'O'.
Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Siluiţi pe 1 anu intregu 7 fl., pe fl luni 3 ti. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multa pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe (j luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litpre meruute garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usiorn prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Kedactiu-nea Diariului
Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 11.
Sibiiu, Mercuri 6 18 Eebruariu. —
1880.
Romani’a.
Proiecta de lege pentru orgauisarea Dobrogei.
^Urmare.)
Capit. IV.
Despre institutiunile judetiene si comunale.
Art. 35. In fia-eare judetiu se infiintieza câte unu consiliu judetianu, inzestratu cu aceleaşi atributiuni câ in Romani’a.
Candu nu se hotarasce altfelu prin legea de fatia, legile generale ale tierei, sunt aplicabile si in aceasta privintia in Dobrogea.
Art. 36. Consiliulu generalu se compune din 12 membrii, dintre cari gubernulu are dreptulu a numi pe presiedente, pentru fiacare sessiune anuala.
Art. 37. Membrii consiliului judetianu se alegu de către delegaţii consilieloru comunale din judetiu, unulu din partea fiacarei comune rurale si doui din partea fiacarei comune urbane.
Pe langa aceşti delegaţi, sunt de dreptu alegetori ai consiliului judetianu cei mai mari contribuabili din comune si anume: câte unulu din par,ea fiacarei comune rurale si doui din partea fiacarei comune urbane.
Art. 38. Aceşti delegaţi din fiacare plasa se in-trunescu la resiedinti’a de arondismentu la diu’a fixata de gubernu, si alegu câte doui membri ai consiliului judetianu.
Art. 39. Pentru judetiulu Tuloea, prefectulu, pe o lista de 12 persone, cetatieni romani, recomandaţi de către consiliulu comunalii, numesce patru membri in consiliu judetianu.
Aceşti patru cu cei optu membii aleşi de delegaţii comuneloru, compunu complectulu consiliului judetianu.
Pentru judetiulu Constanti’a, prefectulu alege din list’a de 12 persone recomandate de consiliulu comunei Constanti’a, doui membri cari cu ceilalţi diece aleşi de delegaţii comuneloru, compunu complectulu consiliului judetianu din Constanti’a.
Art. 40. Veniturile consilieloru judetiane sunt aceleaşi cari le-au si consiliele judetiens din Romani’a.
Daca acestea nu sunt indestulaton pentru acoperirea ckeltuieliloru, consiliulu judetiaiu pote crea si alte venituri, cari, spre a fi adunate, tu a fi aprobate de gubernu in cei d’antei trei ani după infiintiarea consilieloru judetiene in Dobrogea, er’ după inplinirea acestora, acestea voru trebui a fi aprobate de poterea legislativa.
Art. 41. Consiliele judetiane nu sunt eompetinte a se ocupa de câtu de cestiunile privitcre la judetiulu loru respectivu. La finele fiacarei sessiuni ordinare, consiliele judetiane au inse dreptulu a adressâ Domnului,
prin o deputatiune, espunerea tutuloru trebuintieloru, | inbunatatirile si plângerile judetiului loru.
Acesta facultate se dâ consilieloru judetiene din Dobrogea până la regularea representatiunei ei in sînulu Parlamentului Romanu.
Art. 42. Nici o incheiere a consiliului judetienu si comitetului permanentu nu se pote pune in lucrare până la aprobarea ce i se va dâ de către prefectu.
Art. 43. Diurn’a cuvenita membriloru comitetului permanentu si cheltuelile cancelariei, se votedia de consiliu odata cu facerea bugetului anualu alu judetiului.
Art. 44. Legile si regulamentele comunale ale României, sunt aplicabile si pentru Dobrogea, afara de modificările coprinse in legea organica actuala.
Art. 45. Sunt comune urbane: Tulcea, Constanti’a, B a b a- d a g, S u 1 i n ’a, M a c i n u , H a r-siov’a, Megidie, Cernavoda, Mangali’a, Kilia-Veclie si Ostrovu (Silistra-Noua), Mahmuclie.
Art. 46. Fiacare comuna, fia urbana, fia rurala, se administredia de unu consiliu comunalii, din sînulu caruia la comuuele urbane ministrulu de interne, er’ la comunele rurale, prefectulu, numesce unu primaru pururea revocabilii.
Art. 47. Numerulu consilieriloru comunali in comunele Tulcea si Constanti’a este de 7, er’ in celelalte comune urbane si rurale de cinci.
Art. 48. O aglomeratiune de locuitori nu pote constitui o comuna până nu va avea celu puţinu 100 familii.
Satele cu mai puţine familii se vom alipi altora, spre a forma unu numeru de celu puţinu 100 familii si astfelu a constitui o comuna.
Candu locuitorii unui satu mai mieu de 100 familii voru declara câ potu susţinea sarcinele comunale, acestu satu se pote declara de comuna.
Art. 49. Sunt alegetori si eligibili in comune urbane toti locuitorii, cetatieni ai tierei, cari platescu anualu o dare directa către Stătu, fia fonciara, fia câ patenta, fia pentru poduri si siosele de celu puţinu 50 lei.
Au dreptulu inse de a fi alegetori si străinii, cari sunt proprietari de inmobile si platescu către Stătu darea anuala precisata mai susu.
Art. 50. Sunt alegetori si eligibili in comunele rurale, locuitorii din comune, cetatieni ai tierei, cari platescu către Stătu o dare anuala de 18 lei noi.
Art. 51. In comunele urbane, alegerea consiliului este presidata de câtra unu delegatu alu prefectului, asistatu de alte patru persone desemnate de alegatori fatia la 10 ore dimineti’a.
In comunele rurale, alegerea este presidata de celu mai betranu dintre alegetori asistatu de doui membri, aleşi de alegetorii presenti.
Alegetorii votedia prin buletinu secretu, sau altfelu: după cum maioritatea decide.
Notariulu constata resultatulu alegerei printr’unu proces-verbalu inzestratu cu subscrierea sau sigiliulu biuroului si a alegetoriloru presenti.
Art. 52. Prefectulu, daca gasesce conformu inte-resseloru locali, pote in comunele cu poporatiunea mixta a fixâ numerulu consilieriloru ce fiacare confessiune sau aglomeratiune de origine deosebita, are a alege.
Art 53. Veniturile comuneloru sunt aceleaşi ce sunt stabilite prin legile României.
In comunele mahometane, unde din caus’a lipsei stabilimenteloru de spirtose, nu se potu percepe taxe indestulatore, consiliulu comunalu, cu aprobarea consiliului judetienu si cu sancţiunea Domnesca, pote creâ alte venituri analoge.
Trei ani după instituirea consilieloru judetiane, sporirile peste dările atunci in fiintia, voru trebui se fia aprobate de Poterea legiuitore.
Art. 54. Bugetele comuneloru urbane si rurale sunt depuse deliberarei comitetului permanentu care le confirma sau le modifica după cum gasesce mai folositoru pentru comune.
Art. 55. Bugetele comuneloru urbane nu potu fi esecutorii fâra aprobarea ministrului de interne, si ale comuneloru rurale fâra aprobarea prefectului.
(Va urmâ.)
Itali’a si Romani’a.
O depesia ce publicamu mai la vale ne face cunoscutu câ de trei dile falfae pe piati’a Indepen-dentiei din Rom'a drapelulu Romanu.
Unu fioru de mandria si de multiamire trebuie se treca prin ânim’a flăcărui Romanu la citirea acestei sciri.
După 18 vecuri, de gloria si de umilire, co-loni’a lui Traianu dela Dunăre se intorce la lega-nulu strainosiloru ei, iubita si respectata, spre a inplantâ in cetatea eterna simbolulu independentiei sale, cascigate cu pretiulu sângelui ei.
