Observatoriulu ese de doue ori in septemaua, Mtrcurea si Sambat’a. Pretiulu pentru Sibiin pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 ci\, dusu la casa cu 1 fl. mai multn pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchîei pe t anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6n 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Anulu III. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Ori-ce inserate, se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului .Observatoriulu*4 in S i b i i u. Nr. 10. Sibiiu, Sambata 2/14 Februariu. 1880. * Roman i’a. Proiectu de lege pentru organisarea Dobrogei. In siedinti’a Cameri dela 19 curente d. ministru de interne depuse la biuroulu Camerei urmatoriulu proiectu de lege pentru organisarea Dobrogei: Cap. I. Despre teritorinlu Dobrogei. Art. 1. Teritoriulu de peste Dunăre, inpreuna cu Dflt’a Dunării si cu insul’a Sierpiloru, anexatu României prin tractatulu de Berlin, sub denumirea de Dobrogea, este de-ocamdata inpartitu in doue judetie. Art. 2. Aceste judetie se sub-inpartu in aron-dismente sau ocole, si ocolele in comune urbane si rurale. Cap. II. Despre drepturile Dobrogeniloru. Art. 3. Toţi locuitorii din Dobrogea cari, in diu’a de 11 Aprile 1877, erau cetatieni otomani, devinu si sunt cetatieni romani. Art. 4. O lege speciala va determina, in timpulu oportunu, conditiunile cu cari ei voru potea eseacitâ drepturile loru politice si cumperâ inmobile rurale in Romani’a propriu disa. O alta lege va statua, in timpulu oportunu, despre representatiunea locuitoriloru Dobrogei in parlamentulu romanu. Art. 5. Locuitorii din Dobrogea, deveniţi cetatieni romani, sunt egali inaintea legii, se bucura de tote drepturile cetatienesti si potu ti numiţi in funcţiunile din acesta provincie, fâra osebire de origine si de religiune. Art. 6. Locuitorii din Dobrogea se bucura de pe acum de drepturiie cetatienesci coprinse in art. 5, 23, 25, 28 din Constitutiunea României. Gubernulu insa, prin decrete domnesci, date in urm’a incheiarii consiliului de miniştri, pote suspenda, in totulu sau in parte si pe unu timpu determinatu, libertatea pressei si a intruniriloru. Art. 7. Institutiunile representantive, judetiene si comunale, se introducu in Dobrogea, după esemplulu celoru din Romani’a, cu singurile deosebiri prevediute prin acesta lege. Art. 8. Toţi străinii aflători pe teritoriulu Dobrogei se bucura de protectiunea data de lege persone-loru si averii loru. Gubernulu inse pote lua in contra strainiloru tulburători mesurile cerute de interessulu ordinei publice. Art. 9. Locuitorii din Dobrogea nu potu fi urmăriţi sau arestaţi de câtu in caşurile prevediute de lege. Ei nu potu fi sustrasi de la judecătorii ce le dă legea. Art. 10. In Dobrogea nu se potu aplica alte pedepse de câtu acele prevediute de legile României. Art. 11. Proprietatea mulksi miri constatata prin acte formale (tabii) sau prin o posessiune de doue-dieci de ani, este garantata si transmissibila in conditiunile prevediute de legile otomane. Dijm’a este oborita in Dobrogea pentru deapu-rurea; ea se va inlocui prin o dare banesca anuala, care se va hotari prin anume lege. O lege speciala va regula inproprietarirea definitiva a locuitoriloru agricoli, cari nu possedu pamenturi mulk, miri sau stăpânite de diece ani celu puţinu. Art. 12. Numai locuitorii aflaţi in Dobrogea in diu’a de 11 Aprile 1'877 si indreptatiti de legile otomane, romanii si acei indreptatiti, prin art. 7 din Constitutiunea României, potu cumperâ inmobile rurale in Dobrogea. Acesta stipulatiune nu inpedica legea ce se va face in privinti’a stabilirii de colonii agricole pe domeniile statului din Dobrogea. Art. 13. Legile de espropriare, pentru causa de utilitate publica, sunt aplicabile si in Dobrogea. Art. 14. Libertatea consciintiei este absoluta. Libertatea tuturoru culteloru este garantata, intru câtu inse celebrarea lom nu aduce o atingere ordinei publice sau buueloru moravuri. Art. 15. Religiunea ortodoxa a resaritului este religiunea domnitore si in Dobrogea. Acesta provincia face parte din eparchi’a Dunarei-de-josu. Protoierei judetieloru si clerulu ortodoxu alu ca-tedraleloru din Tulcea si Constanti’a sunt salariate de către Stătu. Clerulu dela celelalte biserici ortodoxe este platitu de către comune si comunităţi după unu regularaentu de administratiune publica, ce se va promulga prin de-cretu domnescu. Art. 16. Personalulu si intretînerea principaleloru moschee musulmane din Tulcea, Constanti’a, Babadag, Macin, Medjidie, Hersiov’a, Isaccea si Sulin’a voru fi plătite de către stătu, după unu regulamentu de administratiune publica, promulgatu prin decretu domnescu. Art. 17. Clerulu celorlalte confessiuni si bisericele si templele loru se voru intretinea de comunităţile coreligionare. Nimenea nu va fi indatoratu a contribui la intretînerea unui cultu, la care nu aparţine. Art. 18. Instrucţiunea in scolele plătite de stătu sau de comune se dă fără plata. Art. 19. Invetiamentulu este libem, intru câtu inse esercitiulu seu nu ar atinge bunele moravuri sau 1 ordinea publica. Se voru infiintiâ treptatu seole primare in tote comunele Dobrogei. Este libem deosebiteloru comunităţi si partico-lariloru de a deschide scoli, sub controlulu ministrului instrucţiunei publice, cu conditiunea că in fia-care din acestea, pe langa limb’a alesa de fondatori sau directori, invetiamentulu limbei romane se fia obligatoriu. Art. 20. Se va infiintiâ in orasiulu Babadagu unu seminaru musulmanu, cu menire de a formâ capii mo-scheeloru si de a predâ principiile legislatiunii religiose musulmane. Acesta scola se va intretînea de stătu. Unu regulamentu de administratiune publica va regulâ totu ce privesce invetiamentulu publicu in Dobrogea. Art. 21. Actele Statului civilu sunt de atributiunea autoritatiloru civile. întocmirea acestoru acte va trebui se preceda in totudeauna benedictiunea religiosa, care pentru casatorii va fi obligatorie. Unu regulamentu de administratiune publica va regulâ inse esceptiunele si modificatiunele ce se potu introduce de acestu principiu in privinti’a musulmaniloru si a lipoveniloru. Art. 22. Fia-care locuitoru din Dobrogea are dreptulu de a se adressâ la autoritatile publice prin petitiuni subscrise de către una sau mai multe per-sone, nepotendu inse petitionâ de câtu in numele lom propriu. Subscriitorii inse de petitiuni coprindiendu injurii in contra Statului romanu sau a autoritatiloru publice sunt passibili pentru acesta de penalităţile prevediute de legi. Art. 23. Nici unu locuitoru din Dobrogea, deveniţii cetatienu romanu, nu pote, fără autorisarea guber-nului, intrâ in serviciulu unui Stătu strainu, fără câ insusi prin acesta se isi perda drepturile cetatienesci. Cap. III. Despre administrat iunea Dobrogei. Art. 24. Dobrogea este inpartita in doue judetie: Tulcea si Constanti’a. Judetiulu Tulcea se compune din patru arondis-mente sau ocole, si anume: Tulcea, Macinu, Babadagu si Sulin’a cu insul’a Sierpiloru. Judetiulu Constanti’a are cinci arondismente sau ocole, si anume: Constanti’a, Mangali’a, Ilarsiov’a, Medjidie si Silistra-Noua. Art. 25. Fia-care judetiu se administresa de unu prefectu, care are aceleaşi atributiuni câ cei din Romani’a, propriu disa. Fia-care arondismentu sau ocolu are in capulu seu unu administratoru. Fia-care comuna urbana sau rurala are in capulu ei câte unu primam asistatu de unu consiliu comunalu. Foisior'a „Observatoriului“. Femelele. De : Juliu Pederzani. Traducere de J. G. Baritiu. VI. Mi88iunea loru. „Si o voru ferici t6te generatiunile pamentului.