/"--------------------------------% 1 Observatoriulu ese de doue ori in ! septerrmnM, M> ren rea si Sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai niultu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe l anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s£u 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, national-eeonomieu si liţerariu. Anulu III. Ori-ce inserate, se platescu pe serie s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului „Observatoriulu14 in Sibiiu. \___________._________________ Nr. 7. Sibiiu, Mercuri 23/4 Februariu. — 1880. Limb’a romanesca si cea unguresca. Ti s’ar fi parutu, ca fanatismulu se va îndestula cu triumfulu castigatu in ver’a trecuta, pre candu acelu ’i punea in perspectiva esterminarea toturoru limbiloru vorbite si scrise de milionele locuitoriloru de alte nationalitati. Se pare inse ca cununele de lauri câştigate priu acea lege, departe de a satisface, mai virtosu ii turbura consecentiele victoriei, 6ra resultatele câştigate chiaru si până acuma de câtra naţiunea cecha si cea slovena in Cislaitani’a, pe langa cele asecurate in legea loru fundamentale de naţionalitate, nu laşa câ se dorina pe pilote si perini inplute cu pufu de pene si cu frundie de trandafiri, pe nici-unu publicistu magiaru. Spre a descuragia pe tenerimea romana dela cultivarea limbei sale materne si naţionale, nu e de ajunsu terorismulu exercitatu asupra eleviloru din scblele pedagogice si din seminariele catholice, ci câteva diarie magiare iucepura din nou a se folosi de o arma vechia si ruginita dicându, câ „a cultiva limb’a romanesca este curatu o nebunia, câ-ci dintru o limba câ aceea saraca si ranceda, u’ai ce se alegi, pecatu de timpulu perdutu cu in-vetiarea ei.“ Campani’a noua contra limbei romanesci o deschise asta-data cu inceputulu anului „Magyar Polgâr“ din Clusiu, după care intrara si altele in choru. Daca mai e pecatu de timpulu perdutu, apoi este acesta, de a mai sta in vorba cu fana-tismulu si cu inpertinenti’a. Aceleaşi sofistarii re-petite si măcinate dela 1840, adeca de ani 40, mai pe urma ti se si uresce de ele câ de sunetulu unoru clopote sparte. Dupa-ce inse avemu si noi omeni „slabi de angeru si puţini in credintia% precum dice poporulu, si fiindu-câ minciun’a se repete neincetatu; in fine dupace vedi bine câ scopulu este a descoragiâ tinerimea, câ se câştige din ea câtu se pote mai mulţi renegaţi, interessele naţionali si ondrea nostra naţionale ne inpuiiu da-torinti’a imperativa de a intempinâ tote atentatele de omoru asupra vietiei naţionale. Them’a principale pe langa care se inverte asta-data „M. Polgâr“ este, câ poporulu romanescu Foisior'a „Observatoriului“. Unele observări relative la comitatulu Hunedorei si in specie la districtulu Hatiegului. (Urmare.) Acum biseric’a si respective administratorele n’are alta dotatiune, de câtu o gradina si una mica livada, care in lunile Maiu si Iuniu este presarata cu floricele venete asia numite ale neuitarei. Eu ca fungente in acelea parti avemu multa plăcere de a cerceta loculu acela memorabile din candu in candu, mai multu in societatea de pia memoria prea demnului parochu alu Tuscii, Visantiu, cu care oficiam servitiulu sacru. Aprope de biserica este o fontana cu apa forte buna. Mulţi carii ave dureri de ochi, spalandu-se cu acesta apa, dicea câ le incetedia durerea, si se vindeca morbulu. Fides tua te salvavit. Preoţi câ administratori locali la acesta biserica nu prea potu subsista, din caus’a unoru silvasieni. Eu am cunoscutu intre nobilii din Silvasiu mulţi barbati de onore si creştini buni; dara durere, câ se afla si de aceia carii strica renumelui celui bunu, prin purtarea loru cea necuviosa. Pentru unii câ aceştia, de multe ori a fostu silitu preotulu a paraşi biseric’a, candu altu-cum din puţinulu terenu si din ofertele crestiniloru ar pote subsista, spre spiritual’a consolare a poporului din locu, dara mai inultu din satele vecine. Am insemnatu pana aci obiecte antice de acelea, care arata petrecerea romaniloru in valea Hatiegului, care sunt de mai mare insemnatate. Inse de acestea sunt mai multe in ceealalta parte a comitatului Hunedorei. Asia intre altele se dice, dara nu se probedia, câ ar fi lostu si in Hunedor’a