OBSEMTORU Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. Nr. 25. — Sibiiu, Mercuri 26/7 Aprile. — 1880. Ori-ce inserate, se platoscu pe serie seu linia, cu litere nieruute garmonflu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prennmeratiunile se potu face ia modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului „Observatoriulu" in Sibiiu. Observatorîulu ese de doue ori in septemana, M rcurea si Snmbat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 ann intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dnsu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Convocare. Nr. prot. 17/1880. Conferinti’a prealabila a jurisconsultiloru romani din Transilvania in siedenti’a tienuta in Clusiu la 28 1. c. luandu la desbatere seriosa, din tote punctele de vedere, proiectele de lege in cestiunea agraria din Tr ansil vani’a, a esmissu o comissiune spre pregătirea unui inemo-randu, carele se va lua din nou la desbatere iu un’a a dou’a conferintia a jurisconsultiloru romani din Transilvani’a si părţile adnecse. S’a decisu mai departe, câ acesta conferintia se se tiena in 11 Aprile st. n. in Sibiiu la 4 ore d. a. Subscrisii insarcinati de conferenti’a tienuta in acestu obiectu, făcu prin acesta apelu câtra toti dd. jurisconsulţi romani, rogandu’i câ cu privire la momentuositatea obiectului se binevoiesca a participa cu totii la susu atins’a conferintia. Din siedinti’a conferintiei prealabile, tienuta in Clusiu la 28 Martiu 1880. Dr. Ratiu m. p., Dr. Aureliu Isacu m. p., presiedinte. notariu. ___________ (/ Noulu proiectil de lege agraria feudala. Titlulu datu acestui proiectu de cktra ministeriu tiene, câ scopulu seu este, câ processele de natura urbariale si de comassatiune diu Transilvani’a si din cele patru municipie Crasn’a, Solnocu med., Zarandu si alu districtului Cetatiei de Pdtra se fia simplificate si accelerate. Cu alte cuvente, câ dela 1854 până astadi este tiinpulu supremu, câ processele acelea se se curme odata. In 1 §. ministeriulu propune câ tote acelea processe se se intente si decidă in modu i n c u i s i-toriu ascultandu judecătoriulu pe părţile interessate si pe martori, adunaudu si documentele necessarie. Din acestu §. se vede cumcâ principiulu in-cuisitoriu e introdusu iu tote cestiunile vitali ale poporului, si dreptulu nemărginiţii de a face tote cercetările oficiose este depusu in man’a judecato-riului esmisu. Dâca organele statului aru fi la noi la inaltimea chiamarei loru, asia precum sunt ele de esemplu in Germani’a, s6u cliiaru si in Cislaitani’a, atunci amu fi pe deplinu multiumiti cu principiulu incuisi-toriu; dar’ abusurile observate pe terenulu cerce-tariloru oficiose din care a publicatu câteva si diariulu d-vostra, si va potd publicâ pe de 10 ori mai multe, dicu acestea inpregiurari ne face a nu avea incredere in cercetările oficiose, cu atâtu mai virtosu. fiinducâ acestu §. nu sustiene dreptulu partideloru de a se aparâ seu representâ prin advocaţi seu prin alţi inpoterniciti. — Preteusiunea poporului, câ se pdta fi representatu in tdte afacerile urbariali sumarie prin neadvocati, este pe deplinu justificata cu acea inpregiurare, câ elu de multe-ori nu capata advocatu in apropiere, seu nu pote purtâ spessele acestuia, sâu surprinsu diu partea domniloru comassatori, cu comissiunea in frunte, nu are tempu fisicu de a’si aduce advocatu; iu asemenea caşuri ori-care cetatienu, care a cetitu legile urbariali si are o instrucţiune ore-care, i pote ajutâ momentanu si cu distinctiuue la pretiuiri (estimări) classificari de moşii si alte funcţiuni de espertu ilu pote representâ totudeauna. §. 5. Az 1871 LV. t. cz. 18 §-anak modo-sitâsâval a tagositâs eszkozlendo, ha a tagositâst kivanak birtoka a tagositando hatarnak egv ne-gyedet teszi. De si in unele caşuri comassarea se pote justifica cu promovarea interesseloru economice, ea inse totudeauna si preste totu lovesce iu dreptulu de proprietate alu singulariloru, si fâra calcarea in piciore a acestui dreptu, nu se pote duce niciodată in deplinire, decâtu cu invoirea^ toturoru proprie- N, tariloru din orice comuna ce se ocupa de comassare pentru aceea vedemu, câ cu câtu va fi mai respectata ide’a dreptului si a proprietatiei intr’o tidra, cu atâtu locuitorii ei sunt mai străini de ide’a comas-sariloru. — Este inse pe deplinu constatatu, câ fericirea si prosperitate locuitoriloru unei tieri nu depinde nicidecum dela comassarea proprietatiloru inmobile. Se luamu de esemplu Franci’a, unde chiaru si in caşuri de ereditate iimiobilele se inpartu intre eredi in natura, era intregulu ei arealu este inpar-titu in 138 de milione parcelle, pre candu supra-faci’a Austro-Ungariei este divisata numai in 80 mi-lione parcelle, si se punemu intrebarea: deca relative la susu atins’a inprejurare, va cutezâ cineva se afirme, câ poporulu austro-ungaru este mai bogatu si mai fericitu, decâtu alu Fraudei ? Diu contra, deca mai pote fi vorba astadi in Europ’a de vreo fericire si prosperitate a poporului, apoi aceea numai in Franci’a se mai afla. Asia dara, precum s’a disu si mai susu, comassarile tortiate nu se unescu cu dreptulu de proprietate, pentru aceea, in Germani’a — de si poterea feudaliloru a fostu, mai este si astadi f(5rte mare, totuşi aceştia n’au fostu in stare a esoperâ aducerea unei legi de comassare, care se silâsca pe maioritati a se supune minoritatiloru. Unele staturi germane au permisu comassarea numai candu toti proprietarii unei comune si-au datu invoirea la aceea; altele au pretinsu doue din 3 parti ale posessiunei câ conditiune sine qua non, pentru câ se pota esecutâ separatiunea, precum se dice acolo, dra cele mai puţine staturi s’au in-destulatu cu maioritati absolute ale posessiunei, dara si acestea au pusu alta conditiune, dela care s’a facutu dependenta comassarea. adeca: constatarea foloseloru comassatiunei prin organele statului, care se potu asteptâ dela una asemenea arondare (Verkoppelung, Separation, Aron-dirung). Pe aceste principie este basata si patent’a urbariale din anulu 1854 prin care monarchulu nostru voise a descurcâ si regulâ defiuitivu, tote raporturile agrarie dintre seniorii feudali si dintre poporu. Anume §. 