Observatoritilu ese de doue ori in septemanu, M»runroa si Sninhat'H. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 ann întregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusti la casa eu 1 fl. mai multu pe ann: — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu lOfl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sen 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Nr. 24. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. 4 > f Ori-ce inserate, se platescu pe serie s6u linia, cu litere meruute garinondn, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la te.saji-rubt publica. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului „Observatoriulu“ in Sibiiu. > » ■ Sibiiu, Sambata 22 3 Aprile. /*> I i y 1880. Convocare. Nr. prot. 17/1880. Conferinti’a prealabila a jurisconsultiloru romani din Transilvani'a in siedenti’a tienuta in Clusiu la 28 1. c. luandu la desbatere seridsa, din tote punctele de vedere, proiectele de lege in cestiunea agrar ia din Transilvani’a, a esmissu o comissiune spre pregătirea unui memo-randu, carele se va lua din nou la desbatere in un’a a dou’a conferintia a jurisconsultiloru romani din Transilvani’a si părţile adnecse. S’a decisu mai departe, câ acesta conferintia se se tiena in 11 Aprile st. n. in Sibiiu la 4 6 re d. a. Subscrisii insarcinati de conferenti’a tienuta in acestu obiectu, făcu prin acesta apelu câtra toti dd. jurisconsulţi romani, rogapdu’i câ cu privire la momentuositatea obiectului se binevoi&sca a participa cu totii la susu atins’a conferintia. Din siedinti’a conferintiei prealabile, tienuta in Clusiu la 28 Martiu 1880. Dr. Batiu m. p., Dr. Aureliu Isacu m. p., presiedinte. notariu. 1864 5 si 1871/2. Congressulu national-bisericescu alu ser-biloru tînutu in a. 1864/5, adeca tocma pre candu se decretase infîintiarea mitropoliei romanesci gr. resaritene la Sibiiu si despaitirea hierarchiei sale de cea serbâsca, si-a castigatu mari merite pentru reform’a scoleloru sale naţionali, totu-odata a decisu, câ inspectiunea superiora asupr’a loru se o aiba consistoriele diecesane, prin urmare, se continue a’si conservâ caracterulu loru confessionale. S’a sistemisatu inse si unu postu de inspectorii s e c u 1 a r i u (mirenu), de aceeaşi confessiuue, cu plata de 1200 fl. pe anu, bani de drumu spre a face visitatiuni scolastice si unu adaosu de câte 150 fl. la salariu după servitiu de câte 10 ani. Unu altu inspectoru superioru totu seculariu, fu apli-catu la mitropolia cu 2000 fl. Totu atunci s’au regulatu si plăţile professoriloru dela institutele theo-logice-pedagogice, gimnasiali, câ si ale docentiloru, burse pentru studenţi, remuneratiuni, subventiuni, dotări de bibliothece etc. Institutele militarie au remasu sub conducerea comandeloru respective. Planulu de reorganisatiunea scoleloru din gra-niti’a militară slavona si banatiana elaboratu si apli-catu de câtra comandele generali produse o mare spărtură prin decisiuuile congressului serbescu, spoliâ scolele comunali de caracterulu loru confessionale si cu acesta dete ocasiune la conflicte agere intre hierarclii’a eclesiastica de un’a, intre cea militară de alta parte. Cu ocasiunea incorporam granitiei banatiaue la Ungari’a, acelasiu conHictu se transplanta si iu acea regiune cu atâtu mai usioru, câ ministrulu Trefort se sciu folosi miuunatu de ocasiune. Cumu a fostu aparata caus’a din partea clerului respectivu, voru sci aceia mai bine, cari au avutu actele respective a mana. Ceea ce scimu noi este numai atâta, câ lovitur’a grea, data si in acesta causa românismului a simtit’o si o mai simtu toti romauii câţi au atiatu despre dens’a. Scapati intre lupte nespuse de slavisarea totale, astadi ei se afla in periculu de a fi desnatioualisati si nuli-ficati prin dăscăli platiti cu averea loru, diu fonduri scăldate de atâte-ori in sânge omenescu. Li s’au disu: „Fondurile sunt proprietatea vostra; veniturile se le intrebuintiati pentru c u 11 u r 'a vd-stra.“ Vinu apoi alţii, carii punu man’a pe venituri, daca nu si pe fonduri si le dicu : „Aveţi se ve cultivaţi numai asia precumu voimu noi.“ Me-surile despotice mergu asia departe, in câtu unu episcopu banatianu si consistoriulu seu se vediura constrinsi a protesta si a insiste câ se fia departati din scolele curatu romanesci, docenţii calvini, ariani, israeliti, care li s’au pusu in coste câ nesce junghiuri ce oprescu respiratiunea. Se pare câ in fine au inceputu se pricdpa si cierurile romanesci, câ acei docenţi calvini si renegaţi,, pe lângă magiarisare prepara si calea sigura pentru popi calvinesci in biserici curatu romanesci. Noi nu mai credemu câ cierurile lasate de sine, voru fi in stare de a mai aparâ, necumu naţionalitatea, dara nici autonomi’a bisericesca, ţâra sucursulu energiosu alu intregei inteligeutie secu-larie. Curentulu timpului nostru este iu tota Europ’a in contr’a hierarcliiiloru eclesiastice. La noi, unu indiferentismu pecatosu, o indolentia si lene rusînosa din partea poporului este prea de ajunsu, peutru câ clerulu romanescu se fia trantitu asia, in câtu se nu se mai scole. Tocma pentru aceea inse cle-rulu inca este datoriu a informâ pe credintiosii sei mai de timpuriu, era nu atunci candu ilu arde luminarea la degete. — Cundscemu câ acestu micii studiu alu nostru sufere de o mare superficialitate; dara cei ce voru se fia informaţi mai exactu, n'au decâtu se ia amana cele patru volume din: „Specia lgeschiclite der Militairgranze aus Original q uelle n und Quellwerken geschopft.