Observatoriulu eşe de done ori in septemana, M reur^a “i Saiiibat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe I ann intregu 7 fl., pe ti luni 3 ti. 50 er., dusa la casa cu 1 ti. mai mnltn pe arm; — trimisa cu pnst’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fi., pe G luni 4 fi. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 ti. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.	. •"'TT"'-
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s6u linia, Vii litere merunte garmondu, la prim’n publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin asscxnatinnilo poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in S i b i i u.

Nr. 15.
-— Sibiiu, Mereuri 20 3 Martin.
1880.
Critic’a noului proiecta de lege agraria.
(De unu altu jurisconsultu.)
(Urinare.)
Nici atunci, candu in tier’a nostra ar esista sistemulu adoptatu in Prussi’a, — unde nime nu pdte ajunge la una positiune mai iualta, pana ce n’a servitu câ functionariu administraţivu si jude-catorescu in tote ramurile — nici atunci nu ar potea consimţi câ acdsta afacere se se increda functionariloru administrativi; cu atâtu mai puţinu se pdte invol aici, in acestea tieri, candu este prea bine cunoscutu, câ parte mare din subprefecti, necum se aiba praxa juridica, necum se fia studiaţi la vreo facultate juridica, dara le mai lipsescu cu totulu inca si alte calificatiuni absolutu necessarie la regularea celoru mai delicate cestiuni agrarie.
S’a facutu in anulu 1862 incercare cu judecătoriile dela comitate, compuse in partea cea mai mare din jurişti; dara nici acelea n’au corespunsu; parte le-au lipsitu calificatiunea, parte fiindii aleşi câ si solgabiraii, au fostu dependenţi dela alegatorii loru, proprietari nobili cea mai mare parte, cari totu-odata sunt in processu cu comunele rurali; prin urmare poporulu n’avea incredere in acei judecători. S’au intemplatu câ la commassari dejâ efectuite cu mari jertfe si şpesse, de si intraseră in potere de dreptu, totuşi cuiva s’a vediutu silita a anullâ tota afacerea si a ordinâ, câ operaţiunea intrega se se incepa din nou, cu alte spesse enorme si cu pierdere infricosiata de timpu.
Multe esperimente s’au facutu in priviuti’a regularei urbariale. In anulu 1858 s’au infiintiatu tribunale urbariali speciali, de si tribunalele ordi-narie de pe timpulu acela au fostu la inaltimea chiamarei loru.	In 1862 căuşele urbariali s’au
datu pe manile asia numiteloru sedrii de comitatu, acelea inse delaturandu-se, in anulu 1868 era s’au infiintiatu tribunale urbariale, cari au stătu pana in anulu 1872.
Chiaru acestea incercari a le diverseloru gu-berne de sub diverse sisteme, de a regula cestiunile urbariali in Transilvani’a, ne spunu mai respicatu decâtu tote sofismele feudaliloru, câ ele sunt cele mai complicate, mai grele si mai spiuose dintre
tote cestiunile agrarie câte au existatu si mai exista in Europ’a, prin uimare câ daca atâtea serii de tribunale sistemisate in tota regul’a, compuse din barbati speciali in materia, nu au fostu in stare se le reguledie, inpaciuesca si curme odata, funcţionarii dela administratiunea politica, adeca subprefectii (solgabiraii) in locu de ale reguli, le voru incurcâ si mai reu decâtu sunt ele incurcate până astadi, sau câ nici se voru apucâ de ele, din simpla causa, câ acelea organe administrative sunt si pana acuma preste rnesura incarcate cu o mulţime nenumerata de alte agende, atâtu de acelea care se tînu strinsu de resortulu loru, câtu si de acelea, pe care miniştrii le incarca in spinarea loru din lipsa de alţi factori administrativi.
A dou’a intrebare asemenea s’a respunsu negativi. Nu se pdte câ foştii iobagi se fia siliţi a purtâ si ei spessele regularei; acdsta n’ar fi nici dreptu, nici oportunu, nici executabilu. — Dreptu nu e, câ poporulu care e silitu prin partea contraria a purtâ unu processu de regulare, care ilu costa inpreuna cu dilele de lucru si carausitulu pre care ei le facil gratis cu ocasiupea mesuratului prin ingenieriu, cu autenticarea mesuratului, cu pretiuirea si classificarea hotarului, si cu autenticarea acestui elaboratu, cu compunerea planului de inpartire, si autenticarea lui, cu escinderea, dislocarea si autenticarea planului, si in fine cu predarea in posessiune, cheltuescu sume enorme. — Tote aceste costa pe foştii iobagi vre-o doue mii florini. — Acuma se le mai arunci in cârca alte
2—3 mii fl. la omeni cari nu au de câtu sufletulu in 6se, credu câ n’ar fi dreptu. — Folosulu celu mai mare ilu are acela care cere commassarea, prin urmare e numai dreptu se si porte spessele. Dar’ abstragendu dela acesta, prin o asemenea rnesura insasi legea ar pune pedeca commassarei, câ-ci dela poporu —* pe care l’ar alarmâ fâra nici unu scopu — nici prin executiune nu s’ar potea stdrce sum’a receruta.
In fine ce privesce căuşele traganarei, acele sunt. multe. — Processele urbariali pretindu unu studiu vastu, o cunoscintia perfecta a legiloru vechi si noue. precumu si a relatiuniloru si drep-turiloru -feudali. Tribunaleloru regesci chiaru daca
n’aru fi inpovarate cu alte afaceri, si daca la fiesee care tribunalu s’ar afla câte unu judecatoriu deprinsu bine cu asemenea afaceri, le lipsesce timpulu fisicu. Ar trebui câ unu jude ori doui se lipsesca celu putinii câte 6 luni intr’unu anu dela tribunalu. — Nu este altu espedientu, decâtu infiintiarea de tribunale, ori comissiuni urbariali, speciali.
Nu se pote negâ, câ antipathi’a fostiloru iobagi faţia cu aceste processe adaoge la traganare; precum nu se pdte negâ, câ unii advocaţi au priviţii processele urbariali de cea mai buna vaca de mulsu, si bie de tunsu. Au fostu asemenea si judecători, cari priviau desele escursiuni cu diurne bune si cu ospetari gratis in curţile domnesci, de cele mai plăcute dile de recreatiune, de ferii, de maiales.
La tote aceste legile si anume instrucţiunea ministeriala pentru regularea processeloru, le deschide porta larga.
Aici dlu Siulutiu se provoca la mai multe representatiuni— propuse de dni’a sa si'acceptate de tribunalul u din locu, trimise la ministeriulu de justiţia cu doui ani inaintea adunarei din Dev’a, in privinti’a modificarei unoru dispositiuni nepractice din procedura urbariala.
In fine, după ce combate espunerea de motive a adunarei din Dev’a din punctu-de vedere technicu si juridicu, dice câ: prelucrarea unei noue proceduri ar fi a se concrede unei comissiuni compuse din representanti de ai fostiloru domni si ai fostiloru iobagi, omeni de specialitate, oneşti, cu reputatiune, judecători, advocaţi, ingenieri si agronomi, cari au esperiintia in afaceri de commassare. Daca s’ar iutrunî o asemenea comissiune, dsa isi susţine dreptulu a isi espune mai pe largu vederile sale.
Ce privesce întrebarea, câ concessiuuea pentru commassare se se conditionedie dela inpregiurarea, daca suplicantele va documentâ, câ elu possede V8 parte din hotaru, s’a respunsu afirmativu.
De si nu se pdte sci, care va fi fostu „raţiunea legei“ in 1854, candu s’au pretiusu 2/3, era in anulu 1868 '/2 si acuma numai V3; in fine de si se presupune câ tendenti’a este câ cu timpu
Foisior'a „Observatoriului".
Agripin’a.
Novela originala
de: Nicolae Ist rate.
(Urmare.)
II.
