j Observatoriulu ese de doue ori iu
septen>*n;i, M rcnrer. si S-îmbată.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu întregii 7 fl., p? 6 luni 3 fl. C>0 or., <?usu la casa eu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisa cu post’n in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 â- sdu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
r
Ori-ce inserate.
se plateseu pe serie seu !i i.", cu litere mernuta garmoudn, ta prim'a publicare câte 7 cr., U a (ioii'a si a. trei a cate G cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la îcsau-rulu publieu.
Prenutneratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu lu Redacţia-nea Diariului
Observatoriulu"
in S i b i i u.
____u
Nr. 18.
— Sibiiu, Sarabata 1/13 Martin. —
1880.
Scole superiore de fete.
Adecă gimnasiu intregu pentru sexulu feraeiescu. Ministrulu de culte si instrucţiune ala Ungariei publica a incuviintiatu, câ cu inceputulu anului sco-lasticu 1880/1 adeca din Septembre înainte, se se deschidă si in Clusiu o scdla superiora de fete, care va trage si dela. stătu o subventiune de 3500 fl. Scdle de fete cu cate siepte classe avea până acum in tota Transilvani’a numai sasii din Sibiiu si din Brasiovu, care in anii din urma au inaintatu asia de multu, in câtu acelea se vedu asiediate in ambele cetati in adeverate palaturi, * conduse de professori si directori „cernuţi prin sita desa“, cumu se dice pe la noi. Poporatiunea mestecată rom.-catholica isi dâ pe fiicele sale pentru iuvetiatura mai multa in cele doue institute a le calugaritieloru din Sibiiu si in celu dela Alb’a-Juli’a. Romanii au scole de câte 4—5 classe pentru fetitie in Brasiovu si in Blasiu, mai mici in Sibiiu, in Nasaudu, in alte vreo cinci comune mai mari submuntene si in unele scdle de ale fostului regimentu granitiariu I.
„Kelet“ vorbindu despre noulu institutu, descrie cu profunda dorere parasit’a stare de educa-tiune superiora o sexului femeiescu cliiaru acolo in Clusiu, combate cu mania luxulu celu nebunescu, cochetari’a si vieti’a destrămata, in fine se felicita, câ de si forte tardiu, se dâ si femeiloru magiare ocasiune de a’si câştigă cunoscintie mai solide si mai demne de sexulu femeiescu, dela care depende viitoriulu natiunei; înfrunta totuodata pe barbati pentru ghiatiosulu lorii egoismu, câ-ci uita asia usioru de bun’a educatiune a femeiloru si ingrijescu totu numai de sexulu loru.
Are dreptate „Kelet" ; elu inse a uitatu ceva. Pana înainte cu 40—50 de ani se aflau in Transilvani’a chiaru si popi calvinesci, convinşi in sufletele loru, câ ar fi nespusu de periculosu pentru moralitatea femeiloru a le suferi se iuvetie scrisulu, si asia dedeau pe fetitie la scola numai câ se in-vetie a citi in limb’a loru materna, pentru câ se se pota rogâ lui D-dieu din cârti si se caute psalmi de ai lui Davidu. Asia dara cu ceva mai multu decâtu la mohamedani, carii — celu puginu pana
Foisior a „Observatoriului".
Episode din vieti’a episcopului Joanu Popp de L e m e n i.
(Urmare.)
Din caletori’a sa dela Vien’a Joanu Popp de Le-meni a venitu dreptu la Blasiu, spre a rogâ pe episco-pulu diecesanu Joanu Bobu, câ se’lu primesca la facultatea teologica si in seminariulu domesticu; episcopulu inse prevenitu mai de inainte de câtra părinţii lui si rogatu câ se de nege inplinirea dorintiei Aiului loru, ii si dete resolutiunea negativa; dara spre a’lu consola din partea sa, ilu denumi provisoru in dominiu. Acestu servitiu inse lui Lemeni ii era uritu din sufletu, si contimpuranii sei ne spunea de multe-ori câ’lu audiau dicimdu:	„Cum pote aştepta cineva dela mine se fiu
provisoru energiosu, se injuru, se inchidu si se bătu pe bieţii omeni?" In câteva luni a cunoscutu si episcopulu câ bunu cunoscatoriu de omeni, câ Lemeni cu tempe-ramentulu seu celu blandu numai de provisoru nu pote fi bunu, câ se maltratedie o lume de omeni; de aceea totu episcopulu chiamandu’lu la sine ilu indemnâ se merga la asia numit’a tabla regesca (curtea de apellu) in Mu-resiani, spre a’si face prax’a juridica si a depune cen-sura de advocatu, promitiendu’i totuodata, câ’i va porta ţote spesele. Lemeni multiami episcopului, ii dechiarâ inse susu si tare, câ elu e decisu detinitivu a se face preotu; deci daca nu va ti primitu in acesta diecesa, va cerca se’si ajunga scopulu in alfa. Din acea di episcopulu renuntiâ de a’lu mai abate dela panea unui preotu romanescu, care inainte cu 70 de ani era uscata, muceda, adesea udata cu sîroie de lacrimele familiei sale, si asia’lu primi in seminariulu domesticu din Blasiu, care pe atunci nu prea era regulatu cum este astadi, si clericii erau supusi la o vietia aspra, câ-ci li se dicea la tota ocasiuuea: Per asperu ad astra.
acuma — nu sufere pe femei se iuvetie nici macaru a citi. Esceptiuni se vedeau la magiari numai in regiunile superiori ale societatiei, la aristocraţia, unde unele dame invetiâ si latinesce, cele mai multe nemtiesce, sau in familia, dela professori si gubernante inportate, sau la Yien’a, ori si p’aci pe la Sibiiu, Brasiovu , eră inse si in acea classe destule dame, care avea totu numai sciinti’a feteloru de popi. Pe acea trepta iuferiora de cultura fu surprinsa femei’a magiara de bol’a lecturei romane-loru miserabili de rele, traduse de câtra omeni semidocţi cu sutele in limb’a materna; dra alaturea cu acelea inundară comediile si farsele străine, alese totu asia de reu, representate si mai reu pe scena. Totuodata le copleşiră modele străine, scumpe focu, inse alese in cele mai multe caşuri fora nici-unu gustu. Urmările funeste se vedu preste totu in tiera.
1	Barbati romani! Se invetiamu din erorile, câ si din exemplele bune a le altora.	Se ne
marturisimu si noi pecatulu. Prea suntemu egoişti ori-candu e vorb’a de educatiune si iuvetiatura mai multa pentru fiicele nostre. Câţiva barbati r o m a n i locuitori in Clusiu, inspiraţi de ide’a sublima si salutaria de a inaltiâ pe femeia la ran-gulu cuvenitu ei alaturea cu noi, atâtu după legile naturei, câtu si după a le evangeliei si totuodata in interessulu nostru strictu naţionale, asuda si muncescu de câţiva ani la infiintiarea unui fondu pentru o scola romanesca de fetitie acolo in locu; dara candu vedi miculu gapitalu adunaţii pana acuma, iti vine se pui ochii in pamentu. Totu.acestea reflexiuni le amu potea aplica si la câţiva barbati zeloşi din Câmpeni. Nu noi vomu ti aceia, carii se ceremu cumva inmultirea femeiloru „fii osofe“, numite la anglii si la germani Blaustrumpf, care sara bucatele de câte doue si trei ori, iti punu pe mesa carnea neferta sau friptur’a arsa scrumu, salat’a nespalata; pretindemu inse cu tota perseve-ranti’a, câ se ne crescemu femei, care se fia cumu dice poporulu. si de ruga si de fuga, si de mama si de dama, se se iuverta cu chiaile de brâu in bucataria si camara, câ si in salbne inpregiuru de ospeti, se scia comanda iu sfer’a activitatiei loru femeiesci si — se pota apretiâ vocatiunea barbati-
In acelasiu timpu baronulu Anton iu Josika isi pusese ochii pe Ioanu Lemeni si in calitatea sa de prefectu alu comitatului Clusiu, ilu destinase pentru o funcţiune. Asia densulu chiamâ la sine pe părintele lui Ioanu si aflandu dela elu câ fiiu-seu se făcuse provisoru dominale la Blasiu, cam iritatu ii dise: „fiiulu dumnitale nu e nascutu nici crescutu pentru câ se ajunga provisoru"; câ si cum ar ti voitu a dice, câ nu e uascutu spre a se face ciocoiu; „deci", adause baronulu, „spune’i se vina câtu mai curendu la Clusiu, câ-ci amu se’lu aplicu intr’o funcţiune precum o merita densulu."
