Observatorrulu ese de douc ori în septemana, Me reurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe t ann intregu 7 fl., pe 6 luni 3 ti. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe ann;	— trimisa eu post’n in
laintrulu monarcliiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe i anu lOfl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6u 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.

Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a t.rei’a câte fi cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulti publica.
Prennmorntiunilo se potu face in woduln celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate do a dreptulu la Uedactiu-nea Diariului
Observatoriulu" in Sibiiu.
___________________________J

Nr. 21.
Sibiiu, Mercur! 12 24 Martin.
'•2/s l î U
1880.
Deschidere de prenumeratiune
la
„OTîservatoriulu"
dela 1 13 Aprile inainte.
Pentru acei domni abonaţi carii prenumera-sera dela 1/13 Aprile 1879 pe 1 anu, dela 1/13 Juliu pe 9 luni, era alţii pe 6 sau si numai pe 3 luni, abonamentulu espira cu finea lunei Martiu. Pentru-câ se nu ni se -mai intemple ca cu Nrii
I	si 2 din anulu cur., rogamu pe ddnii abonaţii respectivi se binevoiăsca a isi descoperi vointi’a inainte de 1/13, innoindu ’si abonamentulu cu pre-tiurile aratate in fruntea diariului: de 8 fl. pe 1 anu, 4 fl. pe 6 luni iulaintrulu monarcliiei, era in afara din monarchia cu 22 franci pe 1 anu, cu
II	franci pe V» anu, in auru sau in bilete de banca sau hipotecarie, dra fracţiunile, anume din Romani’a, se potu inplini cu maree de posta.
Redactiunea si Editur’a.
Instrucţiunea publica in regimentele confiniarie.
Din ce causa au luptatu clerulu si poporulu romanescu de religiunea greco-orientale,	16 si
respective 50 de ani pentru emanciparea de sub hierarchi’a serbdsca si pentru organisarea unei hierarchii proprie ? Nu cumva, pentru-câ se ajunga din putiu in lacu, din rîu in. balta ? Pentru-ce au fostu aruncaţi prin inchisori toti acei suplicanţi din Aradu, carii pe la inceputulu acestui secolu calc-toriau la Vien’a cu pane uscata si muceda in traista, spre a cere dela imperatulu Franciscu, ca macaru acea diecese locuita aprope numai de romani, se’si recâştige dreptulu de a’si alege episcopii romanescu cu consistoriu romanescu ? Si care alte au fostu căuşele inversiunateloru persecutiuni, la care au fostu supusi unu Loga, unu Jorgoviciu, unu Ci-chindealu si alţi barbati romani distinşi, daca nu
apararea nationalitatiei romanesci de slavisare ? Si lupt’a lui Damascenu Bojinca pana in anulu 1832 si martiriulu lui Euthimiu Murgu, si batjocurile aruncate asupra lui Andreiu Siaguna din partea hierarchiloru. serbesci, ce intielesu au avutu altulu, daca nu salvarea nationalitatiei ? Ivitusau intre densii macaru umbra de vreo differentia dogmatica, canonica, rituale ? Nimica din tote acestea. Uni-culu terenu alu luptei de ani 50 a fostu: naţionalitatea.
Si astadi ? Romanii greco-orientali scapati de sub jugula hirarchiei serbesci cu destule perderi forte simtite, dara totuşi cu averi proprie de câteva sute de mii, destinate' esclusivu pentru scopuri de cultura religiosa - morale si naţionale r o m a-nesca, ajungu câ din chiaru-seninu se faca scole, se le sustîna, se dea salarie la dăscăli străini de sânge, de limba, de religiune, de educatiuue, cu scopu de a scalciâ educatiunea generatiuniloru tinere, a cresce ieniceri, bastardi, neromani, omeni fâra nici-unu caracteru determinatu.
Se nu ne mai facemu illusiuni, ci se distingemu bine după sententi’a latinesca: qui bene distinguit, bene docet.
Gestiunea relative la scolele din fostele trei regimente confiniarie banatiene e pusa pana astadi asia: Se fia acelea confessionali subordiuate hierarchiei bisericesci, sau neconfessionali, tractate câ proprietăţi ale comunei politice, subordiuate la primari, subprefecti, viceprefecti etc. Substratulu processului formulatu asia si postatu pâua acum intre hierarchia si m in isteria; la perdutu hierarchi’a. Unii voru a sci, câ l’au perdutu, pentru-câ optima causa pessime defensa; alţii adaoga, câ acea causa nici nu a fostu aparata la terminu. Noi nu scimu; dara trebue se scia aceia, cărora le stau deschise archivele hierarchiei.
Se punemu inse, ceea ce uoi nu credemu, câ hierarchi’a si-ar fl perdutu pentru totudeauna dreptulu seu asupra scoleloru din confiniele banatiene, ore inse aceeaşi cestiune nu se pdte formulâ si mai altumentrea ?
Sunt locuitorii din regimente proprietari drepţi ai fonduriloru ? Potu ei dispune in libertate de veniturile acelora fonduri ? Potu sau nu ? fâra
indoiâla câ potu, pentru-câ in casulu oppusu dreptulu loru de proprietate ar fi numai o vorba iu ventu, o illusiune, o minciuna. Asia dara aceiaşi locuitori voindu a’si infiintiâ institute de cultura, au dreptulu de a defini caracterulu acelora, sau de nu, atunci in acestea tieri nu existe nici umbra de libertate, sau incai pentru romani ea a disparutu.
Cautati inpregiuru de voi si vedeţi, cum se folosescu nu numai tote confessiimile, ci si multiume de comune cetatiene, corporatiuni private, cliiaru capitalişti particulari de fondurile destinate pentru institute de cultura. Se cutedie unu ministru oricare a porunci Calviniloru sau Serbiloru, câ ce se faca cu venitulu fonduriloru proprii, se cutedie a le dice: Nu voiu se ajutati scole catholice, nu reformate, nu orthodoxe, nici naţionali serbesci, nici croatice, nici nemtiesci, nu de specialităţi, nu de cutare. S’au incercatu miniştrii dara si-au mai datu si de alţi omeni, nu tdtu câ in Caransebesiu ori in Bozoviciu.
Asia dara comunele potu se dica: fondurile sunt proprietatea nostra, cu veniturile facemu aceea ce ne-a consiliatu monarchulu: facemu scole naţionali, fiacare in limb’a udstra, era planuri de inve-tiatura vomu adoptâ, de care sunt adoptate in tier’a intrega. Cu aedsta comunele din Banatu aru face numai aceea ce au executatu cameradele loru din tote celelalte regimente confiniarie, din Croati’a, Slavoni’a si din Transilvani’^.
Scimu bine câ mai sunt forte mulţi intre noi, carii intre inpregiurarile actuali, sub despotismulu constituţionale, tînu câ cu cercuri de feru la caracterulu confessionale alu scoleloru, nu din vreuuu bigotismu, ci numai incalditi de o sperantia, câ sub acoperementulu si scutulu bisericei se va salvâ caracterulu naţionale alu scoleloru, prin urmare si naţionalitatea. A cursu multa apa pe Oltu si pe Murasiu, de candu noi ne-amu perdutu acea illu-siune frumosa. Dara fiinducâ nu amu voi se ni se inpute câ desgustamu si descuragiamu pe cei de buna credintia in ale loru illusiuni, eca le vomu servi si noi cu câteva argumente pentru caracterulu vecliiu confessionale ale scoleloru din regimentele confiniarie.	(Va urniâ.)
ajutata si naţiunea romanesca intru scuturarea si sfar-înarea spurcatului jugu alu sierbitutei civile si politice.
In acea audientia din urma imperatulu Franciscu făcu episcopului Lemeni cele mai fruinose promissiuni, ’i adaose inse, câ tote punctele de napastuire si tote cererile coprinse in memorialu are se le transpună spre desbatere la diet’a Transilvaniei, a cărei deschidere toerna se aştepta. Lemeni era mare amicii alu constituţionalismului, nu inse alu aceluia, care se practica pe atunci in Transilvania, din acea causa densulu nu a simtitu nici-o bucuria, candu audi dela imperatulu, câ memorialulu seu are se ajunga la dieta, era urmările au si justificaţii temerile lui, precum se va vedea mai la vale.