Nu sciu se dau sama esacta nici macaruţjCâ^mu samesiu de tienutu, de'unde pornisemu si incatrau mer-geamu. . . îmi aducu aminte numai, câ inserasemu odata pe drumulu mare; câ timpulu era forte umedu, forte rece; câ crepuscul’a promitea unu intunerecu fa-voritorli pentru hoţi câ si pentru amoresati, dara aici' decum priinciosu mai cu sama pentru calatori, cari firesee nu prea cauta aventuri de nopte si câ in sfirsitu cu indestula greutate nimerisemu la unu feliu de cârciuma, ale cărei necomoditati, vorbariti’a orandaritia, prin manierele si glumele sale te facea se le treci cu vederea. Cele antaiu complimente cu care me intimpina le insoci de	câteva note caracteristice si de-
taiate din biografi’a sa; incheindu cu promissiunea câ celu puţinii caii mei voru fi tractati omenesce.
Orandariulu din contra se parea posomorîtu, seriosu, dar totu-odata nostimu si resonabilu de minune. Interesanta sa tisionomia mărturisea câ fusese naseutu in lume pentru o sorte mai buna decâtu messeri’a pe care o practica. Si in adeveru după o lunga conversaţiune prepusulu meu se intari, câ omulu acesta era negresitu, dintre numeroşii rataciti, batuti de luna si de stele, cari se consuma adesea la intemplari in miseriele cele mai înjosite. Elu isi punea tota silinti’a se me induplece se credu, câ este multiumiţu in positiunea sa actuala., îmi descria cu talentu variatiunile ospatariei sale, inN care necontenitu se stracurâ»^ calatori de tote stările. Si intre o miie de bagatele simî povesti cum in noptea din urma popossi acolo cateva ceasuri o dama necunos-
cuta, condusa de unu grosolanu falosu in uniforma ar-nautiesca. Cum acea dama desperata in cuhne, se in-necâ in potope de lacrami si cum in fine discretulu con-ductoru, după ce se ameţi binisioru de beutura, i descoperi, câ d-neaei mai bine de cinci luni a fostu fugita cu bre-cine, câ elu se insatcinase se o smulgă din bratiele răpitori ului, cam cu scirea aceluia, si câ numai subt masc’a de instrumentu alu ocarmuirei a potutu îndeplini missiunea sa, favorisatu de singuretatea in care si-au k aflatu prad’a. Si câ in fine au adaosn cu naivitate, câ stan du cineva strambu si judecandu dreptu cunosce tota nenorocirea prisonierei sale curgetore numai din gresia^a tatalui seu, care au voitu negresitu se o vedia sfanta, curata si cuivosa câ pe tote sfintele din sinacsa-riulu calindareloru. Si câ elu simte adenca părere de reu, câ firesca subordinatiune ce caracterisedia in generalii pe purtătorii de arme. nu-lu ierta a sejnduplecâ necurmateloru rogaciuni ce-i face, de a o lasă erasi langa iubitulu ei, mai cu sama candu nu are nici midi-loce materiale cu care se’si rescurapere libertatea dela unu capitanu câ densulu. si candu nici iubitulu ei pre-tinsu nu mai este astadi intiacaratu, cum se fatiarea in dio’a in care i-au jertfitu binisioru neviuovati’a ei— Naraţiunea acesta desteptandu’mi suvenirea unei aventuri pe care o cunoscemu prin intemplare dela unu prietinu, me cufunda in nisce retlecsiuni forte obositore. Pana candu din norocire, ospetariulu relua muscatorea sa vorba in terminii următori:
xr „Astfeliu, domnule, traiescu aicea cu plăcere, ob-servandu piezisiu natur’a tuturoru calatoriloru ce se stracora prin carciuniior’a acesta, fâra a’mi osândii pruncii pe cari mi-au datu D-dieu, câ alţi părinţi des-naturati, si fâra se simtu greutatea monotoniei de aţre se plangu adesea omenii palaturiloru, si cu tote câ cea mai mare parte din dilele vieţii mele o aui petrecutu in. sgomotulu orasieloru; cu tote câ n’am intineritu aicea, unde astadi me vedu iubetranindu: dar’ nu sciu deca influinti’a etatii seu halulu societatiloru se fia caus’a de’mi păru acuma orasiele mai negre si mai reci decâtu insusi tînterimele.“
„Asta-vara trebuintiele me tramisera până la ter-gulu domnieloru vostre; dar’ ametitu de zuruitulu tra-sureloru ce furnicau pe tote stradele, innecatu de prafu câ si de ferbintiel’a si nadusiel’a aerului in care resufla bieţii orasieni, m’am intorsu acasa ca vai de mine;... câteva nopţi de-arendulu in capulu meu erâ unu mare valmasiagu, unu mare amestecu. Totu ce intalnisemu mai lucitoru seu mai ridiculu se unise inpreuna si mi se representâ intr’unu modu cu totulu curiosu. Mi se parea câ vediusemu nisce cai leşinaţi cu capele violete pe capu si cu codile de blonde si organtinu. Mi se parea câ pe tote sticlele trasuriloru vediusemu sprincene zugrăvite in fonn’a celei antaiu fase a lunei, câ mai tote bancele, canapelele si chiaru fanarele tergului semănau sulemenite, drese si văruite tocmai câ nisce me-tresse. Câ fiacare arbore erâ infustatu si incorsetatu câ o marioneta. Câ mai mulţi domnisiori se inhamasera cu horbote *) si dantele, dueeudu iu buestru nisce fae-tone inpovarate; câ unele domnisiore catu se dâ de svelte galopau seu faceau trapp mare pe intrecute.. .câ...
In tine simtiamu o cumplita confusiune in capu.
Asemenea caricaturi fantastice (posnasie) me făcură se urescu forte tergulu Domnieloru-vostre si se aflu de o miie de ori mai dulce viati’a unui tieranu, seu a unui vagabondu ratacitu, care resutia in libertate aerulu seninu si vergi nu, trăieşte in pace cu sine nisce dile curate câ undele isvoraloru si pentru simpl’a si firesca lui hrana nu are a multiami decâtu numai saltu lui D-dieu.
*
* *
Facli’a nopţii respandise acuma printre desimea noriloru o lumina obscura * preste emisferulu nostru, si eu imi urmaiu calea mai departe, cu hotarire de a me intorce altadata spre a cunosce mai deaprope misterulu acestui omu estraordinaru, deformaţii in rola de birtasiu.
(Finea va unn4).
*) Bonete, câitie.
58_________________________________________________________
se se faca comassarea in tote comunele, ori cere cineva, ori nu, de presentu totuşi ar fi se se mantîna dispositiunea legei din urma care se afla in potere.
(Finea va urma.)
Bucovin’a.
In adunarea deputatiloru din Romani’a si anume in siedinti’a din 2 Febr. ale curentei, dlu E. Glier-ghelu desvoltandu interpelatiunea sa privitoria la starea cea rea a locuitoriloru din judetiulu Dorohoîu, constata, câ, câţiva proprietari mari s’au unitu cu jidanii si cu auctoritatile judetiene câ se esploatedie, intr’unu modu cumplitu pre tieranii, cari au fostu inpinsi se-si venda chiaru si dreptulu loru de câr-ciumaritu. Dlu ministru de interne respundiendu la interpelatiunea acdsta, dice, câ deca tieranii ’si vendu dreptulu loru de cârciume, este, pentru-câ, fiindu la graniti’a Bucovinei s’au deprinsu la obiceiurile de acolo, după care cârcîum’a e in man’a jidanului, si afirma câ poporatiunea din Bucovin’a este astadi redusa la cea mai mare miseria. Tieranii romani, cari au devenitu acolo proprietari absoluţi in anulu 1848, dara fâra îngrădirea de a nu vinde pamenturile, s’au facutu victima beţiei si un’a parte mare din vechii urmaşi ai soldatiloru lui Stefauu celu mare, sunt astadi proletari la evreii, cari au cumparatu cele mai multe pamen-turi; vedi astadi prin satele din Bucovin’a pre romani muncindu, subt ochiulu evreului sdu alu nemtiului, pamenturile cari si le-au vendutu din caus’a beţiei.