Până pe la 1848 rangulu de prefectu (comes su-preinus, fdispâny) in Transilvani’a, Ungari'a si Croati’a nu era consideratu câ de funcţionarul. câ unu servitiu cu plata, din datoria, ci prefectulu era demnitariu, Dignitarius regni, representante alu suverauitatiei dom-nitoriului, in calitate de magnatu. aristocratu de prim’a ordine si mare proprietariu; in uiiele familii prefectur’a era oresicuin pe vietia si chiaru hereditaria: „Supremus comes perpetuus comitatus N. N." De aici urma. câ o simpla invitare a unui prefectu trecea de orduiu, ordo-nantia, porunca. Se prea intielege. câ betranulu Lemeni, care pe atunci se afla in funcţiune de comisariu conscriitoriu de contributinnea directa (Comissarius rectificator), incuragiatu in acelu modu de câtra br. Josika, alergă la fiiu-seu, câ»se ’i mai descria odata sortea cea miserabila a preotiloru romanescl, se’lu induplece a renuntiâ definitivu la statulu preotiescu si a se aplică la comitatu. Betranulu rugă si pe episcopulu Bobu câ se dimitta pe fiiu-seu din seminariu, unde apucase a intră. Atunci episcopulu respunse lui Lemeni betranulu acestea cuvente memorabili: „Scii ce? Lasa’lu in pace, câ-ci pote fi câ fiiu-teu e destinatu câ se ocupe candu va scaun u 1 u in care me aflu eu astadi." Din acea di Lemeni tinerulu isi recâştigă liniştea sufletesca, stete in seminariulu din Blasiu doi ani, era după aceea rogându de repetite-ori pe archiereu. acesta se invoi câ se’lu tramita pe alţi doi ani in se-minariulu din Orauea mare inpreuna cu unu altu colegu alu seu Joanu Popu, nobilu de Siomcut’a Pe atunci
loru trecuti prin cursuri scolastice de câte 10—15 ani, ajunşi apoi in posit.iuni sociali, in care cea mai infricosiata pedepsa ce i s’ar potea dictă pentru tote pecatele tineretieloru sale ar fi, câ se traga după sine pe câte o consdrta, care se stea câ o muta tocma in societăţile cele mai alese in care este chiamatu a funcţiona sau a se presentâ pe bar-batu-seu; câ-ci apoi in caşuri de acestea se nu ne miramu, daca unii tineri isi cauta socii din alte naţiuni, precum nu avemu dreptu se ne miramu, daca fiicele ndstre tremura de fric’a unora peţitori trecuti prin scole, dara badarani si brutali in por-tarile loru.
Alterius sic altera poscit opem res et conjurat amice.
Se nu ne mai ocupamu numai câ dilettanti de crescerea femeiloru nostre, câ se nu platimu odata cu vieti’a nostra naţionale egoismulu nostru. Din câte fonduri de ale cleruriloru de ambele confessiuni s’au publicaţii de câţiva ani ineoce, amu potutu vede cu totii, câ ne sta forte reu a ne totu vaierâ, sau cum dice asia de nemeritu episcopulu Popasu, a ne „milogi" la tota lumea, totu numai de saracia. Daca cierurile nu dispunu inca* de capitaluri cu diecile si cu sutele de milione, au inse deja cu milionulu si cu sutele de mii, numai doue diecese sunt sara ce:	Celelalte potu se’si
inpartia veniturile asia. in câtu se susţină in fiacare diecese celu puginu câte o scola confessionale centrale de fetitie, de câte 5 pana la 7 classe; preste acesta fiacare mitropolia se aiba câte o scdla pedagogica buna pentru fetişi ore care dorescu a inbratiosiâ frumbs’a, de si spinos’a vocatiuue de docenţa, de professora. Cautati la escelentele progressu facutu in Romani’a cu sculele pedagogice de fetitie. Plina e tidr’a de professore, dintre care mai multe se casatorescu totu cu professori si asia intre inpregiurari anumite ale vietiei, barbatulu pote suplini pe femeia, daca nu este si a dou’a si a tvei’a collega câ se o suplinesca.
Pana candu acesta scola saracutia de fetitie in Sibiiu ? Si pana candu Oradea va mai aşteptă inmultirea fondului inceputu din colecte inainte cu vreo 10 ani pentru infiintiarea unei scole roma-nesci de fetitie ? Era din fondurile de milione
facultatea tbeologica din Oradea castigase renume prin câţiva professori erudiţi si totuodata toleranţi, remasi din asia numit’a scola Josefina, despre a caroru activitate se afla unele urme si in scrierile lui Sîncai.
După terminarea cursului theologicu in a. 1805 Joanu Lemeni fu denumitu professoru de filosofia (logica si psicbologi’a empirica) in liceu si de istori’a eclesiastica in seminariu. Câ professoru a funcţionarii numai doi ani.
II.	Parochu si protopop u. Fometea.
In a. 1807 episcopulu Joanu Bobu infiintiase cu fonduri adunate din veniturile doininiului episcopescu capitululu din Blasiu cu 7 canonici si unu notariu. Acelu fondu ilu adunase Bobu in anii, pre candu cabi-netulu Vienei cerea mereu dela episcopi, candu subven-tiuni bellice de câte 20—30 mii fl., candu câte unu sau doue escadrone de călăreţi cu cai buni si equipati in tota regul’a. La instalatiunea acelui capitula gubernulu tierei trami.se in calitate de eomissariu alu seu pe ro-manulu Ştefana Costa, nobilu de Beiusiu, unulu dintre acei consiliari, alu cărui nume se pronunţia in tota tiera cu respectu mare, chiaru si de câtra adversarii romaniloru. St. Costa servise statului Transilvaniei cu devotameutu si distinctiune din dilelu gubernatorului Samuilu Bruckenthai, era după caderea acestuia si denumirea comitelui Georgie Bânffy, Costa că consiliariu, mai apoi totuodata câ cancelari u (alu doilea rangu după gubernatoru), prin superioritatea spiritului si a caracterului seu, prin iubirea de adeveru si dreptate, prin humanit&tea, câ si prin marea sa activitate, isi castigase atâta auctoritate, in câtu elu trecea de sufletulu gubernului, care in realitate ar guberuâ t.ier’a fâra concursulu colegiloru sei. Acesta nu erâ;pism’a si ura vorbiau asia; ceea ce se intempld era numai, câ sciinti’a, logic’a si puritatea consciiutiei lui umiliâ si pe adversari. Din acesta causa gubeniatoruln Bânffy isi audia multe inputari dela aristocraţi; elu inse le respundea regulatu : i „Daţi iui dintre voi pe unu altu Costa, care se i lucre si ic nu lase câ actelj se fia coperite de pulbere
70
OBSERVATORIULU.
