Observatoriulu ese de doue ori in septemaoa, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai mnltu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.

•w
Ori-oe inserate,
se platescu pe serie s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte G cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenmneratinnile se potu face iu modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 23.

Sibiiu, Mercuri 1931 Martin. —
. ’JNIf i
. J
1880.
Dela 1790 înainte.
Imperatulu Josifu II a facutu pentru scole totu ce a fostu in stare a face in cei 10 ani scurţi ai domniei sale si sub pressiunea resboiului russo-turco-austriacu, la care au participaţi» tote regimentele granitiarie. Anulu 1790 face o epoca forte memorabile in vi£ti’a naţionale si biseric^sca a serbiloru. Cu tote privilegiele loru câştigate cu ocasiuuea colonisarei sub imperatulu Leopoldu I., cu tote comploturile si rebelliunile intemplate la ei in cursu de vreo 80 de ani, ei totu suferiau mari asupriri dela catholici, dela austriaci si unguri. După spargerea revolutiunei, diet’a Ungariei din a. 1790/1 se vediii necessitata a decreta si proclama in fine nu numai libertatea religiunei greco-resaritene, ci si concivilitatea, adeca in-digenatulu poporului serbescu, ca se nu fia consideratu de strainu si toleratu; era in a. 1792 mitropolitulu de Carlovitiu si toti episcopii greco-resariteni serbo-romanesci din Ungari’a, Banatu si Slavoni’a fusera numerati intre magnaţii tierei si li se dedera scaune in cas’a legislativa a magnati-loru. Ambii acei articlii de lege fusera sancţionaţi de câtra rege si codificaţi sau cum se dice pe aici, inarticulati. Gata difîerentia in bine, intre acelea legi din Ungari’a si intre secatur’a de art. 60 totu din a. 1791 emanatu dela diet’a Transilvaniei, o adeverata satira a drepturiloru religiose si naţionali intru atâta, in câtu episcopulu romani-loru greco-resariteni din Transilvani’a, potea se fia tractatu si după aceea câ ori care altu popa si câ rabinulu din Alb’a- Juli’a.
Din acelu anu inainte hierarchi’a serbesca ajunse domna preste bisericele si preste sculele sale, care tote erau confessionali; tocma din acea causa inse urma, câ de aci inainte hierarchi’a se si porte tuta respunderea pentru progressu sau regressu. Nu noi suntemu chiamati a scrie istori’a culturei serbiloru; atâta inse ne permittemu si noi a dice, câ serbii chiaru si după castigarea fru-moseloru libertăţi, au inaintatu forte incetu in cultura, si câ ei au retînutu pe romanii din Banatu dela ori-ce progressu care nu se facea in spiritu serbescu, in interessulu si folosulu hierarchiei si nationalitatiei serbesci.
Anulu 1849 a spulberatu tote privilegiele si prerogativele; era absolutismulu care ’ia urmatu iudata, a fostu in stare se sterga mai usioru urmele revolutiunei de feru si focu, decâtu ale revolutiunei ideiloru; elu a trebuitu se faca acestora multe concessiuni. Absolutismului vechiu nu’i prea placea inmultirea scoleloru; absolutismulu modernii mili-tariu a deschisu cale larga pentru infiintiare de scole; le a lasatu inse caraeterulu loru confes-sionale la cele mai multe din tdta monarcbi’a. Scolele serbesci si romanesci din regimente au fostu numai confessionali, de si supravighiate de aprope prin autoritatile militarie. Până in acea epoca serbii isi infiintiasera semiuarie de clerici, gimuasie, scole pedagogice si câteva primărie de 4 classe, dara scolele satesci se inmultiau forte incetu. Câ si alte multe popora, asia si celu serbescu simte aversiune câtra scola, nu vede folosulu ei.
Scolele comunali catholice din graniti’a militară au facutu progresse multu mai mari asia, câtu pe la anulu 1870 cele 10 regimente croato-slavbne aveau 510 scole satesci organisate, de diverse ca-thegorii si 468 scole de repetitiune, dispuneau si de unu fondu modestii scolasticii de 754.261 fi. v. a., pre candu la cele trei regimente din Banatu erau numai: 29.150 fi. la celu romano-serbescu, 58.529 la celu romanescu si 15.243 fi. la celu nemtiescu câ fonduri scolastice. Despre ginmasiele si scolele pedagogice ale granitiariloru catholici numai câtu insemuamu câ le aveau si trecemu inainte.
(Finea va nrmâj.
Estrasu dintr’o epistola privata referitore la proiectnln de lege presentatu de carendu camerei deputatiloru din Badapest’a in cestiunea agraria.
Me intrebi, amice, ce dice poporulu despre proiectele de lege referitoriu la cestiunea agraria din Transilvani’a ? Elu, fâra distinctiune de naţionalitate, respunde cu voce tare si iualta: Dumne-dieu si dreptulu meu !
Elu den^ga camerei deputatiloru diu Budapest’a dreptulu de a decide fâra voi’a lui asupra proprie t a t e i sale, elu protesta iuaintea lumei civilisate in contra incercariloru feudali, care ua-suescu la calcarea in piciore a drepturiloru ome-nesci. Poporulu ardelenii face atent.i pe feudali, câ se nu merga pe rapedisulu apucatu câ-ci prea usioru se potu rostogoli intr’unu abisu economicu, de unde nu mai este nici o scapare! Sau dora nu-’si aducu ei aminte de tempulu, caudu cu pungile pline de bani, dar’ cu amaratiune sulietesca se uitau, cum le peru holdele si celelalte fructe ale pamentului pe campu, numai din lips’a munci-toriloru ? *)
Da, poporulu din Ardelu este de acea firma credintia, cumcâ acelu stătu, care in favorea celoru 10 mii familii feudale, ataca proprietatea la 2 milione una suta optudieci si cinci de mii cetatieni, acela a incetatu de a mai fi stătu de dreptu = Rechtsstaat, ci acolo totulu se guberna după sic volo sic jubeo, era in loculu dreptului doinnesce poterea.
Poporulu ardelenu radiematu pe legile referitore la cestiunile agrarie din alte state civilisate si in specialu la celea din Germani’a si Cislaitani’a, susţine susu si tare: cumcâ nici interessulu patriei, nici interessulu tronului nu potu pretinde dela elu, câ se se uite cu manile iu sînu, cum lu despoia feudalii de locurile si livedile celea roditore si se nu faca apelu câtra Europ’a civilisata.
Cautati la Franci’a, care nici cu unu Napoleon in frunte n’a fostu in stare de a introduce legi pentru comassari, nu; pentru câ acolo atâtu gubernulu, câtu si poporulu sciu respectâ santieni’a dreptului de proprietate. Da. acea Frauda, alu cărei teritoriu intregu, fâra colonii, este inpartitu in 138 milione parcelle, a datu de minciuna tote bîrfetele feudaliloru, carii afirma, cumcâ economi’a raţionale nu se pote nici cugetă altumentrea, decâtu pe terenuri comassate.
Puneţi man'a pe sufletu voi feudaliloru si ne spuneţi, unde e fericirea si bunăstarea mai mare, la voi in Austro-Uugari’a, unde teritoriulu intregu este inpartitu numai in 80 milione parcelle, sau in Franci’a ? In fine este si genantu a face o comparatiime a economiei din Ungari’a comassata mai bine de jumătate, cu strălucitele resultate economice din Franci’a necomassata !
Sau nu vedeţi voi, câ in Austri a, companion a vostra. ori câtu s’au incercatu amicii voştri de principiu, n’au potutu esoperâ legi de comassari, câ la voi ?	-
Nu sciţi voi, câ in Austri a nici până in dio’a de astadi nu potu comassâ nici chiaru raaio-ritatile, in contra voiei minoritatiloru ? pentru câ organele statului trebue se constate inainte de tote necessitatea si foldsele coraassarei, apoi ele in acesta procedura nu resfatia pe alu 12-lea copila, persecutandu câ unu vitregu reu pe cei unsprediece,
*) Aci rogamu pe du. auctoni alu epistolei, câ se ’si aduca aminte, câ in acestea doue tieri classele privilegiate s’au dedatu camu de ani 40 incdce se ’si compare prerogativele loru cu ale lordiloru din Angli’a. se maimutiesca doctrinele si faptele loru. se considere de proprietari ai tierei numai circa 10 mii de familii, „die oberen Zehntausend", pe toti ceilalţi, in casulu celu mai bunu de arendatori si subarendatori. din cari apoi se imnultiescu milione de proletari, pe cari’i arunca in Americ a, Asi’a, era in epoc‘a nostra si in Afric a. La ei o m u 1 u e consideratu totu numai de materialu, de marfa. Ei tocma voru se fia proletari mulţi câ se aiba dela aceia munca eftina.	Not‘a Red.
ci iubindu’i pe toti deopotrivă, ’i inpartasesce cu o egale aparare a interesseloru loru private.