59 alu acelei legi imperatesci tiene curatu si respicatu, câ comassarile se potu face seu numai cu invoirea toturoru locuitoriloru comunei, seu celu puţinu se fia representate 2 3 parti ale proprietatiloru. Dispensatiunea acestui §. basata mai multu pre o specie de ecuitate, decâtu pe dreptu, a fostu totuşi primita de câtra tote nationalitatile acestei patrii, si nu s’a facutu in contra-i escep-tiuni nici in diet’a din Sibiiu in anulu 1863/4, nici in cea din Clusiu in 1865, nici de câtra mu-nicipiele ardelene. — Inse indata ce s’a introdusu dualismulu, feudalii fortiara atâtea legi si ordinatiuni favoritore loru in obiectulu comassariloru, in câtu ti-se parea câ in acesta tiera nu mai locuesce nimeni, decâtu numai cele vreo 9—10 mii de familii feudali privilegiate boieresci, nemesiesci. Asia din multele decrete, ordonantie, instrucţiuni publice si presidiale reservate se amintimu la loculu acesta singuru ordinatiunea ministeriala ddto 6 Maiu 1872, care in 12 Februariu 1876 s’a cassatu si prin acesta s’au deschisu tote porţile la abusuri strigatore la ceriu. — (Vedi si casulu descrisu in Nr. 13 alu ,,Observatoriului“.) Articolulu 54 din legea anului 1871, in §. 18 statorise in contra patentei din anulu 1854, câ nu cu doue din trei, ci cu una din trei parti ale hotarului se pote cere comassarea. Era proiectulu de lege ce ne sta astadi de inainte, merge si mai de parte si fortiedia arondarea in favorea unei minorităţi, considerandu si prescrisele §. 6 asia po-siede una a cincea parte din hotaru (*/s). Se va dice pote la loculu acesta, câ arondările trebue considerate diu punctu de vedere ecouomicu si câ interessele statului pretindu de multe-ori dela singulari sacrificiu, care se compensâdia insutitu prin folosele ce resulta din arondări pentru statulu intregu. Ce e dreptu, punctulu economicu satisface fdrte multu pe toti aceia, cari prin arondări devinu domni absoluţi preste agrii de aratu, preste livedile, fenatiele, pasiunile cele frumose a le popo-ratiunei rurale, câştigate tote cu robote si sier-bitute de secoli si cu vali de sânge versatu in tote resboiele portate pentru patria, si adesea numai pentru conservarea privilegieloru aristocratice; dara apoi poporului se se dea in schimbu pentru locurile sale fertile numai coste secate de arsîti’a sorelui câ si de torentii apeloru, rozore, surpaturi de dealuri, baracii apatose cu rogozu si pipirigu, locuri paduretie unde se făcu macesîe si porumbele. Ce se tiene de interessele statului, acelea numai atunci s’aru satisface, ddca s’ar luâ in considerare folosele maioritatiei locuitoriloru, dra nu numai comoditatea, privilegiulu si bunăstarea unoru minorităţi neînsemnate. Si ore cu respectu la interessele statului, cine merita o considerare mai mare din partea legis-latiunei, poporulu, care dâ cea mai mare dare de sânge, său feudalii ? Cine apara mai multu interessele statului, ale tronului si esistenti’a ambeloru? Poporulu care uumera 2 milione un’a suta nouedieci mii suflete, sdu feudalii cu 10 mii de familii ale loru ? ? Mai departe, cine platesce dările cele mari, cine pdrta greutăţile publice si comune, cine sustiene biseric’a si scdl’a? cine platesce datoriile statului si ciue dâ pânea de t<5te dilele aceloru mulţime câ de 50—60 mii oficiali ai statului, milionele de cetatieni sdu câţiva domnisiori ai feudaliloru? Pentru-ce se resfatia neintreruptu si fâra nici-unu temeiu o classa inpoteuta a poporatiunei, care nu va scapâ nici tier’a de muscali, nici nu va in-temeia o Ungari’a mare, după cum viseza poeţii, nici nu va duce tier’a in vecii veciloru la indepeu-denti’a absoluta, la care aspira partid’a cea mare kossutliiana ? §. 3. Alu proiectului de lege tieue, câ dupace dela prim’a instantia va fi esitu sententia relativa la permissiunea de a se comassâ hotarulu, recursu la curtea suprema câ instantia a 3-ea se p<5te face numai, deca curtea de apellu (inst. 2) va fi schim-batu sententi’a primei instantie. Deca vomu luâ in considerare, câ cele mai multe sententie ale tablei regesci apelate la curia, acolo se modifica in urra’a apelatiuniloru; deca vomu cumpăni bine inpregiurarea, câ cei mai mulţi judecători dela tabla (curtea de apellu) sunt parte foşti domni pamentesci si cei mai mulţi de naţionalitate magiara si aceştia interessati in causa parte de a dreptulu, parte prin consângeni si amici; cumpanindu mai departe inpregiurarea, câ elemen-tulu celu mai numerosu diu Transilvani’a adeca Romanii, sunt cei mai reu representati la acâsta judecătoria de mare insemnatate, pentru câ cei trei—patru judecători romani dispăru cu totulu in mulţimea celorulalti, — dispositiunea prin care se restringe dreptulu de apelatiune este din tote punctele de vedere nedrepta. De altumentrea insusi poporulu niagiaru din Transilvani’a se plânge destulu câ elu este representatu reu la instanti’a a dou’a, din causa câ acolo predomina tare elementulu teudalu. §. 7 dice, câ parti de pădure si alte locuri care pâua acum n’au fostu cultivate separatu, potu fi scutite de sub obligarea de a fi comassate, deca proprietariulu va documentâ, câ asia le pote cultivâ mai cu folosu. In §-ulu acesta zace o tendentia ascunsa, pentru câ statorindu §. 21 din art. de lege 55 ex 1871, câ pădurile nu formâdia obiectu de comassare si sustienenduse valorea acestui §. si mai de parte, n’ar potea avea doritorii de comas-sari nici o causa de a se teme, câ pădurile loru 98_______________________________________________________ cele vaste si fără pretiu vom cadea canduva sub comassari. Eu credu că intentiunea §-lui merge intru acolo, că cate o parcela de pădure mai buna se o scota de sub arondare, bra celelalte parti se le arondeze asia. că se pota dă pentru fenatia si pentru agru de aratu in schimbu pădure, ceea ce ar fi cea mai mare nenorocire pentru poporulu romanescu si secui eseu. De urmările cele rele ale acestui §. numai asia ar potea scapă poporulu, deca acelu §. s’ar emendâ asia, că in locu de agri, fenatie si livedi se se pota dă pădure numai cu conditiune, deca s’aru in voi ambele parti. §. 