ruinele unei cetati dace seu române, pe ale cărei ruine a edi-ficatu Ioane Corvinu Hunyadi catulu primu alu cetatiei, seu mai bine dicendu alu castelului, pe care apoi tiiulu nu intielege nimicu din limb’a romanesca asia precum 0 scriu cărturării romani. Nu mai departe, decâtu in anulu trecutu pro-duseramu in conversatiunile nostre literarie, publicate in colonele acestui diariu o suma de exemple, prin care amu probatu la lumin’a dilei, câ tocma poporulu ungurescu este acela, care nu mai intielege limb’a scrisa de cărturării magiari si mai puţinu limb’a legislatiunei unguresci; era noi sub poporu nu intielegemu nici pe văcării, boarii si porcarii din Secuime, nici pe asia numiţii cicosi (stavari, hergelegii, iepari, cocieri) de pre pustele Ungariei, ci amu disu câ se adune la unu locu ori-câte mii de magiari voru voi, din classea poporului rurale, totu fruntaşi, se le citesca raru chiaru, ori-ce lege votata in diet’a Ungariei, câ se vedia cumu voru cascâ la ea gurile si mai pe urma voru dice câ acelu calvinu din anecdota: Vai tu nevasta, pop’a nostru a predicatu astadi atâtu de frumosu, in câtu nu amu intielesu nimicu din câte ne-a spusu. Cu tote acestea inse, o singura concessiuue vomu face si noi adversariloru nostrii, era aceea este câ, acei baiati nefericiţi romani, carii incependu din etatea cea frageda de 7—8 ani frequenta câte 10—15 ani numai scdle unguresci sau si numai nemtiesci, ajunşi in anii juniei, daca cumva n’au invetiatu romanesce in ore private, isi vorbescu si scriu limb’a materna atâtu de corupta, batjocorita, urita, in câtu necum se'i intielega altu-cineva, dara nu se mai intielegu nici ei pe sinesi, era anume daca se incerca se traduca din alta limba, se mira câ nu mai intielegu ceea ce au tradusu. Nu câ limb’a romanesca ar fi saraca, ci sunt ei sărăci, spoliaţi de ea, in câtu ti se face mila de ei. Tota lumea civilisata scie câtu de multu diftere ori-ce limba cultivata, scrisa si vorbita in classele superiori mai luminate a le societatiloru omenesci, de provincialismii, de dialectele si jar-gonele cele capritidse ale classeloru inferiori. Tota lumea scie, câ la fiacare poporu sunt limbi materne, după regiuni, comune, chiaru si numai după familii, si câ este câte o limba naţionale, comuna toturoru, câ inse pe acesta trebue se o 1 n v e t i e ori-cine, daca voiesce se o folosesca. Parisulu câ este P a r i s u, cu aprope doue milione seu Mathia regele a superedificatu catulu alu douilea, după o arehitectura cu multu mai regulata, si după aceea principele Gabriele Bethlen partea orientale, cu multu mai fâra gustu. Acestu castelu au arsu in anulu 1854, dara nu se scie, din intemplare, sau câ i s’a datu focu iuadinsu; destulu câ doue trei persone care dormia in etagiulu din susu. unde era si cancelarii, au scapatu lasandu-se pe funii, dintr’o inaltime anietî-toria. Dela dualismu incoce s’au votatu sume mari pentru restaurarea acelui monumentu, fâra a se termina. Sunt apoi ruinele cetatiei dela Vetielu, fâra nici-o indoiala romane, — in forma cuadrata câ si Ulpia Traiana. La Vetielu s’au descoperiţii forte multe anti-quitati, precum sarcophage, arme, monete. Intre altele aici s’au aflatu o moneta de argintu, pe care eu o amu vediutu la phisiculu comitatului Hunedorei D. Fodor. Pe o parte a acestei monete se infatiasiâ unu soldatu, inaintea unei porţii dela cetate, care semana cu port’a cetatiei Deva, lasandu-se in sabi’a propria, avendu in dosulu seu pe altu soldatu, care se vede a’i fi fostu servitoriu purtatoriu de arme, pote dora si unu inamicu care’lu persecută. Monet’a pe acesta parte avea inscrip-tiune bine legibile : Dacia subjugata; pe ceealalta parte se vedea representatu unu Cornu-copiae cu inserip-tiunea „Dacia felix. După acesta moneta mulţi sunt de părere, câ Decebalu regele Daciei nu s’a sinucisu in Clusiu inaintea porţiei dela „strad’a podului", după cum se propunea odata in scole, ci dara inaintea porţiei dela cetatiui'a din Deva, ceea ce ar ti mai probabilu; câ-ci după ce a scapatu elu din Sarmisegetusa, daca a potutu scapa, cu anevoia ar fi fostu in stare se ajunga până la Clusiu. De aci ar urma, câ cetatea respective fortalitiulu Devei, inca este o remasitia dacica; romana la tota templarea nu