După 18 vdcuri, coloni’a lui Traianu, devenita o naţiune libera si independenta, se intorce spre patria-mama, pe care o gasesce mare, unita, glo-riosa, si cele doue naţiuni surori isi dau man’a in in semnu de respectu si de iubire.
Fia câ legaturile dintre Itali’a si Romani’a se devină si in raporturile loru diplomtice totu atâtu de strinse pe câtu sunt după iurudirea sau-
Foisiora „Observatoriului".
Femelele.
De: J u1 iu Pederzanl Traducere de J. Gr- Baritiu.
VI. Missiunea loru.
(Urmare.)
Ea a voitu se placa	si	se	invinga.	O	lume de
barbati jacea la piciorele	ei.	Ea	vediu pre	unulu ce
amblâ departe de dens’a,	elu	era	fericita	cu	D-dieulu
seu. „Si acela trebue se	fia	alu	meu.“	Ea	se lupta
cu D-dieu pentru serman’a victima. Ea invinse, pentru câ apoi se’lu respingă cu despretiu. Desperatu afla elu uitare si morte in valurile Dunării.
Deca nu veţi inaltiâ flacar’a, ea se va nutri cu materi’a bruta a pamentului.
Acele femei demonice, care prin passiunea loru făcu criminalisti, acele poteri selbatice si orgiastice, care cauta eternu totu numai victime prospete până la finîtulu dileloru, până dincolo de mormentu, pre care le vede numai D-dieu.
I’re tote acestea le au făcu tu legea: Femei’a este numai pentru barbatu pe pamentu, a’i placea se’i fia suprem’a ei lege.
Ele se inaltia si cauta amoru, salutandu cu plăcere orice afecţiune. Ele rupu legaturele cele mai sacre, tragu asemenea unoru vampiri victim’a loru in adencime, cu ultimulu loru amoru se termina si vieti’a loru.
Ânime frânte, corone de mirtu rupte, vetre deso-late, legane nepazite sunt trofeele loru. Albele loru mane sunt petate de sânge — sânge alu ânimei pre care nu le pote spelâ nici prin apa santita, nici prin midiloce cosmetice, nici prin tamaie.
Acesta este eternu nou’a, eternu vechi’a nedreptate a lumei, câ femeiei i este atâtu de greu a gusta acea fericire despre care Gdthe cauta asia de frumosu: |
„Ce ne oferesce fericirea cea mai mare;
Decatu a lucrâ liberi la fericirea propria?"
Acesta positiune nelibera, care trebue se se razeme totudeaun’a pe ajutoriulu strainu; lips’a independentiei morale este sorgintea tuturoru retaciriloru si a misera-bileloru frivolităţi intre femei. Ele sunt unu pomu carui’a i este permisu a ne desfată prin mirosulu fiori-loru sale si a ne incantâ prin frumseti’a sa; inse fructele lui spirituali lumea le refusa.
Ceea ce scie, lucra si aspira barbatulu ’i aduce castigu. Femei’a este condamnata a duce o vietia solitara asemenea florei de pe tiermurii Gangului, ea trebue se stingă ttacar’a sciintiei si a spiritului pre care o a aprinsu o mana divina.
Pre care au aprins’o in sufletulu bărbatului câ si in alu femeiei.
O sciintia pe jumetate, unu talentu semi-desvoltatu multiamesce lumea.
Aci jace simburulu suferintieloru sufletesci ale femeiei.
Unoru suferinde, ce nu se potu vindecă.
Ea se obosesce prin aspiratiuni si se consuma in turmente pe care nu le pote esprimâ nici unu cuventu. Ei ’i este permisu a presimţi, a se opri pe pragu, pentru-ce se nu si intre, pentru ce se nu devină familiara in venerabilile temple ale sciintieloru ?
In fine trebue se li se spună femeieloru, ce trebue se fia. Trebue se li se spună, câ si loru le este permisu a vorbi sublim’a limba a natiunei, a carturariloru.
Trebue se li se spună câ si pentru ele laborea spirituale este frumseti’a cea mai sublima, nobleti’a cea mai venerabila.
Dera deca cineva le spune tote acestea, si le istorisesce despre miraculos’a si inteligent’a influintia, ce au esercitatu in toti timpii si pre care o aru pote esercitâ in totu loculu. apoi lumea se revolta:
„Voi degradaţi femei’a, apoi o calcati In piciore — orice veţi dice de neconstanti’a Femeii si slăbiţiunile ei Femei’a este, ce cauta o anima era nu plăceri,
Femei’a este casta in profund’a ei fiintia,
Si ce este ruşinea o scie totuşi numai femei’a!“
Hamerling.*)
Voi vorbiţi atâtu de multu si atâtu de frumosu despre „fericirea" femeiloru.
Nimica nu pote ferici acesta fiintia eternu lange-dienda, de câtu: multiamirea cu sine insasi. A le fi permisu se se consacre din tota ânim’a, cu tota poterea, cu fidelitate si libere pana la morte acelui obiectu la care aspira.
A renuntiâ inse cu demnitate la aceea ce nu potu ajunge.
Ceea ce face pre oinu se fia omu este totuşi numai: consciinti’a de sine, care i dice: Ori-care ar fi chiamarea ta, mare seu mica, tu trebue se ti-o elupti se ti-o câştigi:
Tu trebue se lucredi, fiindu câ spiritulu lucrului produce spiritulu libertatiei si libertatea produce marirea ta. Dara lumea au aruncatu o anatema nebuna asupra lucrului femeiescu.
Si totuşi nu esista nimica, ce ar fi mai nejustu.
Decandu lumea creştina a descliisu temnitiele femeiei, decandu femei’a a fostu redicata la rangulu de consorte a bărbatului si la demnitatea unei fiintie pre care trebue se o stimamu, vedemu in tote dilele faptele loru.
Aici o fiica, care prin lucrulu gingasieloru ei degete sustîne pre părinţii ei bolnavi, colo o veduva care prin mijloce modeste pastredia demnitatea unui nume, care recâştiga copiiloru sei o avere, pre care unu tata res-sipitoru o a prâdatu.
Lasati pre femeia se invetie, deschideti-le şalele biblioteceloru vostre, porţile scoleloru vostre si halele universitatiloru vostre.
*) Unulu din cei mai renumiţi poeţi moderni ai Germaniloru. Autorulu opereloru poetice :
„Die sieben TodsUnden," „Aliasver in Rom,“ „Der Kbnig von Sion.“ etc. etc.	N. Trad.
42
OBSERVATOR IUL U.
gelui si după simpathiile reciproce ale celoru doue popore.
Printr’o coincidintia, negresitu fortuita, lega-tiunea romana la Rom’a se afla tocmai pe piati’a Independentiei. Va fio amintire mai multu, ca si una si cealalta din cele doue naţiuni surori si-au cascigatu independenti’a prin viteji’a loru, prin sângele loru !
Diarele francese primescu din Rom’a urmatorea telegrama cu dat’a de 8 Februariu :
D. Cretîulescu, noulu ministru alu României, a sositu astadi. Elu a descinsu la otelulu lega-tiunei romane, pe piati’a Independentiei, unde pentru antai’a ora drapelulu romanu a fostu arboratu la Rom’a.	(Romanulu.)
Turci’a si Romani’a.
