu sema dela 1830 incoce. Astadi nu se afla unu de-partamentu care se nu aiba comitiulu seu agricolu; cu privire la circonscriptiunea loru comiţiile agricole sunt formate seu pe cantone, sau pe arondismente, sau chiaru pe departamente. La inceputu era firescu câ unu co-mitiu se se ocupe cu agricultur’a care a facutu atâtea pro-gressuri si cultur’a s’a specialisatu mai multu câ alta data, este firescu câ activitatea comitiiloru se inbrati-siedie unu cercu mai restrensu. Pe la 1862 funcţionau in Franci’a aprope 600 comiţii agricole; negresitu câ până astadi trebue se se fi mai fondatu celu puţinu un’a suta comiţii.
Astadi, câ si acum unu secolu, comiţiile agricole nu ’si-au esitu din cerculu atributiuniloru loru; au remasu străine de ori-ce preocupare politica, si n’au urmaritu si nu urmarescu de câtu progressulu agriculturei in tote ramurile sale. Ele sunt asociatiuni formate din cultivatori si proprietari, cari se intrunescu pentru a discutâ in comunu cele mai bune metode de cultura, si a incuragia aplicarea acestoru metode prin premiuri si recompense.
Agronomii si agronomistii sunt unanimi candu este vorba de a se recunosce, câ Franci’a datoresce comitiiloru o parte insemnata din amelioratiunile agricole introduse dela inceputulu secolului până astadi. Fiacare comitiu in sfer’a sa n’a lasatu peresplatita nici o inova-tiune agricola: lucrarea pamentului, sementie, instrumente perfecţionate, vite ameliorate, sisteme de cultura bine aplicate, industrii agricole, totu a fostu incuragiatu de câtre aceste asociatiuni. Acesta esplica poporalitatea de care se bucura acesta institutiune, si desvoltarea ce a luatu până astadi. S’au infiintiatu societăţi de agricultura compuse din omeni de sciintia si din agricultori esperimentati; si acestea au contribuitu la desvoltarea agriculturei francese; inse cauta se se recunosca, câ comiţiile agricole au datu indemnulu celu mai poternicu, câ-ci ele s’au si pusu in contactu d’a dreptulu cu cei cari lucredia pamentulu.
Nu cunoscemu adunari mai liberale câ comiţiile agricole. Formate prin singur’a vointia a celoru cari le compunu, ele isi alegu presiedintele, secretarii, ofi-ciulu; premiuri se inpartu de câtre juriuri alese prin sufragiulu universalu alu membriloru comitiului; numai aceia cari sunt chiemati se judece concursulu sunt esclusi dela inpartasirea premiiloru ce sunt insarcinati se dea; si după voi’a loru optedia intre a fi judecători seu concurenţi.
Am luatu parte la intrunirile mai multoru comiţii agricole si m’am incredintiatu câ in aceste intr’uniri poporale, egalitatea si fratietatea nu sunt cuvinte zadarnice. Totulu se petrece in mijloculu comunicatiuniloru celoru mai france, celoru mai siinpathice. Celu mai simplu cultivatoru dâ mana si discuta cu celu mai frutasiu agri-cultoru; unii invatia dela alţii, unii se fiovatiuescu pe alţii, silindu-se a se intrece in progressu. Nu cunoscu, d-loru deputaţi, intruniri cari se contribuiesca mai multu câ comiţiile agricole, nu numai in propăşirea progressului agricolu, dar’ si la strengerea relatiuniloru intre omeni.
___________OBSERVATORIULU.________________________________
Ilustrulu procuroru generaiu Dupin, care purtâ cu mândrie sarcin’a de presiedinte alu unui comitiu agricolu din Franci’a, avea mare dreptate cându dicea câ: „oricare ar fi avantagele diverseloru institutiuni agricole, fia-care avendu caracterulu seu de utilitate, nu me temu de a spune câ intre tote aceste institutiuni, comiţiile au contribuitu cu multu mai multa eficacitate pentru a raspandi in poporu, in poporulu agricolu, in poporulu care cultivedia pamentulu cu manile sale, ideile care tre-buescu se fia mai multu inprasciate pentru a invinge vechile deprinderi, practicile viciose, si pentru a face se strabata prin sate spiritulu de moralitate, de ame-lioratiune si de progressu."