Asta stare de lucruri o descrie, spunendu si căuşele ei, professorulu dela universitatea din Cernăuţi Dr. Juliu Platter in carticic’a sa:	„Der
Wucher in der Bucovina". Elu spune, la pag. 28 câ, intrebandu pre juriştii practici din Cernăuţi, cu ce scopu inprumuta tieranii' bani, a capetatu respunsulu: „câ se-si procure beutura, anume de hramuri si de alte serbatori mari, de botejuni si de ingropatiuni, cari sunt in-preunate cu mese spendide." Si la pag. 32 in-treba elu: „Nu se afla nimene, câ se-i ferâsca de datorii, se le arete sortea ce-i aştepta ? Opiniune publica nu s’a formatu prin sate, in poterea careia se scia tieranulu, câ nu-i este permissu a face mai mari spesse cu nunţile, botejunile, inmormentatiunile si hramurile (rugele), decâtu până unde’i ajungu mijlocele de cari dispune. Nu simtiescu mustrare de cugetu nemurile, cunoscuţii si amicii, candu mananca si beu, deca sciu cu siguretate, câ cas’a si pamentulu celui-ce-i omenesce, se luneca prin pântecele loru in busunariulu camatariului?"
Cine se-lu invetie mai antaiu pre tieranu, deca nu preotulu, in carele e concentrata mai tota intieleginti’a satdsca. Dara Platter dice de preotu la pag. 34: Tieranulu dâ popii crediementu numai cu ceva mai multu decâtu jidanului, din causa câ elu, tieranulu, vede prea adese, câ pop’a tinde a se inavuti si a esploatâ turm’a ce-i este incredintiata,“ „câ dela tieranu se storcu tacsele stolarie in suma indiecita, ba si insutita si câ sunt caşuri, câ preoţi dela tiera inprumuta tieranului bani cu 50% si inca cu mai multu."
Cu privire la proprietarii cei mari întreba Platter: „Au nu se cuvine, câ proprietariulu celu mare se pună pe tieranu la cale buna si se-lu ajute ? Au nu-i chiamata firesce nobilimea asta faptica, se aplice poterile sale intielesuale si morale câtu si potinti’a sa economica la radicarea, scutirea si moralisarea apropelui seu nepotintiosu si saracu ? .... Proprietariulu privesce pre tieranu, câ si mai inainte, câ una fiintia vila, indobitocita, nedemna de a fi bagata in sama. Boieriulu dela tiera, câ si tieranulu nu pote sierbi de modellu. Câ-ci elu adese este risipitoriulu celu mai mare, economulu celu mai usioru de minte. Ar greşi cine ar crede, câ inprumuturile cele mari ce le făcu proprietarii la institutele de creditu in Vien’a, ani fi intrebuintiate in regula la reforme economice de inportantia. Ressip’a nemesurata si usio-ratatea de minte ilu mâna la camatariu; inprumuturile luate cu procente forte mari si sub cele mai fatale conditiuni, le bătu la talpe si in urma, ajun-gendu la marginea perdiarii, se decidu a-si acoperi detoriele făcute cu atâta usioratate, cu unu inpru-mutu mare din Vien’a; apoi asia ruin’a se stavi-lesce pe unu timpu scurtu. La terminulu de plata elu e perdutu si proprietatea lui se esecuta câ si a tieranului. Proprietariulu ia parale inprumutu indata ce ilu inbiie cineva; câ-ci totudeauna e gata de a face detorii, nu inse a Ie si plaţi . . Proprietarii naţionali sunt mai toti forte indetoriti si nu voru scapâ de sortea prea meritata a espro-priarii esecutive, de care au fostu ajunşi acum
OBSERVATORI ULU._____________________
atâtia dintr’insii. Numai in edictele de licitatiune ale a. 1877 aflamu cinci nume cu sume mari de detorii si inca patru proprietari fâra numele de- | tornicului: 9 proprietari la licitare intr’unu anu, asta e cam destulu. In a. 1876 se aflau intre proprietari cei mari 10% jidani. Curacâ tieranulu nu pote cautâ sfatu si ajutoriu la astfeliu de domni, e siguru . . . După tote aceste nu trebue se ne miramu, câ tieranulu bucovinânu e stupidu, usioru de minte si trandavu, cumcâ, pentru desfătare scurta se laşa, se-i surpe cametariulu temeliile esistentiei sale.
In anii 1876 si 1877 au fostu puse la licitatiune 1059 de proprietari, parte de ale romaniloru parte de ale ruteniloru. Proprietăţile vendute au intratu in man’a jidaniloru, câ-ci după informările juristiloru practici (Platter pag. 45) cumperatorii la licitatiuni sunt numai jidovii, alu caroru numeru a crescutu aici in tiera dela 1850 până la anulu 1870 dela 14.581 la numerulu intreitu de 47.754.
In anii din urma mai lucra la ruin’a tieranului doue institute străine : B a n c ’a de creditu rusticalu din Galiti’a si Reuniunea de avansuri, totu de acolo.
Romani’a libera si independenta.
„La tâche de faire un grand Etat d’un petit Etat est beacoup plus difficile que celle de gouverner un grand Etat.u
Napoleon III.
„A face unu statu mare din unu stătu micu este unu lucru cu multu maidifi-cilu, decâtu acela de a gubernâ unu stătu mare." Acesta au fostu respunsulu datu din partea imperatului Napoleon III unui diplomatu strainu, cu care conversase despre politic’a italiana a comitelui Cavour, si despre care diplomatulu strainu disese, câ ar merita se gubernedie unu stătu mai mare decâtu cum erâ Piemontulu.
Ddca deci este adeverata dis’a imperatului Napoleon, câ a gubernâ unu stătu mare este cu multu mui usioru decâtu a face unu stătu mare din unulu micu, apoi, cu câtu este ore mai greu a constitui unu stătu si a i eluptâ libertatea si recunoscerea independentiei sale ?
Gratia rareloru si eminenteloru calitati ale A. S. R. Carolu I principele României, precum si marei prudentie si luminatului patriotismu alu ace-loru barbari de stătu, cari conducu astadi destinele României, acea opera dificila a fostu in fine inco-ronata de succesulu doritu. Din diu’a de 20,8 Februariu 1880 se va dat’a recundscerea României câ stătu liberu si independentu, precum si intrarea si primirea lui in concertulu stateloru europene civilisate.
Credemu si suntemu prea convinşi, câ acuma niminea, fia elu romanu seu neromanu, nu se mai pote indoui nici unu momentu, câ libertatea si independenti’a României recunoscuta d’abea astadi, au fostu rescumperata cu sângele si viati’a aceloru bravi soldaţi ai armatei romane, cari s’au luptatu câ lei in ultimulu resbelu romano-turcescu. Eroic’a si glorios’a armata romana s’au luptatu si au ca-stigatu libertatea si independenti’a patriei si a na-tiunei sale, prin victoriele reportate la Griviti’a, Opanes, Smardanu si la Plevira. Fâra participarea armatei romane in acele lupte crâncene si fâra victoriele strălucite ale stindardului tricolora romanu, esistenti’a si viitoriulu României câ stătu, ar fi fostu totu asia de nesigura, câ si aceea a unui vasu ce plutesce pe uemaiginit’a suprafatia a marei, fâra câ se scie in ce portu se va potea scuti in tempu de furtuna.
Astadi, gratia primului soldatu alu armatei romane, gratia diplomaţiei si armatei romane, celu mai siguru portu alu României este si va fi libertatea si independenti’a sa, care au fostu visulu de aura alu generatiuniloru ce isi urinara dela 1830 si 1848 incoce. Câţi au fostu inse aceia, cari se se fi asteptatu la o realisare atâtu de frumosa si de gloriosa alu acelui visu si câţi sunt aceia, cari nu au desperării nici chiaru in cele mai critice situatiuni de sortea si viitoriulu patriei loru iubite ? Voindu a fi sinceri asia, precum trebue se fia ori ce omu nepartinitoru, apoi cu dorere trebue se o marturisimu, câ numerulu acelora este forte restrensu. Pentru ce au fostu si mai este inca si astadi asia? Pentru câ cei mai mulţi atatu dincolo câtu si dincoce de Carpati sunt cu multu mai comodi decâtu se se lupte pentru binele comunu si cu multu mai egoişti decâtu se risce câtuşi de puţinu pentru patri’a si naţiunea loru. Renegaţii, cosmopoliţii precum si trădătorii nu se potu scusâ nici cu comoditatea si nici cu egoismulu, ci ei sunt pura si simplu nihilisti in sensulu propriu alu
cuventului adeca, omeni fâra patria si fâra naţiune fâra religiune si fâra morala.