8. Are intielesulu, că tote asia numitele poiene, fenatie, pasiuni, agrii de aratu, cate se afla respandite printre păduri si codrii, in munţi si la siesuri se se pota luă său in schimbu, sbu pe bani si a se dă proprietariului padurei. Deca acestu §. ar trece in potere de lege, s’ar comite cea mai mare hoţia cu proprietatea poporului. Eca pentru ce ? După cum scimu 3 din cinci parti ale arealului Transilvaniei sunt munţi si locuri muntbse. Scimu mai departe, că tote locurile aratore si de cosa ale locuitoriloru asiediati prin munţi, sunt făcute cu cele mai mari sacrificii si nu intr’unu anu seu doui, ci in sute de ani, — din pădure verde seu din codrii. Aceste locuri asia numite lazuri, secaturi, uricituri, estirpatiuni (ung. irtovâny) in muite parti ale tierei au trebuitu se fia curatite si de petrii, căte de unu jumetate cotu si mai afundu in pamentu, pentru că posessorii loru se pota trage brazde preste ele, seu se le pota preface in fenatie roditore. Cunoscu multe comune in Transilvani’a si mai alesu in munţii Giurgiului si ai Ciucului in Secuime, unde tieranulu care possede astadi 20 jugere fenatiu si aratbre prefăcute din codrii, nu le aru dă de voia buna pentru mai multe sute jugere de pădure, nu dicu, pentru că o atare pădure ori nu se pote folosi de locu, seu cu atăta greutate, in cătu nici intr’o generatiune nu ar aduce atăta venitu, pe cătu aducu acele 20 jugere intr’unu singuru anu. Dbca acestu §. s’ar primi, atunci trei din cinci parti ale locuitoriloru acestei tieri aru fi pe deplinu espatriate, că-ci in fiacare comuna muntosa s’ar potea luă dela poporu araturile, fenatiele in-partite prin pădurile domnesci si in loculu loru li s’ar dă păduri. — Cu acestea păduri muntenii aru potea muri de f'bme cu copii cu totu, sbu aru fi siliţi a luă lumea in capu, de orece lazuitulu e inpreunatu cu munca grea si cu spesse enorme, pre care poporulu nu le mai are astadi. Mai departe e a se luă in considerare, că nu fiacare pădure se pote preface cu folosu in aratoriu sbu cositoriu, fiindu că acbsta depinde dela posi-tiunea locului, deca e faţia seu dosu; dela meste-catur’a pamentului, că-ci deca părţile varose sunt in cantitate mai mare decătu humulu, atunci plantele se ardu si atare locu nu e bunii nici de fenatiu, nici de aratoriu. Totu asemenea stau comunele aflatbre pe munţii apuseni si in tote comitatele, la care se provbca ministrulu in motivarea proiectului seu. Precum vediuramu, in acestu §. este scrisa sen-tenti’a de morte a poporului muuteanu, romanescu si ungurescu. Deca feudalii voiescu a’si comassă pădurile, binevoiesca a paşi cu tieranulu la tergu pentru parcelele laz ui te si aflatore in pădurile loru si a’i dă pentru ele acelu pretiu, pre care ilu pretinde tieranulu că proprietariu. era nu precum l’ar statori doui — trei esperti aleşi, precum vomu vedea mai la vale si ospetati bine la mbs’a domnbsca. §. 9 tiene, că de aci incolo se se aplice numai geometrii cu diploma, calificaţi si prin praxe. Pana acum a fostu unu adeveratu scandalu, ce s’a comisu cu alegerea geometriloru, pentru că ori care a potutu promite ceva folose domnului pamen-tescu de pre spinarea sermanului tieranu, acela a fostu alesu de ingineriu comassatoriu; de aceea vedemu, că in cestiunea ingineriloru, chiaru si cei mai mari adoratori ai comassariloru, precum e de esemplu Prosche, scriu unele că aceste : „Dem Bauer ist nicht zu verargen, indem er einem Operate kein grosses Vertrauen entgegenbringt, dessen Ver-fasser und Bestăttiger tagtâglich bei seinem Gegner zu Tische sitzen und von ihm soutenirt werden.“ La §. susu citatu e de lipsa unu amendamentu, care se tiena că pe geometru se’lu alega ambele parti, care cere comassarea si care o respinge, era deca nu se potu iu voi, se decidă maioritatea de voturi. Afirmarea feudaliloru, că numai ei au drep-tulu de a alege pe ingineriu, de ore-ce numai ei tiu platescu, nu e basata pe adeveru. Dar’ bre miile de dile de lucru pe cari trebuie se le faca OBSERV ATORIULU.___________________________ tieranulu iucependu dela introducerea ingineriului păna la tragerea ultimeloru brazde la tablele cele noue nu sunt bani? Ori a permisii cineva cererea tieranului, că se se amăne prestarea dileloru păna după culesulu cucurudiului, seu păna după secera-tulu grâului? Nici decum! Elu a trebuitu se faca dilele de lucru cu cea mai mare dauna in economi’a sa atunci, căndu ia demandatu ingineriulu operatoriu, alesu de se-nioru in contr’a vointiei maioritatiei locuitoriloru si chiaru in contr’a maioritatiei posessiunei! Caus’a celoru mai multe rele, aceloru mai multe insielatiuni comise prin arondări, zace in alegerea ingineriului, că-ci alesu fiindu elu de cătra domnulu feudalii, nutritu si patronatu de cătra ace-st’a, precum dice E. E. G. Prosche, a trebuitu si trebue se faca si vre-unu contr’a servitiu, care se se manifeste mai la tote segregările si comassarile din tibr’a nbstra! §. 10 vorbesce despre esperti. Dbca poporulu ardelenii ar fi o turma de oi, duse un’a căte un’a la macelaritu, nice atunci nu s’ar prepară cu mai multa cutediantia si neruşinare nimicirea lui, decum s’ar intemplâ prin radicarea paragrafului din cestiune la potere de lege! Nimicu nu e mai momentosu in decursulu aron-dariloru, decătu estimările, classificarile si statori-rea planului de inpartire. Pentru acestea funcţiuni se alegu păna acum esperti, omeni speciali (szakertok) de cătra ambele parti si numai in casulu căndu părerile acestor’a diferu, se alege unu espertu decidietoriu de cătra judele esmisu. De si acesta alegere mai totudeaun’a se face după placulu feudaliloru, totuşi loru nu le mai convine susu atins’a dispositiune, că-ci ei voiescu a’si prepară unu asternutu multu mai avantagiosu, adeca domnii adunaţi in consiliulu municipale, alegu trei seu mai mulţi esperti, totu domnealoru acasa, in comuna mai alegu doui; era cătra