Ei nu iau in considerare, cumcâ cele mai multe State germane nu s’au multiumitu cu maioritati simple pentru concederea comassariloru ?
Au uitatu câ patent’a urbariale din 1854 le-a cerutu doue din trei par ti ale posessiunei, pentru câ se p6ta urdi processu de comassare, ei isi puseră pitiorulu in pragu câ se fortiedie cu ori-ce pretiu numai pe bas’a posessiunei de a cincea parte din hotarulu fia-carei comune rurale o lege spoliatrice. care se iupuna poporului, câ se’si deschidă pungile si cu banii sei proprii se le faca loru comoditatile la care nasuescu. Scopulu loru puru si simplu este a espatriâ trei din cinci parti ale locuitoriloru tierei, era restulu alu incarcâ cu spesse de comassari si cu iiiprumuturi asecurate pe mosior’a tieranului, pe care apoi multu iu 10 ani se o vinda cu tob’a la evrei si la alţi uşurări! Ne place inse a speră, câ la audiulu acestoru planuri in adeveru comunistiee, opiniunea Europei civilisate si humanitarie se va revolta intocma precum s’a revoltatu asupra selbaticeloru atrocitati comisse in 1871 de câtra comunardii din Franci’a si in 1876—7 asupra celoru repetite de câtra Spahii si Basî-buzucii din Turci’a europena. Daca inse ei sciu câ numai aceia sunt adeveratii proprietari ai unei tieri cari sunt in realitate proprietarii teritoriului ei, apoi astadi o scie totu asia de bine si poporulu până la celu din urma liberatu de robi’a iobagesca prin poterea divina a spiritului care a descinsu preste popora in a. 1848 si nici-unulu nu mai are pofta se ajunga erasi la starea in care se mai afia de trei ori nefericitulu poporu alu Irlandiei sub trufasi’a tirauia a lordiloru diu Augli’a.
Licitatinnile esecutive din Ungari’a.
Cu ocasiuuea desbateriloru bugetare in diet’a unguresca, deputatulu Bela Lukacs pentru câ se probedie infricosiatulu progressu pe care ilu face pauperismulu in Ungari’a, constata cu date autentice scose din „ Monitoriulu oficialu“ câ numai bunurile nemiscatore scose la licitatiune in restempulu dela 1 Januariu până la 19 Februariu a. c. se urca la sum’a de preste 8 milione. Se prea intielege, câ acesta afirmare a deputatului Bela Lukacs au iri-tatu forte multu pe partisanii gubernului actualu, ale cărui organe de publicitate se si grăbiră a combate si a desminti autenticitatea dateloru citate de câtra numiţii Iu deputata.
Câ respunsu la aserţiunile si desmintirile ad-versariloru sei, deputatulu Lukacs publicâ in Nr. 56 alu diariului opositionalu „Magyarorszâg" urma-toriulu articolu, asupra caruia atragemu deosebit’a atenţiune a publicului nostru cetitoriu :
„ Iuspaimentatorea cifra a licitatiuniloru esecutive la care m’am provocaţii eu cu ocasiuuea desbateriloru bugetare din anulu acesta, pentru câ se probediu in liniamente generale, trist’a nostra deca-dentia economica, au aflatu unu viiu interessu si in cercuri mai largi. La mulţi inse enormitatea sumei n’au aflatu crediementu si mulţi au declarata tabloulu aretatu de mine câ este esageratu..........
„Astadi me simtiu indatoratu a proba, câ tabloulu pe care l’amu schitiatu eu despre starea nostra actuala economica, nu este esageratu. si câ elu corespunde intru tote adeverului si câ cifra esecutiuniloru ce se afla astadi in stadiulu de a se realisâ nu este esagerata. Me voiu margini deci numai la schitiarea starei nost.re de astadi. Spre acesta scopu voiu comunică in modu detailiatu sta-tistic’a licitatiuniloru esecutive din timpulu mai recentu. Cu ajutoriulu acesteia vomu potea judecă starea de astadi. Ar ti in totu casulu interessantu si instructivii a face o comparatiune cu resultatele aniloru trecuti si cu primii aui ai vietiei coustitu-
90________________
tionale. Trecu inse de astadata preste acestu studiu comparativu.
„Esecutatus’au in anii trecuti mai multa avere miscatdre si nemiscatore ? Acesta este in totu casulu interessantu si instructivu a o sci; inse acdsta intrebare apartiene trecutului. Ceea ce trebue se ne interessedie in prim’a linia este presentulu.
„Cata avere mişcat6re si nemiscatore ajunge astadi a fi eşec u ta ta? Acdsta este intrebarea la care mi-am propusu a respunde. Spre scopulu acesta voiu lua de basa cifrele din anulu acesta, publicate in oficiosulu „Budapesti KozlonyL Ele sunt astadi cele mai interessante pentru ca ele vorbescu despre dilele in care traimu.
„Eu am studiatu cele 40 de numere din „Budapesti Kozlony“ care au aparutu pana acuma. Acestea 40 numere coprindu periodulu dela 1 Jan. pana la 19 Februariu 1880 adeca preste o luna si jumetate. Unu tempu acesta suficientu, pentru ca cineva se isi pota face in trasaturi generale unu tablou de orientare asupra situatiunei actuale.
„Voiu inpartasi deci acele date asia seci, precum le am aflatu, fâra de a le esploatâ pentru scopuri de partida. Si asia ele vorbescu in modu destulu de elocentu. Reulu despre care ne vorbescu acele cifre, este unu reu, de care sufere tier’a intriga. In contra acestui reu se lupta chiaru si cea mai poternica partida in vanu. In contra lui se pote lupta numai poterea incordata a intregei naţiuni, avendu concursulu tuturoru factoriloru sei.
„Trebue se observu ca in calculările făcute, n’am consideratu tote publicatiunile aparute in „Budapesti Kozldny“, ci numai pe acelea care se referescu la a dou’a, a trei’a, a patr’a si chiaru a cincea licitatiune. Din contra inse, am consideratu reli citării e, pornindu din acelu punctu de yedere, ca deca o posessiune deja venduta din causa ca cumperatoriulu n’au inplinitu conditiunile de platire, se relicitedia din nou pe risiculu cumpera-toriului, acesta este a se considera ca o noua licitare.
„Dar’ se revinu la obiectulu meu. In prim’a linia voiu aretâ, câte posessiuni si de ce valore s’au pusu la licitatiune in decursulu acestui anu prin cele 40 numere ale lui „Budapesti Kozlony;“ voiu arata mai departe după grupe, câte din acele licitatiuni s’au cerutu in favorulu instituteloru de creditu, ale casseloru orfanale, ale fonduriloru si ale erariului.
„Din cercetările făcute resulta, câ in cele 40 numere ale lui „Budapesti Kozlony* s’au pusu la licitatiune esecutiva posessiuni in valore de 8.003.395 fl. Acesta fapta n’are lipsa de nici unu comentariu. Aceste cifre vorbescu cu o elocentia teribila. Deca lucrurile voru merge totu asia câ in prim’a luna si jumetate ale anului curenţii, apoi, până la finea anului voru ajunge la licitatiune esecutiva realitati in valore de 60 milione!
„La sum’a de mai susu participa câ purtători ai esecutiunei institutele de creditu cu 2.556,385 fi. — cassele orfanale, fondurile scoleloru si ale bisericeloru etc. la olalta cu 554,909 fi., erariulu (restantie de inposite, spesse de spitalu si peniten-tiare, avansuri, restantie de arende etc.) la olalta CU 462,106 fi.	(Vh urmâ.j
Proiectu de lege
despre simplificarea si accelerarea regularii afaceriloru de proprietate din Transilvani’a, precum si din tienu-turile comitateloru de odiniora Crasna, Solnoculu de mijlocn si Zarandu si alu districtului cetatii de Petra.