Citimu in „Monitorulu" de astadi:
In diu’a de 29 Ianuariu (10 Februariu) cu-rentu Esc. Sa d. Dimitrie Brateanu, tramisu estra-ordinariu si ministru plenipotentiariu alu A. S. R. Domnulu pe langa M. S. Sultanulu, a avutu onore a fi primitu in audientia solemna, spre a remite Maiestatii Sale cordonulu Steu’a României, inpodo-bitu cu brilianturi, cu o scrisore autografa a A. S. R. Domnului.
D. ministru romanu a fostu condusu la curtea imperiala in trei trasuri de gala, inpreuna cu per-sonalulu legatiunii, inso^itu de Escelenti’a Sa intro-ducetorulu ambassadoriloru si de adjutanţi ai Maiestatii Sale. In curtea Palatului, i s’a datu onorurile militare de unu detasiamentu alu gardei imperiale si in Palatu a fostu primitu de marele măiestru alu ceremoniiloru, de mai mulţi d-ni miniştri si de cas’a militară a Maiestatii Sale.
M. S. Sultanulu primindu decoratiunea romana, s’au aretatu forte simţitoru la acesta atenţiune din partea A. S. R. Domnulu României, si s’a espri-matu in termeni forte simpathici pentru Augusta Persbna a Altetiei Sale Regale, aretandu ’si simti-mintele Sale bine-voitbre pentru representantulu Romanu din Constantinopole.
Diariulu turcescu „Vakit" scrie in numerulu seu dela 7 Februariu urmatbrele :
„D. Dim. Brateanu, tramisu estraordinariu si ministru plenipotentiariu alu României, care a avutu onbrea de a fi primitu de Sultanu in ser’a de Marti’a trecuta, a fostu incarcatu de cele mai mari prevenintie din partea Maiestatii Sale Imperiale."
„Aceste prevenintie suverane, o spunemu cu tota francheti’a, sunt forte meritate de d. Brateanu, care representa aici o tiera, care — după infor-matiunile ce avemu si acţiunile de multiamire ale poporatiuniloru musulmane — nu inceteza de a usâ de cele mai bune procederi către musulmanii cari locuiescu acele parti ale imperiului, care au fostu date, după cum se scie, României, in virtutea tractatului din Berlin, si de a’i face se se inparta-siesca din rodele unei bune justiţii." („Rom.")
Nesciinti’a este sorgintea tuturoru nebunieloru femeiesci.
Dati-le libertatea se invetie, ce voru voi. Femei’a asemenea bărbatului, are unu dreptu la desvoltarea ei intelectuale. Deca studiulu classiciloru nobilitesa si cultivesa in adeveru pre barbatu, pentru ce se nu fia permisu si femeiei a se scobori la acele sorginti ale intieleptiunei? Firesce multe femei se considera totu-deauna de prea tinere pentru sciinti’a seriosa, pana ce intr’o di făcu descoperirea, câ sunt prea betrane de a mai invetiâ.
Nimica nu este astadi atâtu de neglesu, câ edu-catiunea femeieloru.
Se cultiva talente, inse numai cele mai plăcute; ele invetiâ multu, inse nimicu adeveratu, nimicu seriosu. Din tote câte ceva. Periferi’a inlocuesce profunditatea sciintiei.
O educatiune prin care se se formese atatu spiri-tulu câtu si ânim’a, atâtu inteligenti’a, câtu si caracte-rulu, cu unu cuventu, o educatiune perfecta unde o vokraflâ? *)
Femei’a voiesce se lucrese, pentru de a’si castigâ o positiune libera si independente. Pote ea acesta astadi? Pote trai astadi o femeie singura si totuşi se fia respectata? Nu!
„Singura!“ Chiar numai cuventulu acesta este tristu. Câtu de ângusta este ânim’a si purtarea lumei ? O miie de locuri unde ’i este permisu bărbatului a se duce in tota libertatea, femeiei nu ’i este permisu ale frecuentâ. Deca o lucratore intra singura intr’o locanda si este frumosa, apoi privirile tuturoru barbatiloru se concentresa asupr’a ei. Ea este privita câ o minune. Ea inrosiesce si innecata de ruşine isi consuma mancarea si fuge după aceea câ o capriora persecutata.
(Va urmă.)
*) Asia numitele pensionate de fete nu corespundu de locu chiamarei loru. Cunoscu câteva institute forte frecuentate din Vien’a’ in care am vediutu si am auditu lucruri oribile.	Not’a Aut.
Transilvani’a.
— Sibiiu. (Lupt’a pentru limba devine totu mai inversiunata). In Nr. 7 alu acestui diariu noi amu semnalatu acelu terorismu alu pressei magiare, alu cărui scopu este a iufricâ si descuragiâ pe tenerimea romanbsca, câ se nu cultedie a’si cultiva limb’a sa naţionale, ci se cultive numai pe cea magiara. Daca vorbesci cu magiari moderaţi reflectandu’i la eruptiunile fanatismului, ei iti dicu, câ se nu damu atâta inportantia aceloru studenţi, candidaţi si literaţi calvinesci, alaturea cu jidovii si cu renegaţii slavoni si câţiva nemţi, cari făcu specule mari cu press’a, esploatandu bun’a credintia a publicului ungurescu; era diarie ungu-resci redactate de omeni moderaţi si anume de catolici abia sunt vreo cinci ori siese. Ungurii moderaţi se insiela reu. Noi câ si lumea tota vedemu in fruntea agitatiunei fanatice nu numai candidaţi si literari calvini, nu numai jidovi si alţi renegaţi, ci vedemu pe fiacare di persone oficiose, puse in funcţiuni de inportantia intindiendu cordele pana ce stau se plesnbsca tote. Inspectorulu reg. de scole J. Roth dela Pressburg roga pe ministeriu si pe camera legislativa, câ se nu aştepte resultatu deplinu numai dela magiarisarea definitiva a t o t u-roru scoleloru de pre teritoriulu Ungariei si alu Transilvaniei, ci se deschidă iute, in tote cetatile si orasiele a si le de prunci mici, câ smulgendu’i din brahiale mameloru in etate de 3 ani, se’i dea in grij’a doiceloru (boneloru) magiare, pentru câ se vorbesca cu ei câte V, di numai unguresce. (Peşti Naplo). Se şcolara inse alţii cu protestu, câ nu numai l/2 di, ci dio’a intrega se vorbesca totu numai unguresce. Asilele de prunci mici sunt luate in planulu magiarisarei tocma de 40 de ani, si acei tirani cari le-au planuitu pe atunci, au adaosu forte multu la intensitatea urei si apoi a versariloru de sânge din 1848/9, pentru-câ ei au atacatu si celu mai sacru sentimentu alu tuturoru mameloru, care n’au anima de corbu.