Cu atâtu este deci mai mare meritulu si glori’a aceloru putini si cu atâtu mai legitime titlurile loru la recunoscintia si dreptulu loru la nemurire.
Europ’a intrdga au recunoscutu astadi independenti’a României câ stătu liberu. Acâsta este o fapta si unu evenimentu de o insemnatate atatu i de mare, in câtu nu potemu si nu ne este permisu a remanea indiferenţi fatia de elu.
Si ore ce insemnedia acea libertate si inde-pendentia a României recunoscuta la 20/8 Febr. a. c. ? Respunsulu la acesta intrebare ar trebui se ilu dea de sine mintea si ânim’a fiacarui romanu. Din nefericire inse, nu toti romanii simtu si cugeta in acelasiu modu. Este deci de lipsa a spune aceloru ce nu o simtu si cari nu o iutielegu câ: Diu’a de 20/8 Februariu 1880 este acea di, in care lumea intrega au recunoscutu, câ romanulu are o patria independenta si câ este o naţiune libera, seu cu alte cuvinte disu, câ elu acuma are cas’a sa propria si mosii’a sa propria in care dispune si pe care o pote lucrâ in tota libertatea sa. Insemnedia mai de parte, câ lumea intrdga au recunoscutu in acea di, suveranitatea politica a natiunei romane, legitimitatea gubernului seu constitutionalu si câ statulu romanu au intratu cu drepturi si da-torintie egale in concertulu natiuuiloru si alu stateloru civilisate.
In fine, recunoscerea indepcndintiei României câ stătu europenu insemnedia, câ de aci incolo vocea României va fi audita in lumea larga si câ părerile si poterile ei nu voru mai fi despretiuite câ pana acuma.
Suferintiele nostre ale romaniloru de dincdce de Carpati sunt cu multu mai mari si mai numerose, positiunea nostra cu multu mai periculosa si situa-tiunea nostra cu multu mai delicata decâtu se potemu lasâ cursu liberu ideiloru si sentimenteloru nostre câ romani. Dar’ cu câtu diferinti’a si con-trastulu este mai mare intre noi si intre fraţii nostrii de dincolo, cu atâtu este si mai profunda si mai intensiva bucuri’a nostra, pentru aceea ce si-au eluptatu si si-au castigatu ei prin propriele loru fortie. Nu ne remane deci, decâtu se le tra-mitemu sincerile si fratiescile nostre felicitări si salutari, inpreuna cu ale tuturoru amiciloru României libere si independente.
Restulu este — tăcere.
Camil u.
Corespondentie particularie ale „Observatorinlni11.
—	Din comitatulu Fagarasiului. „Urmările practice ale articolului XVIII din anulu 1879.“
Prin citatiunea dto 17 Jan. 1880 Nr. 153 esmisa din partea vicepretorului *) cercului Siarcaia dlu Kloss, au fostu provocaţi invetiatorii dela scola din Oliab’a, anume dl. Arseniu Bunea, Juouu Pop si Aureliu Timariu sub pedepsa de 50 fi. v. a. a se infatiosia in 22 Januariu a. c. la 8 ore ante merid. inaintea preturei menţionate.
Intimanduse acea citatiune numitiloru invetiatori numai in 21 Januariu, densiloru le a fostu preste po-tintia a face cunoscuta acea inprejurare la loculu competente, ba nici câ au potutu inpartasi eleviloru de scola, câ in 22 Januariu scol’a remane inchisa din motivu câ ei sunt citări la dlu szolgabirau. Invetiatorii au fostu deci necessitati a satisface strictei porunci a szol-gabiraului si au lasatu scol’a fâra invetiatoriu, in câtu copii venindu Joi in 22 Jan. 1880 au aflatu scolele închise, câ-ci invetiatorii plecaseră de dimineti’a la Siarcai’a, avendu a se infatiosia la 8 ore dimineti’a inaintea szolgabiraului.
Presentandu-se invetiatorii la vice - szolgabirau, acesta au inceputu a’i esaminâ cu tota stricteti’a din limb’a magiara, fâra de a le inpartasi motivulu din care purcede, mai pe urma le au datu la toti trei câte o tema de lucratu in limb’a magiara, pre care au fostu siliţi a o lucrâ acolo sub inspectiunea lui, si numai tardiu după amiedi le au datu drumulu.
Ore pe bas’a cărei legi si-au insusitu vice-szol-gabiraulu cercului Siarcai’a dreptulu de a examina invetiatorii din coraun’a Ohab’a si cine ’i va fi datu dreptu de a se face szolgabiraulu examinatoriu invetiatoriloru ?
—	Not’aRedactiunei. Pre câtuscimu noi, acelea , scole nu sunt confessionali, dara intrebarile puse
de dn. corespondente suna de a dreptulu si la vv. Ordi-nariate si consistorie. Acei invetiatori voru fi avutu atâta prudentia si prevedere, câ se cera acea porunca in scris u dela unelt’a cea din urma a ministrului, pentru-câ se o pota presentâ la auctoritatile eclesiastice se la tota lumea in originalu, câ-ci subprefectii si ajutorii loru in nici unu casu si in poterea nici-unei legi nu sunt competenţi se traga pe invetiatori la nici-unu examenu, din nici-o materia, era daca cumva acelu vice-ajutoriu a cutediatu in adeveru se dictedie docentiloru numai dela sinesi, globa, amenda, pedepsa de câte- 50 florini, atunci acesta ar fi o fapta teroristica, a unui
*) Ajutoriu alu subprefectului, adeca persona cea din urma in hierarchi’a administrativa politica,
OBSERVATORIULU.
tiranutiu nerusînatu, pe care auctoritatile superiori sunt obligate se’lu dea in judecata.
Fia ori cum va fi, din moraentulu in care acestu casu esi in publicitate, elu cere investigatiunea cea mai miuutiosa. După liter’a legei unguresci din a. 1870 pentru ori-ce fapte ale organeloru subalterne este res-pundietoriu in lini’a prima v.-com. comitatului cu person’a si cu averea sa. In casulu de fayia mai vine intrebarea, cil daca docenţii nu mergea pe dio’a pusa si daca v i c e-sub-prefectulu ar fi executatu câte 50 fi. dela acei docenţi, pe temeiulu cărei legi erau se fia incassati si in «e cassa aru fi intratu.
Soiri diverse.
—	(Invitare). Subscrisulu cornitetu are onore a invita prin acesta pe onoratulu publicu romanu din Sibiiu si giuru la Petrecerea cu dan tiu, ce se va dâ in sal’a dela „Imperatulu romanu" in s6r’a de 13 Martiu st. n. 1880.
Venitulu eventualii este destinatu in parti egale pentru fondulu „Reuniunei romane" de cantari din Sibiiu si pentru ajutorarea inundatiloru.
Bilete de intrare â 1 fl. de persona se voru afla in dilele de 11 si 12 Martiu dela 3—4 ore p. m. in localulu „Asociatiunei transilvane", strad’a Cisnadiei Nr. 7 si săr’a la cassa, precum si la cassariulu Reuniunei romane de cantari dlu Romulu Petri cu.
NB. Totu acolo se voru distribui si biletele pentru loge cu pretiulu de 3 fl. 50 cr. pentru logea mare, si 2 fl. pentru logea mica. Inceputulu la 8 dre sdra.
Comitetulu arangeatoru.
—	(List’a Nr. 9) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnatu, in folosulu inundatiloru.* *)
Transportulu totalului din list’a Nr. 8 publicata in Nr. 14 a. c. alu „Observatoriului". fl. 1623.93
Prin dl. St. Porutiu, parochu in Cianulu desiertu câ resultatu alu unei collecte dela următorii: d-nii Y. Pateanu 1 fl., Joanu Russu 1 fl., G. Tulbure si fraţii 1 fl., Andreica St. 15 cr., J.