** Cartea evangelistiloru. Anticitatea au creatu din femeie o fiintia passiva. Orientele le inchide inca până in diu’a de astadi in camerele haremuriloru sale. Civilisatiunea Europei, care este plina de spiritulu lui Christosu, a inaltiatu femei’a, bâ potemu dice câ: „o a eliberatu." Dara au uitatu un’a, pre care nu o a facutu. Spiritulu si legile secolului nostru inca n’au datu femeiei acea positiune in vieti’a sociala si acelu dreptu ce ’i compete pe deplinu si nelimitatu. Femei’a de astadi este inca in referintiele sociali nelibera. Ea sufere inca subt legile si traditiunile se-coliloru trecuţi. Eu vediu inca in ânim’a Europei o sclavia a femeieloru, o sclavia sociala. Vieti’a de astadi este prea ângusta pentru femeiele de spiritu, si ele au multu spiritu, pentru acelea ce possedu o ânim’a simtitore si multa inteligenţi’a; si ele au unu mare fondu de inteligentia, „fiindu câ consiliulu ce ilu dâ ânim’a unei femei este totudeauna celu mai prudente. “ Femei’a trebue se sufere totu, si nu ’i este per-misu a castigâ nemica. Frivolulu despotismu alu barbatiloru domnesce de secoli atâtu de absolutu asupra femeiei, câ si candu ea nu ar avea sufletu, consciintia si libertate morala. Sufletului ei nu ’i este permisu se aiba dorintie, numai datorintie, si nu drepturi. Barbatii voiescu se o admire, se o adorese, inse nu voiescu se o vedia inteligenta. Indata ce intr’o societate intra o femeie, tonulu conversatiunei se schimba. Se temu, câ femei’a ar pote fi mai spirituala câ barbatii. Voi faceţi din ele stele, care se luminese noptea placeriloru vostre. Sperantiele ânimei unei femei sunt tiesute din radiele sorelui. O umbra le preface in nimica. Femei’a sufere tote desabusarile care sunt atâtu de nedespartitu legate de vieti’a pamentesca. Ea simte tote acele mii si mii de inpunseturi ale esistentiei, care ranescu cu multu mai simtitoru delicat’a si profund’a ânim’a a unei femei, câ pre aceea a bărbatului. Ea simte dorinti’a de a invetiâ, de a invetiâ multu, de a fi luminata si inaltiata cu spiritulu. Fiindu câ nimica nu este mai periculosu, câ facultăţile inabusite si setea nestemperata a sciintiei. In ea arde o flacara. Si ea trebue se stingă acesta parte, care este cea mai nobila a sufletulu ei desolatu, si a purta nedeinn’a cenuşia in sine, de si ea ar trai atâtu de bucurosu in flacara. Ah, dorulu nestemperatu după o vietia mai inaltiata a sufletului ei, după idealulu morale alu oraenimei apesa greu asupra tuturoru femeieloru. Ea simte in sine unu pusthiu acoperitu cu galbenulu pravu alu banalitatii, cu neterminabilele ore ale unei esistentie minutiose atinse de amenintiatoriulu Sciroco*) alu solitudinei. Femei’a de spiritu si ânim’a sufere desolatiuui nedescriptibile. Ea voiesce se se emancipese. Radiele unei vietie etice cadu in umbrele morţii ei. Me voru intrebâ: D-ta voiesci emanciparea femeie-loru? O emancipatiune, care pledesa si garantesa tia-carei fiintie de femeie o vietia libera si nemărginită câ si a bărbatului ?" Nu. Acesta nu o voiescu niciodată. Din totu *) Ventu ce vine din Afric'a. N. Trad. | sufletulu meu sunt de acordu cu ideile Gutzkow *): „Ce me contrariesa este alteratiunea bariereloru intre familia si lume, depărtarea acelui farmecu, pre care secoli intregi l’au aflatu in misterios’a si retras’a vietia a femeieloru. Punerea in discutiune marsiava a cestiu-niloru de di aceloru mai particulare interesse ale femeieloru adeca: a vietiei de sentimentu si de secsu. Tem-pirea castei si neviolabilei amabilitati si gratia a femeiei, care se afla sufletesce inca in chipulu celei mai urite femei." Sunt de acordu cu aceste cugetări sublime si fru-mose. Femei’a se remana departe de afacerile si libertăţile bărbatului. Ceru numai câ templele sciintiei se se deschidă liberu si pentru femeia. Voiescu câ femeiei se’i fia permisu: „A fi gat’a cu sine." In ângustulu cercu, care este destinatu naturei sale de femeia." Eternu li se dice femeieloru: „Voi sunteţi fiintie neperfecte." Voiu totudeauna trebue se ve razeinati si se ve inaltiati pe lângă forti’a bărbatului. Copilele tinere sunt instruite câ: vieti’a loru este destinata pentru unu barbatu si câ chiamarea vietiei loru este de alu castigâ, de a i placea. Barbatulu singur’a tienta a femeiei! ? Ce cuventu temerariu si despoticu! Femei’a se placa si totudeauna se placa. Cum inse. candu intr’o di consociulu pe care si l’a alesu nu’i mai place, candu amorulu i se recomanda in figur’a unui altuia! Candu intr’o di o voce interna si poternica i dice: „Acesta este, pentru elu eşti creata!" Ce potere, ce lege aveţi a coustrenge pe acesta sernuma aniagita a fugi de idolulu dorului ei si a re-manea fidela neiubitului? Si ea ve respunde: „Legea mea este de a placea." *) Poetu si romantieru celebru alu Germaniloru. Autorulu dramei „Uriel Acost’a", a romanului „Die Ritter vom Geistc" etx etc. N. Trad. 38_________________________________________________________ Art. 26. Prefectulu si administratorii se numescu de Domnu, după propunerea ministrului de interne. Prefectulu se afla sub ordinile nemijlocite ale ministrului de interne; elu este si representantulu ce-lorulalti miniştri si esecuta ordinele loru. Art. 27. Prefectulu supraveghiadia mersulu tutu-loru servicieloru publice din judetiulu seu, afara de tribunalele judecatoresci si de armata. Elu ingrijesce de drepturile, datoriele si interessele tutuloru locuitori-loru din judetiu, urmaresce si face a se urmări abu-surile si călcările de legi, si ia tote mesurile pentru mantînerea ordinei publice. Art. 28. Elu are poterea de a face regulamente esplicative, carora toti agenţii administrativi, judetieni si comunali datorescu supunere. Elu dâ ordonantie in materia de ordine publica. Art. 29. Prefectulu, in marginile legiloru are la dispositiunea sa poterea publica. Cererea ce elu face pentru mantînerea ordinei publice, va fi inmediatu satisfăcuta de comandantulu trupeloru aflate in judetiulu seu. Despre cererea sa incunosciintiesa inse si pe siefulu divisiei teritoriale. Art. 30. Pefectulu este representantulu gubernului