cu aceşti 5 esperti domnesci poporulu nu pote alege de cătu doui, prin urmare tote cestiunile supuse decisiunei espertiloru, se voru resolvâ pe placulu domniloru, carii sunt in maioritate in tote adunările municipali si in tote comissiunile. Cu ajutoriulu acestoru esperti se voru estimă si classifică locurile tieranului asia, că acesta in scurtu timpu se devină pro-letariu. Cu aceşti esperti se potu espatri’a in lini’a prima toti muntenii cu secui cu totu, era restulu poporatiunei doui, trei ani mai tardiu va luă lumea in capu, fiindu-că comassarile si segregările nu voru fi alt’a, decătu ocupatiuni comunistice. La §Ş-ii 11 si 12 numai reflectediu nimicu, ci făcu apelu la intregu poporulu din Ardelu, romani, secui, unguri, rogandui se’si deschidă pungile ; bra daca nu voru ave bani gat’a, se ridice inprumuturi cătu de onerose si in ruptulu capului se faca din tbta tibr’a tabula-rasa, arondăndu deluri, munţi si păduri in folosulu boieriului; era după ce voru termină cu acea operaţiune si după ce pe moşiile loru se voru fi asiediatu uşurării, ici colea si boierii, atunci se stea gat’a cu totii, nu la 2, ci la 4 dile in septemana in brasd’a jidovbsca. Din Bncovin’a. In timpulu de fatia sunt in Bucovin’a cinci sate unguresci si anume An d râs-f al va, Hadic-fa 1 va, Istensegits (Tibeni), Fogodisten, (Jacobesci) si Josef-falva (Tolov’a). Coloniele acestea s’au strecuratu inebee din Moldov’a. Prim’a descălecare s’a facutu după relatiuuea data de ca-pelanulu Bonaventura Drozbatcky cătra reuniunea ungurbsca „St. Stefanuu, in 6 Noemvrie 1772. Dara coloniştii acesti’a abia pe la a. 1779 au in-ceputu a-si face case, din cari s’au urditu satele Fogodisten si Istensegits. Conducetoriulu loru a fostu minoritulu P. Mauritiu Martonfy. Parte le tiene Generalulu Spleny, unu unguru, carele se tragea din Bartfeld din Ungari’a de susu, si care eră pe atunci comandante militariu. Încă in a. 1785 le-a incuviintiatu consiliulu de resbelu din Vien’a „Secuiloru reemigrati“ sume insemnate, pentru descălecare si facerea de case. In var’a anului 1786, după ce se făcuseră in Hadicfalva 106 de case, era in Andrăs-falva 56, au inceputu a se urdi si satulu Josef-falva. In Aprilie 1786 inca toti ungurii din Bucovin’a n’aveau biserica, unde se se faca serviciulu divinu, era cătu de invetiatoriu, abia atunci le tra-mise pe unulu din Sibiiu generalulu Enzenberg, carele venise in tibra in loculu lui Spleny. Invetia-toriulu ave de-ocamdata se locuiesca in Istensegits intr’un’a casa cu P. Martonfy, ce ave se se rădice din petrele bisericei ruinate „valachice^, ce se afla acolo. Satele acestea s’au intaritu multu păna in diu’a de astadi. Lângă Hadic-falva, buna-ora dincolo de ap’a Sucevei spre Radauti eră unu satuceanu romanu Dornesci, carele se tiene de parochi’a dela Satulu-mare; acel’a a disparutu acum cu totulu si locurile au intratu in posessiunea unguriloru din Hadic. Ungurii din Bucovin’a sunt muncitori; pre lângă economia, se ocupa multu si cu carausi’a. Dara si in diu’a de astadi că si pe timpulu res-boiului turcescu dintre a. 1788—1790 li se in-puta, că nu prea deosebescu intre „alu meu si alu teu.tt Judecatori’a din Sucbv’a ’i nuniiă intr’unu raportu din 30 Decemvrie 1803 chiaru „varg’a tieranului m o 1 d o v a n u.u In tbte satele loru sunt scoli, in cari se propune numai uuguresce. Atătu invetiatorii cătu si preoţii sunt aduşi din tibr’a ungurbsca. Cestoru din urma cu preferintia le este aminte, a latf intre păstoriţii loru, pe lângă principiele religiunii, regu-lele fundamentale ale economiei sanatose de tibra. Preotulu Văs din Hadic-falva se ocupa buna-bra cu albinaritulu intr’unu modu, ce’i face tbta onorea. Ne pare reu din sufletu, că nu potemu dice totu aceea si despre vre-unu preotu romanu de aici din tibra. In annlu 1825 au fostu ei de toti cam 3100 de suflete, adeca c’amu 675 de familie; păna in anulii 1869, adeca păna la recensemeutulu din urma, au crescutu numerulu loru de au ajunsu la 8470 de suflete. Acbsta sporire că si a jidaniloru e strimtorare pentru elementulu romanu, carele petrece aici in tibra intr’o profunda letargia. Societate agronomica romana. Nici o idea nu este mai poporala intre romanii din acbsta tibra, decătu infiintiarea unei ast-feliu de societate. Ea ar prinde rădăcină asemenea semantiei celei mai sanatose, sedita in unu pamentu fertilu si desrnerdatu de o clima dulce; lucru pre naturalu că-ci unu poporu in marea lui majoritate agronomii, — fără o astfeliu de societate care este sufletulu, poterea datatbre de vibtia, lu-min’a lui conducetbre, nu pote ave nici o preten-siune de progressu, că-ci tbta poterea morala si materiale a unui poporu stă in concentrarea poterii sale, prin urmare progressulu pe care ilu pbte face unu poporu, stă in drept’a proportiune cu întrunirea poteriloru sale pe terenulu intregei activitati omenesci. Daca amu avb o astfeliu de societate, cum au deja mulţi sasi si unguri, nu ne amu află in astfeliu de confusiune cum ne aflamu cu privire la nouele legi despre „regularea posessiunei“, pentru-câ de timpuriu amu fi potutu lucră contr’a unoru napastuiri, care ne amenintia poporulu cu o formala răpire, inbracata in forma de lege. Loculu celu mai potrivitu pentru resiedinti’a acestei societăţi ar fi Blasiulu. — parte pentru-câ este in centrulu tierii, parte că aici mai usioru decătu ori unde s'ar potea infiintiâ o scola de agronomia cu tote cerintiele ei. Deci nimeni nu ar fi mai competentu decătu domnii de acolo, — a conchiemă cătu mai curendu o conferintia de barbati de specialitate, pentru pregătirea Statuteloru si substernerea loru spre aprobare. Urginti’a este mare, amanarea ne-va aduce totu mai mari daune morale si materiale. J. R. Rom ani’a. — Bucuresci, 2 Aprilie st. n. (Coresp. part. a „Observatoriului.