ale bisericei greco-orientale din Bucovin’a se nu mai ajunga niciodată câteva mii pentru o buna scdla romanesca de fetitie ? Si la reuniunea femeiloru din Brasiovu pana candu acea stare in locu a fondului? Infiintiata la 1850 acea reuniune, nu si-a potutu inmulti capitalulu in 20 de ani din urma nici câtu ilu multise in cei 4 ani de antai? Nu e de ajunsu numai a’lu administra exactu, ci se cere câ se’lu si inmultiâsca femeile natiunei; era daca cineva nu este satisfacutu cu modulu in-partirei venituriloru fondului, n’are decâtu se vor-besca sau se scria. Se dice mereu, câ brasiovenii iau partea leului din veniturile fondului reuniunei pentru scolele loru locali, dotate si de airea mai bine decatu tote celelalte. Tote acestea inse nu sunt unu temeiu, pentru-câ naţiunea se’si intorca faţi'a sa de câtra acelu fondu, care se adunase din colecte generali, făcute in tote tierile locuite de romani asia, in câtu daca fondulu nu ar fi atâtu de micu, adeca nici 40 mii florini, naţiunea intrega ar avea dreptu se pretindă inflintiare de scole din veniturile lui, câ-ci administratiunea simpla a unei averi comune, nu da nicairi in lume dreptu la vreunu monopolu. Ar fi inse si o grea vetamare a presupune asia ceva despre femeile din Brasiovu, care ori-candu au fostu informate in cugetu cur atu asupra vreunui scopu naţionale si humanitariu, au si datu probe strălucite de celu mai nobile devotamentu. Asia căuşele nesporirei fondului reuniunei trebue se se caute cu totulu airea, si cautandu-se, suutemu siguri câ se voru afla. Dara nu voiescu femeile natiunei romane fondu comunu pentru scola de fetitie ? Atunci cu atâtu mai virtosu trebue se tinda a’si forma fonduri parţiali, după provincii si tînuturi. In totu casulu una din doue trebue se se intemple; câ-ci numai atâta câtu s’a facutu până acuma pentru crescerea fetitieloru, nicidecum nu este de ajunsu.
Din Bncovin’a.
Nu numai din capital’a Cernăuţi, ci si din provincia ne vinu mereu sciri, care numai bune nu se potu numi.	Se pote câ unii omeni vedu
tote lucrurile prin ochilari coloraţi cu negru; cu tote acestea, starea lucruriloru asia cum s’a descrisu ea in doue corespondentie precedente, o constata si alţii, cum arau dice, din cuventu in cuventu, mai adaoga si altele.
După o scrisdre dela Cernăuţi din 6 Martiu n. vacantiele care isi urmara unele după altele la scaunulu metropoliei, au datu ocasiune aici, câ ori si unde in caşuri analoge, la multe dissensiuni in sinulu clerului. Si fiindu-câ acesta luatu din punctu-de vedere naţionale, este amestecatu forte tare, romani cu ruteni, asia rivalitatea, urele si de-nuntiarile urmedia pe cale firesca. Preoţii ruteni tînu multu mai tare la naţionalitatea loru decatu cei romanesci. De aici apoi se potu esplicâ multe rele, de care sufere clerulu. De candu elementulu russescu (rutenu) se inmultiesce neincetatu in Bunici rose de sioreci, câ bancnotele comitessei Toldalagi, si eu indata voiu cere denumirea unuia din voi in lo-culu lui. Pe acelu timpu in loculu lui A. Josika se făcuse prefectu alu comitatului Clusiu br. Ignatiu Ke-meny, catholicu. Acesta abusase de poterea sa silindu pe locuitorii sateloru la taiare de păduri in munţii sei, din care causa denuntiatu fiindu si datu in judecata, apoi lipsitu de acea demnitate, rusînatu si catranitu strigase in audiulu tuturora: Acestea le face numai Costa, pentru-câ valachului ar trebui se’i sucimu gfi-tulu atunci candu ilu ducu la scola. *).
Intre cei de antai canonici instalaţi in capitululu din Blasiu a fostu si Dimitrie Vaida, fratele neuitatului professoru de drepturi si secretariu guberniale Ladislau Vaida, până in a. 1807 parochu si protopopu in Clusiu. Episcopulu denumi in loculu lui Dim. Vaida, pe professorulu Joanu Lemeni. Până la Bobu nu era nici o parochia romanesca in laintrulu cetatiei Clusiului; pe aceea ce o vedemu si astadi in strad’a fenului cu casa parochiala si biseric’a din fundulu curtiei, o a fundate numai episcopulu Bobu din averea sa; se intielege inse câ pentru poporu forte puţinu, din causa câ până la imperatulu Josifu II romaniloru nu le era permisu se aiba case si cu atâtu mai puţinu biserici in laintrulu muriloru unei cetati, si chiaru până pe la 1820 numai intre greutati nespuse si după processe cerbicose erau in stare se strabata romanii gr.-catholici, era gr.-resari-teuiloru numai sub titlu de greci străini, suditi turcesci li s’a permisu se aiba câte o capella in Sibiiu >i Clusiu, inse fâra toca, fâra clopote	si	nu in	faci’a stradei, ci
in fundulu curtiei, in dosu,	câ	se nu	se	smintosca la
vederea loru naţiunile si confessiunile privilegiate, adeca câ si in Turci’a. Dotarea	parochiei	din	Clusiu nu a
fostu nici-decum strălucită,	ci	tocma	din	contra, mai
multu saraca. In acea parochia a functionatu Joanu Lemeni câ parochu si protopopu 13 ani; in aceea ilu
*) Unguresce: Ezeket esak Koszta csinâlja, mert az Olâhnak a mikor az oskolâba viszik, ki kene elebb facsarni a nyakât.
covin’a, era celu romanescu scade si pre câtu mai este, nu tine la unu locu, au inceputu a se inmulti simptomele unoru catastrofe funeste chiaru si pe terenulu bisericescu. Unii mai pessimisti voiescu se prevedia epoc’a, in care gubernulu bisericescu orthodoxu alu Bucovinei va fi după naţionalitate russescu; alţii erasi se frementa cu ide’a infiintiarei unei episcopii separate r u s s e s c i, sufragane la mitropolia; cu alte cuvente: precum in Banatu si Ungari’a romanii orthodoxi s'au despartitu cu biseric’a si cu hierarchi’a loru de şerbi, era romanii gr.-catholici din Marmati’a, Satmaru etc. de ruteni, din interesse naţionali romanesci, — asia se se intemple si in Bucovin’a.