“ Von Fr. Vanicek, pens. Gymnasialdirector. Wien 1875.' Aus der k. k. Hof- und Staatsdruckerei. Licitatiunile esecutive din Ungari’a. (Urmare si fine din Nr. 23.) „In fia-care numeru alu Monitoriului s’au publicatu până acuma licitarea de realitati, a caroru valore de estimatiune in cifra medie se urca la sum’a de 200,000 fi. Din acestea cele mai multe erau licitatiuni, acaroru valore de estimatiune se urca până la sum’a de 89,345 fi. va se dica 44 67% din totalulu licitatiuniloru publicate in fa-vorulu instituteloru de creditu, alu fonduriloru, alu casseloru orfanale si alu erariului. „In acea cifra proporţionala nu sunt coprinse acele licitatiuni, la care au fostu interessate respectivele institute si corporatiuni, dar’ pe care ele nu le au cerutu. Aceste date probedia in modu evidenţii intensitatea reului, pentru câ ele arata, câ respectivii debitori n'au fostu in stare se corespundia nici chiaru conditiuniloru unoru inprumuturi rela-tivu ieftine, cu termine lungi de amortisare si fa-vorisate prin unu caracteru stabilu. „Este datorinti’a mea a observâ, câ institutele nostre patriotice cele mai bine acreditate, procedu cu cea mai mare crutiare fatia cu debitorii loru; asia institutulu de creditu fondam — Bodenkre-ditanstalt — pe câtu sciu eu, au acordatu o mulţime de prolongari si elu insista numai in acele caşuri la vendiarea realitatiloru, unde isi vede pre-tensiunile sale dejâ periclitate. Si tocmai inpregiu-rarea, câ prelânga acesta procedere crutiatore, totuşi se vede necessitatu a cere licitatiuuea a unui numeru considerabilii de realitati, probedia marea intindere a acestui reu. „Pentru de a ilustră procederea organeloru gubernului voiu insirâ la loculu acest’a. totu după „Budapesti Kdzlony“ câteva caşuri: „Vice-comitele (subprefectului comitatului Turdei cere licitatiuue pentru spesse de spitalu; pretensiunea este de 53 fl., valorea de estimatiune a casei pusa la licitatiuue âu fostu 317 fi. — Inspectorii lu de dare din comitatulu Biharei dispune licitatiunea asupra inmobileloru aflatore in Otei ale Măriei Gitas si ale celoru patru fratieni ai ei; pretensiunea este de 46 fi., valorea de esti-matiune 620 fl. — Erariulu laşa se se licitedie pentru o pretensiune de 69 ti. ininobilele pretiuite cu 3950 fl. ale Iosefei Heinlich aflatore in Bur-Szt.-Gyiirgy. — Inspectorulu de dare din comitatulu Borsod licit^dia posessiunea pretiuita cu 957 fl. pentru o pretensiune de 90 fl. — Fiscalulu comitatului Aradu laşa de se esecut^dia inmobilele lui Nicolae Suciu pretiuite cu 1818 fl. pentru o pretensiune de 69 fl. — Erariulu scdte la lici-tatiune in F. Nvarad (comitatulu Borsod) inmobilele lui G. Baksy pretiuite cu 2600 fl. pentru o pretensiune de 509 fl. — Erariulu pune de se licitâdia pentru o pretensiune de 15 fl. inmobilele lui I. Riveyak pretiuite cu 375 fl. — Erariulu licitâdia pentru o pedâpsa in bani de 350 fl. inmobilele lui P. Deak aflatore in Kunhalas, pretiuite cu 18,118 fl. —- Erariulu pentru o preten-siuue de 847. fl. cere licitarea unei case in Buda-pest’a pretiuita cu 16,462 fl. — Erariulu laşa se se licitedie in B.-Gyula pentru o restantia de dare de 65 fl., inmobile pretiuite cu 1263 fl., —• totu in acea localitate se licitedia pentru o restantia de dare de 90 fl. inmobile in valore de 967 fl. — Inspectorulu de dare din comitatulu Heves pune de se licitedia pentru o pretensiune de 35 fl., inmobile pretiuite cu 4156 fl. — Erariulu de dare laşa de se licitedia pentru o restantia de dare de 34 fl. o posessiune pretiuita cu 367 fl. etc. „Din cele premisse se pote vedea, câ poses-siuni considerabile, ultim’a avere pote. singur’a sorginte de venitu, adesea, se vendu pentru neînsemnate pretensiuni ale Statului si câ acum insusi Statulu contribue la mari re a miseriei, care si altcum este destulu de mare." Transilvani’a. Conferenti’a juristiloru in Clusiu. Conferenti’a prealabila convocata pe du-minec’a trecuta la Clusiu, in caus’a proiectului de lege pentru regular ea referintieloru u rb a-riale in Transilvani’a si părţile adnecse s’a tînutu. Numerulu advocatiloru presenti a fostu numai 10 adeca: dd: A. Popu, Petreanu, Dr. Isacu, C or o i an u si A1 mas i a n u din Clusiu, Dr. Ratiu si Moldovanu din Turd’a, Lic’a din Bistriti’a, S te tiu din Gherl’a si in numele Sibieniloru P. Cosm’a, — de aceştia inse au fostu representanti 34 advocaţi romani din diferite pârti ale Transilvaniei. S’a desbatutu proiectulu de lege in generalu si in specialii, s’au statoritu motivele si principiile, cari se servesca de basa la unu proiecţii de me-morandu in contr’a lui, si s’a alesu o comissiune carea se compună unu proiectil de memorandu, care se va substerne pentru desbatere meritorie unei conferentie la care au se se invite toti juriştii romani cari se interessedia de sortea tieranului tran-silvanu, a cârui esistentia este in gradulu supremu periclitata prin menţionatulu proiectu de lege. Cu convocarea conferentiei generale este in-credintiatu preşedintele conferentiei prealabile Dr. Ratiu si secretariulu ei Dr. Isacu. Terminulu intrunirei este defiptu pe Dumineca 11 st. n. era loculu va fl Sibiiulu. S'au luatu mesuri câ pe cale jurnalistica se se provoce toti juriştii romani la participare, afara de aceea se se tramita si pe posta provocare la toti câii sunt cunoscuţi câ atari, câ nime se nu se pota scusâ cu aceea, câ n’ar fi avutu scire de conferenţia. Speramu, ba pretindemu chiaru, câ fia-care juriştii romanu, advocaţi, judi in pensiune etc., cari nu voru fl inpedecati prin morbu seu alte inpre-giurari grave, se participe la acea adunare, câ-ci ei au si chiemarea si datorinti’a a aperâ poporulu care i-a născuţii si crescuţii si dela care traiesce, in căuşele sale cele mai vitale, in cari elu nu este capabilii nici a cunosce pericolulu, nici a se aperâ de elu. („Telegraf, romanu.