In acelasiu timpu veni unu altu inspectoru reg. de scole dn. Franc. Koos dela Brasiovu, care dupa-ce arata, câ de ex. intr’unu singuru comitatu alu Brasiovului din 142 de institutori (invetiatori) romani si sasi numai 5 (cinci) inşi cunoscu limb’a magiara bine, 7 3 pricepu ceva din ea, nimica tbta, precum se esprima inspectorulu, era 67 nu sciu nici se’si casce gur’a unguresce. Din acbsta causa amerintia (in „Kelet" Nr. 36) pe romani si pe sasi, anume pe cei din Brasiovu, Segisiora, Sibiiu; provoca pe ambii mitropolii romanesci, câ pe langa institutele pedagogice se infiintiedie indata acuma câte o scola elementaria practica de siepte classe (7 osztâlyu elemi gyakorlo iskolât), pentrucâ asia candidaţii magiarisati se aiba ocasiune acolo pe locu a propune limb’a magiara si a magiarisâ mai departe după unu methodu multu mai practicu decâtu este celu din gramatic’a teoretica a lui Ahn si alui Baritiu (Octaviu, professoru gimnas. din Nasaudu). Terminulu pereratoriu (fatalu ii dicu francesii) de 4 ani, se va inplini, si daca toti acei dăscăli ne-magiari (in numeru de mai multe mii) nu voru invetiâ pana atunci unguresce perfectu, au se cadia la examenu si atunci nu li se va dâ diploma, era vin’a va cadea pe actoritatile bisericesci. “
Tineri minte omeni buni, câ acestu limbagiu despoticu amerintiatoriu este si acumu, câ si in alte epoce din trecutu, efectulu noueloru c o n s t e-latiuni politice. Tote scirile mai noue, câte ne vinu dela Itali’a, Franci’a, mai virtosu inse dela Russi’a, sunt de natura câ se scoria pe fanaticii aceştia din totu cumpatulu. Acestu paroxismu de fantasii bolnave ii face se creda, câ daca aru fi ei in stare se prefaca in magiari pe toti locuitorii Ungariei si ai Transilvaniei in 24 de ore, cu atâta aru scapâ de panslavismu câ si de pangermanismu. Dara lupt’a universale, decisiva, destinata a reorga-nisâ Europ’a intrega si o parte mare din Asi’a după nationalitati, este multu mai apropiata, decâtu se mai remana fanaticiloru timpu de a’si realisâ visurile loru; chiaru si numai poterea resistentiei passive a poporaloru (lex inertiae) este din natur’a sa neasemenatu mai perseveranta, decâtu se o pota infrange cineva in sute de ani cu midiuloce de acelea desperate.
— Necrologu. Nicolae Papp redactorulu diariului „Magyar Polgâr", auctoru sau traductoru alu mai multoru opuri in limb’a magiara, nascutu in 24 Oct. 1837, după unu morbu forte greu, indelungu si complicatu, a repausatu in 12 Febr. a. c. in Clusiu, lasandu in urm’a sa o veduva ne-consolabile si patru prunci. Repausatulu a fostu armenu de origine. Tata-seu Joachim Papp negu-
tiatoriu in Desiu si la Clusiu, mai tardiu proprietariu in Cristuru aprope de Turd’a, mama-satotu armâna din famili’a Moldovanu, au tîinutu pe fiiulu loru la scole in Clusiu numai până in cl. V gimnasiale, era după aceea l’au luatu câ se’lu aplice la economia, lui inse nu ’ia placutu si s’a intorsu la Clusiu, unde s’au aplicatu pe langa diariele care esiau pe atunci. Asia se pote dice câ tota sciinti’a ce si-a castigatu a fostu autodidactica; a fostu inse de o dili-gentia mare. Dupace a cercatu multe de tote, in a. 1867 fundâ diariulu „M. P." câ proprietate a sa. N. Papp erâ mare adversariu alu romaniloru, inse fâra a’i uri, ci numai din lips’a totala de cu-noscintie etimologice relative la naţiunea nostra si din preocupatiuni sbeute câ si unu veninu dulce, din atmosfer’a Clusiului. Elu tote aspiratiunile romaniloru le intielegea pe dosu; apoi corespondenţii perfidi mai abusau si de nesciinti’a lui. Tata-seu tocma din contra: cu romanii avea cele mai multe dara veri. Ddieu se’lu erte !
Salinele Transilvaniei.
In lun’a trecuta ne veni o scrisore dela Salinele murasiene (Maros-Ujvâr) despre starea popo-ratiunei locale, despre productiunea aceloru saline, despre simbrii, scole s. a. Nu o publicaramu, din causa câ cifrelorti le lipsia autenti’a, mai alesu unde se dicea câ statulu a ar trage de acolo câte doue milidne venitu curatu pe anu. Veniturile fiscali trebue se se constate din acte oficiali, din contabilitate, din archivele ministeriului finantieloru. In dilele nostre inse nu se afla unu singuru romanu din câţi petrecu in B.-Pest’a, care se aiba timpu de a se ocupâ cu registrare de cifre, care spunu mai multu decâtu totii oratorii dietei unguresci in câte 9 luni ale anului. In lipsa de informatiuni mai prospete, noi dâmu lectoriloru altele, cu câţiva ani mai vechi, inse autentice.
Transilvanii e cunoscuta câ una din tierile cele mai bogate in mineralii, bra bogati’a ei de sare este proverbiala, coprinsa in vorb’a betraniloru, câ noi amu potca dâ sare in una miie de ani la tota Europ’a si totu se ne mai remana si noue pe mii de ani. Salinele cunoscute in Transilvani’a sunt: la Cetatea noua murasiana (Maros-Ujvar), la Turd’a, Desiu, Sicu, Salin’a-Clusiu (Kolos-Cojocn»), Salinele Sibiiului (Vizakna) si Parajdu. Abundantia de saline, prisosu mare. Din acesta causa salinele dela Sicu sunt cassate de multu, cele dela Cojocna inchise dela 1853, productiunea dela Turd’a si Desiu micsiorata. Cea mai multa sare se scote din salinele murasiaie, de unde se transporta in Bauatu, Slavoni’a si pina la Croati’a.
Luandu mu periodu rotuudu de ani 20 si anume dela 1851 până la 1871, din tote salinele Transilvaniei se scotea si se vendea pe fiacare anu dela 800,000 până la 1 milionu cantarie (mâji) de Vien’a, adeca de câte 100 <£, era pretiulu in locu la saline erâ 3 florini 15 cr. moneta conv. — 3 fi. 31 cr. val. a.	Luandu anu cu anu in
terminu mijlociu, se vinu circa 820 mii ctrie in valbre până la 2 milione 665 mii fi. *)
In scrisdrea susu citata se dice, câ la salinele Murasiului din cei vreo 3000 locuitori aru fi 2000 romani. Noi aflamu in siematismulu dela 1876 numai 1492, era 548 se afla din susu, in comun’a si parochi’a vechia. Se dice in scrisore, câ la salinele acelea se afla o scola magiara a statului cu 3 docenţi si cu o docenţa pentru fetitie, era aceea nu scie nimicu romanesce si pe fetitiele de romanu le insulta cu „Vankuj leâny."
Asia? le insulta? Ar face dnei prea bine se insulte in tote dilele, inca si pe mamele lom. In siematismu la pag. 295 stâ curatu, câ la salinele murasiene existe scola romanesca confesai o-nale, edificiu de pietra, adeca solidu si câ are 260 de şcolari. Apoi, cum ajungu innocentele fe-tisibre de romanu, câ se fia insultate in scolele magiare ?
Una desastra ala unei comune romanesci.
Comun’a romanesca Stoln’a in distantia câ de trei ore dela Clusiu, fusese până in a. 1848 proprietate a unei ramure din famili’a grafiloru Lâzâr. După desfiintiarea iobagiei, com. Mauritiu Lâzâr a remasu proprietariu pe alodiaturele sale, agrii, fe-natie, păduri, drepturi regali, era tieranii pe mosio-rele loru. In urm’a unoru specule industriarie nefericite, seniorulu isi perdiise partea cea mai mare din avere si de supărare a moritu. Creditorii,
*) A se vede mai pe largu in Ilandbuch der Landeskunde SiebenbUrgens de E. A. Bielz.
43
anume unu bancariu dela Vien’a puseră man’a pe averea grafului. In câtu pentru averea dela Stoln’a, locuitorii se deciseră câ se o cumpere densii pe vecia. Ei isi luara unu advocatu din Clusiu, câ se’i pună la cale si inca advocatu romanu.