este. Grădiştea cea dintre munţi. Intre alte ruine de antiquitati din teritoriulu comitatului Hunedorei cea mai demna de memoratu este ruinat’a cetate a G radi stei; nu ceea din valea Hatiegului, unde in loculu Sarmisegetusei s’a de suflete, intre care 90% sunt francesi curaţi si numai vreo 10% de alte limbi, capital’a cea mai civilisata din tota lumea, si totuşi afli in ea suburbie intregi, in care poporulu abia pricepe limb’a scrisa si ’ti vorbesce unu jargonu, pe care’lu intielege numai densulu. Curatu asia este in Vien’a, asia in Berlinu, asia in Londr’a si daca voiţi in tota lumea. Numai romanii se faca esceptiune dela aedsta lege a naturei? Intr’aceea cinci milione de romani au limb’a loru cea romanesca de limba comuna in stătu, in biserica, la tribuna, pe scena, pe piatia, in sate si orasie, si nu s’a vediutu nici auditu, câ din caus’a provincialismiloru se fia ur-matu cea mai mica neintielegere intre diversele classe ale locuitoriloru. Cu pedanteri’a unoru cărturari prea peste mesura invetiati, nu stâmu acilea de vorba, precum nici cu acei procopsiţi, cari propaga anarclii’a destrămata in scrierea limbei, care semena de minune cu disordinea ce se vede in bibliotecele si in tote lucrările loru. Nu pe scriitori de aceia ii va lua vreodată naţiunea de modellu. Câtu mai curendu avemu se continuamu conversatiunile nostre literarie, dara vomu avea si noi astadata capritiulu de a incepe cu publicare de jargoue câ modelle din limb’a magiara, in grati’a aceloru lectori ai nostrii, cari cunoscu pe cea scrisa si vorbita in cercurile superiori, nu si jargonele, era dela cei ce nu o cunoscu, le ceremu de pre acum patienti’a si totuodata indulgenti’a pentru vreo doi Nri, in cari nu vomu face mai multu, decâtu vomu decopia câte ceva din scrieri magiare humoristice, in care acelea curiositati se publica după natura, asia precum le vorbesce poporulu, ba le si scrie. Se vedemu apoi câţi magiari le intielegu. Transilvani’a. — Sibiiu, 3 Febr. n. (Sciri diverse.) Despre amblarea timpului, care interessedia asia de multu, mai virtosu pe numeros’a classe a eco-nomiloru din tota tier’a, nu avemu se dicemu mai multu, decâtu câ in lun’a lanuariu domni geru aprope necurmaţii, care variâ dela 12 până la 18 edificaţii Ulpia Traiana, dara cea care a stătu multu tempu ascunsa in munţii dominiului Hunedorei, edificata fâra indoiela de Daci, si după aceea ocupata de romani. Despre ruinele acestei cetati memorabile până in tempulu mai nou celu puţinu din parte’mi, nu’mi vine in minte se fiu cititu ceva. Se pare câ ruinele acelea au remasu necunoscute până mai de curendu. Caus’a pote fi, câ fiindu tare afundata in munţi, calatorii carii s’au ocupatu cu cercetări archeologice, n’au strabatutu până acolo. Calea care duce la cestionatele ruine ale Grafii stei de munte, este pe langa riulu care curge pe la Orasti’a. Până candu ajunge cineva la acelea ruine, are se treca acelu riu de sute de ori. Alvi’a riulu i este asia de angusta, câtu ar fi aprope inposibile a străbate cu trupe mai numerose, fâra periclu de a fi nimicite la totu pasiulu. Eu am cercetatu acelea locuri iu anulu 1834, petrecendu câteva dile parte pe munţi, parte in valea Grafii stei, unde inainte cu doue decenii erariulu făcuse mai multe edificia, câ-ci avuse in planu a infiintia acolo o Ustrina, seu topitore de feru, care inse n’a succesu, prin urmare si edificatele fiindu părăsite s’au ruinatu. Pe muri, adeca pe ruinele acelei cetati, despre alu cărei nume archeologicu până acum n’amu aflatu nimicu, sunt crescuţi arbori colosali. Columnele celea massive in grosimea butiloru de câte 40-50 vedre, arata câ acolo au fostu odata fortificatiuni edificate de omenii potenti si forte intreprindiatori. Apro-visionarea cu victualii inca se vede câ n’a fostu data uitarei; câ-ci si acum după unu tempu de doue mii de ani, se vede grâulu risipitu, firesce tetiunatu, adeca i n n e g r i t u. Mulţi au vorbitu despre tesaurii lui Decebalu regele Daciei. Unii pretindu câ s’aru fi asiediatu seu in-gropatu sub alvi’a apei, langa S. Mari a asia numita sub Orlea, alţii sub ap’a Streiului; unii dicu câ s’au descoperitu, alţii nega; cu alte cuvente, istoricii si ar-cheologii nu sciu ce s’au alesu din acelea avuţii. Se scie