VI. Hirotonirea si instalarea.
(ieiieratiunile moderne abia potu se'si faca o idea despre mersulu incetu alu lucruriloru inainte cu 40 si cu 50 de ani, precum candu necum se fia vorba de telegrafii, dara nu erau nici macaru drumuri aşternute si post’a cea mare amblâ numai de câte doue ori pe luna din Transilvaniei la Vien’a. Dela alegerea lui Lemeni pâua la hirotonirea lui a trecutu mai bine de unu anu. Abia iu 0 Juniu 1838 Joanu Lemeni fa hirotoniţii in Oradea mare de câtra neinoritoriulu epis-copu Samuilu Vulcanii. In 18 Juliu se intemplâ solemnitatea instalatiunei, la care erasi si adunase clerulu câ la orice sinodu, era coinissari au fostu cancelariulu corn. Lad. Lâzâr si com. Ignatiu Hailer, prefecţii alu comitatului Cetatiei-de balta, ambii dtneni buni ai episcopului si-câ prin o mare esceptiuue, bine-voitori ai r o m anilor u.
Cu oeasiunea instalatiunei se tîuu si sinodu; actele aceluia sunt publicate si cunoscute. Acolo se lua in discussiuue si darea in arenda a dominiului C n t. u distantia de 1 ora dela cetatea 8. Sebesiui, care este proprietate a seminariului. Acelu dominiu ilu tînuse episcopulu Joauu Bobii cu arenda numai de 3000 fi. v. a. de Vien’a; episcopulu Joanu Lemeni promisse acea suma in 3000 fi. moneta conv. = 7500 fi. val. vien. si
Foisior a „Observatoriului“.
Episode din viâti’a episcopului Joanu Popp de Lemeni.
(Urmare.)
V. Confirmarea din partea monarchului.
înainte de alegere gubernulu agitase multu pe sub mana prin omenii sei pentru Isidoru Alpini; insasi alegerea decurse in ordine perfecta. Joanu Lemeni avu 179, Isidoru Alpini 20, canoniculu Teodoru Popu 8 canoniculu Gavriilu Stoica 3. canoniculu Basiliu Ratiu 2 voturi. Primii trei se proclamară de candidaţi. Ope-ratulu alegerei fu luatu de câtra comissari, inaintatu la gubernu spre a’si dâ opiniunea sa si a’lu substerne monarchului, pentru câ Mai. Sa se confirme pe unulu din acei trei.	/
Intre cei 16 membrii ai gubernului se escâ /o lupta infocata asupra candidatiloru. Toţi recunoştea ealitatile lui Lemeni; maioritatea inse era cu tot/ulu contra lui; câ-ci dicea ei: De si Lemeni are tote calităţile, dara in cei 10 ani pre câtu a fostu secretariu, a causatu gubernului mulţime de neplăceri prin desele recurse la cabinetulu din Vien’a. In fine totuşi se induplecara a recomendâ totu pe Lemeni, pentru-câ se temea, câ nu cumva in casulu oppusu betranulu impe-ratu se respingă votulu colectivu alu gubernului si prin acesta se’lu blamedie. Au mersu inse pe sub mana — buna ora, cuniu se face si in dilele ndstre, denuntiari voluminose, intre care cele mai grose calumnii erau, câ Lemeni ar fi epilepticu si orbeţiu. Imperatulu inse, care chiaru si la betranetie avea memoria prea buna, apucase a’lu cunosce dela Clusiu in a. 1817 si asia in 23 Augustu 1832 ilu si confirmă.
In urm’a confirmarei, nou alesulu episeopu caletori la Vien’a spre a depune in manile monarchului
juramentulu homagiale. După terminarea solemnitatiei usitate imperatulu ’i dise in limb’a latina:	„Noime,
Ego te vidi Claudiopoli in templu vestro, et tune dixi tibi, esto bono animo, inox melius erit; ecce jam ad im-pletum est. Adecă: Asia e câ eu te-am vediutu pe tine la Clusiu in biseric’a vdstra, si atunci ti-am disu se ti cu voia buna, cil va ti si mai bine; eca câ ti s’a inplinitu.
Este totu usu vechiu, câ la acea oeasiune archie-reulu confirmaţii descoperiâ monarchului calamitatile clerului si ale natiuuei prin graiulu viu. Imperatulu după ce le asculta, dise episcopului se merga si se’i aduca in scrisu tote plânsurile sale. In alta di episcopulu a si alergatu la a dou a audientia. Iu momentele Candu eră se’si presente memorialulu, imperatulu incepu se’i recitedie punctu de puuctu câte audise cu o di inainte din gur’a episcopului; apoi laudandu-se puţiuu i dise totu latinesce: Noime ego bonani habeo niemo-riamV După aceea ilu făcu se'si citesca memorialulu: „Legas ea quae scripsisti.“ Dupace ilu termina ’i dise era: „Tainen tu bonos habes oculos et tamen tu Miki descriptus es qua cactus/ Cum ai dice romauesce: Apoi câ tu ai ochi, si totuşi ei mi te-au deuuntiatu câ esci orbu.
Lemeni era ceva scurtu de vedere, câ si nenume-rati alţi literaţi si scriitori, de aprope inse vedea forte bine, cumu este natura miopicei. candu din contra presbitii vedu departe, dara nu potu citi nici scrie sau cose fâra ochilari. Elu amblâ si cam strimbu de ume-rulu dreptu din caus’a siederei la scrisu in dieciini de ani. Din acestea doue defecte causate prin labore necurmata, adversarii lui ’i scorniră altele din cele mai periculdse, nu numai spre a'i inpedecâ confirmarea prea malta, ci a’lu lipsi si de preoţia si a’lu nimici, cu totuiu. Atâtu departe e in stare se merga reutatea si resbunarea omenesca, provocate nu numai de ura personale, ci in casu câ acesta si de ur'a institutiuniloru religiose, de pism’a dracesca pentru iuaintarea clerului gr.-catholicu, in fine si de fric’a vrasmasiloru natiuuei romanesci, câ nu cumva prin progressele clerului se tia
82
Inf ormatiune
despre asupririle comisse asupra fostiloru iobagi din Transilvani-a in afaceri de rescumperarea decimelor u si altOru prestatiuni din vii, cu aplicarea arbitraria a art. XXIX 1868 si a In-structiunei ministeriale din 7 Aprile 1869.
(Urmare.)
Membrii forului de arbitrii, apoi plenipoten-tiatulu pretendentei de dreptu szolgabireulu Teleky Jozsef, parte de a dreptulu, parte prin unu dere-gatoriu dominalu Pennkovsky si prin notariulu comunalu Filp, — au storsu asia dicîmdu, prin amenintiari si promissiuni — subscrierea protocolului de inpaciuire dela vreo 20 inşi. Mai anteiu au castigatu pe judele (primariulu) comunalu, caruia apoi iau urmatu ceilalţi, inse 15 inşi, parte au declaratu ca nu vreau se scia nimica de inpaciuire, parte s’au retrasu in tăcere pe la casele loru.
Aceştia au fostu următorii: Josef Birthelmer, Josef Hohm, Vasile Arineanu, George Popa, Trifanu Popa, Filimonu Plesiu, Johann Hohm, Joanu Bar-sanu, Todoru Voicu, Ilia Filipu, Maftiinu Staicu, George Plesiu, Jonu lui Petru Barsanu, Marianu Angyel si Maria Ungureanu.
Aceştia nici au pusu degetulu, nici au sub-scrisu, si totuşi aparu subscrisi in protocolulu de inpaciuire. Trei inşi sciau scrie.
Intre cei ce s’au invoitu (de sila) la inpaciuire se afla 2 inşi: Johann Brenner si Martin Platzner, carii nici n’au fostu iobagi de ai lui Pausz, nici au tînutu vreodată vii de a le acestuia si totuşi au fostu siliţi se platesca clironomiloru lui Pausz
0	suma de rescumpararea viiloru pe care nu le-au avutu. La acea blastematia presiedentele arbitriloru a respunsu: „Nu face nimicu."