întemeiaţi pe resultatele atâtu de favorabile ce se datorescu comitiiloru agricole in Franci’a si in alte state, suntemu datori in interessulu agriculturei nostre se inzestrarau tier’a cu acesta imitatiune. Suntemi^incre-dintiati câ agricultorii cei mai luminaţi, isi vojj^ace o datorie pentru a lucrâ la fondarea comitiilon^p tote judetiele tierei. Ei, cari recunoscu câ tieranii sunt pârghia productiunei agricole, se voru sili pentru a’i adunâ in comiţii, a’i incuragea si a’i lumină.
Intru câtu ne privesce pe noi, d-loru deputaţi, ca representanti ai tutuloru interesseloru tierei, datorimu României infiintiarea comitiiloru agricole. Comitetulu delegatiloru este incredintiatu, câ nu ne vomu desparţi inainte de a votâ si acestu proiectu de lege. Odata prin judetiele respective, voinu contribui cu totii a pune in aplicatiune legea astfelu, câ inainte de intrunirea de tomna se avemu fericirea de( a vedea intrunindu-se in comiţii tota suflarea care se iuteressedia de agricultura, după cum odiniora strămoşii se intruneau in comiţii pe cainpulu lui Marte.
Spre a inlesni aplicarea legei de fatia, sub-semnatulu am elaboratu si unu regulamentu, care pote servi de norma pentru comiţiile agricole, si pe care am onorea a’lu alaturâ pe lângă acestu raportu.
Proiectu, de lege 'pentru infiintiarea comitiiloru agricole V in Romani'a.
Art. 1. Se voru infiintiâ, sub numele de comiţii agricole, asociatiuni, in scopu de a lucrâ la perfecţionarea totuloru ramuriloru agriculturei romane si amelioratiunea morala si materiala a classeloru agricole.
Art. 2. Pentru a introduce in tiera acesta institutiune, ministrulu agriculturei, comerciului si lucrariloru publice va luâ la inceputu initiativ’a infiintiarei unui comitiu agricolu in fia-care judetiu.
Art. 3. Comiţiile agricole, odata infiintiate, remanu institutiuni libere.
Art. 4. In viitoru, singur’a formalitate de inde-plinitu pentru infiintiarea unoru asemenea asociatiuni, este aprobarea statuteloru de câtra ministeriulu agriculturei, comerciului si lucrariloru publice.
Modificatiunile ce s’ar introduce in statutele aprobate voru fi supuse la incuviintiarea ministrului.
Art. 5. Bugetulu comitiiloru se compune din coti-satiunile membriloru si din subvStiimile ce li se va acordă de ministeriulu agriculturei,^ comerciului si lucrariloru publice, precum si de c^tra judetie si comune.
Art. 6. Pentru acestu sfer^tu, ministeriulu agriculturei, judetiele si comunele, voru inscrie in fia-care anu in bugete’e respective unu fondu specialu.
Art. 7. Comiţiile agricole potu primi donatiuni in scopu de a le intrebuintiâ pentru inflorirea agriculturei.
Art. 8. La fia-care trei ani se va tiene, in diferite orasie, o întrunire generala a delegatiloru tutuloru comitiiloru agricole din tiera, sub numele de Adunarea generala a comitiiloru agricole din Romani’a.
Gubernulu va inlesni, in marginele mijloceloru de cari dispune, caletori’a delegatiloru comitiiloru agricole.
Art. 9. Fia-care comitiu agricolu va tramite, in totu anulu, ministeriului de agricultura, o dare de seina despre tote lucrările sale.
Art. 10. Comiţiile agricole, in intielegere cu con-siliulu judetienu, voru lucrâ pentru a inlesni aplicarea legei comunale si a altoru legi si regulamente, in acele parti cari privescu inbunatatirea agriculturei.