“) Sessiunea estraordinaria a celoru doue corpuri legislative se va închide pe câteva dile. Eră si timpulu de a se mai face si câte o pausa in acesta passiune de a legifera neincetatu, a modifică totu la câte 2—3 ani legile create; a legiferă in veci, pentrucâ se nu remana nici doue luni in anu spre a mai si aplică din legi, a gu-bernâ si administrâ in linişte, bra nu intre certe necurmate, nu in fug’a mare. Passiune ungurbsca si romanesca este acbst’a, care amerintia se trbea intr’o boia periculosa. S’au votatu atătu in Ungari’a cătu si Romani’a dela 1867 incoce inca si legi de acelea, care in acestea staturi se voru aplică numai de cătra generatiunile viitorie s’au nici-odata. Conformu noueloru statute ale Academiei sci-entifice romane, sessiunea s’a ordinaria fu deschisa in 18,30 Martin a. c. de cătra onorabilulu domnu j presiedinte loanuGhic’a, in presenti’a unui fru-: mosu nurneru de membri; dara deschiderea solemna se făcu eri joi de cătra M. S. R. Domnitoriulu Carolu I că presiedinte onorariu alu Academiei. 99 Precisu la 1 ora p. m. M. S. R. ocupandu foto-liulu de presiedinte invita pe locutiitoriulu secreta-riului generalu se dea lectura catalogului mem-briloru, după care suveranulu presiedinte ridicandu-se de pe scaunu pronunţia unnatbriele seutintie scurte, dara semnificative: „ Sunt mândru câ amu ocasiunea de a deschide cea de antâi’a sessiune a Academiei. Speru câ sciintiele, limb’a si literatur’a romana voru prospera prin îngrijirea acestui corpii academicii si voru indestulâ dorintiele natiunei. Declaru sessiu-nea deschisa. “ După acesta se ceti raportulu de preste optu luni trecute dela inchiaierea activitatiei desvoltate in cei 12 ani de câtra Societatea academica, din ale cârei elemente s’a compusu A c a d e m i ’a actuale câ corpu alu statului. Acelu raporta are câteva pârti instructive; preste puginu ilu veţi ave. După terminarea raportului M. S. R. invita pe dn. dr. si protessoru Bacaloglu a’si pronunţia discursulu seu de receptiune câ membru alesu in a. tr. Materi’a ce’si alesese era despre Calendariu, analisatu din cea mai departata anticitate, din diverse puncte de vedere, era conclussiunea s’a logica fii: se adopte si sta tu lu României câtu mai cu ren du Calendar iul u gregorian u. Dn. Ioanu Gliic’a facil respunsulu seu academicu câtra recipiendariu, elaboratu cu multa eruditiune. După ridicarea siedintiei inainte de a trece in secţiuni M. S. D. binevoi a conversâ cu cei mai mulţi membrii presenti, atâtu in cestiuni literarie si scientifice, câtu si in cele economice ale Academiei, apoi chia-matu la alte afaceri grele de regente se departâ insotitu de binecuventarile tăcute ale tuturoru amici-loru sciintiei, carii se potu făli cu totu dreptulu, câ ei au Domnitorii! „in pace et bello, utraque republica clarum“. Mai sunt anuntiate cinci discursuri de recep-tiune si la secţiunea istorica „Biografi’a filosofului Artur Schopenhauer, “ ale cârui doctrine pessimiste au strabatutu de câţiva ani si la romani, unde in locu de a fi aprofundate si supuse la critic’a ce o merita, ele au ajunsu unu simplu obiecţii de con-versatiune superficiale, câ ori-ce altu obiectu de moda. Membrii Academiei câţi s’au aflatu in capitala, au tînutu preste 30 de siedintie. Lucrările loru se potu vedd din processele verbali publicate in „Monitoriulu oficialu^ dela Juliu până in Martiu, era cele mai de frunte se afla contrase in rapor-tulu secretariului generalu, ale cărui agende până la reintorcerea s’a din străinătate unde, se afla din tomn’a trecuta spre a’si restabili sanetatea multu alterata, le indeplinesce dn. B. P. Hasdeu. Lucrările Academiei se inpartira la secţiuni, dintre cari cea istorica are vre-o diece. La cele trei premii Nasturelu-Herescu, Lazaru si Eliadu, de câte 4 si 5000 franci au concursu 22 de auctori! Probe de traductiuni din classicii elini si latini au mai intratu si pe anulu acest’a vre-o optu. Tote lucrările Academiei se voru potd cunosce successive din processele verbali, care se publica regulatu in Monitoru, era din trecutu in Annalile academice. După o erna lunga si grea, inse mai multu seca din lipsa de ninsbre mai multa, Marti spre Mercuri a ploatu tare cu ventu aspru si de atunci este totu frigu, cu ceriulu incarcatu de nuori. Ploi’a inse erâ forte necessaria. Sciri diverse. — (Spre informaţiunea) aceloru p. t. dni, cari voru voi a luâ parte la conferenţia juriconsultiloru din Sibiiu, ce se va tiene Dumineca in 11 1. c. la 4 ore p. m. in sal’a „Asociaţi unei transilvane" strad’a Cisnadiei Nr. 7, ne aflarnu îndemnaţi a le face cunoscutu, câ aicea la Sibiiu sosesce numai unu singuru trenu pe di, la 12% ore p. m. Domnii participatori voru face dar’ bine se isi alega trenulu asia, ca se nu fia necessitati a aştepta preste 12 ore la staţiunea intermediara Copsi’a. Totu pentru înlesnirea dloru observamu, câ pe liniile calei ferate transilvane sunt in circulatiune bilete de drumu tour si retour cu pretiu scadiutu si câ aceste bilete se dau pe terminu de 8 dile. Ne asteptamu si nu ne indoimu, câ toti acei bărbaţi iubitori de patria si naţiune, aleşi si chieinati, se voru grăbi a luâ parte la acea conferenţia, in care se va tracta despre un’a din cele mai vitale cestiune naţionala. Se fia dar’ bine-veniti iu numeru câtu se pote mai mare si mai respectabilii, pentru câ asia, cu poteri unite si luminate se potemu conlucra la apararea si salvarea multu cercatei nostre naţiuni. _____OBSERVATORIUL U. — (Incendiu.) Joi ser'a iutre 8 si 9 ore s’au intemplatu unu mare incendiu in invecinat’a comuna romanesca B ungar du. Foculu s’au aprinsu prin cul-pabil’a negligentia a unui servitoriu, care după ce au datu nutretiu la vite, au adonnitu cu pip’a aprinsa in grajdu. Foculu ajutatu de unu ventu furtunosu au du-ratu până la 4 ore din di, consumandu preste 30 de case, inpreuna cu tote edificiile economice. Doui omeni si-au aflatu mdrtea in flăcări, era alu treilea, care sărise in ajutoriulu unui cumnatu alu seu, inca au fostu coprinsu de flăcări si au suferitu astfeliu de arsuri cumplite, in câtu in deeursulu transportare! sale la spitalulu civilii din Sibiiu, si-au datu sufletulu intre doreri infri-cosiate. Pre lângă aceste trei vietie omenesci, au mai peritu inca si preste 40 de animale domestice. Daun’a causata