Persiolu 20 cr., T. Pateanu 20 cr.,
Jl. Tulbure 10 cr., din cass’a bisericei 1 fl., St. Porutiu 1 fl., M. Porutiu 1 fl.,
G.	Andreica 40 cr., T. Porutiu 50 cr.,
G. Porutiu 1 fl., A. Porutiu 45 cr.,
D.	Fodoreanu 1 fl., din cass’a comunei 1 fl. In bucate: dela N. Tulbure 20 litre, N. Andreica 20 1., Gr. Pateanu 10 L, V. Nemeş 10 1., J. Asiuteleanu 5 1., V. Dordaiu 5 1., G. Apahideanu 5 1., A. Pateanu 5 1., V. Moldovanu 5 1., D. Fodoreanu 5 1., dela mai mulţi săteni 150 litre. Aceste bucate prefăcute in bani dau 11 fl. v. a., in
totalu..................................fl.	22.—
Totalulu cu diu’a de astadi . fl. 1645.93
Sibiiu, 2 Martiu 1880.
Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru.
—	(Cununia.) D-lu advocatu din Sibiiu Dr. Nicolau Ol ari u isi va serba cununi’a sa cu d-siora Justin’a Popoviciu Ba reia nu in 7 Martie st. n. in biseric’a gr. or. din Tergu-Mure-siului. Primesca sincerile nostre felicitări.
—	(Sportu de pathinagiu.) P. t. membrii ai reuniunei de pathinagiu din Sibiiu, cari si-au fostu datu pathinele in ingrijirea servitoriului reuniunei, sunt rogati a si le lua in 2 si 3 1. c .intre 3 si 4 ore p. m. de orece dela acestu terminu incolo nu se ia nici o garanţie pentru perderi intemplatbre.
—	(Limb’a magiara si scolele nostre poporale.) Critic’a justa si convingetoria ce face „Foi’a scolastica" din Blasiu ordonantiei ministeriale prin care ministrulu sare departe preste fatal’a lege din 1879, merita se fia cunoscuta si apretiata nu numai de câtra publiculu Touianescu, ci de câtra tota lumea civilisata. Auditi! In locu de 8 ore pe septemana, se comanda si se iupunu din 32 ore destinate pentru tote materiile de invetiatura, 25 de ore pentru limb’a magiara ! Si câ ministrulu se isi ajunga scopulu, cassedia in scolele primărie patru materii forte necessarie; reduce si limb’a materna dela 12 la 8 ore, religiunea dela 4 la 3 ore. — Nici in Russi’a mai cumplitu.
—	(Casin’a magnatiloru din B.-Pest’a.) Nu mica a fostu sensatiunea, — scrie diariulu „Egyet-
f
*) Cuitarile sumeloru trântise la acestu cornitetu voru urma prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu“ si „Telegrafulu romanu". La cerere inse, suinele se voru cuitâ si separatu.
ertes" — pe care au provocatu refusarea a trei domni cari ceruseră a fi primiţi câ membrii ai casinei magnatiloru. D-nii acaroru primire a fostu refusata prin balotagiu sunt: deputatulu romanu George Serbu,
1 fostu diriginte alu comitetului arangeatoru alu balului roma-nescu din B.-Pest’a, Ernest Latinovici si Coloman Farkas de Eor. Primulu au fostu recomandatu prin Paul Daniel, alu douilea prin Desideriu Grornan si celu din urma prin Julius Jancovici.
—	(Baiulu romanescu din Bud’a-Pest’a.) Precum cetimu in diariulu „Famili’a", apoi in celelalte foi neromane din capital’a Ungariei, balulu asia numitu romanescu au reusitu forte bine. Celu puţinu magiarii si in specialu corniţele Julius Andrâssy, fostulu ministru de esterne, pote fi forte multiumitu cu primirea ce i s’au facutu si cu gradulu de poporaritate de care se bucura la romanii aflători in B.-Pest’a. Magiarii sunt si trebue se fia pe deplinu multiumiti, ba chiaru si in-cantati, de orece balulu romanescu au avutu deose-bit’a onore a fi patronatu si de câtra inalt’a aristocraţia magiara prin coraitess’a Ecaterin’a Andrâssy si comitess’a Teleki. Satisfactiunea magiariloru trebue se fi ajunsu la culme, candu au vediutu pe damele si pe tinerii romani jocandu csardasiulu ungurescu, cu aceeaşi bravura si virtuositate câ si jocurile loru naţionale. Apoi se se mai dica de aci inainte, câ romanii din B.-Pest’a nu sunt buni patrioţi si cetatienii cei mai toleranţi, candu ei nu pregeta a jucâ la balulu romanescu totu atâtea csardasiuri câ si ardelene.
Asia se comentedia si se ilustredia politic’a na-tiunei romane prin lamur’a inteligentiei romane aflatore in B.-Best’a. Lucrurile mergu de minune bine — pentru cei cari sciu se turbure apele si se lucre cu multa desteritate in dosulu coulisseloru. S e r m a n a natiu ne !
—	(Poterea de resistentia a ghiatiei.) Urmatorele date se afla publicate in diariulu „National suisse" si pentru câ ele merita a fi cunoscute in cercuri câtu mai mari, le punemu si noi aci subt ochii lectoriloru nostrii. Candu ghiati’a are o grosime de 4 cmt. pote tînea greutatea unui orau; candu ea este de 8 cmt. o colona de infanteria pote trece preste ea, numai nu in pasu de scola. Pentru câ se pota trece cavaleri’a si artileri’a mai usiora, ghiati'a trebue se aiba o grosime de celu puţinu 18 cmt. Pentru artileri’a grea se cere 20 ctm. Dela 40 cmt. iu susu ghiati’a este in stare a purta greutăţile cele mai mari.
—	(Polygrafulu romanu) inventiune a d-lui
Const. Jennibacce, din Craiov’a, a primitu o ameliora-tiune insemnata in acestu din urma tempu, amelioratiune pe care amu constatat’o insine si care se traduce in doue avantage:	1) past’a resista mai multu usului si 2)
scrierea inprimata pe aparatu se şterge aprope asia de lesne, câ si cret’a de pe o tabla.
In acesta stare, disulu polygrafu este — consta-tamu cu satisfactiune — unulu din cele mai perfecţionate si de aceea ilu recomendamu publicului.
(„Romanulu".)
—	(Art’a de a conversâ.) Tonulu bunei con-versatiuni e curgetoru si firescu; nu e nici greoiu, nici usioru; e eruditu fâra pedanteria, veselu fâra sgomotu, poleitu fâra afectatiune, galantu fâra desgustu, glumetiu fâra ambiguitate. Nu sunt nici disertatiuni, nici epigrame ; intr’ensa omulu rationedia fâra de a argumentă; glumesce fâra jocuri de cuvinte, inpreuna spiritulu cu judecat’a, maximele cu vorbele ingeniose, satir’a cu moral’a cea aspra. Se vorbesce de tote. câ tia-care se aiba ceva de disu; nu se aprofundedia cestiunile, pentru a nu aduce urîtu; se propunu câ in trecatu, se trac-tedia cu repediciune; fia-care spune parerea sa si o sustîne in puţine cuvinte; niminea n'ataca cu taria pe a altuia; niminea nu apara pe a sa cu incapatinare. Omenii desbatu pentru a se iuntinâ, se oprescu la disputa; fia-care se instrueste, tia-care isi petrece, toti se ducu multiumiti; si insusi intieleptulu pote duce cu sine instrucţiuni despre lucruri demne de a fi meditate in tăcere.
(Definitiune de: J. J. Rousseau.)
Bibliografia.
— Numerulu 8 alu „Lvrei Romane" conţine urmatorele materii:
Partea literara: Câte-va cuvinte despre musica, de G. Musicescu. — Music’a Naţionala la romani, de G. Missailu. — Subiectulu Operei „Forza del destino", de S. — Istori’a generala a musicei, de Fetiş. — Bio-grati’a lui Haydu. — Notitite musicale. — Noutati diferite. — Poterea cantului (poesia) de I. I. Iiosca. — Representatiunea concertanta. — Sfaturi junimei musicale.