Art. 11. Acele dintre consiliile agricole cari s’ar deosebi prin activitate si serviciuri aduse agriculturei, voru potea fi recunoscute, prin decretu domnescu, câ asiediaminte de utilitate publica.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Naseudu, 13 25 Martin 1880.
Cu alta ocasiune a-ti binevoiţii a publica in colonele „ Observ. “ unele informatiuni privitorle la infiintiend’a societate pe acţiuni „Hebe" din Naseudu. Permiteti’mi câ cu acesta ocasiune se ve completediu pe scurtu acele informatiuni si respective se ve espunu stadiulu in care au ajunsu acea socie'tate.
Pe valea Somesiului, iu fostulu regimentu si districtu romanescu, se afla mai multe fontani minerale dintre cari cele mai însemnate sunt cea dela Sangeorgiulu romanescu si cea dela „Va-lea vinului," ambele proprietate romanesca si anume, cea de antâia a comunei Sangeorgiu, era cea de a dou’a a fondului de stipendie. Fontan’a din Sangeorgiu se bucura de unu renume europeanu atâtu in privinti’a analisei câtu si a cantitatiei, afara de aceea se bucura de unu transportu estinsu. Caus’a principala pentru ce aceste fontani nu sunt inca recunoscute si frecventate după meritu au fostu
_________________________________________________m
lips’a de etablismente, de clădiri corespundietore, de parcuri si aleiuri s. a. Si de orece la facerea acestor’a se receru capitale, de cari nu dispune nici comun’a, nici fondulu scolasticu, s’a nascutu ide’a infiintiarei unei societari pe acţiuni, care s’a si realisatu gratia energiei si staruintieloru barba-tiloru ce s’au pusu in frunte. M’asiu abate pdte prea departe deca m’asiu incercâ a face istoriculu infiintiarei acestei societari, de aceea me marginescu a ve comunică numai cumcâ societatea „Hebe" s’a inauguratu deja de societate publica. In 21 1. c. s’a tienutu prim’a adunare de constituire, sub pre-sidiulu ad-lioc alu d. adv. Danila Lic’a si secretariu FI. Motiocu.
Societatea s’a constituitu conformu statuteloru in modulu urmatoriu: de presiedinte alu consiliului s’a alesu prof. Macsimu Popu, de vice-pres. dr. Ioanu Malaiu, de membrii ordinari: architectii Ionu Goldsclnnidt si Carolu Kramer, prof. dr. C. Moisilu si perceptorele fonduriloru Elia Burduhosu; de membrii suplinitori: mediculu cercuale Sini. Stoic’a si invetiatoriulu din Sangeorgiu Eremia Siorobetea, de cassariu directorele gimnasiale dr. Paulu Tanco si de secretariu dr. A. P. Alessi, directore s’a alesu fisiculu dr. Stefanu Popu si de vice-directore directorele scolei triv. din Sangeorgiu Machaiu Domide.
Precum ne-amu informatu din raportulu comitetului prov., societatea a si esarendatu atâtu scald’a (bai’a) din Sangeorgiu câtu si cea dela „Valea vinului" pe 30 de ani, sub conditiuni nu nefavoritore. Speramu si asceptamu câ societ. „Hebe" fiindu astfeliu constituita ca Societate publica se realisedie in timpu câtu se pote de scurtu dorintiele, nu numai ale roinaniloru cari au frecventării si cunoscu acesta scalda, dar’ chiaru si ale tuturora strainiloru, adeca se procuredie tote comoditatile; tote întocmirile de lipsa, se o proveda cu tote etablismentele, restauratiuni, parcuri etc__ Facendu-se tote ace-
stea nu numai se va ridica scald’a la unu renume europeanu pe care ilu si merita, dara prin acâst’a se va redicâ intregu tienutulu. Considerandu ro-manticitatea acestui tienutu (cu deosebire „Valea vinului" care se afla in munte, in păduri de pinu si de bradu), considerandu câ poporatiunea acestui tienutu este curatu romanesca, aceste scalde potu deveni in scurtu tempu unu locu placutu de petrecere pe tempulu verei, nu numui pentru romanii ardeleni, dar’ si pentru cei din Marmati’a, din Bucovin’a si din Romani’a, cu deosebire din părţile Moldovei. Din aceste vederi s’a conside-ratu infiintiarea acestei societari de o întreprindere eminentu naţionala si umanitara si prin urmare, amu crediutu a merită se fia cunoscuta publicului romanescu celui mare. Despre progressulu acestei societăţi nu voiu lipsi de a relationâ din cându in cându.