inse atâta, câ la cetate seu la ruinele cetatiei 26_________________________________________________ si in unele nopţi pana la 21° Reaumur. In 29 pe la 7 ore dem. fusese 18°, de atunci a scadiutu la 15 si dela 1 Februariu incoce a remasu mai totu asia. Ceriulu seninu. Urmările acestui geru indelungatu este de prisosu a le mai numerâ, ele sunt forte simtite de toti. La familii in ale caroru locuintia se ardea in alţi ani cate 5—6 stanjini lemne blanose de fagu preste erna, asta-data se voru trece cate 8 si 9. Starea sanetatiei locuitoriloru ar fi buna, daca in classile mai alese nu s’ar fi produsu receli periculose, care causedia inflamatiuni, lângori, si unele se termina cu morte. Daca din saracime moru mulţi, nu este nici-o mirare, câ-ci in acea classe moru de frigu si de fonie. Cerealiile isi conservară si până astadi mai totu pretiurile vechi computate pe hectolitru. Asia grâulu curatu si greu 9 fi. 30; de a dou’a mâna 8 fi. 80, celu amestecatu si reu cur^itu dela 6 fi. 80 până la 7 fi. 80. Secar’a 5.70 până 5.50 după cualitate; papusioiu (cucurudiu) 4.80; ordiu 4.60; ovesu dela 3—3.20, adeca scumpu; cartofi 1.40; fenulu 50 kilogr. 1—1.10. Carnea de vita s’a scumpitu tare 1 kilogr. 44 până la 46 cri. Amu ajunsu aprope ca mancarea de pui, de gaina si de alte paseri domestice se ajunga a fi mai eftina. Căuşele sunt sciute. Im-portulu de vite cornute din Romani’a nu numai e curmatu de multu, dara inca le ducu de aici acolo. Cele mai multe vite mari inse le transporta speculanţii la B.-Pest’a si Vien’a. Odiniora nu se cumpărau pentru acele capitale decâtu numai boi betrani dela 8 ani in susu, si economii nostrii carii vende, pentru măcelării vite mai tinere, era mustraţi si defăimaţi. Oh, dara cum au mai trecutu acelea timpuri, pre candu in acesta tidra agricola nu era nici-o raritate a vede mai prin tote comunele rurali cara si aratre trase de câte 6 boi ca nisce cămile, mari, graşi, frumoşi, cu corne intinse ca la cerbi; vedeai economi destui cu câte optu boi, injugati la câte 2 cara, cu canaci (ciucuri) roşii in corne; dra regul’a era ca se aiba fiacare câte 4 boi buni, langa ei câte 2 vaci cu lapte; vitiei taureci nu se vendea, ci se crescea ca după 4 ani se succeda la boii cei mai betrani, pe cari’i vendea pre candu era de câte 10—12 ani, era candu ii mana din curte, lelea An’a si cu fiia-sa plangea după ei. A injugâ vaci, insemnâ saracia, demna nu de mustrare, ci mai multu de mila pentru saracia nemeritata, precum se intemplâ in classea asia nuini-tiloru dileri, carii abia avea câte o gradina langa casa, unu pamentielu de semenatura si unu fenatiu celu multu ca de doue cara de fenu. (Va urmâ.) Aniversaria de 50 ani in Sibiiu. Pre candu alte classe ale poporatiunei cetatiane se preocupa de distractiunile usitate in carnevalu, puţinu numeros’a, dara alds’a societate romanesca de aici va fi surprinsa prin o serbare familiaria din cele mai plăcute, si noi riscamu o indiscretiune sioptindu aci lectoriloru, câ septuagenariulu conier- Gradi stea de munte, au fostu adunaţi si ascunsi o mulţime de bani de auru, Cozoni si Lysimachi, precum si de argintu, carii s’au aflatu in diverse epoce. Une-ori sobolii aruncandu musiunoi, au aruncatu si câte unu banu si pe urm’a acelora s’au descoperitu si es-ploatatu thesauri de mare pretiu. Dara in asta privintia mai memorabile este intemplarea, care vinu a o enarâ după spus’a celui care a luatu parte la densa si acesta este urmatorea: Nu departe de Orasthia este unu satu cu numele Chithidu. Preotulu satului de religiunea gr.-orientale era Popa Petru, cu esterioru venerabile. Intr’o di vine in satu unu pastoriu dela munte, care se bolnăvise si tramite după preotu câ se’lu provedia cu cele sânte. Mergendu preotulu la bolnavu, acesta dice intre altele câtra preotu: Părinte, eu inca mai am o taina, dara nu cutediu se o descoperiu, de ore ce indata ce o voiu spune, va si trebui se moriu. Atunci preotulu făcu pe omu se pricepa si se se convingă, câ tocma spunendu totu ce’i apasa sufletulu, se va insanatosiâ mai curendu, Dupace bietulu omu fu capacitatu de câtra preotu precum vediuramu, elu in limbagiulu seu simplu ii spuse acestea: Eu părinte, câ pastoriu de vite amblandu pe munţii Gradi st ei, de odata