pe langa consiliulu judetianu; si in privinti’a acestuia, a comitetului si a consilieloru comunale, are aceleaşi drepturi, care legea la dâ prefectiloru din Romani’a. Art. 31. Administratorii au, in arondismentele loru, aceeaşi competentia, aceleaşi atributiuni si aceleaşi îndatoriri pe cari le au sub-prefectii din restulu tierei. Ei se afla sub ordinele directe ale prefectului, si au in arondismentulu loru, delegatiunea poteriloru acestuia si in limitele legei. Art. 32. Primarii comuneloru urbane si rurale, aflate in circumscriptiunea loru, afara de primarii ora-sieloru de resiedintia a prefectureloru, se afla sub ordinele administratorilor^. Aceştia potu suspenda pe primari, inse acesta mesura trebue confirmata de prefectu. Att. 33. Atributiunile si îndatoririle functionariloru politiei sunt aceleaşi câ in Romani’a. Art. 34. Funcţionarii administrativi si politienesci, precum si primarii, sunt respundietori câtra siefulu loru, pentru vini comisse in esercitiulu functiunei. Urmărirea loru inaintea justiţiei nu se va potea face de parchetu, de câtu după prealabil’a incuviintiare a autoritatiei administrative superiore. (Va urtnâ.) Ajutorie imperatesci. Cineva si-a luatu ostenePa câ se compună o lista de tote ajutoriele acelea, pe care Mai. Sa imperatulu si regele afla de bine a le face preste anu si care se publica in „Wiener Zeitungu ; cu alte cuvente, ajutoriele date in provinciile Cislai-taniei. In anulu 1879 sum’a subventiuniloru im-peratesci au ajunsu la 472.180 fl. Acea suma se inparte după categorii asia: La cei nenorociţi prin focu 29.430 fl.; la cei nenorociţi prin ape, grân-dina, ruptura de nuori si la fortificatiuni contra apeloru 105.100 fl.; la pompieri 7980 fl.; pentru scole 30.000 fl.; la seraci 29.320 fl.; la mai multe institute filantropice si de cultura 245.680 fl. Ar merita se se afle si sumele, pe care mo-narchulu nostru, august’a sa consorta si de trei ani incoce fiiulu Loru archiducele Rudolf le inparte preste anu in tierile coronei unguresci, adeca in Ungari’a, Transilvania, Croati’a cu Slavonia. La curtea imperiale se porta comptabilitatea cea mai Ea este debila si conformu doctrinei vostre, condamnata a se rediemâ in eternu. Ea a aflatu unu razemu, si ia alesu. De acestu razemu, de acestu spiritu superiore se lega ea cu tote foitiele sale, bâ ce este mai multu, urmandu unui destinu fatalu, ea piere inpreuna cu elu. Moral’a vostra va numi acesta femeia infidela si pierduta; si pe nedreptu. Aici aveţi uumai fructulu doetrineloru juridice ale secoliloru ruginiţi. Mai înainte de ce nu veţi convinge pre femeia câ esista, in prim’a linie, pentru sine insasi, pentru D-dieulu ei si pentru sufletulu ei, si numai si pote numai după aceea pentru unu barbatu, câ si fâra ajutoriulu bărbatului va pote duce o vietia lunga, până atuncea nu ve este permisu a condamna o femeia cocheta si se aruncaţi petr’a asupra ei. Voi o constrângeţi a fi cocheta, ceea ce ve prepara torture infernali. Am vediutu barbati, si ce nu vede cineva in lume, cari si-au luatu vieti’a pentru o femeia. Ei se terau intr’o di la piciorele ei dicendu-i: „Te adoru!" Ei au castigatu eleimosin’a unui zimbetu, unui zimbetu, care avea se le dica: „Tu’mi placi." Si aceşti barbati erau fericiţi. In alta di ei au vediutu pe fruntea idolului loru, pe buzele, in ochii lui unu semnu, si acesta le dicea: „Ai incetatu de a’rai mai placea. Te detronesu!" Si ei au desperatu. In memori’a mea pastresu imaginea acelui barbatu june si talentatu, care din unu amoru nebunu pentru o femeia fâra ânima, a fostu in stare se uite de jura-mentulu si de positiunea sa. Elu era preotu. Elu in-strainâ vasele sacre, pentru câ, după promissiunea ei de Sirena se fuga cu dens’a de la barbatulu, dela copii si din patri’a sa. După ce elu tradase totu, din amoru pentru ea, ilu primi cu acelu zimbetu rece alu des-pretiului, care'i dicea: „Nu te am iubitu niei-odata.“ (Va urmă.) OBSERVATORIULU.___________ regulata atâtu asupra intrateloru si esiteloru din 1 i s t ’a civile votata in fiacare anu de câtra parlamente, câtu si separatu asupra venituriloru din averile private, cu care statulu nu are a face nimicu; se spune inse, câ numai o parte orecare din ajutoriele si milele ce face monarchulu si fa-mili’a Sa, se publica prin Monitore, era cele mai multe remanu nepublicate, câ-ci nu are se scia stang’a ce face drept’a, sau mai respicatu, câ nu trebue se afle tota lumea despre nenumeratele pensiuni, burse si alte ajutorie câte se dau la mulţime de veduve si orfani, la studenţi sărăci, la familii scapatate fora nici-o vina aloru, la persone înfrânte de betranetie si morburi, de care tote in 36 milione de locuitori se afla cu sutele de mii, in câtu daca nu aru mai fi si alte familii ilustre, bogate si totuodata milose, tota list’a civile a monarchului de preste 8 milione nici pe de parte nu ar fi de ajunsu spre a intinde ajutoriu la tote familiile si personele câte potu documentâ cu acte autentice, câ intru adeveru ilu si merita. Unii voru a sci, câ partea cea mai mare a listei civile se duce mai multu numai in ajutdrie de acelea. Transilvani’ a.» — Sibiiu 1/13 Februariu. Nu numai dia-riele mici, dara si cele mari o patu adesea, câ inbuldite de mulţimea sciriloru esteriore, le lipsesce spatiulu pentru sciri interne si locali. Totu asia o patimu si noi. Una din urmările cele mai funeste ale ernei crâncene este, câ pe aici domina tare morbulu tifusu (langorea) si inca cu caracteru contagiosu. Până înainte cu 10 dile erau preste 80 individi bolnavi de tifus; astadi se vorbesce de 110. Medicii afla câ frigulu, fdmea, locuintiele umede, neaerite, in-putîte, au avutu acestu resultatu funestu, adeca mai scurtu: estrem’a saracia in classile inferiori. Fer’a selbatica numita diphteritis s’au aratatu erasi in unele comune, nicairi inse in asia mesura câ intr’o comuna secuiesca, unde omora neincetatu. In vecin’a comuna Salinele-Sibiiului (Vizakna) in 4 Februariu magiarii tînura unu Requiem (Pa-rastasu) cu mare solemnitatate pentru câteva sute de morţi cadiuti acolo in batali’a din 4 Februariu 1849 perduta contra celoru imperatesci. S’a decisu câ totu in acea comuna se li se pună si unu mo-numentu. Ore de miriadele roinaniloru cadiuti pentru adeverat’a libertate si pentru regenerarea natiunei, isi mai aduce cineva aminte câ se le faca parastasu? ori câ amu ajunsu câ se ne fia frica a ne si mai rogâ lui D-dieu pentru sufletele mortiloru si a le aprinde câte o luminarica de cera galbina in biserici ? Din comitatele vecine primimu sciri dese despre agitaţiuni vii in cestiunile agrarie. Noi sciamu câ acelea erâ si până acum in permanentia de ani 32 ; se pare inse câ lucrările comissiuniloru si nouele proiecte de lege discutate in B.