Coresp.
— Buciumu. 27 Martiu st. n. 1880.
Permiteti’mi ve rogu domnule Redactore, a adaoge la foisior’a „Observatoriului" de sub Nr. 17 a. c. ceeace eu sciu din pruncia mea, cumcâ LadislauMehes din Spanu, cameralu dela Câmpeni a fostu promovatu la Abrudu in calitate de regescu prefectu montanu, schim-batoriu de auru (camarasiu), inspectoru preste căuşele montanistice, senatoru magistratu si homo regius.
Elu pre lângă aceste funcţiuni însemnate a fostu si unu crescinu religiosu, care conformu preceptului divinu „aduti aminte ele diu’a Samba tei se o santiesci pre ea“ (mutata in Domineca la crescini) a cercetării s. biserica in tote dominecile si serbatorile mai multu decâtu cum o cercetedia domnii noştri de astadi, ba si decâtu cei crescuţi cu prescura romanesca. Acelu demnu barbatu altcum inca inaltu si voinicu de statura, candu intră in biserica, tota biseric’a se umplea de vadi’a lui, era credintiosii de bucuria spirituala, ve-diendu’lu in mediuloculu loru premergandu cu bunulu esemplu, cu rara intieleptiune si cu parentescile svaturi pe care le dâ celoru ce’lu consultau „pulchra res est homo si homo sit.“
Elu nu numai insusi pâdiâ santieni’a domineciloru si a serbatoriloru, ci si pe alţii ’i facea a o padi, câ-ci densulu in caşuri candu cadea vreo serbatore romanesca lunia, carea in Abrudu este di de tergu septemanulu, pe târgoveţi indata ’i alungă din piati’a Abrudului, precum odiniora Christosu a alungatu pre tergoveti din thind’a bisericei Erusalimului, apoi atare tergu elu ilu muta pe Marti’a, seu Sambata, pre candu in Abrudu acuma in domineci si serbatori se tienu ordinarie târguri spre detrimentulu religiunei crescine si a cultului divinu, pentrucâ vedi Domne! draguti’a de lume moderna s’a civilisatu câtu, intre noi fia disu, omeni cei mulţi aci puţinu, seu nemica făcu din religiunea si din ritulu loru. Onore si respectu inse pugineloru esceptiuni!
Acelu adeveratu nationalistu romanu, crescinu si functionariu Ladislau Mehes a repaosatu in anulu vierii sale 71, era alu D-lui 1822. si se afla inmormen-tatu in cimiteriulu bisericei greco-catholice din Abrudu, caruia posteritatea pe dreptu i pote dice: „seraper honos nomenque tuuinlaudesquemanebunt."
Josifu Ciura.
104
OBSERV ATORIULU.
Soiri diverse.
1*
Celu care a luatu parte la renascerea dela 1828 ;
Celu care a aratatu la 1828 virtutea militară a săteanului romanu, mergendu cu pandurii sei pana la Plevn’a;
Celu care la 1848, a radicatu cu dorobanţii sei stindardulu emancipării, alu dreptăţii si alu libertăţii;
Celu care la Septembre 1848, plantase stindardulu nationalitatii si alu credintiei romane in taber’a lui Traianu din Olteni’a, si ar fi doveditu de atunci inca Europei, deca n’ar fi ascultatu sfaturile diplomaţiei, ce pote Romanulu candu ia arm’a in mana,
GEORGE MAGHIERU, nu mai este.
Eri, dumineca pe la 4 ore după amiedi si-a sfersitu carier’a intr’o camera din otelulu Daci’a din Bucuresci.
Saracu de avere dar’ bogatu de fapte. Pandu-rulu dela 1821 si 1828, generalulu militiiloru si membrulu gubernului provisoriu dela 1848, se laşa se mora, după ce vediii naţiunea sa intrandu cu vitejie in Plevn’a si esindu de pe campulu de onore liberu si independinte.