“) 84 Revista politica. Sibiin, 2 Aprilie st. n. 1880. Serbatorile Pasceloru gregoriane au trecutu fâra câ contemplativi linişte se fia turburata prin vre unu evenimentu politicii mai remarcabilu. In Austrii propria, poporatiunea obosita si desgustata prin sterili lupta a diferiteloru partide politice, ce isi disputu poterea, se simte coprinsa de o apathia neinvingibila, fatia cu mersulu afaceriloru pe tere-nulu politicei interne. Celu multu deca se mai interessedia de cestiunile economice si industriale, care aru trebui se fia cea mai principala preocupare a gubernului unui Stătu, eminamente agricolii, precum este Austrii. Dara din nefericire constelatiunea politicei generale nu este nici decum favorabila unoru astfeliu de preocupări, ci ea absorbe si reclama in modu neresistibilu intrega atenţiune a gubernului asupri politicei esterne si asupri aceloru complicatiuni eventuale, pe care nu le doresce nimenea, de care inse se teme si la care se aştepta lumea intrega, de si pacea generala se pare a fi asigurata pe câtva tempu inainte. Aparenţi sigurantia pe care o ofere Austriei asia dis’a aliantia austro-germana, indemna pe poporale ei de a isi concentra tota activitatea loru asupri intreprinderiloru economice, industriale si comerciale, inpinse de legitimi aspiratiune a repara perderile suferite in urmi criseloru finan-tiare din anii trecuti si de a consolida creditulu privatu, care scadiuse forte tare, atâtu din cause economice, câtu si politice. Gratie acestei mişcări, valorile si efectele austriace au inceputu a isi urca cursulu, a fi cautate si spiritulu de speculatiune au inceputu drasi a lua unu sboru mai animatu si mai regulatu. In catu pentru Ungarii, apoi, chiaru celu mai ageru si mai nepreocupatu observatoriu, nu va po-tea descoperi nici chiaru cea mai palida umbra a unei inbunatatiri a starei economice seu politice, in acdsta greu incercata jumetate a monarchiei austro-ungare. Aci gubcrnulu d. C. Tisza in locu câ prin o politica prudenta, sincera si umana se atraga si se indemne pe toti factorii politici si pe tote individualităţile nationalu politice la o activitate comuna si la o desvoltare libera pe calea progressu-lui, afla de bine a ’i desbinâ intre sine, si a ’i isolâ, pentru câ asia, se se pota mantîne la potere, chiaru cu pretiulu unei totale ruinări si decadintie a gloriosului regatu alu St. Stefanu. Câ situatiunea nationalitatiloru asuprite au ajunsu a fi nesuportabila, este o fapta pe care au inceputu a o recundsce chiaru si străinii, cari ve-diura acuma după 13 ani de gubernare, adeverat’a fatia a multu lăudatului liberalismu si cavalerismu magiaru. Acest’a au inceputu a o simtî chiaru si cei mai devotaţi aderinti si aparatori ai sistemului actualu, fâra câ inse se aiba curagiulu de a reveni si de a se abate dela ruinatdrele loru aspiratiuni de suprematisare. Dara eata câ s’au aflatu in fine, unu barbatu de stătu de tali’a lui Gladstone care se strige in lumea larga: „Austri’a au fostu totudeaun’a inamic ’a neinpacata a 1ibertatiei iu tote tierile; Austri’a a calcatu in piciore pe Itali’a; Austri’a s’auopusu unitatiei germane; Austri’a s’au in cer catu se in-piedece crearea Belgiei; Austri’a nu au mişca tu unu degetu macaru, pentru câ se ajute la reinvierea Greciei. Nu esi-sta nici unu punctu pe intregulu plani-globu, pe care punendu man’a se pota dice cineva: aicea Austri’a au facutu bine... N’asiu biciui acestu imperiu, deca asiu fi siguru câ pec ate 1 e vechi nu se vom repetâ. Amu inse p o te mice cuvinte, câ se me asteptu la aceea, câ i m-peratulu fiindu influintiatu de Ungari’a va continuâ activitatea s’a de nimicire a libertatiei poporaloru." Asia s’au esprimatu renumitulu octogenarii! Gladstone, fostu de repetiteori ministru-presiedinte alu reginei Victori’a si celu mai seriosu si poter-nicu rivalu alu lordului Beakonsfield, vorbindu câtra alegetorii sei despre politic’a imperiului austro-un-garu. Se prea intielege, câ diariele gubernamentale austro-ungare se grăbiră a insultă, a batjocori si a declară de nebunu pe acelasiu Gladstone, pe care cu câţiva ani mai inainte ilu admirau si ilu serbatoreau. Dara acestea nu voru potea inpiedecâ respandirea aceloru triste adeveruri, esprimate prin poternică voce a d. Gladstone, in intreg’a lume civilisata si câ ele se nu afle unu resunetu si mai poternicu, in ânimile a aceloru multe milione de asupriţi si trantiti la părete, cari gemu si sunt OBSERV ATORIULU.________________________ innabusiti subt actualulu sistemu de gubernare alu poterniciloru de astadi. Din fericire finantiele monarchiei austro-ungare sunt cu multu mai slabe, decâtu câ gubernele ei se fia in stare a corupe prin fondurile secrete si prin agenţii sei intreg’a pressa a natiuniloru data-tore de tonu. Se voru mai află inca si alţi barbari câ Gladstone, cari voru descoperi lumei adeverat’a stare a nefericiteloru nationalitati conlocui-tore in Austro-Ungari’a, pe care press’a russesca au inceputu a o numi „femei'a bolnava." Mai ieri, unu deputatu alu partidei opositio-nale moderate, publică unu articolu de situatiune in „Pester Lloyd" in care intre altele ’i dice d. C. Tisza si la ai sei, câ se nu isi uite de nationalitati si câ se amagesce deca crede, câ leulu este mortu, nu, elu nu este mortu, ci numai dorme. Domnulu deputatu