§. 1. Pe bas’a §. 80 art. de lege LIII: 1871 dispositiunile acestui paragrafu, care normedia procedur’a judecatoresca, mai departe dispositiunile §. 12 art. de lege LIV: 1871 si in fine dispositiunile §§. 24	27 art.
de lege LV: 1871 se modifica in modulu urmatoriu. In Transilvania si in tienuturile comitateloru de odiniora: Crasn'a, Solnoculu de mijloeu si Zarandu si in districtulu cetatii de Petra, tote processele urbariale, care privescu calitatea alodiala si urbariala, platirea si rescumperarea singuraticeloru pamenturi si parcele fun-duare, afacerile de regulare ale proprietăţii, de proporţionare si comassatiune, se voru decide pe temeiulu procedurei judecatoresci incuisitorie, ascultandu-se partidele interessate si procurandu-se din oficiu datele si probele ce serveseu spre clarificarea afaceriloru.
§. 2. Totu după acesta procedura se voru continua si intregi tote acele afaceri pendente urbariale si de regulare a proprietăţii, asupra carora nu s’au adusu inca vreo sententia valida la inactivarea acestei legi.
§. 3. Sententiele aduse in afacerile amintite in §. 1 alu legei presinte, se potu apela in a doua in-stantie la tablele reg. in a treia instantia la tribunalulu supremu.
Contra sententieloru aduse in cestiune de admissi-bilitate, apelat.iunile la forulu alu treilea voru avea locu numai in casulu, candu tabl’a reg. a modificatu sen-tenti’a instantiei prime. Afara de acesta apelatiune si de rectificarea amintita in §. 52 art de lege LIII.
_________ O B S E R V A JT OR 1ULU._______________________
1871, precum si in §. 27 art. de lege LV. 1871 nu se mai admite altu remediu (reinoirea processului.)
§. 4. Terminulu de trei ani stabilitu, in §. 14 art. de lege LV'. 1871 se prelungesce pe cinci ani, incependu dela inactivarea legei de fatia.
§. 5. Modificandu-se §. 18 art. de lege LV. 1871 comassatiunea se va indeplini in casulu. candu proprietatea celoru ce ceru comassatiunea face a patr’a parte din hotarulu de coinassatu.	N
§.6. La computarea acestui patrariu se voru socoti lângă proprietatea celoru ce ceru comassatiunea nu numai proprietăţile enumerate in §.19 art. de lege LV. 1871 ci si bunurile statului, bisericeloru si funda-tiuniloru si proprietatea celoru ce se alia sub tutela si curatela.
§.7. §.21 art. de lege LV. 1871 se intregesce in modulu urmatoriu: Dela comassarea hotarului se voru eschide, din motive agronomice si pentru usiurarea comassatiunei, teritore omogene, teritore muntose ce nu stau sub o cultivare deosebiră si teritorele de aceeaşi valore, care nu cadu sub dispositiunea §§. 60	79 art.
de lege LIII. 1871. întrebarea, daca aceste teritore se se faca obiectu de comassare, trebue decisa prin sententi’a ce se referesce la intrebarea de admissibilitate. Comassarea acestoru parti de hotaru se pote cere de nou mai tardiu.
§. 8. La regularea paduriloru si usufructuriloru de pădure, parcelele situate intre aceste si pamenturile mai merunte nefundationale se voru supune la regulare in acelasiu t.impu cu padurea din pregiurulu- loru, pre-lânga o desdaunare completa a valorei loru in inmobilie sau nefiindu de aceste — in bani gata.
§. 9. La procedurile de regulare se potu intre-buintiâ numai ingineri cu cualificatiune practica si cu diploma de specialitate. Instrucţiunea, care stabilesce acesta cualificatiune si normedia procederea ingineriloru, se va dâ prin o ordinatiune speciala.
§. 10. La pretiuire, classiticare si la proiectarea planului de regulare, judecatori’a va intrebuintiâ de regula trei esperti agronomi nedificultati, dintre cei designaţi spre acestu scopu de comissiunea administrativa a jurisdictiunei respective si juraţi de judecătoria in modu definitivu. Partidele voru denumi de regula câte doui esperti. La casu de lipsa, numerulu esperti-loru intrebuintiati de judecătoria si de partide se pote spori in proportiunea indicata mai susu.
§. 11. In acele afaceri de regulare a proprietăţii, in care introducerea ingineriului n’a urmatu inca in timpulu inactivarii legei de fatia, spessele pentru me-surare, estimare, classiticare, autenticare, pentru emis-siunile de lipsa tecbnice si judecatoresci, le voru purta tote partidele interessate in proportiune cu proprietatea loru. Asupra acestoru spesse se va face, după ce se voru asculta mai antaiu partidele si pe temeiulu contractului cu ingineriulu, unu preliminariu, care se va substerne, cu unu raportu de opinare din partea judecătoriei , ministeriului de justiţia spre esaininare si aprobare.
§. 12. Aceste spesse se voru reparti de organele designate in art. de lege LV: 1876 si in modulu indi-catu in acestu articolu, după proportiunea darii fonciare (darii de pamentu) ce se vine pe proprietatea nemobila (cu eschiderea tuturoru aruncurilorui si se voru incassâ celu multu in terminu de 8 ani, socotindu-se in deosebi astufeliu câ se se pota dâ anticipatiuni pe ratele incas-sate si se se pota face operaţiuni de inprumutu. Ast-feliu de cuote si inprumuturi pe proprietăţile de regu-latu se bucura de o proprietate pemnorala ce va pre-inerge ori cărei aplanare.
Ministrulu de justiţia, ministrulu de finantie si ministrulu de agricultura, industria si comerciu sunt insarcinati cu esecutarea legii de fatia si sunt autorisati a emite instrucţiunile necessare spre acestu scopu.
Buda-Pest’a, 1 Martie 1880.
(După „Teleg. rom."; Dr. Teodoru Pauler.
R o m a n i’a.
Pastorala.
Cal in icu.
Cu mil’a lui D-dieu Arckiepiscopu si Mitropolitu Ungro - Vlachiei, Exarchu plaiurdorii si Primatu alu României.
Fratiloru episcopi, prea cuviosiloru archimandriti si egumeni, prea cuviosiloru protoerei si proistosi, cu-cerniciloru preoţi si iubitiloru noştri fii spirituali, de ori-ce trepta si conditiune in societate, daru vouă si pace dela Dumnedieu Tatalu, dela Domnulu nostru Isusu Christosu, si protectiunea sântului duhu fia cu voi cu toti!
Este cunoscutu tutuloru câ Strămoşii si părinţii noştri au atrasu totu-deauna bine-cuventarea si ajutoriulu intru totu poternicului Dumnedieu asupra scumpei nostre patrii, prin zelulu religiosu, prin devotamentulu câtra sântele lui Dumnedieu locasiuri, prin iubirea câtra tronu si prin cea mai strinsa legătură de dragoste ce a inspi-raîu pururea pe membrii bisericei si ai natiunei. Asia pentru câ poporulu romanu erâ, câ unu singuru corpu si sufletu in vieti’a sociala, pentru câ urile si desbinarile erau străine de pamentulu nostru stramosiescu, pentru câ si domnii, si miniştrii, si boerii, si negutiatorii, si agricultorii, se intreceau unii pe alţii in religiositate si lapte filantropice, pentru câ disputele religiose si de naţionalitate nu ne-au desbinatu nici odata, in totu tre-cutulu nostru religiosu si politicii; pentru aceea si D-dieu a fostu totu-deauna cu mila si indurare asupra nostra si a scumpei nostre patrii. Au fostu timpuri candu se parea câ bunulu D-dieu ne-a uitatu pentru păcatele si nedreptăţile nostre, ne-a certatu de multe ori dara mortiei nu ne-a datu! Din contra, in aceşti timpi mai din urma, marele D-dieu ’si-a desvoltatu cu prolusiune poterea, marirea si bunetatea sa intre noi si in profitulu natiunei nostre, celei numite cu numele lui.