-Pest’a, le dâ nutrimentu nou. Ni se cere se continuamu discussiunea reîncepută in Nr. 5. Vomu continuâ câtu mai curendu, asta-data inse cu pen’a deprinsa a unui advocatu de prim’a ordine. — Sinodulu bisericei ev. luterane sasesci adunatu la Sibiiu in lun’a trecuta sub conducerea rev. sale dlui superintendente G. D. T e u t s c h, cunoscutu istoriografu, inca ar fi meri-tatu se’lu urmarimu ceva mai de aprope. Lucrările sale, a caroru discussiune a tînutu mai bine de doue septemani, potu se fia instructive si pentru alte societăţi religiose. Dupace poporulu sasescu a fostu resturnatu mai din tote drepturile sale naţionali vechi si de nespusa valore, prin sistem’a dualistica, se vede si elu strimtoratu intre biserica si altar iu, in familia si in scola; dara inteligenti’a sa cea numerosa, luminata si zelosa, lupta cu o perseverantia estraordinaria; scolele sale in comparatiune cu cele unguresci sunt de modellu, au doue diarie politice cotidiane, unulu care ese de 4 ori, altele pedagogice literarie si amestecate vreo 7 si tote acestea sunt susţinute de câtra elementulu germanu din acesta tiera, unde numerulu seu de ambele confessiuni (evangelici si catholici) abia trece preste 200 de mii suflete. Confessiunea ev. luterana are 270 parochii, din care numai 9 sunt magiare. La scole ambla tota tenerimea de ambele sexe, in numeru preste 30 mii. Au cinci gimnasie de câte 8 classe, scole reali cu 8 classe in Sibiiu, cu 4 in Brasiovu si in alte orasie, 5 seminarie ! Corespondentie particularie ale „Observatoriului". — Naseudu finea lui Ianuariu 1880 n. Suferindele causate prin inundatiuni, unoru parti din Transilvani’a ,au indemnatu si pe inteligenti’a romana din Naseudu a dâ mana de ajutoriu celoru nefericiţi. Pentru câ ajutorarea se aiba resultatu mai inbucuratoriu, in o adunare convocata de d. vicariu Gr. Moisilu s’a alesu unu comitetu. Acesta a adressatu unu apelu câtra tota inteligenti’a din acestu tienutu, precum si la tote comunele. Acelu apelu am onore a-lu tramete d-vostre d. redactoru pentru a-lu publică in colonele „Observ." Banii adunaţi se voru cuitâ in publicitate si se voru tramite comitetului centrale din Sibiiu. Profitu de acesta ocasiune, pentru a ve rogâ totuodata, se-mi permiteţi a face o mica reflessiune la o corespondenta publicata de aci in „Fam." si de acolo reprodusa si in „G. Tr.“, prin care se descrie decursulu unui concertu cu colorile cele mai esagerate. Este prea frumosu si laudaveru, deca cineva din societate ia asupra’si a laudă in publicitate ori-ce ostenele, ori-ce merite si ori-ce resultate, fia acelea câtu de mici, pentru câ acesta pe mulţi i ambitionesa si le potentiedia zelulu si activitatea. Dara pre atâtu este de tristu candu acestea esu din cadrulu adeverului, si ’lu denaturedia, pentru-câ acestea mai multu contribuie la stricatiune. Nu este bine a se publică lucruri ce cotradicu adeverului si combătu moralulu publicu. Prin descrieri atâtu de exagerate, precum sunt cele amintite, se face unu serviciu forte reu, atâtu personei respective câtu si instituteloru la care este institutore, respective instruc-tiunei. Credu câ acestea observatiuni generale voru fi pentru astadata de ajunsu, dorindu câ acei ce si-ieu frumosa sarcina de a informă publiculu celu mare despre ori-ce lucruri, se nu-lu informese sinistru, se tiena mai mai mare contu de adeveru, pe care trebuie se-lu iu-besca si se-lu stimedie mai pre susu de tote. In 28 1. c. s’a intemplatu unu confiictu sangerosu pe teritoriulu de certa dintre comun’a romanesca „Ite-brisiora" si intre cea sasesca „Dumitra". O mulţime de barbati au esitu cu saniele in teritoriulu amintitu pentru a-si aduce lemne si s’au resfiratu prin pădure. După catuva tempu sosesce o ceta de Dumitreni înarmaţi cu pusei si insociti de o patrula de 5 gendarmi. Romanii nici nu apucasera a-si taiâ lemne. Neavendu arme, au inceputu a se retrage câ se nu le cada vitele in manile Sasiloru, inse in acelu momentu gendarmii începu a puscâ după densii. Unu omu cade mortu, era doui răniţi. Asemenea a cadiutu mortu si unu calu. Mai mulţi omeni se afla arestaţi. Pare câ traimu in veculu de midilocu, candu omenii erau mai puyinu pretiuiti decâtu cânii, ba si decatu fierele. Tota lumea de pe aici se intreba: Cum venn gendarmii in positia de a comită pe Saşi in afaceri de natura privata? Din alu cui mandatu? Apoi cum vinu densii se pusce diu’a mare in omeni nearmati? Noi nu credemu câ disciplin’a loru se le permită. Inciden-tulu, carele altucum a produsu sânge reu si a iritatu spiritele din iutregu tienutulu acesta, se afla sub pertractare competenta. Triste tempuri amu mai ajunsu! Despre cele ce voru urmă, vomu insciintiâ la tem-pulu seu. Vederemo! Corespond. Apelu! Fratiloru! Dile amare traimu cu totii: feliu de feliu de dâri câtra stătu, comitatu, comunitate, biserica si scola, inpreunate cu cele mai ne-indurate esecutiuni — mulţime de urmări triste de a le usurariei si multe alte necasuri dilnice apasa umerii fiacaruia si ne despoia dj dulceti’a vietiei. O scirau si o sentimu asta cu totii, câ-ci cea mai mare parte din poporatiune a ajunsu la sapa de lemnu abia pote • se-si traga vieti’a de adi pe mane. Pre langa necazurile si dorerile dilnice, ce ni le casiuna omenii; mai sunt inse si altele cu multu mai grele: acele ce ni le casiuna elementele firesci, cum este de esemplu foculu, grindina, apa etc. Nu ori cine scie si sente urmările furiei ataroru elemente, ori cine inse isi pote intipui ce insemna a te culcă omu cu stare, cu mesa si casa, cu granarie pline de bucate, er’ candu te scoli se te vedi despoiatu de totu binele avutu, abia cu hainele de pe tine si incunjuratu de copii-ti ne-ajutorati, cari iti sgri-bura de frigu, fara se ai unde-ii scuti si cu ce-i inbracâ, iti leşina de fome fâra se ai cu ce-ii inbucari, iti-peru dinaintea ochiloru fâra se le poţi ajutora, câ-ci intr’o clipita vr’unu elementu te-a facutu din omu cu staricica — cersitoriu, din omu cu casa si mesa — ajunsu pe ulitie si avisatu numai la ajutoriulu celoru miloşi. In asta stare vrednica de plânsu se afla astadi mulţime de concetatieni de ai noştri de prin tienutulu de medilocu si din vestu alu partiloru ardelene, precum si de prin părţile ungurene si banatiene, câ-ci apele de pe acolo au esundatu in lun’a trecuta si ii-a despoiatu mai de totu binele avutu. In acestu tempu greu de erna au ajunsu dara aceşti nefericiţi cu familiele loru pe ulitie, fâra casa si mesa, fâra se aiba ce manca si cu ce se inbracâ. Ei sunt avisati dara numai la ajutoriulu celoru miloşi, câ-ci pe alta cale nu potu trai. Fratiloru! In tote părţile ardelene, ba si afara de tier’a nostra, s’au instituitu comitete, cari se colectese oferte pe sem’a acestoru nefericiţi. Asia a facutu si inteliginti’a din Naseudu. Câ esmisi ai acestei inteli-gintie venimu se ve ceremu dara ajutorie pe sem’a miiloru de nefericiţi de sub întrebare. Fratiloru! Săriţi in