am datu de o gura câ o usia de peştera. Intrandu in l’aintrulu pesterei, m’am minunatu si spaimentatu de acelea ce am vediutu si din asta pricina câ bolnavu am si venitu a casa. Am vediutu vase pline si vrafuri de bani galbini; chipuri de omeni langa o mesa făcuţi totu din auru (si fantasi’a lui mai sciâ ce a vediutu). Părintele Popa Petru a insemnatu forte bine tote celea ce audise dela penitentele seu, precum si numele muntelui unde avuse pastoriulu vedeni’a. In acea regiune adeca fisculu are vreo 70 munţi fia care cu numele seu precum: Verfu-luiPetru, Steu’a, Stragi’a, Scârn’a etc. Pentru aceşti munţi exista o lege speciale, după care se judecâ tote căuşele câte se escâ in decurs'ulu an. intre marginile aceloraşi munţi. Judecăţile se tînea in Iuliu pe la S. Petru si constâ din doue instantie. Prim’a instantia (forum) se compunea din asia numiţii gornici ai mun- ________OBSERVATORIULU. ciante si proprietariu de case, domnulu G r e g o r i e Mateiu, isi va serba de dio’a sa onomastica, in sinulu frumosei sale familii, aniversari’a de ani 50 ai activitatiei sale comerciale; o epoca acbsta, pe care la puţini moritori este data se o ajunga in buna sanetate, precum a voitu D-dieu se o ajunga iu-bilariulu nostru si confratele seu domnulu Anton B e c h n i t i u dintre vechii comercianţi romani ai acestei piatie. Cu ocasiunea acesta betranii comercianţi romani, de prin alte piatie isi voru revoca in memoria lung’a serie de evenimente si prefaceri radicali, prin care au trecutu anume comerciulu le van ti nu, ce inflorise odiniora in partea meridionale a Transilvaniei. Dn. Gregorie Mateiu nascutu in 20 Ianuariu st. v. an. 1809 in Tergovistea vechi’a capitala a României, din famili’a nobila a Andronesciloru, in etate de 10 ani părintele seu logofetulu Con-standinu Mateiu Pa datu spre invetiatura in Bucureşti la unchiu-seu Scarlatu, care avea rangu de vistieriu; dara in ajunulu revolutiunei lui Ipsilanti si Tudoru fu adusu la Craiova si de acolo in Martiu 1821 la Sibiiu, unde se refugiasera mulţime de familii, ~ ca si la Brasiovu. Miculu Grigorie fu datu in Sibiiu la invetiatura comerciului, pre candu aici casele cele mai de frunte comerciali era romaneşti, in parte greceşti si unele serbesci, si firmele Stamati, Meitani, Sachelari, Zenovie C. Popu, Naco, G. Zacharia, Sierbanu si altele mai multe s’au mai conservatu până astadi in memori’a be-traniloru. Asia numit’a compania grecdsca privilegiata, era unu bunu adapostu pentru comerciulu romanescu, de aceea ea ar merita se’si aiba mo-nografi’a sa speciale. In a. 1829 junele Grigorie luâ asupra’si conducerea comerciului veduvei Elen’a Naco, era in 1831 se casatori cu Elen’a Stamati din o familia de frunte; totu in acelu anu, spre a fi scutitu de restrictiunile cele mai uritiose in comerciu, se facil membru alu companiei greceşti, in care mai tardiu ajunse si in funcţiune de primariu (jude) alu companiei. Casatori’a sa fii binecuventata de mai mulţi prunci. După perderea in a. 1853 a neuitatei sale socii, in 1859 si a preaiubitei sale fiice Elen’a, maritata Popoviciu, tocma in epoc’a catastrofeloru comerciali, astadi domnu Gregorie Mateiu are consolatiunea de a vede inpregiuru de sine doue fiice, Sultan’a si Anastasi’a măritate cu Iuliu Petricu si Ioanu Florianu, ambii in funcţiuni inportante de stătu, era pe fiiulu seu Georgie casatoritu cu dornn’a Alexandrin’a Ioanoviciu, si din acestea casatorii 9 nepoţi si nepote. Dn. Grigorie Mateiu, câ membru alu comu-nitatiei cetatiene, membru fundatoru alu Asociatiunei transilvane, alu bancei Albin’a si alu directiunei aceleia, s’ar mai potea mândri inca si cu inpregiu-rarea, câ in 50 de ani au esitu de sub man’a sa până la 150 elevi de comerciu, dintre carii se mai afla in vidtia vreo 40 inşi, câ comercianţi in diverse piatie. tiloru, era forulu alu douilea apelatoriu ilu forma doui asesori dela comitatu, unu fiscalu si prefectulu muntiloru; era dela sententi’a esita din aceste foruri nu mai erâ apelatiune. Am asistatu si eu câ ascultatoriu la pertractări de acestea. Bolnavulu pastoriu care si-a spusu visiunea, de ce s’a temutu nu a scapatu, câ-ci curendu după mărturisire a si adormite pentru eternitate. Era părintele Petru după ce l’a inmormentatu, a ince-putu se cugete, cum ar pote elu ajunge la miraculos’a peştera cu fabulosele comori; si fiindu-câ densului nu i erâ cunoscute locurile indigitate, a mersu la Vâlcelele bune, la altu Popa Petru, parochulu gr.