au uitatu inse se consiliedie pe d. C. Tisza, câ se isi ia bine sdm’a si se nu se incerce a deşteptă pe acelu leu acela alu regularei cestiuniloru agrarie si acela alu introducerei limbei magiare in tote institutele de invetiamentu, de susu până josu, pentru câ, deca acelu leu se va deşteptă cumva din somnulu seu, apoi, este probabilu, câ se va metamorfosâ intr’unu tigru infuriatu. Reveniri până ce nu va fi prea tardiu ! D. ministru-presiedinte J. C. Brateanu re-intorcenduse din calatori’a sa făcuta in strainetate, au sositu luni seră in capital’a României. Ce re-sultate voru avea acea calatoria de mare insemnatate politica, ne va arată viitoriulu. Se speramu, câ ele voru fi bune si multiumitore, din tote punctele de vedere. Corespondentie particularie ale „Observatoriului“. — Brasiovu 28 Martie: Dela furiile orcanului cu ninsore de inainte cu 7 dile timpulu remase totu seninu, noptea inse inghiatia mereu; intr’aceea caldurele de preste di despoie siesurile de vestmentulu albu, la munţi inse este totu erna cu siepte cojoce, precum a disu bab’a dela Fagarasiu din cunoscută poveste a poporului. In vecin’a Secuime semenaturile au suferitu greu preste erna; pe aici inca totu nu-se potu apretiâ efectele gerului indelungatu. Alalta-eri vineri tergulu de septamana semenâ multu cu unu tergu de tiera, frequentia mare asupr’a pasciloru gregoriane si vendiari bunicele. Printre mulţime vedeai destule fisionomii si porturi din Romani’a, precum si producte maritime care vinu dela Galaţi si Brail’a. Brasiovulu nu se prea ocupa cu politic’a superiore, afara numai daca aceea nu atinge interessele sale locali, c’amu asia, câ si alte piatie comerciali, in-cependu dela Hamburg până la Newjork, de acolo până la Galaţi, Odess’a si Alexandria. Cu tote acestea mulţimea sciriloru contradictore respandite prin press’a străină de tote limbile europene despre caletori’a dlui ministru presiedinte Ioanu Brateanu, despre distins’a d-sale primire in Vien’a si Berlin, de caletori’a s’a la părinţii M. M. S. S. Domnului si Domn ei, era de acolo la Paris, a influintiatu si pe inteligenti’a de aici din tote trei nationalitatile. Mai de curendu se colportedia fa-bulos’a scire, câ Romani’a va intra, era după alţii câ a si intratu in confederatiunea antirussesca, ceea ce a ingrigiatu pe unii, a inbucuratu pe alţii. Noue ni-se pare câ pentru momentu tînut’a României este numai acea descrisa in „Fremdenblatt" dela Vien’a in pri-mulu seu din 24 Martie, inspiratu precum se pare, dela unu locu pre competente. Ceva lucru mare se prepara din nou, fâra nici o indoiela, si barbatii de stătu ai României n’au avutu nici odata necessitate mai mare de a fi prevedietori, a fi uniţi, uniţi intre sine si a des-voltâ intieleptiune si prudentia demna de anticele figure măreţie din istori’a Romei a Scipioniloru si a Fa-biiloru. Cele doue processe criminali celebre, despre care de 1 anu incoce s’au scrisu multe in diariele de aici, nu sunt terminate nici până astadi. Processulu pentru plastografia (falsificare) de cambiu, ce se dice a fi co-missu iu daun’a octogenariei cocone Mari’a vid. H. Iordanu, incurcatu preste mesura, din natur’a lui s’au inadinsu, nu se pote spune, a scosu la lumina si alte scandale. Processulu lui Fehrentheil pentru defrauda-rea unei sume de preste 12 mii fl. v. a. din averea comunei Brasiovului, avu până acum numai resultatulu, câ acelu inculpatu ajunse la inchisore preventiva si câ s’a decisu dela locurile mai inalte, câ se se ia la revisiune rigurosa tote cassele publice, comunali, scolastice, filantropice, bisericesci etc. Proiectulu de lege pentru reform’a gimnasieloru pusu mai deunadi de câtra ministeriulu ungurescu la biuroulu dietei, a bagatu in griji mari pe proprietarii celoru trei gimnasie de aici. Acum au inceputu a crede si cei mai buni amici ai gubernului, câ de voru mai stâ multu cu manile incrucite, inchinandu-se pe la icone galonate si pintenate, voru ajunge câ se’si cumpere nimicirea naţionale si religiosa cu bauii loru, cu fonduri remase dela părinţii loru s’au cerşite, unii din Ger-mani’a, ceilalţi din Romani’a. A propos de scole! Ne-amu informatu pe cale autentica dela Fagarasiu, câ minciuni au fostu cele j publicate in diariele din Clusiu, B.-Pest’a despre fanatică cercetare a scolei magiare de acolo prin băieţi de romani. Acea scola a cârei subveutiune cu 5 mii fl. pe anu e inpusa bietiloru locuitori Fagarasieni, nu are nici astadi in tote classele decâtu numai 22 băieţi si 18 fetitie, de diverse nationalitati si confessiuni, apoi din toti si tote abia sunt vre-o 12 de naţionalitate romana, mai totu prunci de ai meseriesiloru din locu. Asiâ dara se nu se insiele nimeni prin scirile false publicate pe airea, cu scopu invederatu de a seduce pe publicu. — Siur’a mare in 23/3 1880. Astadi a avutu aici locu alegerea unui deputatu la confluxulu Universitatei sasesci. Asceptâmu cu nerăbdare se vedemu in comun’a nostra representate cele 2 cercuri ale Saliscei si Tâlmaciului, cari după o lupta de unu secolu, processe in-delungate si refundari enorme, abia astadi se afla in drepturile posessiuniloru protoparintiloru loru, si cari cercuri si astadi contribuescu perfas etnefas cu sume colosali din venitele regali la asia numit’a re-scumperare. Dar’ speranti’a nostra a devenitu ilusoria, câ-ci din 23 comune curatu romanesci n’au fostu representate decâtu cinci, cu numele: Salisce, Vale, Gale si u, Sacadate si Boiţi’a, dintre care cea din urma la initiativ’a notariului si parochului, a preferitu a se re-intorce dela loculu