Se dice câ s’au facutu incercari de a propaga idei de acestea la tinerime, unde inse au datu pe acestu terenu de indiferentismu absolutu. Cu totulu alte lucruri se intorcu prin capetele generatiuneloru actuali, câ-ci eta ce ne scrie unu altu a nicu de dato 22 Februariu st. v.:
„Mare e nemernici’a romanesca in Bucovin’a; adencu e somnulu in carele zăcu ai noştri; in câtrau te intorci, dai de spiritulu desbinarei si alu
inparechiarei.............Anulu trecutu se formase
pe ruinele societatiei academice Arboros’a, societatea noua Junimea. Presiediutele aceleia des-binâ pe membrii iu doue cete, din causa câ la o siedintia i s’a respinsu propunerea, câ romanii se nu ia câmpii, punendu’si chipiu roslu (căciulă roşia) pe capu. Urmara apoi certe si svedi, până ce intr’o siedintia la care au asistatu si unu comissariu alu gubernului, comitetulu dimissiouâ inpreuna cu miserulu presiedente si lasâ balta orice desvoltare ulteribra. Ne fiindu prevediutu in statutele loru tineresci nici macaru unu casu câ acesta, in care se retrage unu comitetu, partid’a ceealalta a tinerimei se adressâ câtra gubernu cu rogatiune, câ se’i permitta a’si alege unu comitetu nou. Gubernulu provinciei inse nici după o luna de dile nu le-a datu nici-o resolutiune. Presie-dentele dimissionatu avuse intru nimicu a denuntiâ in foi’a gubernamentala „Czemowitzer ZeitungK, câ societatea Junimea s’a dissolvatu cu totulu; apoi precum se spune, totu densulu insista pe langa unii consiliari dela gubernu, câ partidei contrarie se nu se acorde alegerea unui comitetu nou. Acuma consiliariulu W a t z e 1 araerintia cu dissolvarea definitiva a societatiei Junimea, din caus’a certe-loru infinite si in adeveru necalificabili ale mem-briloru ei. Eca, la ce resultate ’iau adusu — „chipiulu rosiu !“
Restulu scrisoriloru ilu supriraamu asta-data inadinsu; dara intru dorerea nostra sufletesca la vederea aceloru discordii funeste dela Cernăuţi, nu ne potemu conteni de a nu reflectâ si noi cu puţine cuvente asupra loru. Scimu câ sângele junimei cerculâdia mai iute, câ affectele devinu adesea din cause mici, destulu de furtunose. Inse chiaru si in acestea conditiuni passiunile colcăie de regula mai tare la junimea iubuibata in bine, multu puţinu mai sigura de viitoriulu seu si alu poporului
ajunseră falimentele cele mari de stătu, prin care valorea baniloru s’a devalvatu cu 80°/„; si totu acolo petrecu si anii cei teribili de fomete dintre 1815 si 1817, pre candu mii de omeni cadea morţi de fome pe drumuri si pe langa garduri, pre candu mamalig’a din coceni de papusioiu trecea de o mancare delicata. Se mai afla in vietia câte unu octogenariu, care câ scolariu vediuse pe Joanu Lemeni in Clusiu alergandu dintr’o suburbe in alt’a tota dio’a pe la moribundi, spre a’i prepară cu cele sânte pentru vieti’a de veci, unde nu este dorere, nici intristare, nu fomete si devalvare; âra candu veniâ acasa, elu si capelanulu seu Dobra (frate mai mare alu fostului episcopu dela Lugosiu), daca aflau vreo fertura de postu, bine, daca nu, moiau in apa pane sau prescura uscata si asia isi stemperau fomea. Dobra inse erâ reu de fonie, omu sanetosu si teneru, ar fi maneatu intreitu mai multu; era neavendu, se arunca la pamentu si plangea cu amaru; in fine dupace si episcopulu ’i denegase o subventiune, de care ’i cereau 30° „ dintre preoţi, Dobra iritatu isi luâ desagii de-a umeru si trecu la Oradea mare pe urm’a altoru ardeleni primiţi in acea diecese.
Pre câtu timpu a stătu Lemeni in Clusiu, elu de voia de nevoia, trebuea se faca si pe advocatulu in mulţime de caşuri Pe atunci nu erâ inai nici unu ad-vocatu de romanu prin comitate, sau care erâ, se renegâ. Cele mai multe blastematii se intemplau cu assentarile de recruţi, care erau forte dese in acelea timpuri bellice; era fiindu-câ fetiorii se prindeau cu funi’a si cu câni, intre batai si omoruri, subprefectii (solgabiraiii in des-peratiunea loru prindeau si popi tineri romanesci gr.-re-sariteni si’i aduceau legaţi la assentare, sub cuventu câ aceia „nu sunt privilegiaţi." Atunci bieţii părinţi si preo-tesele alergau la protop. Lemeni rogandu’lu câ se midiu-locesca liberarea loru Tocma in a. 1819—20 pre candu carbonarismulu isi ridicase capulu revolutionariu in Itali’a si Spani’a, se comandâ din nou in monafchi’a intrega o recrutare forte numerosa.	(Va urmâ.)
din care se trage. Formarea de partide, societăţi, cluburi separate intre junimea dela universităţi ne este cunoscuta din vechime, câ si duellele dintre studenţi academici; inse unde ? Pe la universităţi de acelea, unde se afla dela una miie pana la câte 3000 si mai mulţi asia numiţi cives, commi-litones academici, precum si pe acolo, unde ei differu nu numai după nationalitati si confessiuni, ci si după credintiele loru politice. Dara 30—40 studenţi de aceeaşi naţionalitate si confessiune, mai toti din aceeaşi tierisibra, multu puţinu de aceleaşi conditiuni sociali, ce partide politice sau sociali sau si scientifice se potu forma dintr’unu manunchiu de commilitoni ? Rernane deci numai cert’a pentru colorea chipiului. Nu ar trebui se uitamu, câ si Bucovin’a se mai afla inca totu in Europ’a si câ dora universitatea din Cernăuţi nu a fostu inpro-visata acolo numai cu scopu câ se dea ocasiune tocina junimei romanesci de a se nimici ea pe sinesi. Apoi acea mânia si furia de a se denuntiâ la gubernu, candu vreodată va dispărea din Bucovin’a ? Nici-unu criteriu mai siguru alu servilismului nu este câ rol’a denuntiantului.
Revista politica.
Sibiiu, 12 Martiu st. n. 1880.
Scirea câ principele de cordn’a R u d o 1 f s’au logoditu in 7 1. c. la Bruxelles cu principess’a S t e f a n i ’a - C1 o t i 1 d ’a, fiic’a a dou’a a regelui belgianu Leopold II a fostu primita si salutata cu cea mai viiua bucuria si satisfactiune din partea intregei poporatiuni a monarchiei austro-ungare, fâra deosebire de naţionalitate. Casatori’a viitdre a principelui de corona cu principess’a belgiana, carea d’abea este de 16 ani, au facutu dejâ o inpressiune forte buna, pentru câ ea nu va fi o casatoria de conventiune dictata de politica, ci va fi o casatoria de ânim'a, basata pe stim’a si sim-pathi’a reciproca.
Indata după confirmarea inbucuratoriului eve-niraentu interaplatu in capital’a belgiana, Maiestăţile Loru imperatulu si imperates’a, precum si principele de corona Rudolf au priraitu si mai primescu inca cele mai sincere felicitări atatu din partea dinasthie-loru domnitore străine, catu si din partea tuturoru classeloru societatiei din monarchi’a austro-ungara, precum si din strainetate.
Viitorea imperatâsa a monarchiei austro-ungare, care după mama este nepota a fostului pa-latinu alu Ungiariei archiducele Josifu si acarei sora mai mare este maritata după principele Co-burg-Gotha, domiciliatu iu Austro-Ungari’a, la venirea ei in Vien’a va fi deci primita câ o rudenia iubita, era nu câ o străină. Cei cari cunoscu mai de aprope pe jun’a principessa Stefaiii’a, o lauda forte pentru calitatile ei personale, pentru modesti’a ei alds’a si distins’a educatiune ce au primitu dela augustii sei părinţi si toti sunt de acordu, câ viitoriulu imperatu alu Austro-Ungariei nu potea face o alegere mai nimerita si mai fericita.
Fia câ acesta aliantia se se fi contractatu intr’-unu cesu bunu si bine-cuventatu de D-dieu, spre fericirea dinasthiei absburg-lotaringica, precum si spre binele intregei monarchie.
Deca ne vomu intorce privirile dela acestu inbucuratoriu evenimentu familiaru si dinasthicu, spre situatiunea interna si esterna a monarchiei austro-ungare nu vomu potea descoperi nici celu mai micu progresscu ce s’ar fi facutu spre bine. Din contra, vomu intalni aceeaşi nesigurantia in relatiunile politice interne si aceeaşi racordare a relatiuniloru politice esterne, pe care le cunoscemu si le amu iuregistratu de repetite-ori subt rubric’a acesta.
In Vien’a de si după completarea cabinet. Taaffe pare a se fi mai inblanditu passiunile politice si ori catu de linistitu decurgu desbaterile in Reichs-rath, totuşi nu se pote afirma câ domnesce o pace senina si liniştita. La prirn’a vedere s’ar parea câ este asia, in realitate inse, lupt’a intre centra-listi si federalisti decurge câ si mai ’nainte, numai cu acea singura deosebire, câ ea acuma nu face sgomotu mare, fiindu câ si-au schimbatu ambele partide tactic’a de până acuma; ele adeca au parasitu aren’a parlamentara si publicistica si porta o lupta suterana de mine, acaroru esistentia se observa numai după ce au esplodatu. Astfeliu de mine au fostu memorandele boemiloru si ale nemtiloru, scenele tumultuose ale alumniloru din seminariulu teo-logicu din Prag’a, cari au demonstratu in contra ordinului datu de a invetiâ studiele toologice si in limb’a germana, precum si desele couferentie politice, care avura locu candu in Prag’a, candu in Vien’a intre deputaţii boemi, câtu si intre cei germani.