Si pentru-câ tovarosîi’a cum dicu slavii, cardasii’a cum dicu turcii, pajtaskodâs ungurii, se fia perfecta, pretiuitori ai viiloru de rescumparatu se iau de regula proprietarii vecini sau ciocoii loru, interessati firesce pentru pretiuri catu se pote mai exagerate, si asia o mana spala pe alt’a.
In casulu de facia a intervenitu ca espertu deregatoriulu (ciocoiulu) curtiei domnesci din comun’a vecina Presac’a; apoi cu 2 septemani mai tardiu a intervenitu la licuidarea sumei de rescumperare pentru domnulu de pamentu din Presac’a, — ciocoiulu curţii din Gusu. Din acea cameraderia de proprietari si ciocoi a resultatu apoi pe calea cea mai scurta, ca productulu fiacarei vii de cate
1	jugeru (pogonu de cate 1600 stanjini patrati) fu luatu cu 120—140 de vedre sau ferii mici de cate optu cupe, era valorea mustului de vinu cu cate 1 fl. v. a. adeca exagerata preste mesura si cu atâtu mai virtosu, câ-ci precum este prea bine cunoscutu, dela anulu 1863 viile din Transilvani’a niciodată n’au datu culţivatoriloru venitu mai multu, decatu abia plat’a muncei loru, ba in mai mulţi ani nice atâta. Din acesta causa cei mai mulţi locuitori, cari au cultivatu vii boieresci, sunt prea gat’a de a le restitui si a scapâ de ele, ceea ce se prevede si in legea desu citata din anulu 1868.
mai adaose dicundu: Apoi frăţiile vostre sciţi, câ bieţii clerici esu din setninariu numai cu ce este pe ei. Eu voiescu câ după ce’i voiu hirotoni, se mai ajutu pe fia-care cu câte 30 până in 50 fl., câ se aiba pe ce se cumpere preoteseloru cep sa.*) Acesta plăcii sinodului si se invoi, era episcopulu isi tînu cuventulu.
Intre acestea transpositiunea dominieloru, alu celui episcopescu, alu monastirei, respective alu scoleloru si alu seminariului clericiloru, din administratiunea fiscului in a episcopului se facil in buna ordine si fâra dificultăţi mari.
VII. Visitatiuni canonic o.
Se intielege si nespusu de noi, câ la episcopulu Joanu Bobu in vreo 25 de ani din urma ai pastorirei sale nu a pot.utu fi vorba de visitatiuni canonice, câ ci tocma se se fia decisu densulu in etate de 70 -92 de ani a caletori pe drumuri desfundate, prin munţi si dealuri, guberuulu inse din acelea timpuri vedea cu ochi rei orice caletoria a unui episcopu romanescu afara din residenti’asa, afara numai daca’i se comanda dela curte pentu vreunu scopu orecare. Cum se intindea diecesea preste tota Transilvani’a, se aflau unele ţinuturi, in care nu se vediuse nici-unu episcopu in 50—60 de ani, si chiaru in acelea dominâ si selbataci’a cea mai mare. In comitatulu Hunedorei si in partea mun-tosa din alu Albei din dilele lui Horia nu se mai vediuse episcopu, era atunci fusese tramisu episcopulu Gerasimu Adamoviciu dela Resinariu, câ se inpace pe poporu. Dara tocma in acelea comitate si mai virtosu in alu Hunedorei curgea lupt’a cea mai inversiunata intre magiarii fruntaşi romano-catholici (latini) si intre calvini asupra confessiuniloru religiose romanesci. Calvinii alu caroru superintendente dominase absolutu 145 de ani preste metropolitu, candidandu’i elu preoţi, pu-nendu’i elu protopopi, deschidieudu’i totu elu sinodele,
*) Asia se dice pe la Clusiu la ceea ce pe airea se dice caitia, boneta.
OBSERVAT O R I U L U.____________________
Daca li	se	esplicâ omeniloru legea si
instrucţiunea ministeriala, câ le sta in dreptu a reiiuntiâ la proprietatea aceloru vii si a le lasă in proprietatea pretendentei, ei s’aru fi invoitu de siguru. Tote viile iobagesci din Gusu nu au pretiu nici de 2000 fl. si totuşi s’au licuidatu câ rescumperare de decima preste 6000 fl. v. a. !
Unu alu 2-lea casu analogu, cu celu de susu, s’a petrecutu totu in acea comuna Gusu, cu ur-rnatorele variatiuni:
Au pasitu câ pretendenţi (actori) eredii lui Borosnyai Lukâts Jânos respective Bartsay Maria, născută Borosnyai; era câ comissariu sub-prefectulu Teleky Josef, care in casulu aratatu mai susu făcuse pe advocatulu Clotildei Mockel, născută Pausz.
Cererea (insinuarea) pentru rescumperare s’a presentatu in 30 Octobre 1872 adeca cu mai multu de doi ani mai tardiu, decatu cum prescrie §. 26 art. 29. 1868 pentru presentarea actiunei la judecătoria.
In protocolulu ddto 25 Aprile 1873 compusu de comissariu cu ocasiunea primei sale esiri in comuna (fâra a fi datu de scire dmeniloru), stâ apriatu, câ omenii au facutu urmatorele esceptiuni: „câ viile sunt iobagesci;— câ proprietarii, au primitu desdaunare din fondulu tie-rii.“ Cu ocasiunea acăsta, altu ceva nu s’a facutu.
In 16 Augustu 1873 a esitu comissariulu din nou la fagi’a locului erasi pe neaşteptate, cu care ocasiune omenii m'au alesu pe mine de arbitru alu loru.
In 31 Augustu 1873 m’a invitatu comissariulu Teleky Josef la pertractare pe 3 Septembre 1873; atunci inse eu iam respunsu de locu prin espressu: câ sunt inpedecatu prin alegerea de Metropolitu, care era se se intemple in 7 Septembre 1873 si l’am rogatu, se defiga alta di de pertractare, elu inse au aflatu câ va fi mai bine se me destitue pe mine celu alesu de câtra săteni din buna voi’a loru, apoi in loculu meu a denumitu elu insusi unu arbitru plenipoteute cu manifest’a calcare a dreptului, a legei si datoriei sale, fâra a me incu-noscintiâ pe mine si pe locuitori.
Asia constituitulu sau octroatulu foru de arbitrii au esitu in 3 Septembre 1873 la faQi’a locului, si cu tote câ foştii iobagi nu au vrutu se se demită in pertractare, — au judecatu pe foştii colonii se rescumpere 48 acove (vedre unguresci = 5 vedre ardelene) cu câte 4 fl. v. a., se platesca si spessele cu 43 fl. v. a.