Acum optogenarulu Maghieru, trece in Is-tori’a României, de unde va urma de a servi patri’a sa, prin invetiamentulu ce va dâ generatiuniloru viitore.	(„ Romanuluu)
—	(Erasi incendiu mare.) In ser’a de Marti 6 1. c. pe la 8 ore, orisontulu nordu-osticu pe deasupr’a Sibiiului lua coloritu purpuriu si turnurile bisericiloru, precum si eosiurile (urloiele) edificieloru mai inalte se luminară câ si diu’a. Acestea erau efectele unui mare incendiu, care se declarase in invecinat’a comuna curatu sasesca Turnisioru. Flăcările au consumatu 18 siuri si o casa. Vietie omenesci nu s’au periclitatu nici un’a. La acestu incendiu au alergatu in ajutoriu promptu atâtu corpulu pompieriloru cetatienesci, precum si acel’a alu spitalului pentru alienaţi.
—	(Sinucidere.) De nou denumitulu comissariu regescu pentru comitatulu Severinului d. Tabacovici, aflanduse pe drumu spre Caransebesiu, in noptea de 7 1. c. s’au inpuscatu in Becichereculu-mare. Motivele acestei fapte regretabile si totodată misteriose, inca nu sunt cunoscute. Sinucisulu au fostu de origine serbu, era acum’a magiarisatu.
—	(List’a Nr. 12 a c o n t rib uirilor u i n-curse la comitetulu subsemnatu in folosulu inundaţilor u.*)
Transportulu totalului din list’a Nr. 11 publicata in Nrii 24 si 25 ai „Observatoriului“ 2092 fi. 80 cr-era nu 2192 fl. 80 cr. precum s’au disu din erore de pena.
Prin preotulu I. Petrescu professoru la semina-riulu din Rîmnicu dela următorii: Preotulu I. Petrescu 7 lei, D. Radovanu prof. 5 lei, I. Oprescu prof. 3 lei 70 bani, M. Rosiariu 3 lei 70 bani, Dr. I. Suciu 20 lei, N. Gbejanu 10 lei, X 20 lei, G. Mihaelescu 3 lei 70 bani, S. Tinechegiu 2 lei, N. Radulescu 1 leu, M. Jonescu 1 leu 50 bani, C. Poenariu 1 leu, A. Poe-nariu 1 leu, I. Dinescu 2 lei, I. Popescu 3 lei, St. Diculescu 3 leu 70 bani, I. Locusteanu 5 lei, Gr. Pre-descu 2 lei 50 bani, N. Paunescu 1 leu, Hristache 3 lei, C. Hrisescu 1 leu, N. Surdu 3 lei 70 bani, locoten. Ipceanu 3 lei, X 50 bani, C. Radulescu 50 bani, M. Vladimirescu 2 lei, G. Maldarescu 1 leu, Gr. Nedelescu 1 leu, I. Orlescu 1 leu, C. Baltaneanu 1 leu, N. Co-manescu 50 bani, P. Gorboviceanu 1 leu, D. Pompiliu 50 bani, I. Vrajetoriu 1 leu, N. Bergescu 50 bani, G. Dobreanu 50 bani, N. Sierbulescu 50 bani, I. Braescu 50 bani, B. Negrescu 50 bani, I. Balanescu 50 bani, I. Marculescu 50 baui. Sum’a 121 lei, din cari s’au subtrasu 1 leu spesse de transportu, remanu 120 lei seu 54 fl.
Prin Alemanu DancasiudinResinariu dela următorii: D. Nic. Tronca 2 fl., Al. Dancasiu 4 fl., P.