Acestea sunt totu atatea probe, ca liniştea de astadi este numai aparenta, ca partidele se organisâdia, isi reparâdia armele, aduna munitiune si se prepara pentru lupt’a decisiva, care mai curendu seu mai tardiu trebue se urmedie. Lupt’a acesta pote fi accelerata, dar si amanata pkna mai tardiu, prin o complicatiune resboinica in afara, cu acarei possi-bilitate trebue se contedie fia-care partida.
Gratie fideliloru si bine disciplinatiloru mame-luci, d. C. Tisza lask a i vota din nou in diet’a ungara, cu o maioritate de 48 voturi, deplina încredere in gubernulu seu atatu de adencu compro-missu prin cei mai devotat! si mai fideli partisani ai sei. Acesta se pdte vedea din lungulu siru de scandale provocate din partea organeloru sale administrative, care după ce au fostu prinse cu man’a in sacu seu ck si-au vediutu de drama in lumea larga, seu ca si-au redicatu viati’a spendiu-randuse si inpuscanduse pe întrecute. Asia in tempulu din urma sub-prefectulu comitatului Tirni-siului, unu anume Ladislau ROth, după ce in decursulu funcţionarei sale de mai mulţi ani au inprumutatu (?) sume considerabile din fondulu orfaniloru alu numitului comitatu, fara câ se fia in stare a le replati, se duse la comun’a Fiscutu si se ispusca. Acesta este alu treilea sub-prefectu, sâu cum se dice pe la noi vice-comite, care isi plaţi defraudarile comise, odata cu viati’a.
Urmarea acestora triste fapte este: ck popo-ratiunea si-au perdutu tota încrederea in admini-stratiunea fonduriloru publice si se teme ck intr’o di se va tredi, ck coruptiunea organeloru administrative nu se marginesce numai la cele trei nefericite comitate ale Severinului, Carasiului si alu Timisiului, ci ca se întinde si mai departe.
Cu tote acestea opositiunea asia disa întrunită, care urmaresce scopulu de a resturna cu ori ce pretiu gubernulu d. C. Tisza si aloru sei, si a luâ ea gubernulu, este destulu de naiva a isi publica program’a sa politica, in care cere o fantastica reforma administrativa, introducerea căsătoriei civile si luarea in administrare de catra gubernulu ungurescu a fonduriloru religi-onarie si de studii. Domne fereste-ne de mai reu!
Opositiunea kossuthiana vrea adeca se refor-medie administratiunea acuma, candu nu mai au ce administra, candu coruptiunea este ajunsa la culme, candu poporatiunea emigredia iu masse. Mai vrea apoi se introducă si casatori’a civila, pentru câ se se pota legitima miile de bastardi si concubinatele, ce in părţile ungare au crescutu in proportiuni inspaimentatdre. Ar mai dori in fine, onor. opositiune a pune man’a si pe fondurile bi-sericeloru si ale scoleloru confessionale nemagiare, si in prim’a linia pe acelea ale romaniloru, pentru câ asia, magiarisarea se faca progressele dorite si aşteptate cu atata nerăbdare. Ei! dar’ nu este nebunu celu care mananca diece pâini, ci celu care ’i le da. Se încerce a isi realisâ program’a d-loru si apoi — vomu vedea la ce resultatu voru ajunge. Dar’ se nu uite, ca cup’a suferintieloru ndstre este dejâ plina, si ck lipsescu numai vre-o cateva picaturi pentru câ ea se se verse.
Din cele premisse pdte vedea si se pote convinge ori cine, care nu isi inchide ochii si nu isi astupa urechile, ck avemu forte multe cause de a fi seriosi, veghiatori si ingrijati pentru viati’a si averea ndstra naţionala romanesca.
Actualulu ministru-presiedinte d. C. Tisza ne-au spus’o din capulu locului, cu tota francheti’a ce ilu caracterisedia, ck scopulu politicei sale este si va fi de a sfarîmâ nationalitatile nemagiare. Amu avutu ocasiuui destule a ne convinge, ck deca d. C. Tisza au fostu in ceva consecinţe, apoi au fostu consecinţe pkna 1a estremu, in politic’a sa fatia cu nationalitatile. Din partea gubernului seu n’avemu deci a ne asteptâ la nici unu bine nici pe viitoriu. N’avemu a ne asteptâ inse la bine, nici din partea opositiunei si nici din partea ori cărei alte partide politice unguresci, pentru ck, ori ce partida ar fi la gubernu, ea numai asia se pdte susţinea si pdte se isi câştige majoritatea parlamentara, deca va desmierdâ siovinismulu ungurescu pe contulu nationalitatiloru trântite la părete si deca va continuâ politic’a de magiarisare.
Ori-ciue s’ar incercâ a ne probâ contrariulu, este seu unu renegatu periculosu, seu unu sofistu politicu si mai periculosu, care voiesce se speculedie pe contulu celoru mai sacre interesse ale natiunei romanesci.
Intre romani si intre elementulu magiaru, câ gubernu politicu, nu pdte esistâ altu Modus-v i v e n d i, decktu acela de sclavu si doinuu asia, cum au fostu pkna la 1848 si cum au fostu in Turci’a pkna 1» resbelulu din urina. Cei ce credu
______OBSERVATORIULU.
altcum, n’au decatu se se încerce a descoperi si a afla unu altu modus-vivendi si noi vomu fi cei d’antaii cari ’i vomu felicita, pentru ck au reuşi tu a stinge focul u prin uleiu, era nu cu apa.
Pana candu nu vomu vedea inse acdsta minune cu ochii proprii, ne reservamu legitiraulu nostru dreptu, de a ne esprimâ si apară părerile si convingerile ndstre basate pe adeverurile necontestate ale istoriei, pe faptele reale din trecutu si din presinte si in ultim’a linia, pe inversiunat’a opo-sitiuue si combatere, ce au intempinatu si mai întâmpina inca si astadi poli t ic "a de resistentia p a s s i v a, pe care o au adoptata rnaioritatea pre-ponderanta a natiunei romane, fatia cu sistemulu domnitoriu, ale cărui tendintie sunt destulu de clare, pentru câ se fia cunoscute, siratite si presimţite de intrdg’a naţiune, pe care o voru potea surprinde si seduce câ se comitia paşi greşiţi, pe care inse nu o voru potea constringe, câ ea insasi se isi subscrie sententi’a de morte si se se sinucidă.
Conspectu statisticu-sanitariu pro 1879 din cerculu Sodnei ala comitatula Bistriti’a-Nasaudu.*)
Cerculu Rodnei constitue partea nordu-orientale a comitatului, pe unu terenu muntosu de 23 m. □. Consta din 13 comune curatu romanesci, cu unu numeru de locuitori de 17648, amestecaţi numai ici cdlea cu puţine familii unguresci, armenesci, evreesci etc. Acestu tinutu are 4 scaldi de ape minerali, cu deosebite ingredientie chemice: Sânge o r z u , A n e s i u (Dombhât) A n t o n i ’a si Valea-Vinului. Iu Rodn’a-vechia este asiediatu oficiulu montanu preste minele statului. Totu in acestu opidu se afla si o scola de stătu, cunoscuta din corespondentiele jurnalistice dela 1876 incdce. Ocupatiunea poporului din cerculu intregu in genere este agronomi’a, economi’a de vite, lemnaritu si plutaritu. Esportulu de lemnăria este forte considerabile. Scândurile de resonantia de aici sunt bine primite si in tieri străine.