acestei misere si nefericite comune, se evaluedia la preste 12,000 fl. v. a. Ajutoriu materialii si câtu s’ar pote mai mare este de cea mai mare urgentia pentru aceşti nefericiţi confraţi ai nostrii. Nu potemu lasă neobservata inpregiurarea, câ cu j ocasiunea acestui incendiu, intemplatu la o distantia numai de % ora de Sibiiu, pompierii cetatii „s'au destinsu prin absenti’a loru". Aflarnu câ indata după signalisa-rea incendiului, unu despartiementu de pompieri au por-nitu spre loeulu incendiului, dara s’au intorsu dela ju-metatea drumului, subt pretecstu, câ acea comuna nu apartiene de asia numitulu „rayon" alu porapieriloru din Sibiiu. Deca acest’a ar fi intr’adeveru asia, apoi ne simtimu indemnati a ne esprimâ adenc’a nostra părere de reu, câ organele ce se afla in capulu institutiunei pompieriloru sibiiani, nu se indemnara a face si fatia cu nenorocit’a comuna romanesca Bungard o laudabila esceptiune, asia, precum s’au facutu si de altadata, cându au arsu in vre-o comuna sasesca din apropierea Sibiiu- stei cetati. Suntemu inse prea dispusi a presupuue, câ deca bravii pompieri ai Sibiiului au lipsitu de ajutoriulu loru atâtu de pretiosu pe nefericiţii incendiaţi din Bungard, acest’a nu au fostu o fapta intenţionata, ci numai o regretabila neintielegere, pentru câ se nu dicemu erore. Speramu câ pe viitoriu in astfeiiu de caşuri câ si celu din Bungardu. capii conducetori ai pompieriloru voru fi mai puginu scrupulosi in aplicarea aceloru puncte ale regulamentului, prin cari se ficsedia marginile „ra-yonului" in care se intinde activitatea acestei instiiu-tiuni salutara si umanitara. Merita cea mai deplina recunoscintia pompierii voluntari ai comunei învecinate Sielimberu, cari n’au pregetatu se alerge in numeru completu in ajutoriulu bungardieniloru, lucrandu cu o perseverantia laudabila, in decursu de 6 ore incheiate la potolirea focului. Vineri, a dou’a di după incendiu, d. vice-comite Aug. Sen or s’au dusu la fatia locului.au facutu dis-positiunile necessarie pentru scutirea provisoria a aceloru nefericiţi, cari remasera fâra coperisiu si au inpar-titu intre densii ajutore de 5, 7 până la 14 fl. — (List’a Nr. 11 a contribuiriloruin-curse la comitetulu subsemnatu in folosulu inunda ti loru.*) (Urmare si fine din Nr. 24.) g) Colectaţi prin diaconulu N. Abramescu profes-soru in Giurgiu. Mutiuni Vasile 50 bani, Nicolescu Barbu 1 leu, Ioanescu Evilianu 1 leu, Ionescu Constan-tinu 1 leu, Mihailescu Teodoru 50 bani, Mihailescu Ma-rinu 50 bani, Stanciulescu Demetriu 50 bani, Dumitrescu Stefanu 50 bani, Statescu George 50 bani, Stefanescu Tanase 50 bani, Nenulescu Michailu 50 bani. Stefanescu Teodoru 30 bani, Zanfirescu Ioanu 50 bani, Christescu Atanasie 50 bani, Angelescu Constantinii 50 bani, An-gelescu Ioanu 50 bani, Nicolescu Ioanu 50 bani, Po-pescu Haralambie 30 bani, Dumitriu Dumitru 30 bani, Iliescu Ioanu 50 bani, Parisianu Mateiu 20 bani, Dumitrescu George 50 bani, Stoenescu Nicolae 50 bani. Subscriitorii acestei liste sunt toti elevi diu cl. I, dela ! scol’a Nr. 2 du băieţi din Giurgiu. Totalu 12 lei 10 bani. h) Colectaţi prin dlu A. Andrescu primariulu urbei Zimnicea. Societatea de binefaceri din Zimnicea 20 lei, Locot. Const. Niculaide 5 lei, Sub-Loc. N. Niculau 3 lei "0 bani, Nae N. Selimescu 10 lei, Michailu Gcorgiu 3 lei 70 bani, Vencu Nabodcof 2 lei. Ioanu Apostolescu 2 lei, G. Antonescu 1 lei, Preotulu Daniilu Duhovniculu 2 lei, Cli Casasovici 1 leu, G. H. Dencof 1 leu, D. Mandafuni 5 lei, Pândele Radulescu 3 lei 70 bani. Do-mocosiu Iosef 4 lei, Ghic’a Georgescu 3 lei 70 bani, Anghelu Marinovici 1 leu, D. Angelescu 5 lei. G. N. Tatianu 2 lei, I. Marienescu 1 leu, I. I. Titieiu 10 lei. St. Vasilescu sergentu majoru 3 lei. St. Angelescu 10 lei, A. Andreescu 5 lei. Totalu 105 lei 80 bani. i) Colectaţi prin dlu A. Popovici din Bueuresci. *) Cuitarile sumeloru tramise la acestu comitetu voru urma prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu" si „Telegrafulu romanii“. La cerere inse. sumele se voru cuitâ si separatu. I. G. Mânu 50 lei, L. Nedelcovici 5 lei, E. L. Semo 3 lei 70 bani, D. Semo 3 lei 70 bani, A. Nedelcovici 3 lei 70 bani, A. H. Ioanu 3 lei 70 bani, Andreiu A. Popovici 30 lei. Totalu 99 lei 80 bani. k) Colectaţi prin dlu Toin’a Bobescu din Giurgiu. Tom’a Bobescu 10 lei. l) Colectaţi prin dlu Colonelu V. Costa-Foru. Ca-tulu (militam) 5 lei, Capitanu Scribanu 1 leu, I. G. Ioanescu 4 lei, Anonimu 5 lei, Anonimu 5 lei, D. Pa-naitescu 2 lei, Marinu Mihalache 2 lei, Capitanu Malacs’a 3 lei 70 bani, sub-loc. Marinescu 2 lei, Capitanu Pe-trescu 2 lei, locot. G. Seinescu 2 lei, Danescu 2 lei, colonelu Costa-Foru 7 lei 40 bani, locot. Col. Telemanu 5 lei, maioru Tudorache 3 lei, locot. Sergescu 2 lei. Totalu 53 lei 10 bani. Totalu 500 lei............................fl. 225.— Totalu cu dio’a de astadi.................fl. 2192.80 Sibiiu, 12 Martiu n. 1880. Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundaţilor u. Locu deschisu.*) Sibiiu, finea lui Martiu 1880. Amu avutu onore a servf comuneloru: Netotu, Joasiu, Hurediu si Sevestreni din districtulu Fagarasiului in calitate de notariu cercualu in deeursulu aniloru 1870 inclusive 1875. Tocm’a in deeursulu acestoru ani au intratu Art. de lege XXXVIII ex 1868 in vigore. Inspectorulu regiu scolasticu de atunci dlu Rethy Lajos îsi dâ tota silinti’a spre a îndupleca eforiile scolarie, câ se declare scolele confessionale de comunale si câ se se cladesca localităţi de scole corespundietorie legi. Câ organu politico-publicu si responsabile pentru ducerea îndeplinire a ordiniloru primite, punendume in buna intielegere cu eforiele scolarie si folosindume de tote niedilocele legali, ne-au succesu in decursu de 2—3 ani, câ in loeulu colibeloru ce figurau câ localu de scola, s’au radicatu edificie frumose, de materialu solidu, care coprindu in sine nu numai localulu de scole, ci si locuinti’a pentru docente, ba inca in comun’a Hurediu si cancelari’a comunale. Bucuranuume de acestu resultatu am voitu alu incoronâ si inpodobi, si asia din pucintelulu meu salariu de 400 fl. v. a. câ notariu alu aceloru comune, in propor-tiunea minierului locuitoriloru, apoi a quotei cu care contribuia la salarisarea mea, in decursu de 2'/2 ani, adeca din 1 Iulie 1873 până la finea anului 1875 in rate lunare amu donatu din libera voi’a mea cu totulu comuneloru : Urediu 72 fl. 50 cr. Netotu 57 fl. 46 cr. Sevestreni 48 fl. 34 cr. Joasiu 60 fl. — cr. Summ’a totala 238 fl. 30 cr. cu scopu, câ aceste sume de bani iu fia-care comuna se formedie simburele unui fondu scolasticu, din alu cârui venitu la timpulu seu, inmultienduse prin ca-pitalisarea interesseloru, prin pedepse in bani, prevediute in §. 