alegerei, decâtu se votedie si se se strice cu sasii. Nu voimu se constatamu aici in câtu ar fi con-tribuitu presenti’a alegetoriloru romani la resultatulu alegerei, pentru-câ inpartirea e atâtu de mestesiugita, in câtu in cerculu acest’a alegerea unui deputatu ro-manu e absolutu inpossibila. Voimu inse se accentuamu regretabilă inpregiurare, câ pe cându alegetorii sasi se presentau cu preoţii si invetiatorii loru in frunte câ o miliţie bine disciplinata, cu apeluri in favorea candidatului loru Wittstock, pe atunci romanii nici câ aru fi sciutu unii de alţii, deca onorabilulu nostru preotu Oprisiu nu le-aru ti oferitu intrunirea in casă să ospi-tala spre scopulu unei intielegeri prealabile. I)ar’ ce eră se te si intielegi ? Alegetorii sasi vr’o 480 la numeru, uniţi in cugete si simţiri, romanii vr’o 40,. inse fârâ programa si fâra altu candidatu de câtu acelă propusu de alţii, notariulu Hubner. Resultatulu eră de prevediutu, dar’ succesulu mo-ralu alu romaniloru e deplorabilu. Intrebamu deci, câ ore noi,românii nu avemu preoţi si invetiatori câ fraţii sasi? Ore poporulu nostru din marginime stâ pre o trepta mai de josu câ poporulu sasescu? Si cu tote aceste, atâtă indiferentismu fatia de o causa care trac-tedia in modu eminentu despre noi fâra noi. Causă e de a se caută inse cu totului totu in alte inpregiu-rari si adeca: 1. Lipsă de conducâtori si de barbari cari se se scia sacrifică pentru promovarea interesseloru naţionali. 2. Nepractibilitatea tempului in care să ficsatu diuă de alegere si 3. Loculu de alegere insusi, pentru câ a veni din Sîn’a si Avrigu, din cele doue comune estreme ale comitatului la Siur’a mare e in adeveru unu sacrificiu, si amu dori câ loculu de alegere altadata se fia Cristi-anulu, Orlatulu său chiar’ si Sibiiulu, dar’ Siur’a mare la nici unu casu, nu, câci numai asia vomu potea pretinde cu dreptu dela alegatorii nostrii romani, câ se-’si inplinesca o datorintia patriotica, fatia de o causa unde e vorbă de distribuirea unei averi spre scopuri şcolari, la cari cu consciintiă liniscita potemu afirmâ, câ amu contribuitu si noi românii daca nu mai multu apoi, de siguru câ mai putînu nici cu unu banu. Mai mulţi alegetori. — Pianulu de josu 23/3 1880. Astadi se decise alegerea unui deputatu din partea comuneloru rurali ale scaunului Sabesiu pentru sessiunile tienatore in decursulu acestoru 3 ani la Universitatea sasasca in Sibiiu. Majoritatea voturiloru candidatului romanu au fostu cu 9, de-si au fostu propuşi mai multe persone in can-didatiune, totuşi alegetorii români bine informaţi din Conferintiă tienuta in Sabesiu in acesta causa, s’au unitu in fapta si au alesu pre stimatulu domnu Ioanu Piso deputatu, in credintia câ in curendu ’i vomu audi vocea, basandu’si vorbirile sale pe drepturile locuitoriloru din fundulu regiu inainte, câtu si după uniunea celoru trei naţiuni. — Starea fonduriloru diecesei gr.-cath. a Lugosiului cu finea anului 1878. Averea publica este mai sauta, manipularea aceleia poftesce esactitate si scrupulositate indoitu mai mare decâtu a altei averi private. — Un’a atare avere publica are si tiner’a diecesa romana gr.-cath. a Lugosiului, intemeiata in mare parte de primulu seu episcopu neuitatulu Dr. Alesandru c a n d u v a D o b r a, si inmultita până acuma precum se scie, parte din contribuirile capitularisti-loru, din venitele intercalări episcopesci si cano-nicali, parte si din cele 2% ale clerului miseru alu acestei diecese. Multiamita ceriului si ingrigirei mai mariloru, câ gubernulu acestei diecese din 1875 incoce a prevenirii si satisfacutu unei dorintie a clerului, candu prin cercularia publice, din anu in anu, notifica acelui cleru „Starea fonduriloru diecesane." Credetnu a face unu servitiu folositoriu publicului romanu, si va servi de iudemnu altora diecese, deca după conspectulu cerculatu si primirii dela o mana amica, vomu espune aci starea fonduriloru 95 diecesei numite pro 1878. — Precum dice cercu-lariulu episcopescu de sub Nr. 1105—1879 pre bas’a ratiuniloru revediute si aprobate starea fon-duriloru numite e urmatorea : Preste totu se observa: In competenti’a de carnete si restanti’a de carnete cu finea anului 1878 nu este computata competenti’a 2%-la, carea după congruele si sala-riele mai multoru preoţi la finea anului 1878 inca era restanta cu 2526 fl. 15 cr.; — inse acesta restantia in parte considerabile s’a incassatu in decursulu anului 1879, si este de a-se spera, ca in câţiva ani tota restanti’a incassandu-se, câ, capitalu elocatu va fructifica fonduriloru respective, rema-nendu din anu in anu a se incassâ numai competenti’a anului respectivu. In sum’a capitaleloru elocate nu sunt com-putate diverse sume de anticipatiuni făcute in favorea debitoriloru, inse in interessulu asecurarei capitaleloru elocate, cari anticipatiuni se incassedia dela debitori, si asia, formddia pretensiunea activa a respecţiveloru fonduri. Mai incolo in sum’a capitaleloru elocate nu sunt computate unele capitale elocate de episcopulu primu de pia memoria Alesandru canduva Dobra pre langa obligaţiuni simple si unele fâra cameta, — cari prin testamentu devenindu in proprietatea fonduriloru diecesane, parte s’au incassatu, parte mai sunt esereute pe la respectivii debitori, ba despre unele s’au esoperatu si obligaţiune formala intabulata pe hipoteca pupillaria. Competentiele 2%-le plătite si capitalele re-platite se eloca mai departe spre fructificare, pre langa 7%, era perceptiunea de cameta preste totu se intrebuintiâdia spre scopurile fondului respectivu, despre