C. Mitrea 2 fl., P. P. Mitrea 1 fl., Bucuru Dancasiu 2 fl., I. Hensiu 1 fl., I. Poplacenulu 1 fl., B. Giurcoiu 2 fl., C. C. Sioganu 2 fl., Nic. Vidrighinu 2 fl., I. Vidri-ghinu Mog’a 1 fl., N. Bancila 1 fl., Oprea Sioganu 1 fl.,
D.	Vidrighinu sen. 1 fl., Stanu Marinu 1 fl., D. Vidrighinu jun. 1 fl., Em. Cioranu par. 2 fl., Bucuru Hodrea
*) Cuitarile sumeloru tramise la acestu cornitetu voru urma prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu“ si „Telegrafulu romanu “. La cerere inse, sumele se voru cuitâ si separatu.
1 fl., B. B. Sturzu 1 fl., S. Cioranu 1 fl., P. Goti’a
Dragomiru 50 cr., in totalu .	.	.	.__L fl. 30.50
Totalu cu dio’a de astadi.................fl. 2177.30
Sibiiu, 6 Aprilie n. 1880.
Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru.
—	(Dela Curtea romana.) Luni, 17 Martie curentu, la orele 11 si jumetate dimineti’a, Escelenti’a Sa D. Iosef Iooris, ministru residentu alu M. S. Regelui Belgiloru, a fostu primitu inpreuna cu personalulu legatiunei regale belgiane, la palatulu din capitala, in audientia oficiala, cu ceremonialulu prescrisu.
Escelenti’a Sa d. Iooris a avutu onore a remite A. S. R. Domnului, in presenti’a dlui I. Câmpineanu, ministru de finance, inlocuindu pe d. ministru alu afa-ceriloru străine, care lipsesce din capitala, scrisorile care ilu acredita, in calitate de ministru residentu alu M. S. Regelui Belgiloru, pe lângă person’a Altetiei Sale Regale. Cu aceeaşi ocasiune, d. Iooris a inmânatu Altetiei Sale Regale si o a dou’a scrisore, prin care Majestatea Sa Regele multiumesce Prea înaltului Domnu, pentru missiunea extra-ordinaria tramisa la Bruxelles, spre a’i notifica independenti’a României, si a’i remite marea Cruce a Stelei României.
După terminarea audientiei oficiale, d. ministru residentu a avutu onorea a presentâ personalulu legatiunei A. S. R. Domnului, si in urma, au fostu recon-dusu la ospelulu seu, cu ceremonialulu ce a presidatu la sosirei.
—	(Ajutore de stătu pentru biserici un-guresci.) Ministrulu de culte si instrucţiune din B. Pest’a au datu unnatorele ajutore considerabile pentru zidirea si restaurarea de biserici, ce au a se face in decursulu anului acestui’a: pentru lucrările de restaurare ale bisericei St. Matheiu din Bud’a 60,000 fl., pentru basilic’a din Leopoldstadt 80,000 fl., pentru cate-dral’a din Casiovi’a 20.000 fl. si pentru repararea turnului bisericei din Visegrad sum’a de 8000 fl. Ore câte sute de mii de fiorini se dau pe anu pentru ajutorarea bisericeloru nemagiare din bugetulu statului, la care contribuie in mare parte si ele? Nimicu seu aprope nimicu, din simpl’a causa, câ cine inparte, parte isi face.
Cursuri de Bucuresci iu Lei noi (franc i).
24 Martiu st. v. 1880.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu I0°/o.................1. 103.3/4 b.
Inprumutulu Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8% •	» 109.— ,,
Obligaţiuni dominiale cu 8° 0........................,, 102-— ,,
— Creditu fonciariu rurale cu 7%........................ 97.V* „
—	Creditu fonciariu urbanu cu 7°/0..................» 91-3/* >>
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8%	»	98.% ,,
Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5%	„	53.9
Obligaţiuni din 1868 cu 6%...........................„ 97.60 „
Priorităţi cu 8°/o...................................» 118.50
Acţiunile băncii Romani’a din 1869	...............„ 342.$8
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8%	» 212.— ,
Romani’a, compania de asecur., din 1875 cu 8% act.
(200 1.) pUtitu 100 ................................ 76.- ,
Rent’a romana din 1875	..........................„ 80.— ,
Diverse :
Argintu contra auru........................................ 2V»%
Bilete hipotecarie....................................... 27*°/o
Florini val. austriaca...............................„	2-12
Rubl’a de chartie.......................................... 2-60
Neoplant’a.