4 alu legei scolastice, apoi prin alte daruri, se cresea salariele docentiloru meritaţi din acele comune. Aceşti bani n’au avutu nimenea dreptu de a’i spessâ la clădirea, seu Ia susţinerea edificieloru scolastice, seu la procurarea requisiteloru de scola, cu atâtu mai puginu a cheltui din ei in cause administrative politice. Sumele mai susu specificate au fostu specificate si puse in evidenţia in computurile alodiali: rubric’a „Restantia" a resp. comune. Cu finea anului 1875, pe cându am parasitu notariatulu, in un’a suplica adres-sata câtra onoratulu vice-capitanatu me rogasemu, câ se binevoiesca a dispune erogatiunea aceloru sume de bani in Computulu alodialu si perceptiunea loru in unu Computu sub titlu „Fondulu scolasticu," era banii câţi se aflau in numerariu, cassariulu fondului alodialu se’i predea la cassariulu fondului scolasticu pre lângă quie-tantia, in presenti’a eforiei scolastice, care apoi a fostu obligatu a elocâ aceşti bani la locuitorii din comune pre lângă interessele legiuite si pre lângă obligaţiune, care a fostu a se păstră in cass’a bisericii si a se luâ la inventariu; era efori’a scolastica au fostu obligata a purta grija, câ cu finea fia-eârui anu interessele se se incassedie si se se capitalisedie. De ore-ce mi-a venitu la cunoscintia, câ sumele specificate mai susu intr’adeveru seu petrecutu din computulu alodialu in computulu fondului scolasticu, inse bani in numerariu cassarii fondului scolasticu si anume Ioanu Solomonu alias Becleneanu din comun’a Joasiu si George Benti’a din Hurediu, cu tote câ de quietatu iau quitatu dara n’au primi tu spre elocare, si asia averea fonduriloru scolastice infiintiate de mine, ar există numai pe chartia, era capitalulu nici in eassa si nici elocatu nu se afla, ceea ce inse nu credu, până nu me voiu fi convinsu. Deci dara me adressediu câtra onoratele Eforii scolarie ale comuneloru Joasiu, Hurediu, Sevestreni si Netotu, câ se binevoiesca in interessulu onorei loru a me convinge atâtu pe mine câ fundatoriulu aceloru fonduri, câtu si pe onor. publica cetitoriu prin publicarea Bilantiei inchieiate cu finea anului 1879 despre starea si veniturile aceloru fonduri cu scopu filantro-picu, — in deeursulu aniloru 1876 inclusive 1879 pentru fia-care comuna separata. Ioanu Forfota oficialu c. r. de ratiutiniu pen-sionatu, fostu notariu cerc. *) Pentru articlii ce esu sub acesta rubrica, redac-tiunea nu ia nici-o respundere asupr’a sa. Red. 100 OBSERVATORIULU. Deschidere de prenumeratiune la „Observatomlu11 dela 1/13 Aprile inainte. Pentru acei domni abonaţi carii prenumera-sera dela 1/13 Aprile 1879 pe 1 anu, dela 1/13 Juliu pe 9 luni, era alţii pe 6 sau si numai pe 3 luni, abonamentulu espira cu finea lunei Martiu. Pentru-câ se nu ni se mai intemple ca cu Nrii I si 2 din anulu cur., rogamu pe ddnii abonaţii respectivi se binevoiesca a isi descoperi vointi’a inainte de 1/13, innoindu ’si abonamentulu cu pre-tiurile aratate in fruntea diariului: de 8 fi. pe 1 anu, 4 fi. pe 6 luni inlaintrulu monarchiei, era in afara din monarchia cu 22 franci pe 1 anu, cu II franci pe 7* anu, in auru sau in bilete de banca sau hipotecarie, era fracţiunile, anume din Romani’a, se potu inplini cu maree de posta. Redactiunea si Editur’a. Pretiurilc oerealelorii si altoru obiecte de traiu au fostu la 2 Aprile st. n. in Sibiiu: Grâu, după cualitati . Grâu, amestecatu . Secara .............. Papusioiu . . . . Ordiu................ Ovesu................ Cartofi.............. Mazare................ Linte................. Fasole............. Lardu (slănină) . Untura (unsore topita) Carne de vita . . . Oua 10 de 1 hectolitru fl.9. 10.- 1 „ 7.50-8.50 1 „ 5.60—6.30 1 77 „ 5. 5.40 l 77 „ 4.60-5.— l 7} „ 3. 340 l 7} 77 * l 77 „8. 10.- 1 77 „ 11—12.— 1 77 „ 7.--8.- 50 Kilogram. ,, 28.-30.— 50 77 „ 28.-29.- 1 77 44 . . —.20 Cursuri de ilucuresci iu Cei noi (franci). 22 Martiu st. v. 1880. Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%.................... Inprumntulu Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8% . Obligaţiuni dontiniale cu 8° 0........................ — Creditu foneiariu rurale cu 7%..................... — Creditu tbneiariu urbanu cu 7° 0................... Inprumutulu municipale alu capitalei din t875 cu8% Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5°, 0 Obligaţiuni din 1868 cu 6%............................ Priorităţi cu 8%...................................... Acţiunile băncii liomani’a din 1869 ............... Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8°,0 Romani’a, compania de asecur., din L875 eu 8% act. (200 1.) pUtitu 100............................... Rent’a romana din 1875 .......................... Diverse : Argiritu contra auru................................... Bil.te hipotecarie..................................... Florini val. austriaca................................. Rubl’a de chartie...................................... 103 3a b. >• 11»9 — 77 77 102 - 7) 77 97.% 77 77 9l-% 77 77 98.1 , •7 77 53 90 77 77 97.60 77 77 118.50 9* 77 342.- 77 77 212.— 71 77 76.- 77 77 80.