S’a incliieiatu unu contractu de cumpărătură, in care se spune câ au intratu unele conditiuni de innebunitu. Locuitorii se obligară se cumpere acelea moşii boieresci cu tote drepturile, cu pretiu de 22.000 fi. (alţii dicu 28.000), inse cu condi-tiune, câ daca nu voru plaţi ratele regulatu la terminii fixaţi iu contractu, se perda tote sumele câte le voru fi platitu până atunci, se perda si moşiile, se fia obligaţi a mai plaţi si restulu, sub pedâpsa de a li se pune executiune si a li se vende tota averea privata pana la coperirea sumei intregi.
Locuitorii din Stoln’a au platitu din sum’a cumparaturei cu chiu cu vai 18.000 fi. In acestea restimpuri advocatulu in locu de a recunosce, câ conditiunile contractului au fostu diu capulu locului calculate spre a ruinâ definitivu pe acei locuitori, spre a le sparge comun’a, precumu s’a spartu To-falaulu inainte cu 12 ani, ’ia dusu din nou cu faci’a la jaraticu, câ se subscria una obligaţiune peremptoria la tribunalu, apoi — ’ia parasitu.
Locuitorii n’au potutu plaţi. Pe la inceputulu lunei curente erâ se li se vendia si cenusi’a din vatra. Noulu proprietariu le mai dede gratia până in 28 Februariu st. n., mai multu nici-o di. Acuma nefericiţii isi luara unu altu advocatu. câ se alerge se le caute unu inprumutu hipotecarin, inse fâra a inplini o singura forma ceruta imperativu de legi si de interessulu creditorului. Firesce câ numai pe barb’a advocatului nu dâ nici-unu institutu bani inprumutu la o comuna care nu’i cere ea, ci ii cere advocatulu.
De nu aru fi sositu incoce trei scrisori relative la desastrulu acesta; de nu amu fi auditu casulu acesta din graiulu unoru barbati prea onorabili, nici-odata nu amu fi crediutu se se mai pota in-templâ o misielia câ aceea. Dela Stoln’a până in Clusiu se nu se afie sufietu de omu, nici popa, nici protopopu, nici notariu, nici advocatu, care se arate aceloru omeni simplii indata la inchiaierea primului contractu, câ isi baga de buna voi’a loru cerbicea, nu in jugu, ci in latiu sugrumatoriu! Ce ruşine, ce stupiditate. Acuma le-a reraasu deschisa calea Dobrogei, pentru câ se mai faca si acolo vreo fapta de omeni desiuchiati.
Eca de ce treba erâ cerculariulu de mai de-unadi esitu dela episcopulu Aradului.	J
Din Banatu.
Dela Lugosiu vinu de o luna incoce sciri cornurate, câte nu venia alta-data in câte 2—3 ani. Pe langa Pascu e datu in judecata criminala si subprefectulu Biro. Mereu se descopere defrau-darile cele mai neruşinate. Mai alesu câteva comune romanesci sunt aprope ruinate. Dieci de mii au storsu câţiva funcţionari dela ele. Coinpu-turile (socotelele) se afla in disordiue revoltatoria. Comissariulu plenipotente Ujfalussy a convocaţii dilelele trecute consiliulu representativu alu comitatului, in care s’au discutatu mesurele care trebue a se luâ spre a descoperi tote blastematiile. Cu acea ocasiune s’au aflatu unu membru care injurâ press’a, pentru-câ descopere scandale si liotii. „Peşti Naplo“ asigura, câ insusi cin. Ujfalussy a înfruntată pe acelu abderitu, luandu in aparare libertatea pressei, ţâra alu cărei ajutoriu nici elu insusi cu tota omnipotenti’a sa câ comissariu ministeriale, nu a fostu in stare se demasce pe hoţi.
Totu la Lugosiu s’a luatu din nou in pertractare caus’a cassei de economii (Sparcassa), despre care s’a vorbitu mai de multe-ori in cei 5 ani din urma. Se dice câ defraudarile dela acelu institutu de bani ajungu la 400 de mii fi. Lectorii isi aducu aminte, câ directorulu fusese condamuatu in anulu trecutu la inchisore pe 4 ani si alţi vreo doui pe terniinu mai scurtu, precum si câ cu acea ocasiune s’a inpusu tăcere la unii martori asupra altoru blastematii; se pare inse câ asta-data voru esi tote la lumina. Diariele din Ungari ’a voru se scia, ca partea cea mai mare din sumele permute s’au cheltuitu cu ocasiunea alegeriloru dietali. Este forte de doritu, câ se esa intregulu adeveru la lumina. Intre alte inpregiurari ti-ar veni se intrebi, unde a stătu in anii din urma numeros’a inteligentia romanesca din Temisior’a, Lugosiu, Caransebesiu si din alte câteva orasie, de nu si-a ridicatu vocea in interessulu poporatiunei, până candu n’a luatu in man’a sa generalulu Doda caus’a tuturoru. Ajuusamu asia departe i n a p o i, in catu se apere existenti’a si interessele popora-
_____OBSERVATORIULU.
tiunei romanesci diarie germane, intemeiate de evrei in Temisior’a si Lugosiu si in acelesiu timpu unii romani se declare, câ ei n’au causa de a face opositiune sistemei actuale?
Revista politica.
Sib ii ii, 17 Februariu st., a. 1880-
O	deputatiune constatatore din contele Manns-feld, Wolfram si Smeycal, primita in audientia privata, au inaintatu M. Sale imperatului in numele nemtiloru din Boemi’a unu contra-memorandu, prin care parafrasandu punctele cunoscutului memorandu loemu se incerca a combate dreptele pretensiuni de egala indreptatire ale boemiloru. Imperatulu irimindu contra-memorandulu au respunsu deputa-tiunei câ: la tempulu seu, candu va esaminâ me-morandulu boemiloru, va luâ in drepta considerare si pe acela alu nemtiloru.
Episcopatulu catolicu militantu din Boemi’a, incuragiatu se vede prin incurcatur’a politica dom-nitore in Austri’a, precum si prin sistarea asia numitei „lupte pentru c u 11 u r a “ in Prusso-Germani’a, crediîi a fi sositu momentulu asteptatu, de a se arata erasi pe scen’a politica. In septa-man’a trecutu numitulu episcopatu presinta guber-nului austriacu unu memorandu, in care aratandu pericolele ce amenintia societatea omenesca din partea principieloru sciintiei modeme, pretinde dela gubernu câ se restabilesca din nou caracterulu confessionalu alu invetiamentului primara si instrucţiunea religiunei se fia incredintiata esclusivu numai preotiloru-catecheti, era nu si invetiatoriloru mireni, precum se practisedia dela ridicarea Concordatului incoce. Precum se vede, iesuitii si partid’a ultra-montana din Austri’a inca n’au desperatu a isi potea recastigâ fatal’a influintia si vastulu terenu ce ilu ocupase odiniora, spre nefericirea multu cer-catului imperiu austriacu. Mai lipsea numai re-inoirea lupteloru si frecariloru confessionale, pentru câ numerulu dificultatiloru si alu calamitatiloru politice interne se fia aprdpe completu. Jesuitii si partid’a ultramontana se pare câ n’au uitatu si n’au invetiatu nemica, si câ nu voru se intielega, câ doctrinele si esistenti'a loru este unu anachro-nismu, care nu mai are locu in cadmiu civilisa-tiunei moderne.
Delegatiunile austro-ungare terminaudu’si lucrările loru au tînutu in 15 1. c. siedinti’a loru de inchieiare, in care s’au rostitu cuventarile obicinuite de multiumire si de complesantia reciproca.