ajutoriu acestoru nefericiţi, câ-ci semenii noştri sunt ei, cu ei locuimu in o tiera, ba in cea mai mare parte de acelaşi sânge si de aceeaşi lege sunt, ei cu noi! Sariti-le in ajutoriu, câ-ci legea Ddieesca si omenesca poftesce, câ celu ce pote se ajute pe celu nepotintiosu! Sariti-le in ajutoriu, câ-ci prin asta trebue se damu multiamita lui Ddieu, câ pe noi ne 39 \ scapa de atare nefericire! Sariti-le in ajutoriu, câ-ci pe toti ne pote ajunge atare sorte, si atunci câtu de bine ne va cadea ajutoriulu celoru miloşi! Sariti-le in ajutoriu câtu de iute, câ-ci mari si grozave le sunt suferindele! Sariti-le in ajutoriu câtu de. puginu, câ-ci si denariulu veduvei va fi bine primitu. \ 1 Ofertele in bani ori in bucate, care inca se voru preface in bani, se se tramita in Naseudu, la adres’a dlui Vasilie Popitianu, cassariu alu subsemnatului comi-tetu. Ofertele primite se voru inaintâ la loculu desti-natiunii pe cea mai potrivita cale si despre, ele se va da socotela publica. \ Naseudu in 16 Ianuariu 1880. Gregoriu Moi^ilu m. p., Vasil^ Popitianu m. p. vicariu. * • Joşi fu Mihalasiu m. p. Dr. A. P. Alessi m. p. Jonu Ciocanu m. p. \ S c i r i d i>v e r s e. In (Parastasu.) In 17 Februariu st. a. c. diu’U trista aniversaria a repaossfcei distinsului si prea meritatului kirbatu romanu 'Ladislau Basiliu baronu de Popu, se va celebra in biseric’a parochiala gr\cath. de aice, intru amin- tirea aceluia. v . % Cţjltulu divinu la care sunt invitaţi a participa stimatorii inaltului si multu regretatului de-functu, se^ va celebra la 10 6re antemeridiane. — (Jubileu.) Venerabilulu comerciante din locu d. Grigorie Mate iu si-au şerbatu jubileulu seu de 50 ani ai carierei sale comerciale, dandu in sâr’a de 26, 7 a 1. c. o cina strălucită in casele proprie, la care au fostu invitaţi preste 50 persone din cleru si mireni, intre cari si vreo 6 neromani, colegi si amici de afacri ai jubilariului. Escelenti’a Sa arcliiepiscopulu si metropolitulu Mironu Romanulu, inpreuna cu suit’a sa au onoratu ospital’a mesa a jubilariului cu inalt’a sa presentia si au pronuntiatu primulu toastu, caruia urmara altele mai multe. In decursulu serbarei, care dura pana aprope la 3 ore după mediulu noptiei, d. Grigorie Mateiu au primitu preste 84 telegrame de felicitare venite din Transilvani’a, Ungari’a, Austri’a si Romani’a. A dou’a di Domineca in 8 Februariu jubi-lariulu nostru au primitu o deputatiune a gremiului comerciantiloru din locu, care subt conducerea d. J. Winkler, câ celu mai betranu, au datu espressiune celoru mai cordiale felicitări pentru colegulu loru. — (D-luVisarionu Romanu) directorele institutului de creditu si de economii „Albin’a“ si cassariu alu Comitetului centralu pentru ajutorarea inundatiloru a mai primitu dela Direcţiunea generala a theatreloru din Bucuresci urmatorea scrisore: — Bucuresci, 18/30 Ianuariu 1880. „Domnulu meu ! Societatea Artistiloru Dramatici, voindu a veni in ajutoriulu nenorocitiloru inundaţi din Transilvani’a, a datu la 3/15 Ianuariu anulu curentu, in sal’a Theatrului Nationalu, o representatiune estra-ordinaria, alu cărei venitu l’au destinatu usiorarei suferintieloru aceloru nenorociţi. Cu deosebita plăcere me grabescu, Domnulu meu, a ve inaintâ miculu produsu alu acelei repre-sentatiuni in sum’a de lei trei sute cinci dieci si siese bani 30/oo Nr. 356, 30/lto rugandu-ve se bine voiţi a primi acestu modestu ajutoriu pentru nenorociţii fraţi de peste Carpati, din partea Aitistiloru noştri, câ o manifestare a simpathieloru ce nutrescu pentru Romanii din vecin’a tiera. Primiţi ve rogu Domnulu meu asigurarea con-sideratiuniloru mele“. Directorulu Generale alu Theatreloru. Jon Ghica. Secretariu: J. Vierosianu. — (List’a Nr. 4) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnatu, in folosulu inundatiloru. Transportulu totalului din list’a Nr. 3 publicata in Nr. 7 a. c. alu „Observatoriului" . fl. 1187.90 Colecta in bucate si bani in ce- tatea Mediasiu aşternuta prin Dionisiu Romanu . fl. 20.— R- Dr. loanu Borcea, advocatu in Sibiiu ... fl. 3.— D. direct, sem. loanu Hanea fl. 3.— D. Gregoriu Mateiu, comerciantu in Sibiiu • • • . . fl. 5 — D. Dr. loanu Nemeş, advocatu in Sibiiu 1.— D. Petru Roşea, jude reg. in Sibiiu fl. 3.— Totalulu cu diu’a de astadi . fl. 1222.90 Sibiiu, 10 Februariu 1880. Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru. __________O BSERVATORIU LU,______________________ — (List’a Nr. 5) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnatu, in folosulu inundatiloru.*) Transportulu totalului din list’a Nry 4 publicata mai susu............................fl. 1222.90 Societatea artistiloru dramatici din Bucuresci câ produsu alu unei repre-sentatiuni estraordipare date la 3/15 Ianuariu a. c. in sal’a theatrului na-tionalu din Bucuresci, lei 356, 30 bani fl. Nicolau Petrescu, oficialii la in-stitutulu „Albin’a“ iu Sibiiu . . . fl. 2.— Josifi Pope^cu, oficialu la insti-tutulu „Apn’a* jin Sibiiu , . . . fl. 2.— Romifu Peţicu, oficialu la insti-tutulu „Albin’a" in Sibiiu î . . . fl. 2.— R. G. Bal^m, oficialu la Institu- / tulu „Albin’a“ ™Sibiiu ., . /. . . fl. 1.— D. administratoru protopopescu Moise Toma din Sibiiu, inaintedia 0 lisfa trimisa d£ câtra parochulu din T i 1 i s c ’a, D^. Fetru Juga cu ur- matdrele sume| colectate in numit’a comuna: Cass’a ■ bisericesca gr. or. 5 fl., Cass’a comunala 5 fl., Joanu Josofu, parochu 50 cr.,, Petru Juga, parochu 1 fl., Ştşfarih Milea, notariu 1 fl., Va-sile Juga, arendatoriu 1 fl., Avramu Florea 1 fl.* Danielu Josofu, primariu 50 cr., Joanu Florea 20 cr., Pantili-monu Banciu 10 cr., Dumitru Craciuuu 20 cr., Leontie Popa 20 cr., Joanu Popa 20 cr., Gligoru Raceu 20 cr., Nicolau Micleusiu 20 cr., Isaia Fracea 20 cr., Petru Rodeanu 30 cr., Simeonu Fracea 20 cr., Pavelu Banciu 20 cr., Joanu Nanu 10 cr., Joanu Banciu 20 cr., Stefanu Bratu 20 cr., Vasile Voicu 20 cr., Simeonu Fracea 10 cr., Achirnu Munteanu 10 cr., Ilie Stanea 10 cr., Dionise Juga 20 cr., Joanu Necsia, invetiatoru 20 cr., George Bratu 20 cr., Dionise Stroe 10 cr., Avramu Porica 10 cr., Dumitru Florea 15 cr., dela mai mulţi 1 fl. 50, in totalu . . . fl. 20.65 Dela d-lu Joanu Mihalyi si Domn’a socie din M. Sziget.................fl. 10.— Totalulu cu diu’a de astadi . fl. 1420.89 Sibiiu, 10 Februariu 1880. Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru. — (T o 1 e r a n t i a m a g i a r a.) O scire alarmatore, se scria din Brasiovu, au pusu in agitaţiune de câteva dile spiritele poporatiunei de acolo si cu deosebire pe nu de multu infiintiat’a reuniune pentru teatru. Se istoriseşte adeca, despre o ordonantia ministeriala, prin care Ungari’a intrega se va inparti in „districte artistice" si câ reiaţivu la Brasiovu s’ar fi dispusu, ca de aci înainte in acelu orasiu se se dea concessiune pentru representari teatrale numai esclusivu la societăţi de actori magiari. Precum aflamu, dice „S. D. Tageblatt" d. ministru de esterne n’au datu unu astfeliu de ordinu, care ar fi unu ce neobicnuitu cliiaru si in tier’a Hottentotiloru, au insarcinatu inse pe vice-comitele, câ acesta se comunice magistratului, câ dela anulu viitoru incolo nu va mai potea dâ concessiune d. Dorn directorelui trupei teatrale germane. — (Originea inpositului tutunului.) Tu- tunulu au fostu tacsatu in Franci’a, in favorulu tesau-rului, dela anulu 1629; dar’ numai dela anulu 1674 elu a devenitu unu privilegiu esclusivu cunoscutu subt numele de regie, care continua a esistâ până la 1789 fâra intrerupere. Dar’ inca înaintea Franciei imparatii Turciei si regii Persiei puseră inposite asupra tutunului. Napoleon I sciu se traga si elu unu bunu profitu din acesta planta poporala. In timpulu domniei sale, regi’a aducea anualu 14-15 milibne franci tesaurului. Pe timpulu lui Carolu X era inpositulu asupra tutunului de 30 până la 40 milione fr. pe anu. După caderea lui Ludovicu Filipu, in 1848 venitulu crescuse inca si mai multu; elu era de 60 până la 65 milione. In fine după desastrulu dela Sedanu, receptele regiei versau anualu in cass'a tesaurului o suma de 200 milione fr. si mai bine. („Curierulu tiuantiaru".) — (Cum s’au pacalitu unu falsificatoru de vinuri din Ungari ’a.) Intr’o mare cetate un-guresca istorisesce diariulu „P. Hirlap", nu de multu s’au facutu o cercetare rigorosa a vinuriloru falsificate 160.34 *) Cuitarile sumeloru tramise la acestu comitetu voru urmâ prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu“ si „Telegrafulu romanu". La cerere inse, sumele se voru cuitâ si separatu. cu fucsina. In pifniti’a bogatului comerciante cu vinuri Y. s’au aflatu 24 vase pjine cu vinu, despre care s’au constatatu, câ ele sunt colorate cu fucsina. Politi’a au sigillatu vasele. Y. au luatu recursu la ministeriu de interne si crediendu câ processulu seu va dura mai multu timpu, si câ va fi decisu y/ favorulu seu, au vendutu vinurile pentru' Germani’a. De astadata inse istetiulu Y. se insiela; forulu superioru au decisu caus’a fâra intardiare, in defavorulu speculantelu^. Fiindu câ vinulu se tramisese deja la Germani^* falsificatorulu âmplu 24 de vase cu vinuri de cele^mi bune, isi procura intr’unu modu ore care o copia de pe sigillulu oficiului, sigilla vasele si se adressa câtra ministrulu de interne cu rogarea, câ se dispună a se esaminâ vinurile sale din nou, prin esperti din^strainetate si in casu deca numai unulu din ei si-ar dâ votulu, câ vinurile sale sunt falsificate cu fucsina, atunci, densulu câ pe-depsa dppune intrega sa avere miscatore si nemiscatore pe aTâriulu patriei. Ministrulu inse nu lua in considerare rogarea declarandu, câ espertii străini potu scii mai multu câ cei din tiera, pentru densulu inse, numai parerea espertiloru indigeni este competenta, ergo vinulu trebue se fia versatu. Acesta se si intempla in presenti’a organeloru politienesci si asia, beutorii de vinu din Germani’a au beutu vinu falsificatu, in teinpu ce clotianii si siorecii din pifniti’a lui Y. s’au potutu scalda si si-au potutu stemperâ setea cu vinurile cele mai bune. — (Unu bazaru interesanţii.) Inca in decursulu acestei luni se va arangea unu bazaru intere-santu in Clusiu, in care damele cele tinere voru funcţiona câ vendietore. Momentulu celu mai interesantu alu acestei întreprinderi filantropice va fi, câ tote damele voru aparea inbracate in diferitele costume naţionale din Transilvani’a. Activ’a presidenta a reuniunei, comtes’a Teleky s’au adressatu deja câtra toti d-nii prefecţi, precum si câtra persone private cu rugarea a i procura modele si ornamente pentru acele costume naţionale, promitiendu câ celu multu după 8 dile ele voru fi înapoiate. Damele se voru fotografa in acele costume si apoi fotografiele precum si albumuri întregi se voru vinde in favorulu reuniunei, seu mai bine disu, in alu seraciloru pentru cari se va arangea acelu bazaru. — (Tragicu.) Despre o intemplare tragica ce-timu in diariele din Prag’a urmatorele : Nefericitulu june August Pietsche lucrase in primele ore ale unei după amiadi la probele sale in labo-ratoriulu chemicu cu hydro-sulfatu si observa, câ încadrarea de argintu a ochilariloru sei se înnegrise, formanduse sulfatu de argintu. Terminandu’si lucrarea voia se isi curăţie ochilari, spre care scopu elu si prepara o solutiune concentrata de cyan-caliu, cu ajutoriulu careia voia se isi curaţi innegrit’a incadrare a ochilariloru sei. Nu multu după aceea se planşe câ sufere de doreri la capu si câ va lua unu prafu musantu (Brausepulver.) Elu isi prepara intr’unu paharu o solutiune de soda, se duse se isi aduca prafu de tartaru, pe care apoi in locu se ilu pună in paharulu cu solu-tiunea de soda, ilu bagâ in acela cu cyan-caliu, pe care ilu si beu. In momentulu de a depune paharulu, observa erorea comisa si spuse acesta vecinului seu de mesa, cu care traiâ in relatiuni forte intime. La inceputu acela credea câ glumesce, dar’ vediendu pe Pietsche câ ingalbinesce, indata se convinse de contrariuiu. Alergară iute după unu medicu din apropiare; nefericitulu espira inse înainte de a veni mediculu dicendu: „Este prea tardiu, sunt perdutu.“ — (Invitare de abonamentu) la „Teologi ’a dogmatica s p e c i a 1 eu prelucrata de S i m e o n e Mi cu, prof. de teologi’a dogmatica in seminariulu me-tropolitanu din Blasiu. Opulu va consta din 34—35 cole octavu mare. Pretiulu unui esemplariu brosiuratu va fi 3 fl. v. a., er’ pentru aceia, cari au cumperatu seu voru prenumerâ si „Teologi’a fundamentale“ 2 ti. 50 cr. v. a. In pretiulu de 3 ti. sunt computate si spessele poştali. Banii pentru esemplariele prenu-merate se voru solvi la primirea opului. Blasiu, 29 Ianuariu 1880. Tipografi’a seminariala. Fondulu literatiloru magiari. Esiste in tierile civilisate ale Europei o classe de omeni, care fâra se aiba vreo alta positiune sociale, spre ex. de functionariu, de advocatu, preotu, professoru, medicu, technicu, proprietariu, industriariu, comerciante etc., traiesce numai din productele penei sale, in diverse ramuri ale cunos-cintieloru omenesci. Acesta classa erâ odinidra multu desconsiderata, mai tardiu ea fu temuta, adesea persecutata cu mare ura si batjocorita câ 40 classe de omeni fără capeteiu. După lupte secularie, in fine literaţii reuşiră a storce dela lume, daca nu respectu sinceru, celu puginu o consideratiune atribuita personeloru. In staturi că alu Franciei mai mulţi scriptori au fostu judecaţi de câtra poporu că demni de a fi tramisi in parlamentu, era pe alţii insusi suveranulu ii chiamâ in consiliulu seu. In secolulu alu 18-lea li se deschiseră salonele cele mai strălucite a le capitalei, adeverata scola a vietiei pentru bieţii cărturari ametîti de conversa-tiunile loru cotidiane