Daca dara, iubitiloru, amu fostu marturi oculari la atâtea minuni ale Provedintiei pentru noi si tier’a nostra iubita, apoi ore câte datorii de recunoscintia nu ne prestau in fati’a acestei bunatati infinite! Câte nevoi sociale si politice mai reclama dela noi se fimu neadormiţi pe trept’a onorabila ce ne-amu invrednicitu se ocu-pamu! Prudenti'a cea mai ordinara cere câ, tocmai candu cine-va se atla pusu mai bine si mai susu, se fia cu prevederi si cu cea mai mare luare a-minte; se fia neadormitu si activu, si mai alesu recunoscetoru si modestu.
Lupt’a cea buna si profitabila ne-amu luptatu, dara acesta lupta nu este finita. Lumea intrega se afla in nelinişte; patri’a nostra insasi pote se mai fia incercata mane seu poimane! Trebuie câ şirurile nostre se fia bine strinse; trebuie se dispara dintre noi ori-ce priviri personale seu de interessu. Acuma, mai multu decâtu ori-candu, avemu necessitate de concordia si acesta concordia nu se pote stabili si consolidâ decâtu la piciorele Tronului, si mai alesu, la piciorele altarului părintelui nostru comunu, unde dispare Personalitatea si egoismulu, spre a dâ locu colectivităţii si fraternitatii chrestine.
Lucraţi dara spre acesta, voi toti membrii clerului, faceti-ve tutuloru tote câ se ve potemu dobândi pe toti! Nu incetati di si ndpte a predicâ cuventulu pacei, in numele celui ce s’a restignitu pentru noi toti si pentru a nostra mântuire. Intrebuintiati tote armele spirituale, cu care sunteti investiţi si iucinsi de câtra mai marele Pastori loru!
Se apropie or’a câ se intramu in postulu mare, in postulu inantuitoreloru patiine:	predicaţi macaru cu
acesta ocasiune cuventulu vietiei: urmăriţi pe fiii voştri sufletesci si prin palate si prin bordee, si in piatia si la campu, si noptea si diu’a. Iinitati pe Mantuitoriulu lumei — modelulu dascaliloru — care mergea din locu iu locu. fâra se fia chiamatu, facendu tutuloru bine! Predicaţi celoru mari scuturarea indiferentismului religiosu, ueinteressarea si mila câtra cei mici. Spuneţi celoru mai mici, suferindiloru, câ umilinti’a, munc’a si supunerea sunt talente bipartite de aceeaşi milostivire D-diesea, in scopulu mantuirei nostre, totu asia de nobile si scumpe câ si avuti’a pentru cei bogaţi, câ si sciinti’a pentru cei invetiati. Daţi câ esemplu, si unora si altora pe acelu admirabilu barbatu alu vechimei, pe dreptulu Jovu, care si in bogatia si in saracia a fostu de o potriva mare si santu!
La voi parochiloru me adressesu cu deosebire, la voi parintiloru spirituali; cetiti, ocupati-ve, puneti-ve insive in positiune de a intielege insemnatatea si marea necessitate a santeloru taine, pentru mântuirea sutietesca si trupesca. Faceţi pe toti fiii voştri spirituali se iu-besca si se profite câ buni crescini de tote institutiunile si practicele nostre bisericesci; faceti’i se iutielega, câ nimica nu pote ti mai firescu si mai potrivitu cu natur’a si trebuintiele morale si sociale ale omului câ tain’a botezului, spre esemplu, câ tain’a marturisirei seu a pocaintiei, câ tain’a cuminecarei cu corpulu si sângele Domnului, vointi’a părintelui nostru cerescu fiindu câ se devoniinu toti o pâine, unu corpu intru Christosu si prin Christosu, adeca se fimu in cea mai strinsa legătură cu D-dieu, cu noi insine si cu intreg’a societate, spre fericirea nostra timpuraria si eterna, acesta minune charica nu se pote operâ de câtu prin mijlocirea taine-loru ce am enunciatu, si care pentru acesta se potu consideră câ fundamentale.
Si in adeveru, prin tain’a sântului botezu se pri-mesce si se confirma professiunea solemna, ce fia-care individu, doritoru de a face parte in societatea creştina, este datoru a dâ si a padi cu santienie in totu cursulu vietiei sale, adeca câ se lapada de tote cugetările, do-rintiele si faptele intunerecului si inbratisiedia pe cele ale luminei. Dara ce pote ti mai naturalu si mai ne-cessaru totudeodata, de câtu a se uni mai mulţi supt acelasiu contractu, supt acelasiu stindardu, recuuoscutu de toti câ bunu si bine-facetoriu?
Dara fiindu câ nimeni nu pote fi scutitu de pecatu, fiindu câ toti gresimu, si lui D-dieu si noue insine, si societatiei, ce pote fi erasi mai naturalu, de câtu a’si recunosce cineva gresial’a, a o mărturisi, a isi reparâ onorea si astfeliu a se inpacâ cu acela, pe care l’a jig-nitu prin gresiel’a comissa. Ore esista cine va pe lume care se respingă acestu principiu salutaru mai alesu candu, s’ar simţi elu insusi lersatu?
D-dieu, care este admirabilu in intieleptiune si infinitu de bunetate, nu se marginesce aici, elu voiesce câ pe pamentu se fundedie o cocietate ceresca, câ vointi’a lui se se asculte si se se practice precum in ceriu asia si pre pamentu? Spre acestu finitu fiiulu seu Domnulu nostru Isusu Christosu s’a facutu omu-modelu, câ noi vediendu si imitandu’lu se devenimu după thipulu si asemanarea lui D-dieu, adeca sculandu-ne diu injosi-rea, in care ne arunca pecatulu si animalitatea, se ne urcamu, prin munca si siliutia, la cea mai inalta trepta spirituala. Si pentru câ se operedie in noi o asemenea prefacere, pentru câ din omu animalii se devenimu omu indumnedieitu, bunetatea divina, pe lângă invetiatur’a si practic’a seu educatiunea bisericesca, ne-a datu si mijloculu acesta supa-naturalu: Sant’a comunicare, seu altuirea corpului si sângelui Domnului in natur’a nostra cea seibatacita, spre a o preface, spre a ne domestici. Apoi, ce pote fi mai naturalu de câtu altuirea? Si ore cine nu simtiesce necessitatea unei asemenea operaţiuni in ordinea materiala? Si daca aici o simtiesce si o practica, este nenorociţii candu nu o simte si nu o practica si in ordinea spirituala! Cuventulu câ nu intielege este caus’a cea mai regretabila, mai alesu câ niminea nu intielege totu secretulu altpirei materiale, pe care totuşi tota lumea o practica, spre celu mai mare folosu.
Recomandaţi, fratiloru in Christosu si voi preoti-loru, acestu si celelalte mijloce indispensabile pentru mântuire, tutuloru fiiloru voştri spirituali. Faceti-i cu cuventulu si mai alesu cu esemplu respectului câtra aceste mari daruri, se se convingă, câ nu potu trai, câ omeni fâra ele, precum omulu animalu nu pote trai fâra
91
spalare si grija, fâra asilu si nutrimentu. Spuneţi celoru prea inbuibati cu tilosofi’a vecului câ a refusâ copiiloru botezulu insemna a’i tînea in selbatacire si ignorantia de contractulu si practicelei unei societati-inodelu, care ne a garantatu civilisatiunea de astadi si tute bine-face-rile sciintiei si ale vietiei de oinu adeveratu!
Spuneţi celoru ne-intielegetori, seu mai bine disu ne-siintitori, cil refusandu tain’a pocaintiei, se declara inşii tii vitregi, ba cliiaru inamici ai societatiei, in care traiescu, pentru că, ori-care societate nu pote esistâ de câtu pe bas’a recunoscerei mutuale de debilitate si ne-potintia individuala.
Spuneţi celoru reciti in credintia si in a caroru ânima a inceputu a secă oleulu dragostei crescine, că nu se pote niminea susţine, că niminea nu pote ti pro-ducâtoru de fructe bune, fără a ti intemeiatu pe Chri-stosu, fără a ti in cea mai intima comunicare cu elu; se nu refudie dara niminea acestu unicu alimentu alu vietiei spirituale! Că-ci celu ce refudia. seu negligedia, este deja judecatu si condamnatu. Dara vai si noue preotiloru. candu directu seu indirectu, cu sciinti’a seu din ignorantia, contribuimu la recel’a credintiosiloru despre biserica si sântele taine! Se iubimu dara si se intretînemu, pe cătu este cu potintia, comoditatea si frumosulu in biserica, se fimu cu luare aminte si cea mai mare evlavie la totu ce eetimu seu cantamu, se representamu formele religiunei intr’unu cbipu inteligi-bilu, se le si esplicamu poporului, câ toti se veda câ gimnastic’a spirituala este cu atâtu mai necessara de cătu cea corporala, cu cătu sanetatea sufletului este mai preferabila sanetatiei corpului.