In loco Rodn’a vreo cktiva, mai raultu străini, se ocupa si cu esploatarea miiieloru, unii cu uego-tiatori'a. Situatiunea romantica a locului muntosu, dinpreuna cu renumitele ape minerali, in tempu de vâra, servesce si de distractiune pentru ospeti veniţi din mai multe parti ale tierei, cari voiescu reînnoirea sanatatiei si întărirea corpului.
După datele oficiose, in decursulu anului trecutu in cerculu Rodnei sau născuţii cu totulu 813 individi; barbati 386, muieri 427. Dintre aceştia sunt gr.-cath. 705, rom.-cath. 51. gr.-orientali 40, israeliti 7, alte confessiuni 10. Sum'a repaosatiloru se urca la 797; gr.-cath. 7 50, rom.-cath. 35, gr.-orieutali 40, israeliti 7, alte confessiuni 10. Sum’a reposatiloru se urca la 797; gr.-cath. 750, rom.-cath. 35, gr.-orientali 6, israeliti 3. alte confes. 3. Subtragendu mortalitatea din sum’a de nasceri, resulta unu 4* de nasceri numai de 16 inşi. S’au nascutu morţi 6. Cause mai însemnate de mortalitate au fostu: Debilitate congenitale 106, convulsiuni seu matrici 17, atrophia de prunci 15, pneumonia 30, tuberculosa 43, catarhu de intestine 20, dissen-teria 14, typlius seu lungore 42, scarlatina 23, morbili sâu chori 20, dyphtheritis 260, cho-lerina 1, crap seu siopârlaritia 22, tusa convulsiva 47, friguri puerperale 4, syphilis 1, peritonitis 2, apoplexia 22, marasmus senilis-betranetie 81, amentia 1, casus fortuitus 2, morte accidentala 11, hydrops 6, emphisema 1, cancer uteri 1. congelatio-degerare 1, hernia-vatamu 2,	anemia 1, tabes
dorsalis 1.
De si datele sunt basate mai cu sema pe constatarea inspectoriloru de morţi, fiindu nesce morburi cunoscute, cu puţina esceptiune se potu privi aproximative de adeverate. Din sumele susu-citate se dovedesce, ck numerulu celu mai insemnatu de mortalitate au devenitu din morbulu contagiosu dyphtheritis si din slabîtiune de nascere. Caus’a din urma se atribue la ocupatiunea muieriloru cu lucra greu, cari fiindu econome, in starea gravi-ditatiei adese-ori sunt espuse nasceriloru mai înainte de timpu. Caus’a betranetieloru este calculata dela 60 ani in susu; cea mai betraua persona au fostu de 84 ani. De aici urmedia, ck aveudu locuitori, occupatiune grea. nu prea ajungu mai in susu dela acea etate.
Morte violenta iu totu decursulu anului au
*) Precum faceamu in foia Asociatiunei transilvane, intocma cu aceeaşi plăcere deschidemu si colonele acestui diariu pentru articlii ce tractedia materii din sfer’a statisticei si a hygienei. Macaru de s'ani atlâ mulţi barbati de specialitate, cari se nu’si pregete a informă, precum face dn. Stoica, pe publiculu «nostru, despre oonditiunile hygienice din regiunile in care petrecu ddloru.	Red.
71
fostu numai in 2 caşuri. Aceste caracterisedia, ck tînutulu cercului este locuitu de unu poporu pa-ciuitu si linistitu, care de si au trecutu preste multe calamitati ale tempului inodernu, nu’si au schimbata natur’a sa modesta. Mortalitate mai numerdsa s’a ivitu intre persdnele dela 1—5 si 10 ani.
Sum’a repaosatiloru in acâsta etate au fostu 304, care formedia mai V2 din numerulu totale alu mortalitatiei. O dovada ck organisinulu orne-nescu in anii primi ai etatiei este mai incliuatu atatu spre morburile epidemice si contagiose, precum si spre altele de alta natura.
In decursulu anului au domnitu mai multe morburi epidemice si endemice, dintre care primulu locu ilu ocupa dyphtheritis, scarlatin’a, morbili, typhus, crup si tussa convulsiva. Aceste morburi au domnitu mai virtosu la prunci dela 1—10 si 15 ani. Au avutu estensiune epidemica in lunile de primavera si de tomna ale anului. Comunele in cari s’au ivitu au fostu: Sangeorziu romanu, Maieru, Lesiu, Rodn’a vechia si Ilv’a mare. Cu estensiune mai mare si cu decurgere mai nefavori-tbre s’au aratatu in comun’a Sangeorziu si Maieru, cari de regula mai in totu anulu formedia cuibulu diverseloru epidemii. Aci se nasce inţrebarea — ce este caus’a de tocmai aceste doue comune dintre cele mai mai mari ale cercului, sunt mai espuse morburiloru epidemice ? Caus’a principale se afla in situatiunea locului si in calitatea pamentului. Ambele comune sunt asiediate pe platoulu*) angustu aflatoriu langa marginile fluviului Somesiu. Spre nordu si sudu se estindu dealuri cu inaltime considerabile si clina (cădere) rapede, acoperite cu păduri frumose si vegetatiune bogata. Pamentulu in calitatea lui este mai multu lutosu si hurnosu, care atrage si conţine in sine mai multu tempu ume-dial’a. Primavâr’a candu se topesce nâo’a si tomii’a candu se pornescu tempurile ploidse, tota ap’a care curge de pe dealuri, aducendu cu sine mulţime de plante trecute iu putrediune, se asiedia si stag-nâdia in gradinele si curţile locuitoriloru din acele doue comune. Ulitiele si siantiurile se afla căptuşite si acoperite de apa si de tina. Aceste cu deosebire primaver’a si la inceputulu verei formâdia intru adeveru locu prea acomodatu pentru a’si cantâ broscele melodiile loru dictate de instinctulu naturale.	(Va urmă.)
Sciri diverse.
—	(N e c r o 1 o g u.) Elis’a Isacu născută Ba-lomiri, in numele seu, alu fetioriloru Aureliu, Pompiliu si alu nororei Elis’a nasc. Rosiescu, cu anima plina de dorere anuncia, cum-ck sociulu resp. tatalu, socralu scumpu
Nicolau Isacu
amploiatu ministerialu, in 8 1. c. a iucetatu a trai.
Reinasitiele pamentesci s’au astrucatu in 9 1. c. după ritulu gr. catli. in cimeteriulu Budei.
Budapest’a, 8 Martiu 1880.
Fia-i tierin’a usidra!
—	(N e c r o 1 o g u.) Basiliu Greavu, subjude reg. in Mercurea si Justin’a Greavu născută Popp, cu ânim’a infranta de durere aducu la cunoscinti’a tuturora consangeniloru, amiciloru si cunoscutiloru, ck iubiţii si neuitaţii loru copilaşi:
Valeriu Joanu, Marcu Aureliu si An’a in etate de 8, 10 si 4 ani, fiindu atacati de in-fricosiatulu morbu difteritis, si-au datu blandulu loru spiritu in manile Creatorelui, in dilele din 2 si 4 Martiu a. c.
Osamentele s’au datu eteraitatiei in dilele din 3 si 5 Martiu a. c. — după ritulu gr.-orientalu.
Mercurea, in 26 Febr. (9 Martiu) 1880.
Fatia cu o astfeliu de lovitura teribila a sor-tiei, nu esista mângâiere pe acestu pamentu, .si ori-ce cuventu ar fi prea palidu de a descrie dorerea intristatiloru părinţi. Atotu-poterniculu D-dieu se le aline jalea si se le mângâie âniraile loru!
V— (Necrologu.) In Dev’a a repaosatu in Domnulu, după grele suferintie d-n’a preotesa Elen’a Papiu nasc. Piso,
soţi’a venerabilelui protopresbiteru alu Devei d. Joanu Papiu si mama a patru copii minoreni.
Fia-i tierin’a usiora si memoria binecuventata!
—	(List’a Nr. 10) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnata, in folosulu inundatiloru.**)
*) plauu, jplaiu.