Pentru diu’a de astadi se aştepta câ Moni-toriulu austriacu se publice decretele imperiale, prin care se va completa cabinetulu de coalitiune alu comitelui Taaffe, prin denumirea unui nou ministru de culte si a unui ministru de finantie.
Discursulu de tronu prin care s’au deschisu in 12 1. c. nou’a sessiune a Reichstagului ger mânu anuntia pentru bugetulu anului 1880 o sporire a contributiuniloru matriculare si necessitatea unui inprumutu pentru cheltueli urgente; discursulu mai aminteşte apoi si de unele reforme in finantie; accentuedia urgenti’a transformarei si desvoltarei baseloru legei militare, câ asia, Germani’a fâra a prejudecâ politic'a sa pacifica se pota completâ armat’a si se o pună in raportu cu progressele făcute in statele vecine. Discursulu dice câ legea in contra socialistiloru nereusindu inca se inpedece agitaţiunile loru, se va propune Reichstagului prelungirea acestei legi.
Trecendu la politic’a diu afara discursulu de tronu dice, câ raporturile imperiului cu tote poterile străine sunt pacifice si amicabile relevedia mai incolo, câ s’a continuatu increderea câ con-gressulu va asigurâ pacea si câ astadi dispositiunile tractatului sunt esecutate mai in tote punctele. Imperiulu germanii este mai multu interesatu la silintiele ce se făcu cu scopu de a asigurâ intr’unu modu durabilu pacea Europei. In câtu privesce politic'a imperatului ea va fi totudeauna pacifica si conservatore si cu acea incredere pe care o inspira sentimentulu propriei poteri se va sili se intervină cu desinteresare in favorulu conservarei pacei si de a câştigă coneursulu aceloru poteri care nutrescu aceleaşi sentimente.
Discursulu de tronu alu Germaniei câ si acela alu reginei Angliei nu respira de câtu pace si dorulu de pace si cu tote acestea niminea nu crede in durat’a ei. Este in adeveru lucru cam greu de a pune in armonia aceste repetite asigurări de j pace, cu febrilele inarmari ce se făcu in tote părţile si cu passionat'a venatore ce s au pornitu
intre statele europene după aliantie ofensive si defensive.
Cercurile gubernamentale si press’a oficiosa austro-ungara s’au simtitu surprinsa intr’unu modu neasteptatu, vediendu câ discursulu de tronu ger-manu nu vorbesce cu nici unu cuventu despre multu laudat’a si intim’a aliantia germano-austro-ungara. Ele nu isi potu esplicâ acesta altcum, decâtu câ principele de Bismark si-au rezervatu a vorbi intr’una din siedintiele Reichtragului despre multu iubit’a sa aliata. Vomu aşteptă si vomu vedea.
La Neapole au aparutu in dilele acestea unu organu oficialu alu Societăţii Italia Irredenta subt titlulu: Italia degli Italia ni. Primulu numeru alu acestui diariu conţine intre altele si tecstulu statuteloru societăţii, subtscrise inca in anulu trecutu din partea lui G a r i b a 1 d i, I m-briani si Avezzana.
In primulu seu articolu, noulu organu declara, câ scopulu Asociatiunei este anecsarea la Itali’a a intregului teritoriu italianu, care se mai afla astadi inca subt domnirea străină; castigarea neaparata a Triestului si Trentinului pentru siguranti’a Italiei si in fine, organisarea directiunei centrale si a co-miteteloru, care voru trebui se ia mesuri spre a satisface dorintiele naţionale.
Acestu programu alu Italiei irredente va dâ inca multu de cugetatu si de lucru diplomaţiei austro-ungare, precum si celei străine.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului".
S.-Sebesiu in 31 Ian. v. 1880.
Eri in 30 Ianuariu cu ocasiunea dilei de trei „Santi“ archierei Yasilie, Gregorie si Joanu „Patronii scolei rom. gr.-or. din locu“, corpulu invetiatorescu, dela acesta scola au arangiatu o productiune ‘literara, cu program’a urmatore :
Program’a
festivităţii din 30 Ianuariu v. diu’a de trei Santi Yasilie, Gregorie si Joanu, patronii scolei romane gr. or. din locu.
I. înainte de amiadi.
1.	După finirea seryitiului divinu in ambe biserici gr.-or. se va tienea in curtea scolei santirea apei după care va urm’a stropirea scolei cu apa santita.
După amiadi la 3'/2 ore.
2.	Cuventare ocasionala rostita de diu D. Davidu.
3.	Se mergemu fraţi la scola, poesei esecutata de elevii scolei.
4.	Fraţii Ideri, poesie de Alesandri declamata de diu S. Rosiu.
5.	Romanulu si viitoriulu seu, cuventare rostita de diu Z. Muresianu.
6: Plângerea femeii asupra bărbatului, poesie deci. de diu P. Drusanu.
7.	Scola si famili’a, cuventu rostitu de diu Ilie Savu.
8.	Hai se damu mana cu mana, poesie cantata de elevii scolei.
9.	Cuventare de includere de diu Joanu Tipeiu, protopresbiteru si directoru alu scolei.
S. Sebesiu in 28 Ianuariu 1880.
Corpulu invetiatorescu.
Reusit’a a fostu preste totu buna. Frumosa a fostu cuventarea ocasionala de D. Davidu. Bine au fostu declamate poesiile de S. Rosiu si P. Drusanu. Frumosa a fostu „Scola si famili’a" cuv. de Ilie Sa va. Forte buna si nimerita a fosţu cuv. „Romanulu si viitoriulu seu" de Z. Muresianu. Era căutările esecutate de elevii si elevele de scola, sub conducerea dlui Z. Muresianu a fostu forte bine esecutate. Sonorulu, dulcele si pla-cutulii versu aru fetitieloru nu a remasu neaplaudatu. Fal’a loru si conducetoriulu loru, carele este rugatu a purcede mai departe pre calea inceputa, se fia securu câ spriginulu nu i va lipsi. In fine urmâ cuventulu de includere de diu Joanu Tipeiu protop. si dir. scolei. Nu voiu laudă pre acestu dnu, ci voiu descoperi Onor. publicu, câ, după cum sunt informatu din isvoru securu, deca a fostu acesta productiune, apoi singura numai d-sale avemu de ai multiami. (Multe s’ar fi potutu si s’ar mai potea face! Red.)
Pre d-sa ilu rogamu noi Sebesienii, câ directoru alu acelei scoli se pasiasca cu tota energi’a. Se aiba in vedere (acum inca mai multu câ pana acuma aceea, câ Sebesiulu este unu centra, este unu locu forte aco-modatu, pentru a fi unu foculariu respanditoriu de lumina in intregu pregiurulu seu locuitu mai numai de romani. Nu ne indoimu nici decâtu despre bunele intentiuni si silintie ce le a avutu totudeauna si le va avea si in viitoriu, pentru a se ajunge la aceia.
Aceia, ce au adusu, asia dicendu din nimica, Sebesiulu la starea de adi, carea servesce spre lauda romani loru, aceia voru continua si mai departe pre calea de pana acuma, si securu voru ajunge la tînta.
Cu alta ocasiune, On Red. cu permissiunea d-vostra, voiu arată starea Sebesiului in privinti’a biserico-scolara si politica, in câtu imi va ti cu potintia si in câtu mi se va iertă.
Unu 1 u din cei de fat.i a.
44
Sciri diverse.
Moise Toma,
administratorii protopresbiterialu alu tractului I alu Sibiiului, asessoru consistorialii onorariu si admini-stratoru parocbialu la biseric’a romana ortodocsa din Sibiiu suburbiulu inferioru, in etate de 34 ani, a adormitu in Domnulu astadi 4/16 Febr., la lV4 ore d. a. după unu morbu scurtu. Remasitiele pamentesci ale repausatului se voru asiediâ spre vecînica odichna in 6/18 1. c. la 3 ore d. a. in cimiteriulu bisericei gr. or. din Sibiiu suburbiulu inferioru.