Materialulu ce se intrebuintiedia la sântele taine se fia curatu. Ap’a pentru santulu botezu, spre eseinplu, se fia totudeauna prospeta si curata. Panea si vinulu pentru sant’a Eucharistie se fia din cele mai alese. Vasele, cu care biseric’a se servesee la sântele taine, se fia bine intretînute, cătu se pot.j mai frumose. Traimu, iubitiloru, intr’unu secolu plinu de delicatetia, trebuie se cautamu a nu o blesâ nici prin fanatismu, nici prin inditerentismu. Se faceinu câ biseric’a se fia iubita si pentru partea sa materiala, se atragemu po-porulu prin delicatetia, bunetate si mai alesu. prin des-interessare. Se facemu pe totu cetatienulu se intielega, câ intrigele si perturbatiunile sociale nu potu fi de cătu funeste si destructore cliiaru bunei stări si fericirei materiale, câ numai in depărtarea acestora sta fericirea, numai in unire sta tari’a! Si unirea, inca odata dicu, nu se pote mantîne de cătu fiindu grupaţi, spiritual-mente, in giurulu bisericei si a Părintelui cerescu, si politicesce, in giurulu bunului si vitesulu nostru Dom-nitoru, care ne a probatu câ simtiesce romanesce si scie a conduce patri’a pe calea adeveratei politice naţionale.
Asia ne invetia Sant’a nostra biserica, asia ne dice insusi cuventulu lui D-dieu si noi suntemu datori se nu primimu alta invetiatura, fia macaru a vreunui ângeru din ceru!
Urmaţi, iubitiloru, dragostea, si asia veţi plini legea lui Christosu.
Cal in ic u, Mitropolitulu primatu alu României.
(„Romanulu").
Spani’a si Romani’a.
Cu ocasiunea discutiunei ce a avutu locu in par-lamentulu Spaniei, privitore la recunoscerea independen-tiei tierei nostre, d-nulu Marquis ue Sevano a pronun-tiatu, in siedinti’a dela 27 Februarie trecutu, unu scurtu discursu pe care ilu reproduceam după diariulu siedin-tieloru parlamentului.
D-nulu Marquis de Sevano n’a facutu de cătu a atinge printf acestu discursu punctele ce fuseseră omisse din discutiune si care, după opiniunea d-sale concura a dâ o deosebita inportantia recunoscerei statului nostru, de catra gubernulu Spaniei.
„Am auditu cu cea mai mare plăcere pe ministrulu de stătu spuindu declaratiunea ce a facutu asupra pre-dispositiunei gubernului de a recunosce indata statulu României. Avearnu aceeaşi intentiune câ si d-nulu Marquis de Bedmar pentru a adressâ o ceşti mie gubernului asemenea celei făcute de densulu; dara d. Marquis a avutu mai multe motive de cătu mine, pentru a se interessâ in favorea acelei tieri si i incumba iu modu principalu acesta insarcinare pe care a indeplinit’o atâtu spre satisfacerea acelei tieri, cătu si a senatului si a gubernului."
„Mi remaue numai de adaogatu, câ gubernulu spa-niolu in acesta recunoscere nu va îndeplini numai unu actu oficialu, dara câ va stabili raporturi intre doue po-pora care au aceeaşi origine; fiindu câ se scie, câ po-porulu roraanu datedia din timpulu candu o colonia spaniola fu tramisa acolo de câtra români si câ elu n'a uitatu inca, nici prin obiceiurile sale, nici prin simpa-thiele sale, nici prin limbagiulu seu, originea sa comuna cu a nostra. Nu va fi de alt-mintrelea nefolositorii, nici sub acela alu raporturiloru comerciale. Toti senatorii cunoscu câ acelu stătu are chei’a in marea Negra, a acelui i1u principalu alu Europei, celebrulu Danubiu, care ilu pune in positiune de a avea o mare intiuentia politica intre Russi’a si celelalte state, cari s’au formatu din imperiulu Ottomanu care inca esista; si fiindu câ densulu nu se gasesce datu cu totulu nici uneia din aceste doue infiuentie politice va face neaparatu causa comuna cu celelalte state ale Europei civilisate.
„In consecintia, felicitu pe d-nulu presiedinte alu consiliului si pe gubernu pentru acesta predispositiune ce a manifestatu astadi si care va avea unu resunetu fâra indoiala in ânimile bueuresceniloru atâtu de simpa-tliice ânimiloru spaniole."	(„Press’a").
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Brasiovu, 24 Martiu 1880 (Estrasu)..., După calindariu s’a inceputu primavâr’a in 9,21
OBSERV ATORIULU,
Mart.; in realitate avuramu dilele acestea erna in tocma câ pe la Craciunu. Luni in 22 a ninsu tota dio’a si a trasu unu orcanu (viforu) sfâşietori i după care urma unu geru asia de aspru, in cătu astadi dem. pe la 7 ore termometrulu Reaumur pusu afara in curte arata 9 gr'aduri. Acestea dile de Martiu samena forte multu cu cele din a. 1849 candu mulţime nenumerata de refugiaţi si preste 100 de carâ de a le familiiloru incarcate cu totu ce avusera mai scumpu, apucasera pe drumulu Teme-siu-Predealu intre artileri’a austro-russesca si intre a lui Jos. Bem si apoi scapara numai cu viăti’â pe teritoriulu României.
Despre starea semenaturiloru din acestea ţinuturi inca nu se pote dâ nici-o informatiune, câ-ci totulu este acoperitu cu nea. Atâta se pote dice numai, câ obiectele de traiu sunt si acum câ totudeauna in Brasiovu câ si in Clusiu, celu puţinu cu 15'° „ mai scumpe de cătu iu Sibiiu si cu 20% decâtu in alte piatie ale Transilvaniei. In câtu pentru coinerciulu celu mare, suut mai multe simp-tbme, din care se pote inchiaie cu mare probabilitate, câ după deschiderea calei ferate pe la Pre-dealu, va avă se treca prin o adeverata revolutiune, pentru care nici chiaru acesta piatia nu a fostu preparata.
Ati cititu in diarie. câ dela 15 3 Maiu se . va porni si trenu acceleratu până la Bucuresci. O lume de omeni din Ardealu si mai alesu unguri, cari vorbescu până acuma despre Bucuresci cam.u câ si despre Peking, Nauking, Honkong, Yeddo etc., se prepara se vedia intre Pasci si Rosali ca-pital’a României. Ceea ce le doriinu noi este, câ cu acea ocasiune se merga pana la Plevn'a si la Sofi’a, era de aţolo se se iutorca pe la Belgradulu Serbiei spre a’si intregi studiu ethnologicu; se manance si mămăligă de meiu si se bea braga.......
Asupra speditoriloru din Predealu dela gara comercianţi vorbescu cu multa iritatiune. Leacul u este concurenţi’a, se mai pună totu acolo vreo doui speditori.
Dn. Vâudory redactorulu gazetei magiaro-ro-manesci din capital’a României, trecu dilele acestea pe aici venindu dela Clusiu, unde a fostu intr’o missiune din cele mai delicate. De altmentrea ori-candu te intorci, dai preste agenţi din acea classe de omeni, carii toti operâdia concentricu spre a-cidasiu scopu, preparandii terenulu pentru mai multe conveniri de patur’a celoru dela apele minerali de Tusnad in secuimea vecina. In fine, nu ar strică se se deschidă si in diarele romanesci o rubrica pentru oferte de casatorii, inse uumai cu dote dela 10 mii de Napoleondori in susu.
— De l.anga Muresiu, 3/15 Martiu 1880. (La a d r e s s ’a moldovenilor a). Domnule Redactorii! In Nrii 16 si 17 ai „Observatoriului“ s’a publicatu intre altele si o corespoudintia din Moldov’a, a d-lui Filipescu, despre starea tieranului de acolo, care este descrisa cu colori foite triste.
Am umblatu si eu cam de multu, de 2—3 ori, dar’ numai prin unele parti ale României si am vediutu iusu-mi in acele parti pre poporulu tieranu mai cam asia precum descrie d. Filipescu pre celu din Moldov’a.