cari erogatiuni se dau raţiuni formale Ordi-nariatulu, si in estrasu acele raţiuni se susternu si esactoratului de langa Inaltulu Ministeriu reg. ung. de Culte. Precum se vede din acestu conspectu fondurile diecesei Lugosiului ar face o suma de 91,119 fl. 94 cr. computandu aci restantiele interusuriale si din cele 2% dela cleru, — suma destulu de fru-mosa, carea pre langa manipulare esacta pote se acopere multe din neajunsele acelei diecese. In câtu suntemu informaţi manipularea acestoru fonduri concrediuta ven. capitulu diecesanu e catu se pote de esacta, cu atâtu mai virtosu, ca episcopulu diecesanu inca nu laşa nici o ocasiune binevenita pentru de a asecurâ si promova interessele si înmulţirea aceloru fonduri. Constatandu acesta cu recunoscintia, — totu deodata damu espressiune oresi cărei dorintie a OBSERVATORIULU.____________________ clerului acelei diecese, candu atingemu aci ur-matorele : Câ clerulu se aiba cunoscintia detaiata despre fondurile sale ar’ fi de doritu, — si credemu câ capitululu, respective gubernulu diecesanu nu va intrelasâ in venitoriu a specifica de esemplu: fatia cu fondulu Viduo-orfanale câ ce pensiune se dâ pe anu veduveloru si orfaniloru preotiesci, si in ce proportiune se inpartu acele pensiuni ? — La fondulu Rudolfianu asemenea câte stipendie se dau pe anu, in ce suma ? in care classe si ce resultate au produsu stipendistii, — câ se nu se dea ocasiune la caiutia, câ si cei ce nu merita — cu preterarea altora pote mai cualificati si seraci — capeta stipendiu. — La fondulu deficientiloru, câţi deficienţi si câta pensiune primescu. — Aceste tote aru conduce la orientarea mai buna a clerului. Apoi in genere, credemu câ cu multiamita ar primi clerulu candu i-s’ar notificâ in calculu celu puţinu sumariu câtu e — venitulu anualu, si câtu e erogatulu, si cam spre ce s’a erogatu? — Câte 2°/0 a incursu si câtu s’a capitalisatu din aceste si din interesse curente. Grigi’a buna, raultu aduna. Noi dorimu, câ spre folosulu clerului si poporului acelei diecese grigi’a buna nici candu se nu lipsesea. Sciri diverse. — (Necrologu.) Bucuru Boeriu, c. r. I. locotenente in pensiune, in numele seu si alu mi-noreniloru fraţi Samoila Boeriu, An’a Boeriu căsătorită, dinpreuna cu sociulu Georgiu Boeriu, parochu gr.-or., Josifu Boeriu, capitanu c. r. in activitate, Efremu Pandria revisore comitatense câ unchi resp. veru primariu incunosciintiadia cu ânim’a infranta cumcâ : Georgiu Boeriu, pretore tractuale, au incetatu din viatia in 22 Martiu 1880 la 12 V2 ore p. m. după ce fu inpartasitu cu cele sfinte in etate de 38 ani si s’au inmor-mentatu in 24 1. c. la 3 ore p. m. in cimiteriulu bisericei greco-cath. din comun’a Ohab’a. Acestu prea demnu barbatu, repaosatu in cea mai frumosa etate, functionaudu câ pretore in 3 cercuri din comitatulu Fagarasiului, in decursu de 6 ani a desvoltatu o rara activitate si energia in inplinirea oficiului seu, in câtu atâtu de superiorii, câtu si de inferiorii densului erâ stimatu si respec-tatu. Acesta o probedia indestulu actulu in-mormentarei, câ-ci pre langa 6 preoţi cari au cele-bratu, si pre langa consângenii si amicii densului, s’au adunatu in giurulu sicriului mai din tote părţile acestui comitatu unu asia inposantu publicu, cum n’a mai vediutu comun’a Ohab’a de candu esista. Unu semnu acesta, câ perderea prea tempuria a acestui barbatu a fostu de toti adancu simtita. Tote cercurile in cari a functionatu câ pretore au fostu representate prin deputatiuni, er’ deputatiunea esmisa din gremiulu comitatului iu persouele d-loru: Gregoriu Negrea, Metianu si Ganea a iufruinsetiatu cosciugulu repaosatului cu o corona de flori cari nu vestediescu, decorata cu doue pantlice de catifea alba, pe cari se cetea inscriptiunea: „Amploiaţii comitatului Fagarasiu. Pretorelui Georgiu Boeriu. “ Cu acesta trista ocasiune tinerulu preotu, si dirigentele scolei granitiaresci diu Ohab’a d-lu Ar-seniu P. Bunea a rostitu unu cuventu funebrale, care a intrecutu tote aşteptările marelui publicu. Cumcâ prin rnortea acestui demnu barbatu a perdutu si naţiunea romana pe unu devotatu fiiu alu ei, nu incape nici o indoiala. Fiâ-i tieran’a usidr'a si memori’a neuitata! J. D. — (Necrologu.) In 28 Martiu a. c. po-poratiunea comunei Feldru si uu’a intelegintia fru-mosu representata cu deosebire din Naseudu, avura trist’a ocasiune de a petrece la mormentulu rece pe teologulu absolutu Pompe Muresianu, fiiulu prea demnului preotu greco-cath. Gregoriu Muresianu. Abea in alu 27-lea anu alu vietiei sale, după unu morbu de peptu neasteptatu. neinduratorea morte taindu-i firulu vietiei, isi dede spiritulu in manile Creatoriului. Servitiulu funebralu s’a inde-plinitu in biseric’a locala de câtra o preoţi, in frunte cu reverendissimulu d. vicariu Gregoriu Moisilu, la care asistara o mulţime atâtu de mare de poporu, in câtu biserica de si spatiosa, nu a fostu in stare se coprinda pe toti cari cu ânim’a plina de dorere voiau a versâ o lacrima lângă cosciugulu aceluia, pe care l’au iubitu atâtu de multu. La frumosulu discursu funebralu. tienutu de st. d. preotu si professore Maximu Popu de pe amvonulu de unde, atâtu de desu si-a tienutu defunctulu predicele sale pline de invetiaturi, suspi-nulu celoru presenti inecatu de lacrami au fostu generale. Portare morala eseinplara, diligentia neobosita in propagarea frumosului si alu bunului au fostu frumosele calitati, care caracterisau si distingeau pe multu regretatulu Pompe Muresianu, cărui se’i dicemu : Fia-’i tierin’a usiora si memori’a neuitata! Unu consăteanu. — (List’a Nr. 11 a contribuiriloruin-curse la comitetulu subsemnatu in folosulu inundatiloru.