Câ se li se taie calea bietiloru omeni de a se folosi de remediile legali, colegiulu de arbitrii a denegatu omeniloru estradarea sententiei, a inaintatu numai de a dreptulu tote actele la tabl’a regesca, (Curtea de apellu). Aceea inse incunoscintiata prin advocatulu Dr. Racuciu pe cale telegrafica despre neaudit’a calcare de lege si spoliatiune in-vederata, prin sententi’a sa din 27 Septembre 1873 Nr. 512 au cassatu tota pertractarea, si a ordinatu
ocupandu’i ori-câte parochii si biserici romanesci ’i placeau lui, nu poteau se sufere, câ rom.-catholicii ajutati firesce de curtea imperiale si de magnaţii catho-lici, se apuce in Transilvani’a pe de asupra si prin unirea romaniloru cu biseric’a Romei se’si inmultiesca numerulu, prin urmare si autoritatea. Consiliarii catholici din gubernulu tierei formau totu-odata asia numit’a comissiune catholica, care isi arogâ dreptu de patronatu si preste biseric’a gr.-catholi6a, din care causa se si escau destule conflicte cu Blasiulu. Dara conflictele cele mai funeste pentru romani erau acelea produse prin rivalitatea senioriloru feudali calvini si catholici. In comitatulu Hunedorei se parea câ predomina calvinii, mai incoce in Alb’a cathohcii. Fiacare din ei pretindea câ in parochiile unde aveau iobagi si unii si alţii, episcopulu respectivu se hirotonesca pre câte unu cliente de ai loru; apoi cu ocasiuni de acelea se pornia si pro-selitismulu ; r.-catbolicii lucrau pentru gr-catholici, calvinii pentru greco-resariteni, atâtu cu scopu de a debilitâ catholicismulu, a face si in mani'a curtiei imperiale catholice. si totu odata câ se scape de indatorirea de a provede pe pr«joti cu asia numite porţiuni canonice sub care in Transilvani’a se intielegu agrii de semenatu si fenatie. Este adeca sciutu, câ mai alesu dela Mari’a Teresi’a incoce (1740) curtea imperiale midiulocise si storsese de sila de mila dela domnii feudali si dela comune porţiuni canonice pentru mai multe sute de preoţi gr.-catholici dela 15 până la câte 20, pe alocurea si 30 de juguri (pogone) candu din contra, pentru bieţii preoţi greco-resariteni curtea imperiale nu ingrijia de locu, si in urmarea acelei erori politice care erâ productu alu zelului seu religiosu, erau lasati la discre-tiunea calviniloru, carii până pe la 1848 mai aveau fruntea se propage grosulu neadeveru, câ doctrinele bisericei gr-resaritene aru fi identice cu cele calvinesci, si câ ambele confessiuni aru differi numai in ritu (cruce, icone, serbatori, liturgia si o suta altele).
(Va urină.)
alta cu intervenirea mea, câ arbitru din partea
OmenilOrU.	(Va urmă.)
Revista politica.
Silii iu, 23 Martiu 3t. n. 1880.
Joi’a trecuta M. S. Imperatulu au primitu intre altele si deputatiunea felicitatore, esmisa din sînulu ambeloru camere ale parlamentului ungurescu. La alocuţiunea acelei deputatiuni Imperatulu au respunsu in terminii următori:
„Multiumimu magnatiloru si deputatiloru Ungariei pentru omagial’a loru gratulare si pentru sincerele si bunele loru dorintie. Ele sunt de unu pretiu forte mare pentru Mine si pentru fiiulu meu, mostenitoriulu de tronu, pentru câ vediu in ele o noua proba a fidelei aderari si a acelei legaturi, care alipesce pe iubit’a Mea Ungaria de cas’a si de famili’a Mea. Si inpregiurarea aceea o con-sideramu câ unu fericitu indiciu, pentru sant’a aliantia ce va avea a se incheiâ, câ alegerea de anima a fiiului Nostru au cadiutu asupra nepotei fericitului Nostru unchiu, de a le cărui merite eternisate pe paginile codului de legi, isi aduce aminte cu recunoscintia si generatiunea actuala. Nu me indoiescu câ tiăr’a va intempinâ pe nepot’a cu aceeaşi simpathia, cu care l’au intempinatu pe fericitulu mosiu, iubindulu si adorandu’lu ; câ dens’a in mijloculu d-v6stra nu se va simţi câ o străină, ci va aflâ aci scump’a patria a amorului. Comunicaţi acestea dise celoru ce v’au tramisu, inpreuna cu calduros’a mea salutare regesca."
Ambele parlamente dualistice si-au luatu va-cantie de st. Serbatori. Acuma câ si pe ternpulu ferieloru de Craci unu ale Reichsratului, press’a antigubernamentala erasi au iuceputu a colportâ o mulţime de sciri nefavorabile cabinetului Taaffe. Asia se afirma câ esista o scrisa ministeriala acuta, câ miniştrii sunt desbinati intre sine si nemultiumiti cu politic’a si atitudinea presiedintelui de consiliu si altele multe.
De si foile gubernamentale desmintu tote acestea sciri, totuşi nu se pote negâ, câ situatiunea cabinetului Taaffe este forte critica si departe de a intruni elementele si conditiunile necessare, pentru câ positiunea sa se fia consolidata si politic’a sa firma si fructificatore. Nu vomu fi deci uici-decum surprinşi, deca mai curendu seu mai tardiu, corniţele Taaffe se va reintorce erasi la postulu seu de gu-bernatore in Tirolu, pentru câ se meditedie in tota liniştea, asupra causeloru si influintieloru ce au contribuitu si l’au inpedecatu, a isi inplini frumosa missiune de a inpacâ nationalitatile din imperiulu austro-ungaru.
Gubernulu d. C. Tisza, care este mai puţiiiu delicatu si scrupulosu câ acela alu comitelui Taaffe, isi continua cu poteri concentrate politic’a sa ne-crutiatore in contra nationalitatiloru neinagiare. Asia in siedinti’a din 20 1. c. ministrulu ungurescu de culte si instrucţiune au depusu intre aplaosele frenetice ale deputatiloru, pe buroulu dietei noulu proiectu de reorganisare a scoleloru medie, adeca a gimnasieloru si a scoleloru reale. Acelu proiectu de si pretinde a fi unu proiectu de reorganisare, iu realitate, nu va fi si nu este altceva decâtu unu nou atentatu de a magiarisâ si scolele, medie asia, precum s*au incercatu a o face acum unu anu cu faimosulu proiectu de lege referitoru la introducerea limbei magiare iu scolele poporale coufessionale.
Ce voru dice ore la acâsta noua mesura pa-rintesca acei Diogeni romani, cari umbla di si nopte cu felinariulu aprinsu, pentru câ se afle unu Modus-vivendi intre ultragiat’a si persecutat’a naţiune romana si intre dictatur’a terorisatore a d. C. Tisza, infricosiatulu sfarîmetoriu alu nationalitatiloru ? Respunsu la acesta intrebare ni ilu voru dâ si none si loru evenimentele viitore.
Denumirea archimandritului Dr. Silvestru Morari u de metropolitu alu romaniloru gr.-or. din Bu-covin’a a facutu o inpressiune forte buna nu numai asupra fratiloru nostrii din Bucovin’a, dar si asupra tuturoru romaniloru din monarchi’a austro-ungara. Cu atâtu mai nemultiumiti inse sunt cu acesta denumire, nemţii centralisti din Vien’a si jidanii din Bucovin’a, cari nu se sfiescu a face grele inputari si inpertinente observări comitelui Taaffe, pentru câ au avutu curagiulu nepatrioticu, de a recomandă Imperatului pe unu barbatu câ Morariu, care au comisu crim’a de a se nasce romanu si a se lupta cu unu curagiu raru si cu unu zelu neadormitu, pentru conservarea atâtu de multu periclitatului elementu romanu din frumds’a si nefericit’a Bucovina.
Noi din partene, felicitamu din totu sufletulu pe fraţii noştri din Bucoviu’a pentru acâsta denu-
OBSERVATORIULU.
83
mire, felicitamu cu căldură si cu tota sinceritatea si pe noulu metropolitu si ’i dorimu câ atotu-poterniculu D-dieu se ’i dăruiască mulţi ani de viatia, pentru câ se isi pota inplini dificil’a si sublim’a sa missiune, adeveratu apostolica, cu care l’au insarcinatu Provediuti’a divina.
In politic’a esterna situatiunea este incordata si de o sensibilitate nervosa. Principele de Bismark si-au concentratu tota activitatea sa pentru de a isolâ pe Russi'a. Circuledia combinatiuni mai multu sâu mai puţinu acreditate, câ si caletori’a mi-nistrului-presiedinte romanu J. C. Brateann la Vien’a si Berlin ar avea intre altele si acelu scopu, de a se precisa positiunea României in casulu unui con-flictu germano-russescu.
Relatiunile amicabile ce domniseră intre Franci’a si Russi’a s’au cam alteratu, in urra’a incidentului de neestradare a nihilistului Hartmann, despre care gubernulu russescu afirma, fâra câ se fi probatu pana acuma, câ elu este autorulu sâu unulu din autorii atentatului dela Moscv’a asupra Tiarului.