Partea musicala:	„Adio la Carpati", romautia
aiaugeata de J. Vasilescu.
Nr. 10, coprinde urmatorele:
Tecstu: Elen’a Teodorini, schitia biografica. Sonetu pentru coucertulu numitei; Music’a la Romani de G.
____________________________________________________59
Missail; Subiectulu operei Ebrea; Sfaturi junimei musicale etc.
Musica: Lasati-me se cantu, romantia de Musicescu.
—	Revist’a sciintifica diariu pentru vulga-risarea sciintieloru naturale si fisice, apare la 1 si 15 ale fiacarei luni câte o cola in 8° de tecstu, cu stampe si figuri intercalate după trebuintia, sub redactiunea d-loru P. S. Aurelianu si Gr. Stefanescu, colaboratori: Bacaloglu Em., Boţea C., Cantemiru Dem. Dr., Lupodly Ch. O., Sihleanu Stef. St., Tanco Paul Dr., Hepites St.
C.	Abonamentele se făcu numai pe unu anu si cu pretiu de 15 lei, pentru străinătate se adaoga costulu poştei.
Sumariulu Nr. 21 si 22 este urmatoriulu: Cronic’a sciintifica. — Esperientiele d-lui dr. Jousset de Bellesme privitore la influenti’a gerului asupra chrisalideloru. — Constitutiunea proprietăţii in staturile-unite ale Americei fatia cu desvoltarea agriculturei si a comerciului de esportu. — Antichitatea omului după professorulu Mudge de P. S. Aurelianu. Geologia — Studii geologice asupra Podoliei Austriace făcute in 1866 de C. D. Pelidi. Agricultura. — Cantarirea viteloru fâra balantia de V. Carnu. Economi’a Politica. — Industri’a agricola din punctulu de vedere alu economiei rurale si politice de B. S. Moga. Bibliografia. — Consideratiuni asupra inportan-tiei si necessitatiei gimnasticei de D. C. I. Istrati de Stef. St. Sihleanu. Fapte sciintifice diferse. — Grindin’a dela 24 Novembre trecutu. — Invetiamentulu desemuului in Paris de %*. Paleontologia. — Descoperirea unei falei de cămilă fossila langa Slatin’a de Gr. Stefanescu. Meteorologia. — Tablou de observatiuni meteorologice făcute la scola de Agricultura si Silvicultura dela Fere-streu pe lun’a Octobre 1879. Abonameiitele se făcu in districte la dnii corespondenţi si la tote birourile poştale in Bucuresci la librăria Socecu seu d’a dreptulu la redactiune, strad’a Teiloru Nr 1. Abonamentele incepu dela 15 Februariu.
In Bucuresci au mai aparutu:
—	Manualu de stilistica cu indicatiuni si esemple de teme, pentru scolele secundare de ambe-sexele de M. Strajanu, licentiatu in litere dela universitatea din Bucuresci, doctoru in filosofia dela universitatea din Giessen si professoru de limb’a romana la liceulu Mateiu Bassarabu. Bucuresci 1880. Pretiulu 2 iei noui.
Anuntiaudu acesta carte a d. professoru M. Strajanu alu cărui nume este cunoscutu dejâ si publicului nostru, prin lucrările sale publicate in „Famili’a" de pe la anii 1870 — 2 ne inplinimu totuodata o plăcută dato-rintia, de a o recomandă cu tota seriositatea onoratului nostru publicu cetitoriu si cu deosebire d-loru professori si institutori, câ manualu pentru usulu scoleloru secundarie de ambele sexe. Manualulu de stilistica alu d. M. Strajanu aprobatu din partea ministrului culteloru si instructiunei din Romani’a, este chiamatu a împlea o lacuna de multu simtita in literatur’a ifbstra didactica. Pentru câ cineva se scie a vorbi si a scrie bine, nu este de ajunsu numai cu a isi deschide gur’a si a sci purtă pen’a, ci trebue se isi formedie si stilulu, care precum au disu marele Buffon, este insusi omulu. Sunt forte mulţi omeni erudiţi si iuvetiati, acaroru sciintia remane sterila, pentru câ n’au invetiatu art’a de a isi espune ideile intr’unu modu claru, precisu si fâra multa polilogia, seu cu alte cuvinte disu, pentru câ si-au negligeatu stilulu si n’au observatu nici chiaru cele mai elementare si nedispensabile regule ale stilisticei. Se prea intielege, câ apoi astfeliu de scriitori au acusatu nesciinti’a, indiferentismulu si frivolitatea contimporani-loru loru, cari pe langa cea mai mare buna-vointia nu ’i potea si nu ’i potu intielege.
Abstragendu mai de parte dela acea inpregiurare, câ dela ori ce omu cultu si trecutu prin scole, suntemu in dreptu a pretinde câ se scrie si se vorbesca câtu se pote mai eorectu cu privintia la stilu, nu potemu a retacea doreros’a inpregiurare, câ noi romanii suntemu inca departe de a ti stilişti corecţi, ceea ce este un’a din principalele cause ale intardiatului progressu pe care ilu facemu in literatura.
Acestea dise, credemu a fi in dreptu a mai adaoge, câ cu câtu cineva se va esercitâ mai de tempuriu in a isi formă stilulu, cu atâtu va ajunge la o mai mare si inbucuratdre perfecţionare a scrierei si a vorbirei sale. D-lu M. Strajanu avu fericit’a idea a publică unu manualu spre acestu scopu, despre care nu ne indoimu, câ va fi bine primitu asia, precum o si merita.
Unu altu manualu, care inca merita tota atenţiunea publicului nostru este :
—	Compendiulu de geografia universala prelucratu in usulu scoleloru medie si a prepa-randieloru de T e o d o r u C e o n t e a, professoru prepa-randialu. Aradu 1880. Pretiulu 1 ti. 50 cr. v. a.
—	Cu acesta ocasiune atragemu atenţiunea onor. nostru publicu cetitoriu si asupra anuntiului de cârti romanesci alui W. Krafft in Sibiiu, publicatu in numerulu de astadi alu acestui diariu, si cu deosebire recomandamu tablourile in colori, care representandu scene din resbelulu romauo-turcescu, merita tota con-sideratiunea atâtu din punctu de vedere nationalu, câtu si artisticu. Aceste tablouri tipărite in Dresd’a, precum se pote convinge ori cine, nu sunt nisce caricaturi de specula, ci sunt adeverate chipuri cari potu figură in ori-ce casa, cu atâtu mai multu, câ se vendu pe unu pretiu câtu se pote mai moderatu.
Despre lucrările si premiele Academiei romane.
Fiindu-ne absolutu preste potintia de a res-punde la tote iutrebarile private, anume in cestiuni scientifice, totu pe cale privata, observamu aci inainte de tote, ca la ori-câte intrebari ni s’au pusu despre lucrările viitorie ale academiei scientifice din Bucuresci, respunsulu este datu: a) in legea tierei despre academi’a romana promulgata in
60
29 Martiu 1879; b) in nouele statute votate in 21 Juniii (3 Juliu); c) in regulamentulu generale alu academiei votatu in 30 Juniu (12 Juliu) 1879 in fine in publicatiunile făcute de catra dele-gatiunea academica si de catra secretariulu generale in „Monitorulu oficiale", precum siAnnalile academiei, âra de acolo reproduse si statutele intregi. Statute si regulamentu s’au publicatu si in fasciclu separatu, pe spesele academiei, se inpartu literatiloru cu tdta plăcerea dela secretariatu, numai se le cera cineva.
Despre terminulu adunarei generale decide art. 7 din statute: „O data pe a nu, in cursu de 25 dile, incependu cu trei-dieci dile inainte de Joi’a pasciloru (Joi’a patimiloru) academi’a se intrunesce in sessiune generale."