*) Transportulu totalului din List’a Nr. 10 publicata in Nr. 18 a. c. alu „Observatorului“ fl. 1867.80. D. Nicolau DrocuBarcianu directoru gimna-siale in Brail’a trimite urmatorele sume: D. Nicolau Drocu 85 lei 90 bani. a) Colectaţi prin dl. Macsimilianu Drocu, la Bu-curesci. Macsimilianu Drocu 10 lei, Ioanu Coltiescu 5 lei, Ioanu Ionescu 1 leu, D. G. Mocenu 4 lei. Totalu 20 lei. b) Colectaţi prin dlu I. Boldescu professoru in Giurgiu. I. Boldescu 1 leu, Brosid’a Boldescu 1 leu, Mari’a Boldescu 50 bani, Elisabet’a Boldescu 50 bani. R. Balescu 2 lei, Diaconulu N. Abramescu 2 lei, Eu-frosin’a Abramescu 1 leu, I. Constantinescu 1 leu, Frantz M. Proglhof 3 lei, 70 bani, I. Popescu 3 lei 70 bani, St. Petrescu 2 lei, Ecaterin’a Stanculetiu 1 leu 25 bani, Elen’a Orghidanu 1 leu 30 bani, G. Hrisoscoleu 2 lei, Paulin’a Mironu 3 lei 70 bani, Stoenescu Marinu, elevu 50 bani, Sierbanescu Stoianu, elevu 50 bani, Vasilescu Petru, elevu 50 bani. Totalu 28 lei 15 bani. c) Colectaţi prin dlu G. Hrisoscoleu, professoru in Giurgiu. Iordanescu George 30 bani, Stanescu Marinu, elevu 1 leu, Ruse Anastase, elevu 2 lei 30 bani, Da-scalescu Const. elevu 1 leu, Popescu Dumitru, elevu 3 lei 70 bani, Angelescu Ioanu 50 bani, Epurescu Alesandru 5o bani, Ioanescu Ioanu, elevu 1 leu, Mutiunea George 50 bani, Gospodinu George 50 bani, Marinescu Ioanu, elevu 1 leu, Nicolau Petre, elevu 40 bani, Uriasiu Alecsandru, elevu 3 lei 70 bani, Garagau Marinu 1 leu, Rig’a Antonu, elevu 2 lei, Piepteanu Grui’a, elevu 50 bani. Totalu 19 lei 90 bani. d) Colectaţi prin dlu I. Ionescu directorulu scolei de băieţi din Rosiori-de-Vede. Constantinu Jing’a 10 lei, Ioanu Ioanescu 10 lei, Carolu Vare 7 lei 40 bani, Preotulu Al. Mazarine 5 lei, Z. Balautz 2 lei 60 bani. Totalu 35 lei. e) Colectaţi prin dlu I. Constantinescu professoru in Giurgiu. Ioanu Constantinescu 4 lei 60 bani, Constantinescu Stavri, elevu 4 lei, Mihailescu Stelianu 2 lei, Tomescu Andreiu 2 lei, Tomescu Stefanu 2 lei, Manicatidi Demetru 1 leu 50 bani, Teodorescu Nicolae 1 leu, Constantinescu Alecsandru 1 leu, Pascalu Dumitru 1 leu, Niculaevici George 1 leu, Russe Nicolae 80 bani, Velicu George 50 bani, Vasilescu Chiru 50 bani, Ruse Neatiu 50 bani, Ghitiescu Dumitru 50 bani, Negoescu Paraschivu 50 bani, Petrescu Emanoilu 50 bani, Proto-popescu George 50 bani, Lazarescu Milanu 50 bani, Radulescu Ioanu 50 bani, Dumitrescu Tom’a 50 bani, Dumitrescu Constantinu 40 bani, Nedelcovici Constantinu 40 bani, Scarlatescu Emilu 30 bani. Subscriitorii acestei liste sunt toti elevi de cl. III dela scol’a Nr. 1 de băieţi din Giurgiu. Totalu 27 lei. f) Colectaţi prin dlu R. Balescu professoru iu Giurgiu. Christianu Vruse 20 bani, Radulescu Elefterie 15 bani, Nedelcovici George 50 bani, Nedelcovici Jordanu 50 bani, Pascalu Nicolae 90 bani, Conduratu Emilu 1 leu. Subscriitorii acestei liste sunt toti elevi de cl. II scol’a de baeti Nr. 2. Totalu 3 lei 25 bani. (Va urmA.) — (O rectificare.) Dela Cernăuţi primiramu rectificarea de mai la vale, pe care ne grabirau a o publica in tocmai asia, precum ni se tramite : Stimate Domnule Redactoru ! In stimat’a d-vostre foe din 13 Martiu Nr. 18 este si unu articulu, carele tractedia intre alte si despre societatea acad. „J u n i rn e a“ din Cernăuţi. Acestu articulu conţine unu anachronismu, sau pote numai o neclaritate vorbindu despre presie-dintele din anulu treeutu. Anulu trecutu este după comptulu nostru pana in lun’a lui Octobre 1879, cu care luna se incepe unu anu nou scolariu 1880. Deci câ se eliminamu ori-ce dubiu si câ se sal-vamu onorea cea nepatata, care prin necunoscetor ii referintieloru ar fi periclitata, a fostului conducâtoriu alu *) Cuitarile sumeloru tramise la acestu coinitetu voru urma prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu“ si „Telegrafulu romanii". La cerere inse, sumele ' se voru cuitâ si separatu. 96 OBSERVATORIULU. „Junimei" până in Octob. 1879,aintemeiatoriului si prin zelulu si activitatea sa neobosita pentru societatea acad. „Junimea" multu emeritatului domnu Demetriu Onciulu, studente de filosofia acum in Vien’a, suntemu necessitati se reflectamu si rectificamu, cumcâ tote din articululu numitu relativu la „Junimea" nu se refera la susunumitulu domnu, ci la altu domnu adeveratu „miseru pre sie dinte." Deci, ve rugamu, stimate d-le, se binevoiţi a rectifica acest’a si a o introduce in stimat’a-ve foe la loculu seu. Cernăuţi, in 23 Martiu 1880. Pentru comitetu: T. Bujoru m. p., Amf. Turturea nu m. p., presiedinte. secretariu. Locu deschisul) M.-Sighetu, 17 Martiu 1880. Unoru marmatieni, carii v’au tramisu telegramulu de dato 25 Februariu anulu 1880 aparutu in Nr. 16 alu „Observatoriului" - cu privire la persona — sustie-uemu vatamata a domnului Kokenyesdy, administratore vicarialu in Marmati’a — le tramitemu provocarea ur-matore: „Fratiloru! de sunteti fraţi de unu sânge cu noi si marmatieni, cu frunte si anima deschisa trebue a espune daca sciţi căuşele, pe bas’a carora sunt periclitate interessele eclesiastice si sociale prin denumirea de vicariu aici a susu numitului domnu, — prin acesta a-ti face unu servitiu bunu atâtu publicului romanu, câtu si preasantiei sale episcopului si consistoriului diecesanu, — carii l’au onoratu cu conducerea trebiloru eclesiastice intre noi — spre bucuri’a nostra, nu câ pe unu periclitatore, ci asia scimu, si suntemu convins», câ pe inaintatoriulu interesseloru eclesiastice de aici; daca sciţi contrariulu despre densulu ce a-ti aseratu, ve provocamu se comprobati, câ-ci altcum ve tienemu de omeni inpertinenti, despre carii presupunemu câ: prin denumirea susu numitului domnu de vicariu ve vedeţi perdute interessele vostre parţiali, era nu cele biseri-cesci, sau sociali. — Daca respunsulu vostru nu apare in 30 dile, ve spunemu „nune pro tunc“ câ a-ti voitu a innegri caracterulu nepatatu si din acesta a trage voi folosulu, — carii omeni făcu asemine se numescu minciunosi si calumniatori, ce veţi deveni si voi, de nu comprobati cele dise de voi.