*875-
fllXcOafw- De- ctt-^atUv.
Seghedinu.
1876.
_*■'	111 d-Dafte. p culm tuetile.
CLOPOTE
DE TOTA MARIMEA
pe langa ficsarea prealabila a sune-teloru lom.
Cu deosebire recomanda clopotele găurite, inventate de densulu, alu caroru sunetu este mai josu decâtu alu celoru de constructiunea vechia si care, fiindu de 100 punţi, sunt asemenea celoru de 140 punţi de constructiunea vechie.
Se afla totudeauna in depositu clopote, dela marimea cea mai mica pana la 50 chilogr., precum si de proasce portative si de mana.
Se recomanda pentru comande câtu de multe
Antonie Novotny
(4) 11 —12	in Timisiora.

ALBIA A“
Institutu de creditu si de economii.
In sensulu conclusului adunării generale a societăţii nostre din 19 Martiu 1880 Nr. III, alu sieptelea cuponu dela acţiunile institutului nostru scadietoru la 1. Juliu 1880 se va rescumperâ, dela susu numit’a di, la cass’a nostra in Sibiiu cu 9 florini, Si pana atunci inse se escompteza acelu
cuponu la cass’a nostra de astadi incolo ori-candu, adica se rescumperâ pre langa subtragerea inte-resseloru pe timpulu pana la 1 Juliu a. c.
Sibiiu, 1 Aprile 1880.
(îs) 1-3	Direcţiunea institutului.
CATECHETIC’A
bisericei	dreptucredinciose resaritene
compusa de protopresbiterulu
Joanu Stefanelli,
docentu la facultatea teologica a universităţii din Cernăuţi.
Opulu coprinde tote principiile si regulele relative la alegerea, insitarea, prelucrarea si propunerea materieloru ca-techetice din religiunea crestindsca, istori’a invetiamentului catechetîeu crestinescu dela Isusu si până in dilele ndstre, literatur’a ramului acestuia si catechese practice câ modele la compunerea catecheseloru pentru scdla si biserica, si este meuitu mai anteiu câ manualu la prelegerile catechetice in institute teologice, apoi si câ manualu pentru pastorii sufletesci la eluc.rarea terueloru catechetice pentru conferintiele pastorale.
Pretiulu pentru Austro-Ungari’a 5 fiorini;
„	„ Romani’a 13 franci.
De acelaşi autoriu au aparutu:
CATECHESE
tractandu
Istori’a biblica a Testamentului vechiu.
Manualu pentru caîechetii si invetiatorii scoleloru poporale, pentru pastorii sufletesci la catechisatiunile prescrise in biserica, pentru candidaţii de invetiatori si pentru educatorii si amicii junimii.
Tomulu I.
Pretiulu pentru Austro-Ungari’a 5 fiorini;
„	„ Romani’a 13 franci.
Dela acelaşi autoriu se afla sub pressa si va a apara in anulu acestu:
CATECHESE
tractandu
«j Istori’a biblica a Testamentului nou
d	si faptele santiloru apostoli.
>sj Cu adaosu o istoria si geografia scurta a Palestinei ^	si a tieriloru sântei scripturi.
>j	Tomulu II.
Editorul u
Tipografi’a eredei de Closius,
Sibiiu.
4 (10) 4-6

rt
3
o
3
co
3
’So
a
<D
5
O
03
<D
a
_3
"-Z3
o
3
■*->
co ■ 3 O CJ
a>
'3

c 2 § § S

b/5
C
3
3
3
'O
i_
O
u
3
u
'O
73
O
Z '-*3 lrH r; -
S a "w SP
s o a — 3
o co
2&* °“
*3	'3 73 p.
^	» o	Cj-J=î
î—T* _r«—•
3	^ O	^	C#
S	e ’S	3	*-
3	s .2?	3	_r
.— O	o
3	3 3 ° (
-5° .1 « ® 3^3,8.13
"3 ? S O
^	?* . ^	o
CO
i——c n
■6
a c &
G
Editoru si redactoru responsabilu: Gr. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.