P renii ele. Academi’a romana publica mai multe premie spre inpartire, pe fia-care anu, de cate 4000, 5000 si pana la 12 mii lei noi (franci), pentru cârti tipărite deja de catra auctori si date in concursu, cum si pentru opere manuscripte, puse anume de catra academia din anu in anu la concursu. Lucrări manuscripte, ale caroru teme nu sunt puse in concursu, nu se iau in con-sideratiune.
Terminulu concurseloru. In regula-mentu art. 58 sta limpede: „Terminulu pentru depunerea cartiloru tipărite, intrate la concursurile academiei (premiele Nasturel-Herescu, premiele statului numite Lazaru si Heliade-Radulescu) va fi la 31 Decembre alu anului care precede decernerea premieloru."
Era manuscriptele venite la tote concursurile asupra unoru cestiuni propuse de academia, se voru depune la cancelari’a Delegaţi unei (in Bucuresci palatulu universitatiei) pana la 1 Sept. a anului ce precede sessiunea generale, in care se va decide despre acelea premie."
Din acestea se pote vede, ca cei ce aru voi se concurgă la premie intr’unu modu sau in cele-laltu la 31 Dec. sau la 1 Sept., pentru sessiunea academica din Martiu a. 1880 au intardiatu. Cârti si manuscripte cate au intratu, sunt de multu in manile comissiuniloru respective, spre a le supune la o recensiune forte uecessaria, cu care este legata chiaru reputatiunea academiei. Catalogulu cartiloru intrate la coticursu s’a publicatu deunadi in mai multe diarie.
Ori-candu avemu a face cu informatiuni de acestea in materii literarie si scientifice, in sensulu cestiuniloru atinse mai in susu, ne ia o jale, ve-diendu ca se mai afla dincoce mulţime de barbati romani, in cleru, in ramur’a instructiunei etc., cari nu stau in nici-o comunicatiune literaria cu ceea-lalta lume romanica, ba nu citescu nici macaru unu singuru diariu romanescu din cate esu in acesta monarchia. Intr’aceea unii si alţii au tota bun’a vointia de a mai citi, a studia, a si compune ori traduce câte-ceva, si după - ce isi terminaseră studiele, dara nu sunt de locu in curentulu progressului, ce se face la romani in literatura si in sciintie.
Academi’a romana se afla astadi in placut’a positiune câ se pota adjudeca si distribui dela
16.000	pana la cate 25.000 inca si 30.000 franci pe fia-care anu, câ premie si honorarie intre literaţii romanii pentru productele mintei si geniului loru, scrise inse esclusivu numai romanesce si inca forte bine, in limb’a adeveratu roman esc a, era nu in limba de foi humoristice.
Se vorbesce si se scrie neincetatu de bibliotece scolastice. Câte sunt de acelea, si in câte se afla macaru numai opurile cele mai bune romanesci? Nici macaru câte unu dictionariu de domne-ajuta, era Annalile academiei si tote lucrările ei de 12 ani nu sunt cunoscute nici după nume. Câte critice binevoitorie n’au esitu in Annali, după care literaţii mai teneri s’aru potea informa si acomoda; dara cine le citesce? Va veni unu timpu, unde premiele academiei le voru castigâ romani indigenaţi de eri, evrei, germani, italiani, francesi, carii nu’si pregeta a invetiâ limb’a nostra perfectu si scriu in trensa prea frumosu. 4 si 5 mii de franci este ca-pitalu pentru unu professoru si literatu, inse lipsitu de averi materiali.
Locu deschisu.*)
Multu stimate domnule redactorul Te rogu cu totu respectulu, câ se binevoiesci a dâ locu in pretiuitulu diariu pre care ilu diregeţi, acestoru linii, care tindu a clarificâ respective a justificâ unele atacuri destulu de grave din partea dlui pretore Antoniu Szabd, ridicate contra preotimei din cerculu seu Roso-viciu (in Almaju). Eta ce voiescu a enarâ:
*) Peutru articlii ce esu sub acesta rubrica, redac-tiunea nu ia nici-o respuudere asupr’a sa. Red.
OBSERVATORIULU.______________________
Pre candu mai multe diarie anuntiara luraei, câ in Caransebesiu capitala comitatului nostru, din cass’a or-fanala si mai din alte fonduri s’au defraudatu banii bietului poporu, si apoi fug’a rusinosa dara sanatosa a vice-comitelui Pausz, celui atâtu de harnicu in tota tier'a nostra; de odata, pre neaşteptate ne veni la mana o acusa a susu numitului pretore substernuta faimosului j v.-com. Pausz, era dela acesta transpusa vener. consist, din Caransebesiu. Aceea conţine atacuri forte grave asupra preotimei din aceste parti si adeca: inainte de tote acelu v.-comite pretindea, câ preotiinea se asculte neconditionatu de ordinatiunile dlui pretore Szabo, apoi continua dictmdu, câ după aratarea numitului pretore preotimea, din părţile acestea nu numai câ nu ar fi inaltului regimu spre ore-care servitiu patrioticu, dara nici in interessulu culturei nu face nici celu mai micu servitiu omenimei, in biserica preoţii nu tînu nici odata vreo cuventarea didactica poporului*); cu unu cuventu, nu făcu alta decâtu câ nisuescu a’si primi punctualu plăţile loru, ambla inbracati câ cei mai simpli omeni, nebatendu’si capulu cu ceva; caşurile de botezu si in-mormentare nu le introducu in protocole după c a 1 e n-dariulu nou, etc.
Mai inainte de tote, cu consciintia curata declaru intreg’a acusa a dlui pretore Szabo de neadeverata, si asiguru pe ori-cine, câ preotimea din aceste parti este cu multu mai patriotica si aplecata spre servitiu inaltului regimu, decâtu acei funcţionari carii făcură specula cu patriotismulu. Preoţii invetia poporulu la supunere si respectarea legiloru patriei, si la totu ce e bunu si folositoriu omenimei. Acesta au doveditu preotimea totudeauna prin fapte; era deca pretorulu (subprefectulu) pretinde supunere orba dela toti fara deosebire de ca-racteru si stare, si dispune ceva ce e chiaru contra legei etc., atari indaratnicii si neregularitati nu se potu considerâ de servitu inaltului regimu.
Nu voiescu a mai vorbi despre ceea ce e dd co-munu cunoscutu, adeca: despre iutemplarea de antierti din comun’a Palbosetiu, unde dlu pretore Szabo prin brutal’a si neomenos’a sa purtare au iritatu si infuriatu poporulu, in câtu acesta, de si forte bunu si blandu, s’au vediutu necessitatu a luâ refugiu la bataia fisica contra desu amintitului pretore in urmarea cărei au devenitu nu numai comun’a susu numita, ci inca mai alte doue din vecinătate prin tinerea esecutiunei de soldaţi si alte spese, la mari nevoi si calamitati, era densulu pre langa tote acestea se afla si până in dio’a de astadi câ pretore in fruntea acestui cercu, si candu incinge dsa corbaciulu seu de curea, si incepe a sbierâ pre ori cine’i vine inainte, cugeti câ e unu pasia tureescu. Ore acestea si mai altele multe suntu servitie patriotice aduse inaltului regimu ?
Relativu la acus’a susu descrisa a dlui pretore, inca odata o declaru de neadeveratata, si pana candu dsa nu va documenta cu date positive vrednice de credie-mentu, cele afirmate in neprecugetat’a sa incusa, pana atunci ilu declaru publice de calumniatoru.
„Crainiantiulu-almajanu.“
*) De unde scie dlu pretore câ preotimea nu tîne cuventari poporului, de ore ce dsa de candu a fostu inpusu acestui cercu, nu au intratu odata in vreo biserica.	Coresp.
tur* ulii bursei din Vien’a si Pest'a
in 1 Martiu st. u.
	Vien’a	Pest’a
Rent’a de auru	 I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu	101.—	101-25
de feru orientalii ung	 II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu	•		80.—
de feru oiient. ung	 Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului	92.75	93.
de feru orient, ung		82.10	82.' .