Angli’a se afla coprinsa de frigurile si agitaţiunile electorale pentru noulu parlamentu.
Gubernulu Italiei au datu in parlamentu de-claratiuni liuistitore pentru ingrijatulu seu vecinu austro-ungaru, din causa agitatiuniloru politice ale comiteteloru „Italiei irredente."
Mişcarea nihilistiloru din Russi’a se pare câ face o pausa asia numita „artistica", pentru câ se lase tempu dictatorelui Loris-Melicow a isi incercâ noroculu si cu esperimentele sale politienesci.
Caletori’a d. J. C. Brateann, primu-ministru alu României.
Relativii la acesta caletoria, „Press’a“ acredi-tatulu organu alu actualului ministru de esterne d.
B.	Boerescu publica inspiratulu articolulu de mai la vale, pe care ilu recomandamu onor. nostrii cetitori si cu deosebire celoru pessimisti. Acelu articolu dice:
„Organele opositiunei comeutesa in totu felulu plecarea d-lui J. Brateann la Berlin, si nu se sfiescu a afirmâ, unele in modu indoiosu, altele in modu positivu, câ acesta caletorie are unu scopu politicu, si a-nume acela de a contractâ o aliantia cu Germani’a.
Suntemu in positiune a dâ cea mai categorica desmintire unora asemenea afirmări.
Ne miramu, cum organe, cari se pretindu seriose si patriotice, inpingu spiritulu de opisitiune până a respandi si a acreditâ nisce fapte, de caii nu aru potea profitâ de câtu acia, cari dorescu a vedea incurcata si compromissa positiunea politica a tierei. Daca celu puţinu aru avea nisce fapte, nisce probe, pe cari se se sprijinesca asemenea aserţiuni, inca amu mai intielege tactic’a; ea ar potea fi macaru scusabila. Inse nici unu altu faptu nu esista de câtu acela alu caletoriei primului ministru.
Ei bine, pe ce se basesa opositiunea, spre a trage asemenea conclusiuni din acestu faptu? La Berlin se discuta astadi aplicarea conventiunei nostre pentru rescumperarea calibru ferate; este, adeca, in jocu unu interessu romanu de 245 milione franci. Ce lucru anormalii si neobicinuitu este de a vedea pe presiedintele consiliului câ merge si elu la fati’a locului, candu unu asemenea mare interessu este in jocu, pentru a contribui la cea mai repede esecutare a acestei conventiuni ? Până ce ea nu va fi inca inregistrata la Tribunalu, nu se pdte considerâ câ complectu formata. Nu este ore logicu, si prea naturalu, câ, pe langa comisarii noştri, se merga si ministrulu, care, câ presiedinte, are si cea mai mare respundere, spre a stărui câ acâsta înscriere in registre se se pota face câtu mai iute si mai regulatu ?
Daca, dintr’o intemplare ore care, daca din caus’a intrigeloru de bancheri, cari potu esistâ la Berlin, câ si pretutindenea, nu s’ar potea face inscrierea in registrulu dela Tribunalulu din Berlin, nu ar fi fostu totu opositiunea care ar fi strigatu, câ miniştri au fostu negligenti, câ nu s’au dusu nici unulu din ei la fati’a locului spre a priveghia si a grăbi operaţiunile esecutarei ? Acum inse, câ primulu ministru isi indeplininesce o datorie elementara, ce ’i este inpusa in fati’a unui interessu de 245 milione, eta totu opositiunea câ critica acesta, si acusa, si calomniâsa pe ministru cu scopuri politice si ascunse!
Noi inse, precum amu mai spusu si alta data, repetamu si acum, câ gubernulu nostru nu are nici se prejudice fiitoriulu, nici se’si perdia libertatea sa de acţiune. Elu are se observe, se’si mantîna positiunea care s’a creatu tierei prin tractatulu din
Berlin, se stea in reserv’a cea mai respectudsa câtra tote poterile, si se ascepte evenimentele. Natur’a actiunei sale fiitdre va depinde de aceste evenimente si de interessele ce voru fi in jocu. Inse, in tdte caşurile, repetamu si astadi: acţiunea unui gubernu romanu, cu minte si prudentu, nu pote fi de câtu de defensiva si de conservarea po-sitiunei creata noua prin tractatulu dela Berlin. Cu modulu acesta, nu potemu fi unu motivu de nelinisce si de amenintiare pentru nimeni. Nu prin aliantie anticipate si secrete — alu caroru secretu nu pote durâ de câtu câte-va dile — se apera interessele si esistenti’a unui poporu micu, si care tine la a sa conservare, ci prin o atitudine prudenta, demna si otarîta, de a sta in limitele tractateloru si ale acelei conservări.
Opositiunea inse cu bogatulu seu arsenalu de arme tocite, este libera a ne aliâ, candu cu lig’a balcanica, c:mdu cu Austri’a, candu cu Germani’a. Aceste juvenile ale sale jocuri devinu neofeusive in fa ti‘a realitatii. Ele nu potu schimba aceea ce esista, adeca politic’a gubernului: care este cea. naţionala si cea tradiţionala."
(„Press’a").
A septea adunare generala ordinaria a institutului de creditu si de economii „Albin’a“,
tînuta in 19 Martin st. n. 1880.
Presiedintele societăţii dmilu Jacobu Bologa deschide adunarea la 10'/* ore inainte de anbdi, constata presenti’a a 30 acţionari, carii represinta 178 voturi, cum si câ sunt depuse cu totulu pentru participare la acesta adunare 684 acţiuni; denu-mesce in sensulu §. 25 din statute pe Dd. Dr. J11 a r i u P u s c a r i u si Dr. A u r e 1 u B r o t e de notari, era de scontatori pe Dd. Constantinu S t e z a r u si Dr. Joşi fu Hodosiu si declara adunarea in sensulu §. 26 din statute de constituita.
In sensulu publicatiunei de convocare dtto 24 Januariu 1880 presiedintele pune la ordinea dilei raportulu anualu alu directiunei. Directorulu ese-cutivu d. Visări o nu Romanu dâ cetire acelui rapoitu in urmatoriulu coprinsu:
Onorabila adunare generala! Ineepemu raportulu nostru asupra gestiunei anului 1879 — alu septelea in vieti’a societăţii nostre — cu inbucuratorea constatare, câ resultatele operatiuniloru in acestu periodu sunt ndue probe pentru prosperitatea crescenda a institutului nostru.
Referintiele generale ale piatiei de bani din anulu trecutu ne au creatu o situatiune noua — manifestata in abundanti’a constanta de capitale. Acesta inse ue-a ingreunatu investirea fructiticatore a fonduriloru nostre. De trei ori in cursulu anului amu trebuitu se reducemu interessele la depuneri. Din aceeaşi causa, creditulu de reescomptu alu institutului a remasu mai in totu anulu nefolositu, era contulu efecteloru, după cum arata bilan-tiulu a crescutu.
Cu tote aceste ve veţi convinge d-loru acţionari, câ resultatele obtînute anulu trecutu sunt mai mari, decâtu in ori care din anii precedenţi.
Situatiunea mai susu descrisa si-a avutu inse si partea ei buna, ea a fostu favoritore emissiunei scrisu-riloru funciari ale institutului nostru, si câ se potemu incepe acesta operaţiune inca iu primele luni ale anului 1880, amu separatu in bilantiulu ce ve presentamu astadi, fond ulii de garanţia de fl. 200,000 alu scrisuriloru fondări prescrisu in §. 4 alu articolului de lege XXXVI din anulu 1876 si in §. 97 alu statuteloru nostre.
Prin acesta inse vedemu astadi realisata principal’a intentiune a initiatoriloru societăţii nostre, espressa in programulu loru din lun’a Juliu 1871, curaşi a dorintiei manifestate in actele adunariloru nostre generali de atunci incoce mai in fia-care anu.
Credemu, câ prin acesta noua resursa, capitalele cerculante ale societăţii nostre se voru inmulti in veni-toriulu de aprope in proportiuni mai mari câ in trecutu, si câ institutulu nostru va fi in stare a multiurai in mai mare inesura trebuintiele de creditu agricolu Ia poporulu nostru.