Cu ânim’a infranta de dorere aducemu acesta la cunoscinti’a consangeniloru si amiciloru.
Sibiiu, 4/16 Februarie 1880.
Anastasi’a nas. Popa, sogie. Ersili’a, Joanu, Fabiu, fii. Ana Pop’a, socra.
Fia-i tierin’a usiora si memori’a neuitata!
—	(List’a Nr. 6) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnatu, in folosulu inundatiloru.*)
Transportulu totalului din list’a Nr. 5 publicata in Nr. 10 a. c. alu „ Observatoriului “. fi. 1420.89
D.	B. Dameanu trimite din Vien’a doue colecte:
a)	un’a făcută intre oficierii ro-
mani de acolo prin părintele Sava Popoviciu cu produsulu de .	. .fi. 30.—
b)	a dou’a dela urmatorele per-sone din Vien’a: d-n’a C. Pop 3 fi.,
J. Pop 1 fl., S. Ciurcu 2 fi. 50 cr.,
Savoiu 2 fi., mai departe dela următorii DD. studenţi romani de acolo:
Pascu 2 fi., Sotir 2 fl., G. Poppu 2 fl., unu stipendistu 5 fl., C. P. 1 fl., V.
Voina 2 fl., Pantiu 1 fl., E. C. Dra-gusianu 1 fl., F. Brasescu 3 fl., Mi-halcea 2 fl., D. Danescu 1 fl., Faga-rasianu 1 fl., Margiueanu 1 fl., Halitia
1	fl., Albini 1 fl., Moldovanu 1 fl.,
S.	Siulutiu 1 fl., Voileanu 1 fl., B.
Dameanu 1 fl.. Procopianu 1 fl., Ca-parescu 1 fl., J. Demeanu 1 fl., Prun-culu 2 fl., Alaciu 1 fl., Onciulu 1 fl.,
unu anonimu 50 cr.; in totalu .	. fl. 46>—
Totalulu cu diu’a de astadi . fl. 1496.89
Sibiiu, 16 Februariu 1880.
* Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru.
—	(Ra tio cin iu). Despre venitulu balului tie-nutu in Blasiu la 20 Septembre 1879 in folosulu fondului de teatru roinanu cu ocasiunea adunarei generali.
A.	Perceptiuni: In ser’a balului au incursu
95 fl. După baiu au incursu:	1. Prin D. J. Moldovanu
a)	DSa 1 fl., b) dela) d. Baronu D. Ursu 1 fl., c) dela Ni-colau Petrescu 1 fl. 2. Prin D. J. Mezei jude reg. in Mociu: a) dela DSa 2 fl. b) Teofilu Hosu insp scol. pens. diece franci, c) Joanu Germanu parochu gr. cath.
2	fl., d) Jeronimu Boracu cancelistu 1 fl. 3. Prin II. Sa Joane Csergedi jude de tabla reg. in M. Vâsârhely,
a)	Antoniu Stoica 1 fl., b) Mateiu Popu 1 fl. c) N. Francu 1 fl., d) Nicolae Moldovanu 1 fl., e) Danila Fogarasi 1 fl., f) Simionu Calutiu 1 fl. g) Dimitriu Fo-garasi 1 fi., h) Rudolfu Fogarasi 1 fl. 4) Prin D. J. Romanu adv. in Fogarasiu: a) dela D. Sa 2 fl. b) Danila Gramoiu 1 fl., c) Nagy Sandor 1 fl., d) Joanu Turcu 1 fl., e) Joanu Turcu 1 fl., f) Efraim Pandrea 1 fl., g) Nicolae Neceanu 1 fl., h) Alesandru Micu 1 li., i) Joanu Florea 1 fl. Suni’a perceptiuniloru 121 fl. 10 franci.
B.	Erogatiuni: Patru telegrama â 20 cr. 80 cr., diece epistole recomandate â 20 cr. 2 li., mai multe epistole francate 1 fl. 16 cr., tipărirea bileteloru 5 fl., arangearea salei 15 fl. 90 cr., music’a 22 fl., pentru porto de acumu 14 cr. Sum’a erogateloru 47 fl.
C.	Bi lan tiu: Sum’a perceptiuniloru 121 fl. 10 fr.
Sum’a erogatiuniloru 47 fl.
Venitu curatu 74 fl.
Blasiu, in 10 Januariu 1880.
Ludovicu Csato.	Elia Chirila.
presiedinte.	notariu.
—	(In vita tiu ne.) Subscrisulu coinitetu va aran-gea unu baiu, ce se va tiene Domineca in 22/10 Februariu a. c. in sal’a „otelului naţionale" din Blasiu, in favorea romaniloru transilvaniani inundaţi. Pretiulu intrarei pentru persona 1 fl. v. a., pentru familia 2 fl. v. a. Inceputulu la 8 ore ser’a. Oferte marinimose se priraescu cu multiamita si se voru cuitâ pre calea
*) Cuitarile sumeloru traraise la acestu comitetu voru urma prin publicare iu diariele de aici „Observato-riulu" si „Telegrafulu romanu". La cerere inse, sumele se voru cuitâ si separatu.
_______O B S E R V A T O R I U L U.
publicitatei. Damele sunt rogate a se pesentâ in toilete câtu mai simple.
Blasiu, 12 Februariu 1880.
Pentru comitetulu arangiatoriu.
Joanu P. Pecurariu. Alesiu Viciu.
—	(Baiu in Zer nes ci.) Reuniunea femeiloru romane din Zernesci va arangea domineca in 10/22 Februariu a. c. unu Baiu in sal’a edificiului scolaru.
Inceputulu la 8 ore sera. Biletulu de intrare 1 fl. v. a. NB. Ofertele marinimose se potu tramite la adress’a ori cărei Domne subsemnate si se voru publica.
Pentru comitetu:
Mari’aGaroiu,	Mari’a Ratiu.
presiedinta
—	(Invitare.) Reuniunea invetiatoriloru din tractulu ppescu alu Mediasiului, in favorulu fondului ei până acum prea micu, va arangia unu baiu, care se va tienea in Mediasiu in sal’a otelului „Strugurele de auru" incependu ser’a la 8 ore in KF22 Februariu 1880.
La acesta petrecere sunt invitat! toti iubitorii de înaintarea culturei si invetiaturei poporului romanu.
Pretiulu intrarei el fl. de persona, 2 fl. de familia.
Ofrande marinimose se primescu cu multiamita si se voru cuitâ pre calea jurnalistica.
Mediasiu, 12 Februariu 1880.
Pentru comitetulu arangiatoriu: Dionisiu Chendi, parocbu gr. or.
—	(Fi dan ti are.) Domnisior’a Mar ia Jech si d-lu N i c o 1 a u I v a n u invet. si-au serbatu fidantiarea loru in Saliste, Domineca in 15 Februariu 1880.