-catholicu din locu, si fâra a’i descoperi acestuia ceva din câte aflase elu dela pastoriu, l’a rugatu, câ se merga cu densulu, câ-ci i s’au ratacitu nisce junei, despre cari i s’a spusu câ iau vediutu la cutare locu, după cum ilu numise pastoriulu din Chithidu. Popa Petru din Vâlcelele bune s’a invoitu câ se’lu insociasca, si asia pro-vediendu-se cu merinde au pornitu ambii la cale, si ajungându la locurile indigitate, le au ainblatu crucisiu curmedisiu. Chithideanulu cautâ cu ochii dora va dâ de usi’a pesterei fabulose, era Valceleanulu se uitâ după juncii pe cari credea câ-’i cauta si sociulu seu, care isi tienea secretulu ascunsu. Amblandu si petrecendu mai multu tempu fâra a vedea nici celu mai micu semnu de celea ce cautâ, si la adeca vediendu câ tota ostanel’a loru are se fia fâra folosu, se deciseră se se intorca acasa. Fiindu inse flamendi, s’au asiediatu langa unu isvoru ce curge din ruinele cetatiei, spre a gustâ din merindea ce’si luasera in traista. Dintr’odata, Popa Petru celu din Vâlcelele bune uitandu-se din templare in riuletiulu ce se formâ din isvoru, observa ceva galbenu pe fundu, dara câ se nu fia observatu de sociulu seu, isi intorce si elu indata privirea si din contra incepu a se uitâ in prejuru, câ si cum ar cautâ după alte obiecte, candu eta câ spre cea mai mare surprindere a sa vede la radecin’a unui fagu resturnatu de langa ruiu’a murului esterioru alu cetatiei o gramada mare de bani asemenea celoru din apa. (Va urmâ.) | Nr. 3344. Scol. Gerculariu cătra tâte oficiile protopresbiteriale, că inspectorate districtuale de scdle ! (Urmare si fine.) , Pre langa aceste inse : 6. Preoţii inca la ocasiuni de serbatori sau de Domineci, sau candu asista la esamene, voru aratâ si ei poporului necessitatea si insemnatatea scoleloru. si mergendu inainte cu esemplu, voru indemnâ pre poporu se’i urmeze si elu cu fapt’a intru infiintiarea, conservarea, inaintarea si inflorirea scoleloru nostre confes-sionale, romane. Er’ in câtu preoţii sunt si directori la scolele poporale elementarie, voru ave de a se tine strinsu de cele dise in punctulu o de mai susu. 7. Invetiatorii petrunsi de chiamarea loru, au invetiandu, de a invetiâ si ei. Si preste totu au de a’si inplinf cu santienia chiamarea si datorintiele loru. ' Ei au de a’si procură si a se provede cu tote cărţile didactice necessarie. Prelegerile se le tîna regulatu, dela inceputulu până la finitulu anului scolasticu. Nu e permisu câ ei se se ocupe cu afaceri, sau incompatile cu postulu invetiatorescu, sau cari ’i-aru subtrage dela inplinirea datorintiei loru câ invetiatori. Se dispune, precum s’a dispusu inca prin o alta ordinatiune, câ aceia cari n’au atestatu de cualificatiune se faca esamenulu, spre a ave acestu atestatu câ asia, se pota fi numiţi câ invetiatori definitivi, si apoi in modulu acesta se se pota pune o stabilitate iu positiunea loru, si prin acesta se li se asigure esistenti’a de o parte, era de alfa si ei se pota corespunde mai bine chia-marei loru. Pentru de a ajunge la acesta sigura positiune a invetiatoriloru, nici unulu care este numitu sau in modu definitivu, sau in modu provisoriu pe timpu ne-determinatu, nu va pote concurge la alta staţiune, daca in 14 dile după incheierea anului scolasticu, nu-’si va fi datu dimissiunea din postulu care mai inainte ilu ocupâ. Cei cari aru face din contra, voru ave singuri de a’si ascrie urmările, adeca sau de a’si perde postulu, care ’l-au avutu, sau de a nu fi intariti la postulu pentru care au concursu. In fine li se recomenda a'si procură „Instrucţiunea pentru invetiatori" data de sinodulu archierescu, in siedinti’a dela 14 Iuliu 1869. Si mai in urma li se recomanda a trai unii cu alţii in cea mai buna concordia, câ-ci s’a vediutu câ discordi’a intre invetiatori este una din cele mai grave pedeci ale progressului in invetiamentu. 8. Părinţii de familia se indatoreza a’si dâ copii la scola; era copii sunt datori a urmâ regulatu la prelegeri, ori ce abatere, sau de o parte, sau de alta va fi pedepsita corformu legiloru si regulainenteloru in vigore. 