Premitiendu aceste, ne luamu voia a espune in cele urmatore tabloulu situatiunei singuraticeloru râmi de operaţiune in periodulu gestiunei nostre :
I.	Depuneri.
Cu finea anului 1878 erau la institutu
566 depuneri in suina de................ti. 485.522.75
In decursulu anului 1879 au mai urmatu
370 depuneri in suma de.................fl. 491.609.62
astmodu totalulu acestui ramu iu 1879 a fostu de
936 depuneri iu suma de.................fl. 977.132 37
din aceste s’au radicalii in decursulu anului
261 depuneri iu suma de.................îl. 383,838.95
remanendu starea loru cu 31 Decembre 1879 de
675 depuneri in suma de.................fl. 593,293 42
cu 107,770.67 mai mare câ in anulu trecutu.
II.	Escomptidu de schimburi.
Starea portfoiulu nostru cu finea lunei Decembre 1878 a fostu de 2236 schimburi in valore de .	.	.	. fl. 609,073.50
in decursulu anului 1879 s’au escomptatu
4301	schimburi	in	suma de	.	.	.	.	fl.	1.175,515.29
deci starea totala a portfoiului in 1879 a fostu de
6537	schimburi	in	valore de	.	.	.	.	fl.	1.784.988.79
din aceste au esitu in decursulu anului
4552	schimburi	in	suma de	.	.	.	.	fl.	1.210,778.06
remanendu starea portfoiului cu finea anului 1879 de	.
1985	schimburi	in	valore de	.	.	.	.	fl.	574.210 73
cu fl. 34,862.77 er. mai mica câ anulu trecutu. Acesta reducere isi afla esplicarea in desvoltarea ce s’a datu ramuriloru crediteloru ficse si inprumuturiloru ipotecari.
Pre-cuni arata bilantiulu, amu amortisatu din port-foliulu de schimburi sum’a de fl. 4,378.06 cr. câ dubiosa. Acesta inse nu e ft se privi de perdere faptica, pentru câ precum din dubiosele aniloru trecuti ne-au succesu a asigură incassarea unor’a, asia, credemu câ o parte se va realisâ si din cele de acum.
Este bine inse, câ la compunerea bilantiului societăţii nostre se îînetnu in totudeauna la principi ulu nostru de rigore si de soliditate.
III.	Creditulu opotecariu.
Inprumuturile ipotecari au stătu la finea anului 1878 din
85 obligaţiuni in suma de .... fl. 29,287.99 la caii in decursulu anului s’au
adaosu
40 inprumuturi in suma de	. .	.	.	fl.	20,617.—
starea totala in anulu 1879 a fostu de
125 iiiprumuturi in suma de .... fl. 49,904.99 In decursulu anului s’au respunsu 7 iiiprumuturi, cari inpreuna cu ratele plătite dau sum’a	de .	.	.	fl.	8,232.29
remanu deci cu 31 Dec. 1879 118 obligaţiuni in suma de .... fl. 41,672.70 cu fl. 12,384.71 cr. mai mare câ anulu trecutu.
Pe venitoru prin esmissiunea de scrisuri fonciari acesta are se fia principal’a operaţiune a institutului nostru.
IV.	Creditele ficse
au stătu la finea anului 1878 din 134 iiiprumuturi in suma de	.	.	.	fl.	57,347.20
in decursulu anului s’au mai acordatu
58 iiiprumuturi in suma de .... fl. 51,680.— starea totala in anulu 1879 a fostu de	*
192 iiiprumuturi in suma de .... fl. 109,027.20 din care in decursulu anului s’au restit.uitu
4	inprumuturi si rate in suma de . fi. 26,907.86 remanu deci cu 31 Dec. 1879 188 obligaţiuni in suma de .... fl. 82,119.34 cu fl. 24,772.14 cr. luai mare câ anulu trecutu.
V.	Reuniunile de creditu.
s’au redusu dela fl 41,426.63 cr.	in	care stare s’au
aflatu cu inceputulu anului, la fl. 36,321 50 cr., era fondulu de garanţia cu interessele lui pentru acestu restu de pretensiuni e de fl. 23,376.48 cr.
Reverimentulu cassei de preste anu a fostu urmatoriulu:
Intrate.........................fl.	1.977,587.97
Esite...........................fl.	1.985,436.47
Totalu	fl.	3.963,024 44
cu ti. 99,387.72 cr. mai mare câ in anulu precedentu.
In toti ramii de operaţiune sau realisatu prin institutu in anulu 1879 — 4411 inprumuturi in suma de fl. 1.250,344.29 cr.	(Va unnâ.)
Soiri diverse.
—	(Scrisurile fonciari ale „Albinei.") Consiliulu bursei de mărfuri si efecte din B.-Pest’a aduce la cunoscintia publica, câ s’au incuviintiatu notarea oficiosa a cursului pentru scrisurile fonciare de 100 fl., 500 fl. si 1000 fl. cu dobenda de 6°/„ ale institutului de creditu si economii „Albin’a" din Sibiiu.
—	(Noulu diariu „Luminatoriulu",) acarui aparitiune in Timisior’a o amu fostu anuntiatu la tempulu seu, si-au espedatu numerulu seu de proba, aparutu in 5 17 Martiu a. c. Până la Aprilie numitulu diariu se va tipări numai odata pe septemana, era dela Aprilie incolo d doue ori. Din partene, salutamu pe noulu diariu cu tota colegialitatea, dorindu’i succesulu celu mai compleţii. Se fia bine-venitu!
—	(Albumul u m a c e d o-r o m a n u.) Sunt rogati toti d-nii, cari au promissu colaboraţi unea la acesta carte, adeveratu monumentu de filantropia, se grabesca a tramite articolele d-loru, câ-ci preste 15 dile se va pune supt pressa, câ se apara de Pasce celu mai tardiu.
V.	A. Ureeh ia.
—	(Necrologu.) Augustinu Bela. studentu de class’a a VII gimn. a gimnasiului de stătu din Sibiiu au reposata in 1/13 Martin a. c. după unu niorbn
84-~
OBSERV
A TO R
r TT L TJ.
de 14 dile, proveniţii din prea mare incordare la studiu, in etate de 19 ani, lasandu in doliu pe iubiţii sei părinţi Joanu Bela, not. cercuale in Ghisiac’a sup. si multu doios’a sa mama Mari’a, dinpreuna cu ale sale trei sorori Anic’a, Mari’a si Rosali’a carii-lu jelescu. câ pre uniculu l'oru fiiu, respective frate.
Ininormentarea s’au faeutu in comun’a lui natale Ghisiac’a sup. in 3/15 Martiu a. c. după prescrisele ritului biserice’scu gr.-cath. pontificandu la actulu fune-brale parochulu locale gr.-cath. Joanu Velteanu, con-celebrandu inca doi preoţi din vecinătate Joanu P. Vladu din Sialdorfu si Filemonu Orosu din Vecerdu. La acestu actu dorerosu au asistatu nu numai poporulu intregu din comun’a sa, consângeni si vecini, dara pe-trunsi de dorere câtra repaosatulu si simpathia câtra părinţii sei trişti remasi, au alergatu mulţi si din comunele invecinate.
După finirea servitiului divinu, parochulu locale au tînutu una cuventare bine acomodata starei repaosatului si a familiei remase in doliu, era a dou’a cuventare fu rostita de câtra preotulu Joanu P. Vladu in termini sfâşietori de ânima, desfasiurandu atâtu doliulu parinti-loru ce isi perdura pre uniculu loru fiiu scumpu si iubitu, de care acuma se desparte — câtu si a con-sangeniloru sei si a intregei comune, care isi pusese mari sperantie consolatorie in viitoriulu seu, era intre iertatiunile îndatinate nu s’au trecutu cu vederea ono-râbilulu corpu professorale dela care au primitu insu-sirile sale nobile, isi esprima dorerosu multiamit’a sa, luandusi ultimulu remasu bunu; cu deosebire inse, multiumesce collegiloru sei pentru simpathi’a aratata in fapta prin suvenirea trimisa cu representantele Augustinu Colceriu, studente de a VI classa gimnasiala din Sibiiu.