cu morţii, cu cărţile. Pe francesi au inceputu a’i imită cătiva principi de ai Germaniei. Nu asia la poporale semi-civilisate, unde daca literaţii n’au vreo alta positiune sociale, vreo alta proiessiune, nici venitu sigura, potu se mora in tote dilele de fome, de frigu si golatate. Massele poporului nici nu visedia de literatura si de cultivarea sciintieloru; cărturării semi-docti afla, că mai multa sciintia din căta o au ei, ar fi cu totulu de prisosu. Bogaţii despretiuescu pe literaţi că pe o classe de omeni perde-vera, fără positiune, sărăntoci, fără avere. Intocma asia se intemplase cu literaţii si la natiuuea magiara. Dupa-ce s’a inmultitu numerulu loru, au realisatu planulu de a se formă in societate si a’si adună ei inşii unu fondu mare, din alu cărui venitu se se ajute la nepotintia, la betranetie, candu nu voru mai potea lucră, se mai traga si veduvele sau orfanii loru ceva pensiune. Fondulu literatiloru magiari a crescutu de cătiva ani incoce prea frumosu. După bilantiulu dela 31 Dec. a. tr. acelasiu fondu s’a mai adaosu in semestrulu II cu' 10,416 fi. Păna acuma fondulu dă numai unu venitu de 11 păna la 12 mii florini pe anu; elu inse merge crescendu mereu. In anulu trecutu s’a datu ajutorie bunisiore: la unu auctoru infrantu de betranetie, la unele veduve si la mai mulţi orfani de ai literatiloru câteva mii; pentru curarea unoru literaţi bolnavi 225 fi., pentru o ingropatiune 80 fl. Dela stătu se dă si la fondulu acesta câte unu ajutoriu modestu; asia in a. t. 1900 fl.; dara partea cea mai mare din acelu capitalu se stringe si se asigura din colecte, din legate testamen-tarie, din asia numite cotisatiuni sau contribuiri plătite de câtra membrii, pre câtu timpu se afla ei in stare de a studiă, lucră si tipări. Press’a magiara se folosesce de tote ocassiunile spre a indemnă si induplecâ pe cei avuţi, că din diecile si sutele de mii aruncate pe obiecte de lucsu, pe cai si câni, in caletorii de plăcere, in cârti si in alte jocuri de liasardu, se arunce câte o coja de 5—6 sute si pentru literaţi. Bogaţii inse întreba, că de ce sunt buni asia numiţii literaţi, câ-ci daca sciu carte multa, n’au decâtu se intre si ei in vreo funcţiune a statului, si daca nu sunt primiţi la stătu, se primesca ser-vitiu pe la societăţi mari comerciali sau industriali, ori pe la particulari bogaţi, că professori si mentori pentru baiati, că deregatori, provisori, compta-bili pe la curţi boieresci ; in fine plutocratii aru mai potea adaoge, că doctorii in sciintie si litere, scriptorii cei mai buni si publiciştii cei mai ageri de ce se nu pota fi se chialari pe la ospetârii, mar-queri pe la cafenele, uşieri, portari. Asia judeca plutocratii, si intru adeveru ei aru avea cuventu, daca s’aru potea laudă cu unu chialariu dr. in sciintiele exacte, bucatariu dr. in chemia, asterna-toriu si servitoriu la mesa dr. in filosofia, provi-soru (ciocoiu) de curte, dr. in drepturi, intendante preste cai dr. in medicina si chirurgia; era fal’a plutocratului ar fi cu atâtu mai justificata fagia cu cei de classea lui, daca din acei doctori ar mai si avea numele de Homeru, Herodotu, Aristoteles, Plato, Cicero, Virgiliu, ori macara Corneille, Raci-ne, Moliere, Herder, Schiller, Gothe. Multe se mai potu in lume din câte s’au in-templatu si -au trecutu; numai acesta un’a nu se mai pote, că sciinti’a cea adeverata, că Minerv’a si Apoline se mai măture in casa si in curte, se siedia pe capr’a trasurei alaturea cu cocierii. Numai unu poporu cadiutu cu totulu va mai suferi in sinulu seu, că sciinti’a si virtutea se amble la cerşite cu desagii de a umeru. Campulu sciintieloru se deschide dintr’o epoca int’alta totu mai vastu, indefinitu. Dela cele mai multe raniure din sciintia se aştepta folose practice pentru omenime. Urmarea este că ele nu mai potu fi tractate de câtra dilettanti, ci trebuei că o parte din omenii invetiati se’si devotedie tota vieti’a loru la câte una multu doue specialităţi. S’au trecutu acelea timpuri, candu de ex. in tierile nostre câte unu ieromonachu din vreo monastire bogata se ocupă numai de sciintia, sau candu statulu avea OBSERVATORIULU. mai multe asia numite sinecure bogate, funcţiuni fora iiici-unu servitiu, pe care câte unu rege in-tieleptu le dă la omenii invetiati. Sciinti’a, mai multu că ori-care alta activitate omenesca, cere se fia cu totulu scutita de grijile vietiei. Conversatiune in limb’a magiara. (Urmare si fine.) Amu fostu decişi se curmamu cu Nr. 9 conver-satiunile acestea si se damu locu la altele, totu litera-rie; ne veni inse invitare dela o parte, din care amu fi asteptatu mai puginu, că se nu le curmamu asia cu-rendu, din causa câ se afla mulţime de omeni, nu numai romani si germani, ci si dintre magiari, cari credu pana acumu in unitatea dialectului magiaru, câ si cumu sunt convinşi, câ fia-care din ei s’au nascutu numai din câte una mama. Daca ar fi auditu bunii nostrii ardeleni macara numai cum vorbesce ramur’a poporului magiaru cunoscuta in Ungari’a sub nume de Paloczok, sciu câ nu ti-ar mai vorbi de unu dialectu unicu. Departe se fia câ se sustînemu cu acesta, câ gintea magiara ar simţi necessitatea se’si mai cultive inca si unu altu dialectu, buna-ora precum s’a intemplatu la gintea germana si la cea slava; sunt neasemenatu mai pugini magiari in lume, de câtu se aiba trebuintia, fia si numai de doue dialecte. Ceea ce constatamu aci este numai, câ dialectulu magiaru alesu si destinatu de câtra cărturării poporului câ se le fia de limba naţionale comuna la toti, trebue se ’lu invetie cu totii in scole, din cârti, din conversatiune cu omeni literaţi, se ’lu audia de la catedra, din ambonu, tribuna si scena, pentru-câ se’lu pota vorbi si scrie intocma; era daca nu’lu voru invetiâ cu totii, atunci va vorbi si scrie fia-care numai jargonulu seu maternu. S’ar cere spaţiu multu câ se producemu tote limbile materne ale poporului magiaru după regiuni si districte; asia votnu dă locu inca numai la unu jargonu, asia precum ilu vorbescu magiarii curaţi in câteva comitate si anume in comit. Zala, in care isi avuse si Franciscu Deak mosii’a sa. Fragmentele din scrisorea unui liotio-manu, care se plânge câ nu mai pote trai din furtu si roga pe altulu, câ se’i ajute la vreo funcţiune, la o banca sau si la stătu. Acelu romanu care ar simţi plăcere se traduca acea scrisore bine, in limb’a magiara cea cultivata, o pote află intrega in „Borszem Janko“ Nr. 5 din a. c. si in acelu casu va meritâ se fia premiatu cu unu dictionariu ungurescu. „Tee-tu tek eet, az einber azt veszi eeszre, ho veege az feekeezkoomârsâgnak az beegyookâs velâgon; azer ko hivatao utân neeznyi. Hallottam, ho fddhiteeintezetnde az heevatalos âllâsok egurutek, ho vallamellik tisztvisello egszokott az munka ellii. Mân een nem feellek az munkâtu, ha mingyâ egeesz naponta peezt keek