—	(O proba de filosofia practica a unui esecutoru de dare.) La unu functionariu dela una din liniele drumuriloru de feru unguresci, care n’avea tempu a se ocupâ in persona si cu platirea inpositeloru sale, se presenta intr’una din dilele trecute domnulu esecutoru, pentru câ se ilu esecvedie pentru o restantia de 4 fl. 80 cr. din anii 1873 — 1876. Câ obiectu de esecutiune elu alese o mesa noua din salonu. In ab-senti’a functionariului, care se aflâ in biroulu seu, soci’a isi permise a observâ d-lui esecutoru, câ pentru o suma atâtu de bagatela se pună esecutiune pe unu obiectu de o valore mai corespondietore, de orece acea mesa din salonu este noua noulitia si au costatu 50 fl. v. a. La acesta practiculu esecutoru respunse cu unu laconismu singularu: „A! ce ’mi pasa mie, va fi buna pentru mine; tocmai am lipsa de o mesa pentru salo-nulu meu; pentru sum’a de 50 fl. cineva pote cumperâ astadi o mosiia intrega." Lucrulu remase intr’atata, până ce a dou’a di functionariulu plaţi cei 4 fl. 80 cr. la perceptoratu. Aflatau ore practiculu esecutoru in altu locu o mesa de salonu asia, precum i erâ dorulu seu nu? Despre acesta cronic’a nostra tace.
—	(Fraţi de ai magiariloru descoperiţi
in lumea noua.) Diariulu ministerialu „Hon" publica câ curiositate unu fragmentu dintr’o scrisore a unui anume Ales. Kocsis nascutu in Ungari’a, pe care acesta o au tramisu din localitatea Tullahoma a statului Tenesse (unulu din statele confederatiunei nord-ameri-cane) fratelui seu, care locuesce in Gyula. Autorulu scrisorei dice, câ densulu a primitu dela academi’a eruditiloru americani missiunea de a calatori prin desier-turile inca necercetate ale Americei. Cu ocasiunea aceea elu au datu preste o poporatiune inca necunoscuta, a cărei religiune semena intr’unu modu surprindie-toru cu aceea a vechiloru magiari; chiaru si in limb’a loru au aflatu multe analogii, asia d. e. femeile se nu-mescu „ s z u n y (unguresce	a s s z o n y), divinitatea
„raeny" (meny: unguresce ceriu) etc. Ce fantasii!!
—	(Consecintiele gerului din ern’a acesta.) Raporturile oficiale venite la ministeriulu de co-merciu ungurescu constata, câ in urm’a intensivului geru ce au domnitu in ern’a acesta, cei mai mulţi pomi roditori din tier’a intrega au degeratu asia de tare, in câtu ei cu greu isi voru reveni in '3 — 4 ani, pentru câ erasi se pota dâ fructe.
—	(Unu jubileu raru.) Unu functionariu de justiţia din Ungari’a si-au serbatu in cerculu familiaru jubileulu de refusare alu petitiunei sale a 50-cea, prin care s’au rogatu a fi inaintatu. Pe candu jubilariulu isi tienea toastulu seu in onorea d. ministru de justiţia, care i-au oferitu ocasiunea a serbâ acelu jubileu, primi resolutiunea negativa la a 51-ea petitiune ce o inaintase.
—	(Binefacere in stilu mare.) Marele pro-prietariu din Ujlak (comitatulu Neutra) d-lu Adolph W a 11 n e r au conchiamatu pe toti locuitorii din satulu seu la sine, au inpartitu intre ei preste 3000 centenarie metrice de bucate, pentru-ca se aiba ce semeuâ, era pe cei mai avuţi i-au inpruinutatu cu bani, cerendu-le
8% care apoi se voru inparti la cei sărăci; pre langa acesta densulu dâ de mancare la cei mai sărăci in tote dilele, fâra de a face deosebire de confessiune. Au mai alesu inca 120 de persone serace din Neutra, cărora le va dâ in totu decursulu ernei lemne si cartofi.
Bibliografia.
— („Scol’a Romana".) Subsemnat’a redactiune aduce la cunoscinti’a on. publicu cetitoriu, câ preste puginu „Scol’a Romana" va incepe se reapara, si până la finele anului c. se voru publicâ tote numerele promise, astfeliu câ onor. prenumeranti nu voru ave, din caus’a acesta, nici o scădere. Caus’a intardiarei de până acum este, câ D. Niculae Fekete-Negrutiu din Gherl’a, carele se legase a infiintiâ aici in Naseudu o filiala a tipografiei Georgiu Lazaru din Gherl’a, in urm’a urmeloru ne-a lasatu pe josu, despre ce inse mai multe in numerulu 1 alu foiei. Acum „Scol’a Romana" se va tipări in Bistritia; cu tote acestea prenumeratiunile binevoiesca a se trimite la
Redactiunea „Scolei Romane" in Nasaud (Transilvani’a.)
Post’a redactiunei.
—	Blasiu. Turd’a. Rodn’a. Almaju (in Banatu). Oradea. Cernăuţi. Primitu. Voru esi după potintia eurendu.
Din comit. Sabolciu, post’a Piskolt. Numele comunei bisericesci compromisse este scrisu reu, nu se pote descifrâ.
—	Brasiovu, 12 Febr. Stringere de mana caldu-rosa. Numai in persona. Nu va fi prea tardiu.
—	La mai mulţi tineri dela diverse gimnasie. Dela acesta redactiune mergu 63 de exemplarie nepla-tite, care computate cu 8 fl. făcu 504 fl. Din acestea mergu 10 esempl. ex officio pe la auctoritati publice si bibliotece, 23 in schimbu, restulu de 30 gratis. Cre-demu câ este unu sacrificiu mare acesta dela o redactiune din cele mai persecutate. Părinţii si patronii DVostra de ce se nu ve ajute si densii cu câte o ba-gatella de 8 fl inca si cu 20 fl. pe anu pentru scopuri literarie ?
Neoplant’a.
1875-
"UleJafie a-KjWtv.
Seghedinu.
1876.
’llci^aftc ţ^ubuMtut».
CLOPOTE
DE TOTA MĂRIME A
pe langa ficsarea prealabila a sune-teloru loru.
Cu deosebire recomanda clopotele găurite, inventate de densulu, alu caroru sunetu este mai josu decâtu alu celoru de constructiunea vechia si care, fiindu de 'i00 punţi, sunt asemenea celoru de 140 punţi de ccnstructiunea vechie.
Se afla totudeauna in depositu clopote, dela marimea cea mai mica până la 50 chilogr., precum si de proas:e portative si de mana.
Se recomanda pentru comande câtu de multe
Antonie Novotny
(4) 1—12	in Tiraisiora.
Pentru cei ce patimescu de pieptu si __________plumani.________
Wilhelm’* ~~~

alu lui
Franciscu Wilhelm, farmaciştii in Neunkirchen (Austri’a de josu.)
In decursu de 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatdre si usiuratore pentru morburile organeloru de respiratiuue, pentru catarele gâtlejului si alu bronchieloru, tuse spasmotica, ragusidla, multfe alte | suferintie ale gâtului si ale plumanil >ru.
Forte de recomaudatu cute acestu sucu ca preser-vativu pe tempuri negurose si aspre.
Fiindu de unu gustu placutu, elu este folositoru pentru copil si o necessitate pentru omenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei înflorate, seu cbiarti in contra ragusielei, elu este unu mijlocu uedispeusabilu. — Numerose ateste probesa cele afirmate mai susu.
Se afla de veodiare in sticle â 1 fl. 25 cr. in Sibiiu la d-nii FriecL. Thallmayer si I. B. Misselbacher sen.
Onoratulu publicu se cera totudcauna specialii Wilhelm’s Allopu de plante Kclinecbcrjţ, fiindii-ca acesta se produce singurii numai de mine. si dc orece fabricatele puse la vendiare subt firma lulius Bittner Allopu de plante Sclineeberg, sunt nisce imitatiuni nedemne, asupra caroru atrag;u deosebit a atenţiune a publicului cumperatoriu.	(2) 3—25
I HIII » »IIH-HM II
Editorii si redactorii responsabilii: Ch Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.