9. Listele de absentare nemotivata dela scola au a se face regulatu, si pentru astfeliu de absentari a se pedepsi respectivii vinovaţi. Din o parte a acestoru pedepse se se faca unu fondu pentru procurarea de cârti la copii mai seraci, dar’ diligenţi intru cercetarea scolei, si vrednici prin progressulu loru in invetiamentu. 10. Mai pre susu de tote inse este necessariu, a se tine si observă o stricta disciplina, fia in scola intre invetiatoriu si invetiacei, fia intre organele subalterne scolastice si cele superiore, si mai alesu cele subalterne cari sunt puse pentru esecutarea legiloru, se nu se abata dela lege, candu organele superiore le inpune esecutarea chiaru a legei insasi. Se faca fia-care aceea ce legea, „Statutulu or-ganicu", i demanda, se’si inplinesca fia-care datorinti’a : si atunci inceta-voru pedecile ce obstau progressului invetiamentului nostru populam; scolele voru cresce si inaintâ; cultur’a si la noi va fi o realitate, la cari tote cu totii nisuimu. Relativu la celelalte puncte din cerculariulu mai susu mentionatu se observa : * 11. Câ invetiatoriloru cari nu possedu limb’a ma-giara, le stâ in libera voia a ’si-o apropriâ sau prin instrucţiune propria, sau prin cercetarea cursuriloru supletorie, cari se ordina de câtra stătu a se tîne in intervalulu ferieloru de vara. Se constata in urma : 12. Câ s’au infiintiatu si constituitu reuniuni in-vetiatoresci in ţinuturile: Brasiovu, Fagarasiu, Sibiiu, Sebesiu si Dev’a, parte pe bas’a unoru statute aprobate mai inainte din partea consistoriului archidiecesanu, parte pe bas’a proiectului de statute, comunicatu con-ferentieloru invetiatoresci prin cerculariulu mai susu mentionatu din 7 luniu 1879 Nr. 1613 cari statute prin acesta se si aproba. Tote aceste dise până acum se comunica P. T. D-tale spre sciintia si urmare cu acea adaogere, câ pentru asemenea sciintia si stricta observare, vei ave de a inpartasi present’a ordinatiunea tuturoru comite-teloru si sinodeloru, atâtu parochiale, câtu si proto-presbiterale, tuturoru inspectoriloru locali de scdle capitale, directoriloru dela acele scdle, si directoriloru scoleloru popularie si toturoru invetiatoriloru de pre langa scolele nostre confessionale romane din tractulu protopresbiterialu ce administrezi. Totuodata vei face atenti pe conducetorii confe-rentieloru invetiatoresci, si pe presiedintii reuniuniloru de invetiatori, câ tote raportele loru si processele verbali ale siedintieloru pe viitoriu voru ave a le substerne aici nu de a dreptulu, ci prin inspectorii districtuali respectivi, cari si ei voru ave la substernerea acelora a’si dâ opiniunea asupra conclusiuniloru luate de con-ferentiele sau de reuniunile invetiatoresci. Din siedinti’a consistoriului archidiecesanu tînuta in Sibiiu la 29 Novembre 1879. Pentru'Escel. Sa D. arcbiepiscopu si metropolitu: Ni col au Popea m. p., archimandritu si vicariu archiepiscopescu. Francia, Program’a noului cabinetu irancesu. Evenimentele politice din monarchi’a austro-ungara, ce sunt de unu interessu palpitantu, nu ne-au permissu si nu ne permitu a ne ocupa in acea mesura si de politic’a stateloru străine, precum o amu dori noi insine si precum o dorescu pote si mulţi din onor. noştri cetitori. N’amu lasatu cu tote aceste nici-unulu din evenimentele mai inportante ale politicei din afara ne-amintitu, pe câtu numai ne au permissu marginitulu spaţiu de care dispunemu in acestu diariu. Punemu deci astadi subt ochii cetitoriloru nostrii, tecstulu programei politice pe care o a cetitu in adunarea deputatiloru d. Freycinet presiedin-tele noului cabinetu francesu, asia precum ilu aflamu tradusu in diariele din Romani’a. Noulu ministru-presiedinte alu republicei francese si-a espusu program’a sa in modulu urmatoriu: „Domniloru deputaţi, schimbarea cabinetului coincide cu nou’a sessiune. Ea nu indica parasirea unei politice prudente si mesurate inauntru câ si in afara. Nu indica asemenea nici o schimbare a relatiuniloru grupeloru republicane intre ele. Indica numai ca, gratia solidităţii noueloru sale institutiuni, Franci’a pote se se ingagiese cu hotarire pe calea reformeloru sincere si a ameliorariloru succesive. Noulu cabinetu este in