Dta domnule redactoru aflasi de bine a face doue observări la calcaiulu corespondintiei d-lui Filipescu, observări ce se referescu la sortea tieranului nostru din Transilvani’a. Deci pentrucâ publiculu celu mare, mai alesu de dincolo de Carpati se nu creda câ si tieranulu din Transilvani a ar fi in conditiuni atâtu de triste câ celu din Moldov’a, si chiaru din unele parti ale României, in interessulu adeverului, me aflu indemnatu la urmatorele refles-siuni, pe care te rogu se binevoiesci a le publică in „Observatoriulu“.
Scopulu acestoru reflessiuni este, precum atiu-seiu domnule redactoru, se arata câ sortea tiera-ranului nostru din Transilvani’a, celu puţinu cu 50% este mai buna si mai favorabila decâtu a tieranului din Romani’a. Pentru a demonstrâ acesta câtu mai bine, trebue se incepu cu inproprietarirea tieranului din Transilvani a in asemenare cu inproprietarirea din Romaui’a.
Tieranului din Transilvani a i-s’a pregatitu indata la inproprietarire o sorte mai buna decâtu tieranului din Romani’a, pentrucâ pre candu tieranului din Transilvania la inproprietarire i-s’a lasatu totu pamentulu ce lu avuse iu folosintia, care pa-mentu pe la campia ajungea dela 20—30 jugere de câte 1600 stengini patrati, pe atunci tieranului din Roinaui’a la inproprietarire abia i-s'au datu, precum audimu, 9—rlO pogdue a 1200 stengini patrati, ceea ce abiâ face 7—8 jugere de ale nostre.
Pre candu in Transilvani’a pretutindeni s’a
lasatu comimeloru rurali câte % din izlazulu seu imasiulu comunu de pasiune, si după inprejurari si câte o parte buna de pădure, pe atunci in Romani’a — precum audu, — tieranulu n'a capatatu nemica din pasiuni si din păduri, in câtu pre candu tieranulu din Transilvania isi pasce vacile, porcii, prin unele locuri si oile si boii fâra plata, pre atunci celu din Romani’a trebue se platesca si pentru unu vitielu taxe de pasiune.
Pre candu aici despăgubirea in proprietari ei tieranului o solvesce Statulu, pre atunci in Romani’a o platesce insusi tieranulu in mai multe anuitati, dara cu procente de 10 la suta, si alte mai multe de acestea.
Din acestea este evidenţii, câ inproprietarirea tieranului transilvanenu, fii mai favorabila decâtu acelui din Romani’a, de unde urmedia câ si starea actuala a tieranului nostru cum diseiu, celu puţinu cu 50% totu este mai favorabila de câtu acelui din Romani’a.
Ori-câtu ar caletori cineva prin comunele rurali din Trausilvani’a, multiamita ceriului, nu va intim pi na acea lipsa, miseria si desolatiune ingro-ditbre, pre care au aflat’o, si o descrie dlu Filipescu la tieranii din Moldov’a. Satele tieranesci din Transilvani’a totu nu constau din atari colibe, precum descrie dlu Filipescu pre cele din Moldov’a, copii tieraniloru noştri totu nu sunt atâtu de goli si părăsiţi, ci din contra chiaru la acele comune rurali din Transilvaui’a, unde a fostu si sunt mai mulţi proprietari, cum sunt bunadra:	Augustinu,
Hasifaleu, Ferighasu, Micasas’a, Craciunelu si altele, totu se vedu la unii tieranii case de nou clădite din materialii solidu de petra, cărămidă si tiegla, curţile loru bine incluse, casele loru binisioru mobilitate, era mulţi dintre fiii loru crescendu-se pe la facultati si universităţi.
Acestea in Transilvani’a: era caletorindu cineva prin comunele' nostre rurali din Ungari’a pre acestea le va află in positiune si mai favorabila.
In aceste comune se afla mulţi tierani cu mosiore frumose si intinse, âra in casele loru se pote multiami orice omu cu pretensiuni neexagerate. Mai in tote comunele dela Campia se afla biserici si scble frumose, care sunt făcute mai alesu din venitele pamenturiloru comunale, adeca: cu ocasiunea inproprietarii tieranului, capetandu fiacare comuna câte o parte buna de izlazu seu pasiune, care la unele comune trece preste câte 1000 de jugere, comun’a rupse câte 100—200 jugere din acelu izlazu seu pasiune, si o esarendâ pe câte 8—10 ani din care arenda capetandu câte 8—10—15 mii floreni, cu aceştia isi făcură biserica fruinosa si totu asemenea si scola.
La starea acesta mai favorabila a tieranului din Transilvani’a si Ungari a au mai contribuitu si alte inprejurari anume: aici proprietarii, cu puţine esceptiuni, cultiva pamenturile ei inşii cu plugurile si vitele loru, si ceea ce nu lucra inşii mai dau la tierani in parte său pe bani, — asia proprietariulu nu este avisatu a isi lucră totu pamentulu numai prin tierani; precandu in Romani’a pamenturile, — cu puţine exaptiune, se dau in arenda la străini, greci, bulgari si alţii, cari nelucrandu ei inşii cu vitele loru pamentulu, prin contracte si obligamente incheiate in timpu de nevoia cu tieranii, isi lucra totu numai prin aceştia pamentulu, .cari apoi in casu de vr'o neinplinire a legaminteloru, sunt con-strinsi si prin auctoritatile administrative la lucrulu areudasiului, o inprejurare ce in Transilvani’a este cu totulu necunoscuta.
Prevedu, câ ajungendu cumva aceste reflessiuni si la cunoscinti’a fratiloru de dincolo, ei isi voru pune intrebarea deca tieranulu din Romani’a este in conditiuni mai rele decâtu celu din Transilvani’a pentruce totuşi trecu mulţi tierani din Transilvani’a, in Romani’a, dara din Romani’a nu vinu la Trausilvani’a ?
Respunsulu este: câ tieranii din Trausilvani’a cari trecu dincolo, nu intra in conditiuuile tieraniloru de acolo, nu D-ne feresce, — ci ei ori se asiedia pre la orasie libere, ori precum făcu cei mai mulţi, se ocupa numai cu economi’a de vite pe câmpiile Jalomitiei si a le Bărăganului.
Daca m’am vediutu indemnatu la acestea reflessiuni, n’am avutu intentiunea se făcu cuiva vr’o inputare, nici decum, ci am doritu se le cunbsca acestea mai alesu fraţii din Romani’a si se isi intdrca privirile si asupra tieraniloru de acolo, cari formedia majoritatea si poterea tierii, si se le mai usiuredie sortea cea preste mesura amara, după descrierea dlui Filipescu.
Se aude câ este in pornire a se ridica fericitului Domhu Cusa unu monumentu in recunoscinti’a inproprietarirei tieraniloru. Prea bine, inse care mo-numentu pote fi mai frumosu, mai ueperitoriu si
92
mai fericitoriu, decâtu inbunatatirea sortei locuitori-Joru tierani, carii sunt adeverat’a temelia a statului câ si a natiunei?!	Joanescu.
— Murasiu-Osiorheiu, Martiu 1880. Multiamita lui D-dieu, ca vedemu in diuariulu d-ydstra desbatenduse celea mai vitali cestiuni, care atingu de a dreptulu interessele poporului. Fdrte bine domnule redactore, faceţi in acestea cause lumina catu de mare, câ se strabata radiele ei prin intunereculu infernalu, la a cărui umbra se faurescu midildcele pentru sfarmarea drepturiloru omului!
Cu permissiunea d-tale voiu scrie si eu câte ceva din părţile acestea, facendu inceputulu cu descrierea unoru cause processuali, acaroru decidere e in stare se turbure sângele in vinele cetitoriului! Desfiintiarea iobagiei afla pe doui coloni din co-mun’a Sz. in posessiunea si folosinti’a mai multoru locuri colonicali. Seniorulu feudalu folosindu-se de reVolutiunea din anulu 1849 despoiâ pe ambii coloni de mosiorele loru aruncandu’i pe strada si aratandu-le calea de a luâ lumea in capu cu traist’a de1 cersitoriu in mana. — Colonii (iobagii) despoiaţi de moşii, indata ce se infiintiara tribunalele urba-riali, urdira processe formali pentru restituirea pro-prietatei luate dela ei fâra titlu de dreptu, ci singuru cu poterea brutale, care precum vedemu in tiâr’a nostra servesce de midilocu permissu, spre a castigâ sudorea si averea altora !