Inprumutuln drumuriloru de feru nng. Obligaţiuni ung. de rescuraperarea pamen-	118.50	119 —
tului			90.50	91.—
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . .	—. —	88.75
Obligaţiuni urbariale temesiane	 Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de	88 75	89. -
sortire		—. —	88 50
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	88.75	88.25
Obligaţiuni urbariale eroato slavone . ? . Obligaţiuni ung de rescumpararea dieciraei	92-	— »	
de vinu 		91.25	91.25
Datorie de stătu austriaca in chartie . . .	70.75	70.75
Datoria de stătu in arginta ......	71.70	71.50
Rent’a de auru austriaca		85-40	85.2 >
Sorti de stătu dela 1860		128-50	129-
Aetiuui de banca austro-ung. . . . . .i	837- -	820.-
Acţiuni de banca de creditu nng ....	302-50	3 3.50
Acţiuni de creditu aust. .......	282.50	284-
Sorti unguresci cn premii . . . . • •		11325
Argintu 			—.—
Galbini imper		5-54	5.52
Napoleondorulu		9.46	9.41' ,
100 maree nemtiesci		57.95	57.90
Anuneiu de	earti.
Acaftistulu prea sântei nascatorie de Dumnedieu si alte Rugăciuni tipărim cu litere, legatu fina in piele si auriţii 2-50
„	„	„ harsionu ,,	4-30
Balcesu N., Istori a Romaniloru subt Mihaiu Vodă Vitezalu bros. 2.— Baritiu G., Dictionairu ungurest-u-romanescu	.	*	3.—
Bobi Dr. Ioann, Religiunea din punctu de vedere politico - juridico; după traducerea germana de Silviu Rezei .	.	.	.	.	.	.	.	.	»	1.70
Cateehismuln ealvinescu, inpusu clerului si poporului ro-mauescu subt domni'a principiloru Georgiu Rakuczv I si II., transcrisu cu litere latine după editiunea II tipărită in anulu 1656, insocitu de una escursiune istorica si de unu glosări»	de G. Baritiu. .	•	»	—-60
Contessa Lambertiui fiic a cardinalului Ântonelli.	Romauu
prelueratu după date istorice si actele stenografice din processulu contessei Lambertini contra mosteni-toriloru cardinalului Ântonelli in Rom'a. Traducere de L. Grigoritia. 25 fasciore	cu portretulu	contessei	y(	6-25
Cretianu G. Patrie si Libertate,	poesii vechi	si none	„	1.50
Iiarea do sema asupra processului politicii de pressa alu d-lui George Baritiu redact. „Observatoriului.“ In cestiunea colectelorn peutru soldaţii romani răniţi „ —.25
Deususianu Ar., Negriad’a. Epopeia naţionala. Partea an-
tai’a in siese canturi ...... bros. 2.—
Dictionariulu etimologicu romauo-latinu, alu Societăţii academice si Glossariulu, de cuvinte străine sâu considerate câ străine .....	„ 16.—
Dorulu, culegere de canturi nation. in 2 parti, fiacare .	„	—.75
Femeile, de I. Pe lerzani trad. de Iunius .	.	.	„ —.25
Ghica I., Convorbiri economice 2 voi.......................... 5.—
Graudea G. H., Patiinele junelui Werther după Gothe .	„	1.—
Grube A. W., Biografii romane, de N. Petra-Petrescu .	„	—.50
Gruber Alois Dr., Amdrea amicabila sân detorintiele amicilor» intre sine, traduse de P. N. Simtîonu .	„	—.25
Hahn E., Contesş’a falsa, Novela tradusa de B. V. Verinont „	1.—
Hauf W., Otlielo. Novela tradusa din limb’a germana .	„	—.45
Nemoianu Ioanu, Gramatic’a magiara-romana .	.	.	,, l.fyi
—	Manualu de limb’a magiara pentru scdlele poporale leg. —.45 Papiu A. Ilarianu, Iudependinti’a constituţionale a Transilvaniei, Partea I. fl. —.40 cr., Partea II. . bros. —.45
Papiu A. I., Responsabilitatea ministeriale	.	.	. „ —.40
—	Tesauru de momente istorice pentru Romania.
Tom. II. 1863 si 1864	......................... 3.—
Tom III. 1865 si 1866	.....................„	3.—
Poenariu Petru, George Lazaru si scdl’a romana, cu portretu „ —.40 Popescu N. D., Prinsonierulu rom. dela Plevna, novela contimporana. Câ premiu unu tablou. Pretiulu inel. traraiterea francata (subt legătură)	.	.	. „	1.40
—	Istori’a resbelului roman - russo - turc. 1875—1878.
Partea I. dela inceputulu resbelului pana la 30.
August 1877.
Partea II. dela 30 Augustu 1877 pana la finele resbelului. Câ premiu câte unu tablou. Pretiu inel. tramiterea francata (subt legătură) fiaearei parti .	„	1.40
Pana acuma au esitu 8 tablouri, si anume Caderea Plevnei, Luarea Rahovei, Luptele dela Grivitia, Opa-nes, Smârdan, Vidin, Nicopoli si Trecerea Armatei rom. iu Dobrogea. Din acestea se dau pentru fia-care brosiura unulu câ premiu, se capeta inse si separatu â 80 cr. Tablourile sunt colorate, in formatu mare si executate frumosu.
Stefanescu N. J., Bela. Istoria circassiana.............„
Sterca Siulutiu Iosif, O lacrima	ferbinte..................„
—	Din memoriulu lui...................................„
Teutschlânder W. St., Michael der Tapfere, ein Zeit- und
Charakterbild aus der Gescbichte Româniens .	.	„
Vermont R. V., Blondinulu din Namnr si Pasia dela Buda, „
—	Plutasiulu. Naraţiune americana după Fr. Gcrstăeker ,,
Waldburg, Brand’a seu nunt’a fatala. Schitia din emigrarea lui Dragosiu........................................„
—.20
—.50 —.50
2.20
—	75
—	.75
—.25
se ajia de vendiare la
W. Krafffc in Sibiiu.
CLOPOTE
DE TOTA MARIMEA
pe langa ficsarea prealabila a sune-teloru loru.
Cu deosebire recomanda clopotele găurite, inventate de densulu, alu caroru sunetu este mai josu decâtu alu celoru de constructiunea vechia si care, fiindu de 100 punţi, sunt asemenea celoru de 140 punţi de constructiunea vechie.
Se afla totudeauna in depositu clopote, dela marimea cea mai mica până la 50 chilogr., precum si de proasce portative si de mana.
Se recomanda pentru comande câtu de multe
Antonie Novotny
(4) 4 -12	in Timisiora.

Pentru cei ce patimescu de pieptu si __________plumani.________
Wilhelm’3
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmaciştii in Neunkirchen (Austri’a de josu.)
In dceursu de 25 ani s'au probatu a fi de cea mai mare fortia viudecatore si usiuratore pentru morburile organeloru de respirat,iune, pentru catarele gâtlejului si alu brotiehieioru, tuse spasmotica, ragusiela, multe alte sut'erintie ale gâtului si ale plumanil tu.
Forte de recomandam este acest» sucu câ preser vativu pe tempuri neguros» si aspre.
Fiindu de unu gustu placutu, elu este folosit rti pentru copii si o nect ssitate pentru omenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori ia contra vocei înflorate, «eu chiaru în contra ragusielei, elu este unu mijlocii aedispensabilu. - Numerose ateste proh^sa cele afirmate mai susu.
Se afla de vendiare in - sticle â 1 fl. 25 cr. iu Sibîitl la d-nii Fried. Thallmayer si I. E. Misselbacher sen.
Oiioratiilu publicu se cera totudeauna specialii Williclm’s Allopti de plante Schuccbcrţ, tiiudii-ca acesta se produce singurii numai de iniile, si de orece fabricatele puse la vendiare subt funia lulius Itittuer Allopu de plante 8cbueeberg, sunt nisce iniitatiuni nedemne, asupra caroru atragu deosebit a atenţiune a publicului cuiiiperatoriu.	(2) 4—25
Editoru si fedactoru responsabilu: Cr. Baritia. Tipariulu lui W. Krafft.
H-flUfH i I M+H-l-M-fi Hi I I i