is oovasnyi. Az mi az szorgalmatossâgot illettye, bennem folig van a. E loo se bir annyit doogozni, mint een, ha egindull bennem az joo veer; kevâlt ha melleekes csa-vareentâsra van kilâtâs. Hârony va neegy ember mun-kâjât ollan konnyen eeveegzemi eg se kottyan, aztân-neek eg se szokok, arnmeeg munkât tallâllok es az fâraccsâgot az peez kifuttya. Azeer fordullok ollan velâglâtott uri emberho, mint az Csicseri uram, ho utaseeccson, mezenre keek fola-monnyi, ho az fodhiteeinteezet hivataoba beejusseek az illen tisztesseeges bocsiilletes ember. Ha utba igazeet, nem leszek hâlâtlansâggaa erânta es egigeerem, ho ha szomszeecsâgba kerUllok laknyi, akâr az soveenyre akasz-hattya a fiistott sunkâjât, meeg ottand se vesz el a. Inkâbb az magameet lopaton ee. Ho pedeetiglen ogyes ees szorgalmatossâgos ember vaok, kitecczik abbu. Eloszor, ho sohase hattam eelopnyi a magameet. Mâsocczor, enkâbbast mâseet viittem ee, ba lehetett. Harmacczor, ho kujcs neekun is bele tok nyunyi az vertajmkasszâba, mer hân diicsekddees neekun legyen mondaa: Muschlberger Nâthân es Hagelfresser Joel szomszeedok vertâjm kasszâjât az csalit aliat u kifordee-tottam, mint a hurkabeelleeseet. Negyecczer, a csomorgi vâsâron tavaa nyâron ecczerre keet kurvanyâs-czifra sziirt emeleentettem toa. Otocczor, az fijajim is egtaneettottam az mester-seegemre, ezek is segeethetnek az hivataoban. Hatocczor, ecczer se szoktem eg az vârmegye szdgâlottyâbu, pedeetiglen kenyerem javât ot faatam ie. Tisztesseeges pofâm âbrazattyât szemeellesen eg-mutatnâm ha zsoodeerom engennee; mân csak egmondom u mi ii van : aprooszentek naptyân reegi szokâs tekeen-teteebu baltafokâvaa korbacsootuk eg emmâst az maga-gyutt kocsmâjâba ees az falu eerdemes kanâszsza akko-râsat lappeentott az balta laptyâvaa az keeves tetemomre ho mingyâ billencsre ât az szeeso bal lâbam. Devecserbe kdne gyalogoonyi az vasuthoo, de mondom, ha nem tok; azer is szemeellesen most az ecczer uem mutatom eg magamat, hanem eekiidoni az potogrâpiâmat râmâstu. Tunnyi valoo dolog, ho a csutarâm hasâra vaok poto-grafeerozvaa, pedeetiglen valaosâgos kezejim ujjai miatt; hân csak ollanforinân, ho vettem az Mâtyâs tottu egy eekes szavu kolompot, egesseg e bâgyog tokort az cso-morgi vâsâron, ebii a tdkdrbii szemleetem eg az een deevânyos pofâmat ees az een pocseetviakszos nyelii kusztârom derâgaeelii pdngeejeevel u râfaragtam az csutorâm hasâra tiszteseeges keepem mâslâssât, ho meeg az Bodri kutyâm is egismeri rajta az gazdâjât. Tisztbllbin az othonvalookat, csodkootatom az kis Jankoot Kanyaroo Vendee hivatao kereso feekeezkoomâr Bikacson." Eca, totu asia scriu si romanesce toti acei cărturari romani, cari se inchina orbesce la provincialismi, la gerguri locali, la cuvente străine cunoscute numai in tînutulu de unde se tragu sau pe unde locuescu ei, adopta si forme gramaticali barbare, sau cu totulu învechite, obsolete, ne mai cunoscute la immens’a maiori-tate a natiunei, si nu se potu convinge de iraperios’a necessitate de a unifica limb’a, câ se avemu o singura limba naţionale. Se luamu aci câ de exemplu numai press’a periodica. Daca scrie vreunu diariu roinanescu bine, la intielesu si frumosu, apoi scrie „Romanului i se intempla inse si chiaru acelui organu de publicita' ** câ se traduca din romanesce totu in romanescc din unele diarie si din corespondente ce’i vinu de a dreptulu. Se intempla inse adesea, câ redactiunile pe langa cea mai buna vointia, despera de a pote traduce s' decopiâ, era urmarea este câ le arunca in maculatur Se prea intielege, câ scopulu sublimu si salvatoru cere studiu, lectura multa, exerciţiu necurmatu, ochi” ageru, petrundietoriu. Intr’aceea asupra limbei nostre vomu continua conversatiunile din anulu trecutu luandi de substratu pe câtuva timpu chiaru dictionariulu-pr'-iectu, elaboratu de A. T. Laurianu si J. Maximu rab auspiciele Academiei. Preturile eerealeloru si altoru obiecte de traiu au fostu la 10 Februariu in Sibiiu : Grâu, după cualitati . Grâu, amestecata . . . Secara ............... Papusioiu . . . . Ordin................. Ovesu................ Cartofi............... Mazare................ Linte ................ Fasole................ Lardu (slănină) . . . Untura (unsdre topita) Carne de vita . . . Oua 10 de . . . . 1 hectolitru a. 8.40-9.40 t yy 6.90-7.90 l yy 5.40—5-80 l 4-90-5.30 1 >» yy 4 20 —4.dO 1 M 2.90—3.30 l yy yy 1.60-2.— l yy yy 6. 7— 1 yy yy 11.—12-— l yy yy 6. 7.- 50 Kilogram. yy 28.-30.— 50 lî yy 28.—28.50 1 yy yy 42-46 ( ursiiIu bursei din Vien'a si Pest’a iu 12 Februarin st. n. Vien’a Pest’a Rent’a de auru 101.85 100.70 I einissiune de oblig, de stata dela drumula de feru orientata ung 78.50 II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung 98.75 93.- Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung 81.25 81.50 Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . . 117.50 117.50 Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 89.50 89.25 Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . . . 85.— Obligaţiuni urbariale temesiane 88.- 88- - • Obligaţiuni urb. temesiaue cu clausul’a de sortire 86 75 Obligaţiuni urbariale transilvane .... 88.— 86.25 Obligaţiuni urbariale eroato-slavone . . 90.- —.— Obligaţiuni ung de rescuinpararea diecimei de vinu 90.75 90.50 Datorie de stătu austriaca in chartie . . . 70.50 70.30 Datoria de stata in argintu 71.55 71.50 Rent’a de auru austriaca 84.70 84.50 Sorti de stata dela 1860 129-50 130— Acţiuni de banca austro-ung 839-- 839— Acţiuni de banca de creditu ung 301.- 299.50 Acţiuni de creditu aust • 272.75 272. - Sorti unguresci cu premii 117— Arginta .... —.— —.— Gaibini imper 5.53 5.47 Napoleondorulu 9.35 9.35 100 maree nemtiesci 57.70 57.70 „ALBINA44 Institutu de creditu si de economii in Sibiiu. Domnii acţionari ai Institutului de creditu si de economii „Albin’a" se invita prin acesta in virtutea §. 19 alu statuteloru societăţii la A VII adunare generala ordinara, care se va tînea la Sibiiu in 19 Martiu 1880 stil. nou, inainte de amedi la 10 ore in cas’a institutului (strad’a Baier Nr. 1). Obiectele. 1. Raportulu Directiunei asupra gestiunei anului 1879, bilantiulu acelui anu si raportulu comitetului de revisiune. 2. Ficsarea dividendeloru. 3. Distribuirea sumei destinate pentru scopuri de binefacere. 4. Ficsarea pretiului marceloru de presentia. 5. Alegerea a doui membrii de Direcţiune in sen-sulu §. 36 din statute. Domnii acţionari, carii in sensulu §§. 22. 23 si 24 din statutele societăţii voiescu a participă la adunare in persona seu prin plenipotenti, sunt rogati a-si depune la cass’a institutului acţiunile loru si eventualu dovedile de plenipotentia celu multu până in 16 Martiu 1880 stilulu nou după amedi la 6 ore. Sibiiu, 27 Ianuariu 1880. (3) 3—3 Direcţiunea institutului. Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.