Acestea processe urdite la triburialulu din Murasiu-Osiorheiu in anulu 1859 sub Nr. 82 s’au terminatu in anulu 1876. Vedi sentintia curiei Nr. 2176: asia-dara numai după o traganare de 17 ani de dile s’a adusu sentintia definitiva intr’o causa simpla, drdpta si neincurcata de locu !
Pe bas’a probeloru autentice, neresturnabili, aduse de câtra actori in decursulu pertractariloru, tdte trei tribunalele au recunoscutu, câ sessiunile din cestiune sunt de natura colonicale, prin urmare proprietatea actoriloru, dar’ fiinducâ in comun’a respectiva s’a facutu comassarea si acăsta nu se mai pote resturnâ, s’a decisu totu una-data: câ acelea sessiuni se remana in proprietatea domnului, dra iobagii, adeveratii loru proprietari se se multiumesca cu despăgubirea dela stătu !
Considerandu, cumcâ tribunalele au necu-noscutu natur’a colonicale a sessiuneloru din cestiune, prin urmare si proprietatea posessoriloru iobagi din anulu 1848 asupra acelora; considerandu, cumcâ comassatiunea dusa in deplinire sub decursulu acestoru processe, nu s’ar fi resturnatu prin luarea celoru 40 jugere de pamentu dintr’o margine drecare a tablei domnesci; considerandu cumcâ alte ordi-natiuni urbariali prescriu si inpunu tribunaleloru a nu duce in deplinire nici o comassare inainte de definitiv’a decidere a processeloru pendente intre domnii feudali si foştii iobagi pentru natur’a locuri-loru, câ cu ocasiunea transpositiunei se’si capete fiacare proprietariu cantitatea de locu ce i se cuvine: se nasce iutrebarea, cum se pote justificâ lasarea proprietatiei susu atinsiloru coloni in man’a fostului domnu feudalu?
Se consultamu inainte de tdte legile, care trebue se se aplice la deciderea causeloru nostre urbariali. In §. 2 alu patentei din anulu 1854 aflamu urmatorele:	„Dupace raporturile urbariali
(feudali dintre boieri si tierani) au incetatu, foştii iobagi castiga dreptu perfectu de proprietate si de dispositiune libera asupra posessiunei pamen-turiloru care se afla in manile loru." Sau unguresce: „az urberi kapscolat meg sziintetese kovetkezteben a volt jobagvok a kezukon levd urberi foldbirtokban teljes tuk.jdoni ds szabad rendelkezesi joggal ru-hâztatnak fel.“ Se vedemu acum ce definitiune ne dâ despre proprietate codicele civilu austriacu, care e introdusu in Transilvani’a mai bine de unu patrariu de secolu. Acestu codice in §. 354 ne dâ definitiunea proprietatei, asia: Das Eigenthum ist das Befugniss mit der Substanz und den Nutzungen einer Sache nach Willkiihr zu schalten und jeden Anderen da von auszuschliessen". Adecă romanesce: Proprietatea este dreptulu de a face si a dispune cu subtanti’a si cu fructele unui lucru după plăcu si a eschide pe ori-cine dela ea.
Daca dara foştii iobagi au castigatu dreptu perfectu de proprietate, adeca dreptu de a dispune după plăcu asupra locuriloru colonicali; daca fiacare proprietariu are dreptulu de a dispune asupra sub-stantiei si asupra fructeloru unui obiectu, ce compune proprietatea sa; daca fiacare proprietariu are dreptulu de a eschide ori-si pe cine dela folosirea lucruriloru, care formedia proprietatea sa, — cum se pote câ pentru „valachulu" ardelenu acestea legi destulu de clare se remana litere mdrte ? ?
OBSERVATOR IUL U.
Sau dora e totu una pentru iobagiulu ardelenu a’i judecâ restituirea moşiei, care e proprietatea lui plătită si resplatita cu sudori crunte, versate de elu si de moşii lui pe brasdele domnesci, sau ai aruncâ pentru ea doue trei sutisidre câ la unu cersitoriu ? Daca asia ceva se va intemplâ intr’unu stătu constitutionalu, atunci pentru ce se proclama santieni’a proprietatei de pe catedre si de pe amvone ?
In alte 20 caşuri, decise totu câ acestea doue, au perdutu iobagii peste 200 jugere de pretiu forte mare si prin perderea aceloru locuri s’a ni-micitu esistenti’a la 20 de familii, carora nu le remane alfa, de câtu ori a purtă mai de parte jugulu iobagiei, ori a paraşi patri’a !
— Din comitatulu Fagarasiului, 22 Martiu 1880. Astadata ’mi iau permissiune a ve relată despre amblarea tempului din acestea regiuni marginasie si despre starea economiloru (tieraniloru) de prin cateva comune vecinasie.
Erâ se credu câ numai pre aici avemu inca frigu si zapada, dara in Nr. 18 alu „Observ." se adeveri contrariulu. Cu tdte acestea in ţinuturile acestea e cu raultu mai frigu si zapad’a sta inca ne-clatita câ si in Decembre si Januariu — preste care mai in fia-care di cade alta ndua.
Si nu este nici o sperantie de a se topi până ce nu va incepe „Austrulu" (ventu caldu de sudu). Avemu deci, potu se afirmu, drna formala — care in lunile espirate se arata in modu infricosiatu, consumandu o mare cantitate de lemne, ceea ce probddia prevaricatiunile de pădure cu sutele. Ce voru fi facutu locuitorii comuneloru fâra păduri, para câ me infioresu, si la câte pedepse si arestări voru fi fostu espusi, deca in vecinătate voru fi fostu păduri, asia numite „domnesci"??*)
In acestea tînuturi fiindu clim’a mai stempa-rata si umeda, economii noştri mai preste totu producu fenu destulu si inca calitate buna, dara drn’a acesta fâra crutiare ilu consuma mai de totu, remanendu ici colea câte-o claisiora, la care vinu cu diecile de omeni, chiaru si de pre lângă „vetr’a Oltului" spre a ilu cumpără, inbiindu ori ce pretiu numai se ilu capete (se intielege, unii pre lângă bani gafa, alţii pe asceptare) si nici asia numai potu află. Unu caru de fenu s’au vendutu cu 20—25 fi. v. a. Acdsta este si caus’a de vitele s’au scumpitu forte multu. Măcelării de pe la orasiu, crediendu câ afara in comune voru potea face tîrguri mai bune cu economii de vite incepu a caletori din comuna in comuna. Asemenea am vediutu in dilele trecute mulţime de dmeni din tidr’a Barsei, âmblandu prin comune după bucate.
Poporatiunea de pe aici, multiamita domnului, in anulu trecutu s’a bucuratu de o recolta buna, amesuratu pamentului pe care ilu au si pe lângă tdta starea-i multiumitore, o parte însemnata au emigratu cu totulu pentru colonisarea Dobrogiei, si mulţi alţi se gatescu de plecare, indata ce va fi timpulu mai favoritoriu. Ar trece si mai mulţi in numit’a provincia astadi romana, dara nimenea nu s’a aflatu, care se pota informă poporulu despre conditiunile si favorurile ce i se dâ colonului rom. respective pe care le ofere gubernulu romanu.
Si apoi ce se mai dici, candu din Ungari’a o iau cu sutele spre Americ’a ?
Totuşi: grele timpuri amu ajunsu!
J a n c u 1 u.
^	__ - r	•
*) De patru dile avemu in fine pe aicea unu tempu ce samana a primavera Vegetatiunea este remasa forte tare inapoi, din cauşa câ munţii si chiaru delurile sunt inca acoperite de zapada, care din caus’a marei sale cantitati d’abea se va topi până pe la Maiu.
Red. „Observ."
Concurau.
Pentru ocuparea postului de sub-medicu in comun’a montana Buciumu, comitatulu Alb’a infer. provediutu:
1.	cu salariu anualu de 500 fi.
2.	intertentiune pentru unu calu, 120 fi.
3.	bani de cortelu 60 fi. si dreptulu de pensiune după normele de stătu, se deschide concursu, până la 1 Maia a. c. st. nou.