— 77 2’/8% 2'/*% 77 212 77 77 2-60 77 Concursu. Pentru ocuparea postului de sub-medicu in comun’a montana Biiciumu, comitatulu Alb’a infer. provediutu: 1. cu salariu anualu de 500 fi. 2. intertentiune pentru unu calu 120 fi. 3. bani de cortelu 60 fi. si dreptulu de pensiune după normele de stătu, se deschide concursu, pana la 1 Maia a. c. st. nou. Doritorii de a ocupa acestu postu, au de a’si substerne petitiunile instruite cu documente, despre ca-lificatiunea ce possedu, precum si despre perfect’a cu-noscintia a limbei romane, la comitetulu fondului pisetalu alu Abrudu-Rosiei, „in Abrudu" până la terminulu de susu indicat.u, prelânga acea observare, câ: Doctorii de medicina, in casulu de concurgere, se voru preferi. Dela comitet, fondului pisetalu alu Abrudu-Rosiei. Abrudu, in 24 Martiu 1880. Simeonu cavaleru de Balinth m. p., presiedinte. (12) 3—3 Joanu Grallu m. p., notariu. & Cura pentru erna. • Wilhelm’s THE’A CURATITORE DE SÂNGE antiartritica si antii'eumatica ii Ini (1) 6 25 Franciscu Wilhelm, far nacistu in Neunkircheu (Austri’a de josu), a fostn folosita in lorte multe caşuri cu resultafele cele mai bune, ceea ce se prob^dia prin mii de scrisori de recunoscintia, în contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra relcloru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neincetatu, ale bubcloru pe piele, remase di») morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflafureloru de ficatu si splina, durerilolu hemoroidale, galbinare, snferintieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutafiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, iupotent.iei la barbati si pdlelc albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis. Pachete inpartite iu 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu lOcr. Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate iu mai multe state. Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried. Tha llmayer si I. B. M i s se 1b ach er. oi 'mmmmţmmm « Cura pentru primavara. Q <3 0 O * Banc a generala de asiguratiune mutuala „Transilvanii in Sibiiu. Contulu profiteloru si perderiloru alu sectiunei I-e pro 1879. Venituri: 1 fl. cr. 1 * . . E s 1 r 1: a. cr. Premii după detragerea storniloru .... 58687 IO Premii pentru reasecurare 43550 86 Tacse 4847 84 Salarie, spesse, timbre, tipărituri, spesse de Provisiuni 358o 39 calatoria, dare etc • ■ 8296 39 Venituri diverse 206 92 Amortisare din mobilii 133 57 Amortisare din spessele de intemeiare . . . 636 25 Amortisare de pretensiuni dubi6se .... 109 56 \ Interesse după obligaţiunile fondului de in- temeiare 3520 — \ Reserva de premii 3228 37 \ Daune solvite fl. 30075.19 \ detragdndu partea reasecurata fl. 22578.83 7496 36 \ Profitu pro 1879 35o 89 67322 25 67322 25 Contulu profiteloru si perderiloru alu sectiunei Il-e pro 1879. Venituri: fl. cr. E s i r i: ti. cr. Fondulu de premii din anulu 1878 .... ioo55i 49 Sume asecurate solvite 22798 IO Transportulu premieloru din anulu 1878 . . 6884 2 3 Sume pentru zestre asecurate, solvite . . . 1000 — Premii după detragerea storniloru .... 62070 69 Solviri pentru tontine contraasecurate . . . j5o — T acse 2174 3o Reserva pentru caşuri de morte insinuate . . 2700 — Tacse de administrare dela tontine, arvune Premii de reasecurare 2489 41 precludate etc 351 49 Provisiuni de acuisitiune . . . . fl. 336.65 Interesse si venite dela cas’a propria etc. 5931 40 Amortisare din provisiunea capi- Castigu de effecte 7002 «5 talisata fl. 3553.20 3889 85 \ Provisiuni de incassare 1675 74 \ Salarie, spesse, timbre, tipărituri, dare etc. 20833 87 \ Politie rescumperate 2288 o5 \ Premii rebonificate 5i 12 \ Amortisari din mobilii 133 57 \ Amortisari din spessele de intemeiare . . . 636 25 \ Amortisare de pretensiuni dubidse .... 219 08 \ Onorarie medicale 1624 5o \ Interesse după obligaţiunile fond. de intemeiare 3520 — \ Fondulu de premii pro 1880 i13082 68 \ Transportu de premii pro 1880 7io5 85 \_ * Profitu pro 1879 767 68 184965 75 184965 75 • Bilantiu in 31 Decembre 1879. Active: fl. cr. P a s s i v e : fl. cr. Obligaţiuni needate 170800 Fondulu de intemeiare fl. 3ooooo.— fl. 10000 oblig, rurale a ducat. Bucovin’aâ fl. 93.— fl. 9300. subtragendu-se amortisarea . . fl. i5oo. — 298500 — » 17650 oblig, rurale transilvane . . â» 85.75 » 15134.88 Fondulu de premii sect. I 3228 37 >• 6900 losuri pentru regulareaDunarii â » 112.5o >» 7762.50 » » » - II 113o82 68 » 3ooo actii a drum. de feru nordicu â » 232.5o » 6975.— Transportulu premieloru sect. II 7io5 85 » 6000 inscrise dela institutulu fon- Reserva pentru caşuri de m^rte insinuate . . . 2700 — ciaru din Sibiiu . . . . â » 97.50 » 585o.— Fondulu de reserva pentru tontine 31341 64 » 200 inscrise delabanc’a naţionala aust â » ioi.3o » 202.60 Interesse neridicate 2084 43 » 8800 renta in bancnote. . . . â » 69.10 » 6080.80 Ipoteca pe realitatea in strad'a Cisnadiei Nr. 5 . 11000 — » 21000 prior, ale I drum. de f. trans. â » 73.3o » 15393.— Fonduri de profitu rezervate din a 1877 et I878 * *77 13 » 700 renta in argintu â » 70.70 » 404.90 Fondulu de garanţia sect. I 47 3 42 » 5ooo actii ale I drum. de f. trans.. â » ii2.5o » 2812.50 982 » 200 Oblig. RusticaleGalic. . . â » 102— » 204. » » n » II 00 » 900 priorităţi ale drum. f. Lemb.- Profitu sect. I. pro 1879 35o 89 Czern. I. Em â » 85.80 » 772.20 » » 11, » . 767 68 » 1200 losuri de stătu 1860 '/s . . â » i33.5q » 1602.— « 3ooo >• » » • V, . . â » 13o.— « ^900.— \ » 3oo » » » 1864 . . . â » 166.25 » 498.75 \ ■> 100 losuri de stătu r. mag. . . .â » 107.50 » 107.50 77090 63 \ Portofoiu de cambii 2669 68 \ lnprumuturi pe effecte 63o5 91 \ Inprumuturi pe politie 24519 77 \ lnprumuturi pe politie de tontine 3oto — \ 31352 47 \ Anticipatiuni la inspectori si conto pro diverşi .... 5223 41 \ 3o525 96 \ Mobilie, table firmale si tablitie 6852 73 \ Spesse de intemeiare 24177 58 \ 52767 45 \ 36ooo — \ 1299 IO \ 472794 69 472794 69 Dr. Wilhelm Bruckner m. p. Dr. A Brote m. p. Conturile de susu si bilantiulu s’au aflatu in consouantia cu registrele respective. Sibiiu, in 17 Martiu 1880. Josifu Schuster m. p., consiliariu de fin. in pensiune. Comitetulu de revisiune: Georg Mike m. p., directoru la direcţiunea fin. Dr. J. Nemeş m. p., advocatu. Editoru si redactorii responsabilu: G. Baritiu, Tipariulu lui W. Krafft.