**) Cuitarile sumeloru tramise la acestu comitetu voru urma prin publicare iu diariele de aici „Observato-riulu“ si „Telegrafulu romanu“. La cerere inse, sumele se voru cuitâ si separatu.
72
OBSERVATORIULU.
Transportulu totalului din list’a Nr. 9 publicata | in Nr. 15 a. c. alu „Observatoriului“. fl. 1645.93 D. Dr. Gregoriu Silasi professoru de universitate in Clusiu ne tramite urmatdrea colecta: Dr. G. Silasi 1 fl.,
G. Pop protop. 1 fi.. B. Podoba 20 cr., J. Russu 1 fi., V. Porutiu 1 fl.,
J. Pintea 50 cr., Leontinu Popu 50 cr., V: Grozavu 30 cr., L. Nestoru 30 cr., A. Bohatielu 1 fl., J. Budai 20 cr.,
G. Vestemanu 1 fl., V. Piposiu 50 cr.,
L.	Yaida 1 fl., J. Petranu 1 fl., Al.
Popsioru 30 cr., J. Coroianu 50 cr.,
Ternav&iulu 50 cr., Dr. G. Muresianu 50 cr., Dr. Emiliu Filipanu 1 fl., cu
totulu..................................fl. 13.30
D. Joanu Tipeiu protop. in Sa-besiu tramite urmatorele colecte:	J.
Tipeiu 1 fl., J. F. Onitiu 50 cr., G.
A.	1 fl., M. Lutz 10 cr.. J. Glaser 20 cr., Cseh 20 cr., J. Oh. 50 cr.,
C.	C. 20 cr., S. B. 1 fl., Schindler 10 cr., Mimi 10 cr., A. Moga 20 cr.,
J. P. 50 cr., J. J. Cristea 20., J.
Munteanu 40 cr., David 20 cr., Deacu 30 cr., J. Muresianu 30 cr., Drusanu 20 cr., J. Dragauu 30 cr., Invegesiu 30 cr., Z. Paraschivu 1 fl., J. Carpi-nisianu 40 cr., N. Lazaru 30 cr., cu
totulu...................................fl.	9.50
Rev. Sa D. Ilie Vlassa canonicu in Blasiu tramitu ca venitu curatu alu balului filantropicu datu in Blasiu la 23 Febr. a. c. pentru ajutoriulu inundatiloru din Transilvania .	.	. fl. 196.07
D.	Dr. Joanu Moga medicu in
Sibiiu...................................fl.	3.—
Totalulu cu diu’a de astadi . fl. 1867.80 Sibiiu, 10 Martiu 1880.
Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru.
—	(Doue	baluri	in	Desiu.)	Din	Desiu ni
se scrie	cu	dat’a	de	8	1.	c.	urmatorele:	Se	nu	cugete
cineva, câ d^ca de aici nu se scrie nimica prin diarie, pe aicea nu se intempla lucruri demne a se publica, de ore-ce eta mie mi se dâ placut’a ocasiune a ve potea inpartasi, cum-câ poporulu romanu din Desiu a avutu in carnevalulu acesta doue baluri seu petreceri poporale si adeca:
I.	In 29 Febr. a. c. greco-orientalii cu dnulu pro-topopu Joanu Bodea in frunte avura dela baiu precum mi se comunica 53 fl. v. a. venitu curatu, destinatu in favorulu bisericei respective locale. Observu câ participante, câ fruntea salei Ci s mar ia era decorata cu portretele Maiestatiloru Sale, alu mecenatului Ema-nuilu Gosdu, alu archiepiscopiloru Andr. br. Siagun’a si alu Esc. sale Mironu Romanulu — si petrecerea dură cu veselie până in diori de diua. Lauda i se cuvine veteranului protopopu Bodea pentru initiativ’a luata.
II.	In 7 Maitiu a. c. gr.-catholicii in frunte cu protopopulu Joanu Vele, avura dela baiu, precum imi spuse chiaru d. protopopu, 100 fl. v. a. venitu cur. asemenea in folosulu edificandei biserici gr. cat. locale. Suma destulu de frumosa! Merita tota laud’a iniţiatorii!
Inteligenti’a n’au participatu la aceste baluri, inse la celu din urma au contribuitu cu totii rescumperandu bilete.
Ar fi de doritu, câ inteligenti’a se nu se separedie de catra poporu, pentru câ cu totii amu esitu din sinulu seu, câ astleliu inteligentia si poporu punendu umeru
la umeru, se isi edifice biseric’a inceputa si redicata numai până la tioclii.	P. M. S.
—	(Wjera Sassulici;, despre care se respau-dise scirea câ ar fi fostu prinsa in Petersburg, se afla libera si sanetosa in Genev’a, unde se ocupa cu lucrări literare, fiindu collaboratore la diariulu ultra-radicalu „Revolte", cu alu cărei redactoru primariu principele de Krapotkin, faimos’a eroina a nihilistiloru traiesce in cea mai buna intielegere. O escursiune pe care o au facutu până laZiirich se vede, câ au datu nascere ace-loru soiri, câ Wjera Sassulici ar fi parasitu Genev’a si câ a fostu prinsa in Petersburg.
—	(Despre temperamente.) Prin temperamente intielegemu starea particulara a unui individu, resultata din predominarea unui-a din marele sisteme ale organismului, care fiindu constantu si compatibilu cu sanetatea, constitue tipuri geuerale de organisatia, diferite dela unu individu la altulu.
Se admitu patru temperamente principale: 1) Tem-peramentulu sanguinu, 2) Temp. nervosu, 3) Temp. limfaticu si 4) Temp. bilosu.
Temperamentele potu fi congeuitale seu câştigate in cursulu vieţii, ele potu fi simple seu compuse.
Temperamentulu sanguinu.
Acestu temperamentu este caracterisatu prin pre-ponderanti’a sistemului circulatoriu si respiratoru. Elu este mai multu congenitalu de câtu castigatu in cursulu vieţii.
Personele de temperamentu sanguinu au peptulu forte bine desvoltatu, gtitulu scurtu si grosu, fagi’a rumena, cautatur’a viua, perulu castaniu, corpulu loru nu este prea grosu, dara forte musculosu. Tote funcţiunile organeloru se esecuta regulatu si liberu, apetitulu minunatu, digestiunea usiora si asimilatiunea completa. Ânim’a bate cu potere si respirati’a este activa, carac-terulu loru este sinceru, dara passiunile sunt forte vii.
Temperamentulu sanguinu espune la inflamaţii, hemoragii interne si la bole de ânima.
Regule igienice. Personele cu temperamentu sanguinu trebue se eviteze ori-ce escesu in mancari si beuturi. Alimentele se fia mai multu vegetale, decâtu animele, si puginu abundante. Beuturile aromatice, precum si cele spirituose sunt vetamatore.
Se recomanda multu esercitiu corporalu in aeru liberu si băile calde, inse nici odata ferbinti.
Tote emotiunile morale vii, precum: fric’a, furi’a, bucuri’a, seu intristarea prea mare, sunt periculose.
(Din Compendiulu de „Higiena" alu D. C. C. Co-dres cu.)
Bibliografia.
A esitu de sub tipariu si se afla de vendiare:
— Aritmetica. Esercitii practice cu numerii 1—100, pentru incepetorii din anulu alu douilea, de D. Dogariu si J. Dariu. Pretiulu 25 cr. loco Brasiovu.
Partea a dou’a, pentru incepetorii din anulu alu treilea cu numerii dela 1 — 1000. Pretiulu 25 cr. loco Brasiovu in librari’a romana a d. J. C. Taci tu.