Doritorii de a ocupă acestu postu, au de a’si substerne petitiunile instruite cu documente, despre ca-lificatiunea ce possedu, precum si despre perfect’a cu-noscintia a limbei romane, la comitetulu fondului pisetalu alu Abrudu-Rosiei. „in Abrudu" până la terminulu de susu indicatu, prelânga acea observare, câ: Doctorii de medicina, in casulu de concurgere, se voru preferi.
Dela comitet, fondului pisetalu alu Abrudu-Rosiei.
Abrudu, in 24 Martiu 1880.
Simeonu cavaleri de Balinth ni. p., presiedinte.
(12) 1—3	Joanu Gallu m. p.,
notariu.
Anuneiu de cârti.
Acaftistulu prea sântei nascatdrie de Dumnedieu si alte Rugăciuni tiparitu cu litere, legatu finu in piele si auritu 2.25 „	„	„ barsionu „	4.30
Atlasu elementariu de Istoria naturala a catoru trei domeniuri in doue-spre-dece tabele, cu peste 250 figuri colorate si textu explicativii in prescurtare. Editiunea II a. leg. 1.75 Balcesu N., Ist,ori’» Romaniloru subt Mihaiu Vodă Vitdzulu, bros. 2.— Baritiu G., Dictionariu ungurescu-romanescu	.	.	„	3.—
Bohl Dr. Ioanu, Religiunea din punctu de vedere poli-
tico-juridico; după traducerea germ. de Silviu Rezei „	1.70
Catechismulu calvinescu, inpusu clerului si poporului ro-manescu subt domni’a principiloru Georgiu Rakoczy
I	si II, transcrisu cu litere latine după editiunea
II	tipărită in anulu 1656, insoeitu de una escur-
siune istorica si de unu glosariu de G. Baritiu „ —.60 Ceontea Teodoru, Compendiu de geografia universala. Pre-
lucratu in usulu scdleloru medie si a preparandieloru „	1.50
Contess’a Lambertini, fiic’a cardinalului Antonelli. Romanu prelucratu după date istorice si actele stenografice din processulu contessei Lambertini contra moste-nitoriloru cardinalului Antonelli iuRom’a. Traducere de L. Grigoritia. 25 fascidre cu portretulu contessei „	6.25
Cretianu G., Patrie, si Libertate, poesii vechi si ndue	„ 2 50
Darea de sdma asupra processului politicu de pressa alu d-lui George Baritiu redact. „Observatoriului." In cestiunea colectelorn pentru soldaţii romani răniţi „ —.25 Densusianu Ar., Negriad’a. Epopeia naţionala. Partea
antaia in siese canturi .......	2.—
Dorulti, culegere de canturi nation. in 2 parti, fiacare „ —.75 Dorulu Romanului. Culegere de canturile cele mai uoue.
Ilustratu cu 12 gravuri xylografice	.	.	.	„	—.60
Femeile de I. Pederzani traduct. de Iuuiug	.	.	.	„	—.25
Genoveva sdu învingerea nevinovăţiei. O istorie memorabila si induretore Cu 6 chipuri .	.	.	.	„	—.60
Ghica I., Convorbiri economice	2 voi.	.	...	„	5.—
Grandea G. H., Patimele junelui Werther dnpa Gothe . „	1.—
Grube A. W. Biografii romane, de N. Petra-Petrescu .	„ —.50
Gruber Alois Dr., Arndrea amicabila sdu detoriutiele ami-
ciloru intre sine, traduse	de P.	N. Simtion	.	„	—.25
Hahn E., Coutess’a falsa, Novela	tradusa de B.	V. Vermont	„	1.—
Hauf W., Othelo. Novela tradusa din	limb’a	germana .	„	—.45
Manliu I., Cursu ele neutaru si gradatu de Gramatic’a romana. Etimologi’a si couipositiunele	.	.	„ —.40
Manliu I., Cursu elementarii de Gramatic'a romana. Sintax’a
si Coinpositiunile ....... bros. —.50
Meitani G. G., Studie asupra Constitutiunei Romaniloru
sau esplicarea Pactului nostru fundamentalu. Fasc. I „	2‘50
Nemoianu Ioanu, Gramatic’a inagiara-romaua	.	.	„	1.S0
— Manualu de limb’a magiara pentru scolele poporale, leg. —.45 Papiu A. Ilarianu, Independeuti’a constituţionale a Transilvaniei. Partea I. fi. —. 40 cr. Partea II.	bros. —.45
—	Responsabilitatea ministeriale .	.	.	.	„ —.40
—	Tesauru de monumente istorice pentru Romania.
Tom. II, 1863 si 1864........................„	3.—
Tom. III. 1865 si 1866 ......................„	3.—
Petra-Petrescu, Nepotulu câ unchiu. Comedia in trei acte,
tradusa după Schiller ....... —25-
Poenariu Petru, Geore Lazaru si scdl’a romana, cu portretu „ —.40 Popescu N. D., Prinsonierulu rom. dela Plevna, novela contimporana. Câ premiu unu tablou. Pretiulu inel. tramiterea francata (subt legătură) .	.	.	„	1.40
—	Istori’a resbelului romano - russo - turc. 1875—1878 Partea I. până la3uAugustu 1877- Partea II până la finele resbelului. Câ premiu câte unu tablou.
Pretiulu inel. tramiterea francata (subt legătură)
fiacarei parti .........	j.40
U^P’Pana acuma au esitu 6 tablouri, si anume Luarea
Plevnei, Caderea Plevnei, Luarea Rahovei, Luptele dela
Opanes si Smârdan, si Trecerea armatei rom. in Dobrogea.
Din acestea se dau pentru fia care brosiura unulu câ
premiu, se capeta inse si separatu â 80 cr. Tablourile
sunt colorate, in formata mare si esecutate frumosu.
Stefanescu N. J., Bella Istoria circasiana	.	.	.	„	—.20
Stefanelli Ioanu, Catechese, tratandu Istoria biblica a Testamentului vechiu. Manualu pentru Catecheti si invetiatori, pastori sufletesci, candidaţi de inve-tiatori si amicii junimei. Tom. I .	.	.	.	„	5.—
—	Catecbetic’a bisericei dreptered. reser. .	.	.	„	5.—
Sterca Siulutiu Iosif, O lacrima ferbinte	.	.	.	„	—.50
—	Din memoriulu lui ...... n —.50
Teutschlânder W. St., Michael der Tapfere, ein Zeit- uud
Charakterbild aus der Geschichte Rumâniens .	„	2.20
Vermont R. V., Blondinulu din Namur si Pasia dela Buda „ —.75
—	Plutasiulu. Naraţiune americana după Fr. Gerstăcker „ —.75 Waldburg, Braud’a seu nunt’a fatala. Schitia din emigrarea lui Dragosiu ....... —.25
se afla de vendiare la
W. Krafft in Sibiin.
I H 11 1 i II I I 1 IUI 1 I
Pentru cei ce patimescu de pieptu si _________plumani.______
Wilhelm’8
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmaciştii in Neunkircheu (Austri’a de josu.)
In decursu de 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatore si usiuratdre pentru morburile organeloru de respiratiune, pentru catarele gâtlejului si alu bronchîeloru, tuse spasmotica, ragusidla, multe alte suferintie ale gutului si ale plumanil >ru.
Forte de recomandatu este acestu sucu câ preser-vativu pe tempuri negurose si aspre.
Fiindu de unu gusta placutu, elu este folositoru pentru copii si o noccssitate pentru omenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei înflorate, «du chiaru in contra ragusielei, elu este unu mijlocu indispensabilii. - Numerose ateste probesa cele afirmate mai susu.
Se afla de vendiare iu sticle â 1 fl. 25 cr. in Sibiitl
la d-nii Fried. Tballmayer si I. B. Mlsselbacber sen.
Oiiorntiilu publicu se cera totudeanna specialii Wiliielin'N Allopu de plante Nclineebcrc. iiindu-ea acesta se produce singurii numai de urine, si de «rece fabricatele puse la vendiare subt (irm'a lulius fiittuer Allopu de plante Seime berjţ. sunt nisce iiiiitaliuui nedemne, asupra caroru titraţii deosebit a atenţiune a publicului emnperutoriu.	(>) 6—25
IIHI I || | | IH
Editoru si redactorii responsabilii: Cr. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.