Nu potemu retacea simpathi’a fratiesca manifestata câtra repaosatulu in domnulu si din partea junimei studiose din classele superiore ale gimnasiului amintitu, representata prin persona tinerului numitu Augustinu Colceriu, decorandu’i cosciugulu cu o cununa de flori ne-vestedir.de, ornata cu doue pantlice de catifea alba pre care stau cu litere aurite numele repaosatului, era pe cealalta: „Din partea tinerimei studiose in semnu de profunda condolentia." Totu cu acesta ocasiune trista, ajungendu conductulu funebru la loeulu menitu de in-mormentare, tinerulu studentu Augustinu Colceriu prin o cuventare .corespundietore au descoperitu înaintea multimei lacramande, dorerea ce o simte conscolarii sei pentru perderea acestui confrate alu loru sinceru, iubitu, si stimatu atâtu de collegii, câtu si de superiorii sei.
Fia-i tierin’a usiora si memori’a neuitata!
—	(Recunoscinti’a romaniloru.) Diariulu „Egyetertes" comunica cetitoriloru sei, câ intr’una din dilele trecute deputatulu Ludovicu Mocsary au primitu o frumosa distinctiune. Alegatori romani adeca, din cerculu electoralu alu Selagiului i-au tramisu o adressa forte frumosu esecutata, in semnu de recunos-cintia, pentru câ Mocsary cu ocasiunea desbateriloru din anulu trecutu, asupra proiectului de lege pentru introducerea invetiamentului obligatoriu alu limbei rna-giare in scolele poporale, au aparatu drepturile natio-nalitatiloru ne-magiare. Adress’a este compusa in limb’a unguresca, coperita cu subtscrierea a 14.000 cetatieni romani, intre cari se afla si vicariulu episcopescu Bar-boloviciu si au fostu inmanuata d-lui Mocsary prin d. de-putatu, roinanu George Popa, cunoscutulu patriotu si con-ducetoriu alu romaniloru din Selagiu.
—	(„In interesulu magiarisarei.") Precum relatedia unu diariu ungurescu, gubernulu au datu din nou ordinu severu, câ in lun’a viitore toti acei funcţionari, cari sunt aplicaţi la drumulu de feru ungurescu si inca u’au invetiatu limb’a magiara se fia demişi. Acesta scire n’are lipsa de nici unu comentariu.
—	(Emigranţi la Americ’a.) Din comitatulu Sâros in Ungari’a si cu deosebire din localităţile ce se afla in giurulu Eperiesiului, locuite in parte mare totu numai de slavi, au emigratu in tempulu din urma mai multe mii de barbati, femei si copii, apartienetori classei serace a poporatiunei. Spectacolulu ce ilu ofere aceste fiintie inbracate in sdrentie este sfasiatoriu de ânima. După ce ei si-au vendutu pe unu pretiu de batjocura tota averea loru miscatore si nemiscatore, se îndrepta in cete intregi spre gara, unde isi i-au bilete de drumu până la Hamburg. Pentru de a isi face cineva o idea adeverata despre dorulu de patria trebue se fi vediutu acele scene ce se repetiescu de mai multe ori pe septe-mana. Tatalu cu totulu desolatu binecuventa pe uniculu seu fiiu, frate inbratiosiadia pe fratele de care se desparte, sociulu cu vocea inadusita de dorere se incerca a isi consola pe femei’a si minorenii sei copii pe cari trebue se ’i lase inapoi. Se prea intielege, câ prin astfeliu de emigratiuni tier’a perde unu mare capitalu, representatu prin labore. Pe bas’a dateloru autentice se constata, câ incependu din lun’a lui Septembre a. tr. si până astadi din comitatulu Sâros au emigratu la Americ’a caip la op tu mii de pers 6 ne.
—	(Foniete.) Câ o proba a miseriei ce donmesce in comitatulu Sâros ne pote servi si urmatoriulu casu, care se relatedia din Zboro. In 6 1. c. au cadiutu acolo pe o strada o cersitore si au muritu. Caus’a mortiei au fostu precum s’au constatatu — fomea. Repaosat’a a fostu mama a cinci copii minoreni, pe cari acuma ’i aştepta aceeaşi morte tragica câ si a mamei loru, deca cum-va nu se voru află ânimi milose care se in-grijesca de ei. Acesta este in acea localitate alu treilea casu de morte, causata prin fome. Si apoi poporatiunea se nu emigredie ?
—	(Loteri’a arangeata in favorulu Sze-ghedinului inundatu) au datu unu venitu de
150,000	fl. v. a. din care 120.000 fl. este venitulu curatu, care va ajunge la distribuire. Acestu resul-tatu, dice „Szegedi Naplo", pentru aceea au remasu mai pre josu de aşteptările avute, de orece o mare parte a losuriloru n’au aflatu cumperatori.
—	(Esecutarea lui Mlodeski.) Inca din diori de diua, dice o telegrama din Petersburg, o mulţime enorma de omeni era intiesata prin stradele pe unde trebuia se treca atentatorulu Mlodeski. O parte din piatia, pe care avu locu esecutarea erâ inchisa; in midiloculu ei se redicâ esiafodulu, aveudu o inaltiine de 20 piciore aprope; lângă densulu unu stelpu mare cu lantiuri. De esiafodu atarnau doue funii subţiri, una câ reserva. Calaulu, unu fostu condamnatu, inpreuna cu trei arestaţi, câ ajutore, erâ supraveghiatu de politia. Calaulu fusese condamnatu la munca silnica pe vietia, cu tote acestea a fostu graciatu cu conditiunea. câ va îndeplini funcţiunea de esecutoru in totu imperiulu, mentînandu domiciliulu in Moscv’a. Piati’a erâ inconju-rata de câte unu batalionu din regimentulu Preobrajensky, Semenow, Ismailow, si de venatori. Printre cei presinti pe piatia se afla si generalulu Werder. Cu puţine minute mai înainte de ora 11 sosi pe piatia caruti’a cu condamnatulu, escortată de casaci. Inbracamintea lui Mlodeski erâ totu aceea din diu’a atentatului. Pe pep-tulu seu erâ legata o placa negra pe care i-se descriâ crim’a. Figur’a i erâ galbena câ cer’a, si erâ din candu in candu iluminata de unu surisu ironicu. Cu unu pasu sicuru elu merse spre esiafodu. Aci ilu asteptâ unu preotu, ale cărui cuvinte le ascultâ la inceputu cu unu surisu indiferentu. Mai in urma se mai inblindi, se inchina in tote părţile câtra publicu, sarutâ crucea si primi bine-cuventarea preotului. I-se trase apoi o scufia preste capu si preste partea superiora a corpului si in fine fu condusu susu pe esiafodu; funi’a i fu infasiu-rata in giurulu gatului si calaulu isi făcu datori’a. Lupt’a cu mortea tînu cinci minute. Pe timpulu esecutiunii fura arestaţi trei individi bine inbracati, probabilmente evrei, fiindu-câ unu tieranu afirma câ i-aru fi auditu dicendu: „Ei credu câ au gasitu unu midilocu de groza pentru noi, inse noi nu ne tememu.u
După unu patrariu de ora aprope, funi’a fu taiata si cadavrulu fu dusu spre a fi inmormentatu.
(„Romanulu.")
Bibliografia.
—	Au aparutu de subt tipariu si se afla de ven-diare la insusi autoriulu brosiur’a „Nepotulu câ unchi u“ comedia in trei acte, tradusa după Schiller de Pet ra-Petrescu. Sibiiu 1880. Pretiulu 25 cr.