“ Alesandru Gyenge, protopopu Sur. alu Podului si parochu romanu; Vasiliu Danu, administr. Bocicvelului; Vasiliu Maleky; Michaelu Papp, adm. paroeh. sup. a Salistei de susu; Joanu Komanu, adm. paroeh. interiore a Salistei de susu; Simeone Bondu, notariu; Joanu Vladu, teologu abs.; Joanu Gyenge, protopopu onorariu si parochulu romanu alu Sacelului; Stefanu Mihaly, primariu si posessoru in Sacelu; Corneliu Bucuru, advocatu; *) Pentru articlii ce esu sub acesta rubrica, redac-tiunea nu ia nici-o respundere asupr’a sa. Red. Joanu Danu, coraissariu de securitate; Ivan Joanu; Michalca Galu; Alesiu Anderko; Jacobu Borsa; Andrea Kovâts, preotu; Gregoriu Juga, proprietariu. Deschidere de prenumeratiune la „Observatoriulu" dela 1/13 Aprile inainte. Pentru acei domni abonaţi carii prenumera-sera dela 1/13 Aprile 1879 pe 1 anu, dela 1/13 Juliu pe 9 luni, era alţii pe 6 sau si numai pe 3 luni, abonamentulu espira cu finea lunei Martiu. Pentru-câ se nu ni se mai intemple câ cu Nrii I si 2 din anulu cur., rogamu pe ddnii abonaţii respectivi se binevoiesca a isi descoperi vointi’a inainte de 1/13, inuoindu ’si abonamentulu cu pre-tiurile aratate in fruntea diariului: de 8 fi. pe 1 anu, 4 fi. pe 6 luni inlaintrulu monarchiei, era in afara din monarchia cu 22 franci pe 1 anu, cu II franci pe 7* anu, in auru sau in bilete de banca sau hipotecarie, âra fracţiunile, anume din Romani’a, se potu inplini cu maree de posta. Redactiunea si Editur’a. Cursiilii bursei din Vien’a in 1 Aprile st. n. si P«*sf ii 1 Vien’a Pest’a Rent’a de auru 104.20 104.50 I emissinne de oblig, de stata dela drumulu de feru oriental» ung 82.— 11 emissiune de obiig. de stata dela drumulu de feru orient, ung 94.10 94.- Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung 84-30 84.— Inprumutulu drumurilorn de feru ung. . . 120.50 120 75 Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 91.85 91.75 Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . —. - 90.50 Obligaţiuni urbariale teooesiane 90 — 90. — Obligaţiuni urb. temesiaue cu clausul’a de sortire ... 88 25 Obligaţiuni urbariale transilvane .... 89-75 90.— Obligaţiuni urbariale croato slavone . 93. - —.— Obligaţiuni ung de rescumpararea diecimei de vinu 92.50 91.50 Datorie de stătu austriaca in chartie . . . 73.40 73.35 Datoria de stătu in argintu 73.90 74.— Rent’a de auru austriaca 88.55 88.40 Sorti de stătu dela 1860 130.25 130.— Acţiuni de banca austro-ung 839. - 837.— Acţiuni de banca de credita ung 299.75 301.80 Acţiuni de creditu aust • 276-- 277.5tt Sorti unguresci cu premii —■ — 115- — Argintu —. — . Galbiui imper 5.58 5.53 Napoleondorulu 9.48 9-47 100 maree nemtiesci 5815 5840 Inpletitura cu masin’a. Acuirandu prin cumperare tatalu meu N. Simtion negotiulu de inpletitura cu cinci masine, mai ’nainte Th. Tontsch, strad’a Cimadiei Nr. 23 si invetiandu forte bine inpletitulu cu masin’a, ine recomandu p. t. publicu a confecţiona (fabrica) ciorapi femeiesci si barbatesci (de tota marimea si colorea — fâra cusătură, lucraţi câ cu man’a, din lana, bumbacu, atia sau metasa); mai departe gamasi, veste femeiesci, cingetori, haine de copii, plapome, fuste, sialuri, tulpanuri etc. etc. Primescu si ciorapi purtati spre a’i reparâ si recomandu totuodata depositulu meu de marfa gafa. Sibiiu, strad’a Cisnadiei Nr. 23 (odiniora corona ung.), curtea 2, etagiulu I. Vendiare de masine de inpletitu faţon de Dresd’a, de constructiunea cea mai noua. (Cumperatorii de masine de inpletitu, la dorintia, primescu instrucţiunea gratuita.) Comandele din afara se voru efectul forte proraptu si eftinu. (13) 1 — 3 Fonciere Institutu pestanu de asigurare ( dela 1864 pana la Unea lui 1879 sub Urm’a „ P,ester in Budapest’a. 1 » Capitalu in acţiuni 25,000,000 franci, egalu diece milidne fl. v. a. in auru, din care sau platitu in bani gata: 12,500,000 franci, egalu cinci milibne floreni v. a. in auru. Reservele premiiloru si pagubeloru iaca circa....................................... 2,500,00C floreni. Intrările din premiile anuale făcu circa............................................ 3,000,000 „ Societatea, care face parte dintre institutele de asigurare cu capitalulu Celu mai SOlidu si cu garanţiile Cele mai mari asigura pe langa cele mai liberale conditiuui si pe langa premiile cele mai eftine: I. contra pagubeloru causate prin focu, fulgeru s6u esplosiune la ed.ficii, fabrici, masine, recvisite, mobile, marfa, capete de vite, precum si la plante de tiarina si de fenatie situate in libern sân sub coperisiu; [I. contra perderiloru de venituri curate escate in fabrici prin sistarea lucrarei sâu la case închiriate prin perderea chirieloru iu urm’a unui focu seu a unei esplosiuni; III. contra pagubeloru prin spargere de gemuri, de oglindi, de ferestri, usi seu mobile; IV. contra pagubeloru de transportu ale inarfuriloru espedate pe apa seu pe uscatu; V. contra pagubeloru de grindina a ori ce feliu de producte de ale pamentului; VI. pe viati’a omului in t