In privinti’a manualeloru de aritmetica anuntiate mai susu, primimu dela d. profes. gimnasiale Dr. V a-silie Glodariu din Brasiovu urmatorele observări, asupra carora atragemu luarea aminte a toturoru ami-ciloru scolei si in specialu alu invetiamentului elementari u:
„Este in adeveru unu semnu forte inbucuratoriu, câ in fine si invetiatorii noştri au inceputu a tîne contu de progressulu, ce face invetiamentulu primariu in statele cele mari civilisate si a aplica si in scolele nostre ele-mentarie metodele, care s’au *doveditu prin sciintia si prin practica mai bune si mai raţionale. Tocmai acuma rai-a venitu in mana si partea a dou’a din „Arit-metic’a" braviloru invetiatori Demetriu Dogariu si Jonu
| Fonciâre Institutu pestanu de asigurare
| (dela 1864 pana la finea lui 1879 sub Urm’a „<§estei $ersicherungs-<£nstalt“) I
! i !
!
i
1
S
<
|
^ toi
in Budapest’a.
Capitalii in acţiuni 25,000,000 franci, egalu diece milibne fl. v. a. in auru,
din care 8'an platitu in bani gata:
12,500,000 franci, egalu cinci milibne floreni v. a. in auru.
Reservele premiiloru si pagubeloru facă circa................................... 2,500,009 floreni.
Intrările din premiile anuale făcu circa........................................ 3,000,000	„
Societatea, care face parte dintre institutele de asigurare cu capitalulu celu mai SOlidu si ca garanţiile Cele mai mari asigura pe langa cele mai liberale conditiuni si pe langa premiile cele mai eftine:
I.	contra pagubeloru causate prin foCU, fulgeru seu esplosiune la ed ficii, fabrici, masine, recvisite, mobile, marfa, capete de vite, precum si la plante de tiarina si de fenatie situate iu liberu s6u sub coperisiu;
II.	contra perderiloru de venituri cnrate escate in fabrici prin sistarea lucrarei seu la case inchiriate prin perderea chirieloru in urma unui foCU «eu a unei esplosiuni;
III. contra pagubeloru prin spargere de gâmuri, de oglindi, de ferestri, usi seu mobile;
IV. contra pagubeloru de transportu ale niarfuriloru espedate pe apa s6u pe uscatu;
V.	contra pagubeloru de grindina a ori ce feliu de producte de ale pamentului;
VI.	pe viati’a omului in tote combiuatiunile.
Pagubele intemplate se constatesa iu modulu celu mai culantu si se platescu câtu mai in graba. (Institutulu pestanu de asigurare a piatitu de candu esista pentru pagube 22 milione floreni).
Direcţiunea:	conte Marcu Pejacsevich, presiedinte; Frideric baron de Kochmeister, Antonie de Laczko, vice-presiedinti;
membrii directiunei: Adolf Aebly. Caroi G. Feldmann, Carol Figdor, Dr. Eduard Loisch, conte Ged-on Radav jun., Adolf Schenkjun., Aloisiu Strobentz, Dr. Anton Willner, Leopold conte Wolkenstein-Trostburg* Directoru genemlu Wiihelm Schon; loctiitoriulu directorului generaiu: Carol Fuchs directoru.	(7)	2-4
!
!
!
!
\
\
J.
Dariu si am observatu cu cea mai viua satisfactiune, câ numiţii invetiatori au tînutu contu strictu de princi-piulu instructiunei intuitive, care după principiile cele mai noue pedagogice forraedia partea fundamentala a invetiamentului elementariu; — câ au observatu cu tota ingrigirea gradulu de desvoltare intelectuala alu elevi-loru si in tine, câ au acomodatu exemplele după inpre-giurarile sociale si economice ale poporului nostru. — Scurtu, nu ara destule cuvinte, prin care se recomandu invetiatoriloru nostrii acestu manualu eminentu.
Consistoriele nostre şcolare inca aru trebui se se ocupe mai cu dinadinsulu de instrucţiunea elementara, earea este bas’a societarii, se incuragiese si se spriginesca cu premii si prin recomandatiuni, pre cei ce isi aducu tributulu loru pe altariulu instructiunei publice.
Brasiovu, 17/29 Fauru 1880.
Dr. Vas ilie Glodariu, prof. gimn.
—	Dela d. A. P. P i t u c u din Jeneulu-micu pri-miramu rogarea de a face cunoscutu, câ fiindu transfe-ratu din Oradea la unu nou postu, p. t. abonaţii la traducerea sa romanesca a renumitului romanu „Atal’a" alu lui Chateaubriand, se bine-voiesca a fi cu pa-cientia pentru interaplatorea intardiare a tiparirei numitului opu.
—	îndreptar iu practicu pentru pastor ii sufletesci, va fi titlulu unei cârti, alu cărei autoru d. T i t u B u d u, concipistu episcopescu si vice-notariu’ in Gherla publicâ, si espedâ mai diîele trecute invitarea la abonamentu, in care se dice, câ opulu amintitu va tracta urmatorele materii si adeca: despre agendele personale si oficiose ale preotiloru; despre cultulu divinu, despre administrarea sacraraenteloru; despre inpedimentele de casatoria si formele de dispensări. Mai departe despre căuşele şcolare, averile bisericesci si şcolare, venitele preotiesci, docentiale si cantorale; despre relatiunile fatia cu celelalte confessiuni; despre agendele scripturi-stice ale protopopiloru si preotiloru; despre căuşele private, bisericesci si civile ale preotiloru; despre dări, ostasi, processe civile si preotiesci. Autorulu mai promite apoi totu feliulu de formulare de epistole, recurse, conventiuni, decrete, documente, contracte, protocole. estrase din legile patriei in căuşele care atingu mai de aprope preotimea, ordonantie ministeriale, cercularie diecesane si ordonantie date in căuşele mai momentuose. In tine opulu d. Titu Budu va mai coprinde si unu scurtu tractatu despre viati’a domestica a preotului, despre preotu câ invetiatoriu si părinte sufletescu, precum si esemple din viati’a preotiesca. Pretiulu 2 fl. v. a. si 10 cr. pentru porto poştei. Abonamentele sunt a se tramite directu la d. autoru iu Gberl’a.
Cursulu bursei din Vicu'a si Pest'a
in 11 Martiu st. u.
	| Vien’a	Pest'a 1
Kent’a de auru		101.55	lul.75
I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orientalu ung			79—
II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung. 			91.80	91.50
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		82. -	82.25
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . .	118.75	119—
Obligaţiuni ung. de rescuraperarea pamentului 			89.25	89.25
Obligaţiuni ung. cu clausul'a de sortire . .	—. —	88.25
Obligaţiuni urbariale temesiane .....	88 25	88—
Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire			87 50
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	88.—	S8.50
Obligaţiuni urbariale croato slavone . .	92 50	—.—
Obligaţiuni ung de rescumpararea diecimei de vinu 		91.50	91.25
Datorie de stătu austriaca in chartie . . .	71.20	71.10
Datoria de stătu in argintu ......	71.90	71.75
Rent’a de auru austriaca		86.25	85.50
Sorti de stătu dela 1860		128—	129—
Actiuui de banca austro-ung		8.14.—	830—
Acţiuni de banca de creditu ung. ....	298.60	2 8-50
Acţiuni de creditu aust.	282.50	282.50
	—• —	112.75
	—.—	—.—.
	5.57	5.53
	9.45	9.43
100 maree neratiesci		5805	58. -
Seghedinu.
1876.
pmtiu iu«ul«.
CLOPOTE
DE T6T A MĂRIME A
pe langa ficsarea prealabila a sunetelor:: loru.
Cu deosebire recomanda clopotele găurite, inventate d<^ densulu, alu caroru sunetu este mai josu decâtu alu celoru de constructiunea vechia si care, fiindu de 100 punţi, sunt asemenea celoru de 140 punţi de constructiunea vechie.
Se afla totudeauna in depositu clopote, dela marimea cea mai mica până la 50 chilogr., precum si de proasce portative si de mana.
Se recomanda pentru comande câtu de multe
Antonie Novotny
(4) 7-12	in Timisiora.
Editorii si redactoru responsabilii: Gr. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.