De acelasiu se mai afla:
—	„Biografii române", după Grube â 50 cr. si „Mandrinu, capitanulu bandiţi loru," novela â 75 cr. esemplariulu, inclusive francatur’a.
cj
&
o
• Cura pentru erna. •
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartriticn si antireumatica
a lui	(!) 5	25
Francisca Wilhelm,
fur nncistu iu Neunkirchen (lustri’a de jom), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resnltatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneioru care puroi^za neîncetaţii, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ticatu si splina, dureriloru hernoroîdale, gălbioare, suferintieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de vonturi, incuieriloru, ale udului, polutinniloru, inpotentiei la barbati si p6iele albe la femei, morburiloru scr.ofulose, înfiaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu preiiu de 1 fl., pentru timbru si paehetare se socot.eseu lOcr.
Pentru de a se apara de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate iu mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si l. B. M i s s e lb ac h e r.
Cura pentru primavara.
Ad Nrn 216 S. ex 1879.	(11) 2—3
Concursu.
La institutele diecesane gr.-or. de teologie si pedagogie din Caransebesiu sistemisandu-se unu postu de professura pentru Agronomie cu salariu anualu de 600 fl. v. a. pentru ocuparea acestui postu se escrie prin acesta concursu cu terminu pana la 13 25 Aprile a. c. adeca pana la Duminec’a floriiloru.
Competenţii pentru acestu postu au se isi trimită la Consistoriulu diecesanu gr.-or. din Caransebesiu petiţiile instruate cu urmatorele documente:
1.	Atestatu de botezu;
2.	Atestate scolastice despre studii gimnasiale, reale sau din scolele cetatieuesci;
3.	Atestate despre studiile de agronomie;
4.	Atestate despre eventual’a praxa făcută pe terenulu agronomiei.
Caransebesiu, in 2/14 Martiu 1880.
Episcopulu diecesanu : Joanu. Popasu m. p.
Anuneiu de cârti.
Acaftistulu prea sântei nascatorie de Dumnedieu si alte Rugăciuni tiparitu cu litere, legatu finu iu piele si auritu 2.50 „	„	„ bara ion u „	4 30
Atlasu elementarii! de Istoria naturala a catorn trei do meni uri in do ie-spre-dece tabele, cu peste 25(1 figuri colorate si textu explicativii in prescurtare. Ediiiunea Ila. leg. 1.75 Balcesu X., Is'ori'a lioin tmloru su it Mihaiti V ida Vitez ilu, bros. 2 — Baritiu Q., Dictionariu unguresca-romanescu	.	.	„	3.—
Bohi Dr. loauu, Rui'giuuo» dm puncta do vedere p »li-
tico-juridico; după traducerea germ. do Silviu Rozei „	1.70
Cateehismulu calvin seu, inpusu clerului si poporului ro-mauescu suot domni’a priucipiloru Qeorgiu Rikocay
I	si II, transorisu cu litere latine după editiunea
II	tipărită in anulu 1656, insocitu de una escur-
siune istorica si de uuu glosariu de G. Baritiu „ —.60 Ceoutea Teodorii, Compendiu de geografia uuiversala. Prelucram iu usulii scoleloru medie si a preparandieloru „	1.50
(Jotrtgssbr-Lauibm-tini, fiic’a car finalului Antonelli. Roinanu prelucratu după date istorice si actele scenografice din processulu contessei Lambertiui contra moste-uitonloru cardinalului Antonelli in Rorn’a. Traducere de L. Grigoritia. 25 fascidre cu portretulu contessei „	6-25
Cretianu G., Patrie si Libertat-, poesii vechi si n6ue „	1.50
Darea de sâina asupra processului politicu de pressa alu d-lui George Baritiu redact. „Obserratoriului." In cestiunea colecteloru pentru soldaţii romani raniii „ —.25 Densusiauu Ar., Negriad’a. Epopeia naţionala. Partea auţaia in siese canturi ........	2.—
Dorulu, culegere de canturi nation. in 2 parti fiacare „ 75-— Dorulu Romanului. Culegere do canturile cele mai n6uo.
Ilustratu cU 12 gravuri xylografice .	.	.	„ 60.—
Femeile, de I. Pderzani traduct. de lunmjt/ .	.	„	25-—
Genoveva seu invingerea nevinovăţiei! O istorie memorabila si induretore pentru toti 6menii buni. Cu 6 chipuri .......... 60.—
Ghica I., Convorbiri economice 2 voi. ...	.	„	5.—
Graudea G. H., Patimele junelui Werth-r după Gothe .	„	1.—■
Grube A. W. Biografii romane, de N. Petra Petrescu .	„	—.50
Gruber Alois Dr., Antorea amicabila s4u detoriutiele ami-
ciloru intre sine, traduse de P. N. Siintion	.	„	—.25
Hahn E., Coutess'a falsa, Novela tradusa de B. V. Vermont „	1.—
Hauf W., Otbelo. Novela tradusa din limb'a germana .	„	—.45
Mauliu I., Cursa ele neutaru si gradatu de Gramatic’» romana. Etimologi'a si compositiunele	.	. „ 40.—
—	Cursu elementarii de Grainatio’a romana. Sintax’a
si Compositiuiiile	50.—
Meitani G. G., Studie asupra Constitutiunei Romaniloru sau esplicarea Pactului nostru fundameutalu. Din l luliu 1866. Fascicul’» I	.	.	.	.	„	2 50
Neinoianu Ioanu, Graiuatic’a magiara-romana	.	. „	1.S0
— Mauualu de limb’a magiara pentru scblele poporale, leg. —.45 Papiu A. Ilarianu, Independenţi’» constituţionale a Transilvaniei. Partea I. ti —. 40 cr. Partea II.	bros. —.45
—	Responsabilitatea ministeriale .	.	.	„ —.40
—	Tesuuru de monumente istorice pentru Romunia.
Tom. II, 1863 ai l>>64	•	•	•	•	.	„	3.—
Tom. III. 1865 si 1866	•	•	.	.	.	„	3.—
Petra-Petrescu, Nepotulu c4 unchiu. Comedia in trei acte,
tradusa după Bchiller ......	„ 25.-—
Poenariu Petru, Geore Lazaru si scbl'a romana, cu portretu „ —.40 Popescu N. D., Prinsonierulu rom. dela Plevna, novela contimporana. C4 premiu unu tablou. Pretiulu inel. tramilerea francata (subt legătură, .	.	.	„	1.40
—	Istori’a resbeluiui romano - russo - turc. 1875—1878 Partea I. p4ua la 30 Augustu 1877. Partea II pana la finele resbeluiui. C4 premiu ckte unu tablou.
Pretiulu inel. tramitorea francata (subt legătură)
fiaearei parti .........	„	1.40
acuma au eaitu 6 tablouri, si anume Caderea Plevuei,Luarea Rabovei, Lup‘ele dola Opanes, Bmârdan, si Trecerea armatei roin. iu Dobrogea. Din acestea se dau pentru fia care brosiura unulu c4 premiu, se eapeta inse si separam 4 8U cr. Tablourile sunt colorate, in formatu mare si esecutate frumosu.
Stefauescu N. J., Bella Istoria circasiana	.	.	.	„	—.20
Stefanelli loaftu, Catechese, trataudu Is’oria biblica a Testamoutului vecbiu. Manuala pentru Catecheti si invetiatori, pastori sufietesci, candidaţi de itive-tiatori si amicii junimei. Tom. I .	.	.	. „ 5.—
t— Catechetie’a bisericei dreptered. reser.	.	.	.	B 5.—
Sterea Sinlutiu losif, O lacrima ferbiutu	.	.	„ —.50
—	Din memoriulu lui •.....„ —.50 Teutscblander W. St., Michael der Tapfere, ein Zeit- uud
Cbarakterbild aus der Geschichte Rumănteus .	„	2.20
Vermont R. V., Blondinulu din Namur si Pasia dela Buda „ —.75
—	Plutasiulu. Naraţiune americana după Fr. Gerstacker „ —.75 Waldburg, Braud a seu nunt’a fatala. Schitia diu emi-
grareTluPDragosiu................................. —,25
•c afla de vendiare la
W. Erafft in Sibiiu.
Editorii si redactorii responsabilii: Gk Baritiu. Tipariulu lui W. KrafFt.