positiune si are vointi’a de a le realisâ fâra slăbiciune." „Avemu se damu peste unu ore-care numeru de cestiuni; opiniunea d-vdstra, câ si a nostra, este făcută asupra fia carora din ele; ne va fi dara lesne de a le resolvâ." „Yomu cere mai antaiu senatului de a vota legile deja votate de d-vostra. Yomu completa, aceste proiecte de legi, pe care le-ati crediutu necessarii, pentru a incepe aplicarea reformeloru cerute de tiera prin legi asupra instructiunei primărie. “ „Câtu despre magistratura, ea trebuesce reor-ganisata. Yoimu o magistratura, pe care nimeni in Franci’a se nu pota a nu o respecta, o magistratura republicana, forte, câ-ci va fi respectuosa catra institutiunile nostre; si vomu ave-o (aplau-se vii)." „Reform’a personalului administrativu este in manile gubernului, vomu trebui se punemu capetu preocupatiuniloru d-vostre prin bune alegeri la locurile cele mari si printr’o acţiune dilnica, firma si veghiatore a tuturoru trepteloru ierarchiei. “ „Unu proiectu de lege asupra dreptului intru-niriloru a fostu presentatu de predecesorii noştri, ii acceptamu dispositiunile. O regulamentare a legiloru asupra pressei era necessaria, ati intielesu acesta necessitate. Acceptamu câtu pentru noi toti termenii proiectului in preparatiune. Vomu sci, aplicandu acesta lege, se conciliamu respectulu dreptului cugetarei cu dreptulu apararii ce possede ori-ce stătu organisatu." „Astfelu sunt principalele cestiuni pe care credemu possibilu a le resolve in present’a legislatura.u „Interesse de unu altu ordinii nu mai puginu imperiosu reclama atenţiunea d-vostra. Tier’a este ingagiata in esecutarea unui altu programu de lucrări publice, va fi ondrea republicei de a ilu realisâ. Gubernulu, din parte’i, se va ocupa cu staruintia.“ „Vomu ave pe langa acestea a ve propune insemnate usiurari in materii financiare. Aveţi a regulâ regimulu vamalii alu Franciei, suntemu gafa alu discutâ cu d-vostra. I» acesta discussiune, ne vomu pune pe unu terenu apropiaţii de starea actuale de lucruri." „Mai sunt inca inportante legi de yotatu; ve ceremu a grăbi deliberatiunile. " „Bugetulu va reclamâ asemenea studiele d.-vostra. Gratia urcării constante a impositeloru, vomu ave a ve propune insemnate usiu-r a i’ i, totuşi mantinendu vigurosu intacta dotatiunea necessara mariloru lucrări publice." „Ye aparţine, d-loru, ve apaitîne d-vostra; decisiunei, spiritului de consecintie ce veţi sci se puneţi in voturile ce veţi dâ, câ se asiguraţi îndeplinirea operei ce ve iucumba si care va incoronâ intr’unu modu demnii present’a legislatura. “ „Câtu despre noi, fideli esecutori ai resolutiu- _______OBSERVATORIULU. niloru d-vostra, ne vomu sili a aplicâ legile cu moderatiune, cu nepartinire si intr’unu spiritu totu deauna liberalu. Silintiele nostre voru tinde a pro-curâ acestei naţiuni doue mari bunuri cari i sunt indispensabile: liniscea si pacea. „Fara a incetâ de a fi energici, vomu fi inpa-ciuitori câ-ci nu voimu a esclude, ci a ii stringe pe toti (aplause in stingă, — misicare ironice la drepta) si a fundâ o republica in care toti francesii se pota veni la potere." „Ne veţi ajutâ, d-loru iu acesta nobile lupta. Veţi completâ ast-felu oper’a d-vostra legislativa, câ ajunsu la terminulu ei, aducendu pe de o parte resolvate cestiunile pe care vi le-amu enumeratu, pe de-alta parte, aducendu liniscea in spirite, veţi avea dreptulu se diceti, si votulu universalii va repeta după d-vostra câ timpulu v’a fostu bine intrebuintiatu si câ ati bine meritatu dela tiera." înmulţirea armatei Prusso-Germaniei. Prin proiectulu de armare alu principelui de Bismark armat’a prusso-germana se va inmulti cu urmatorele noui trupe si adeca: 11 regimente de infanteria (8 prussiane, 1 bavaresu si 2 saxone), 1 batalionu de infanterie (prussianu), 32 batalidne de campu (24 prussiane, 4 bravarese, 2 saxone si 2 wiirtembergiane) unu regimentu de artileria pedestru (prussianu) si 1 batalionu de pioneri (prussianu) — cari tote se voru adaoge regimenteloru si deta-siamenteloru existente. Câtu de necessare sunt armările indicate aici, se va vedea din parelelismulu fortieloru cum sunt ele in timpu de pace, in Ger-mani’a si Franci’a. Germani’a in timpu de pace dispune de 469 de batalione de infanteria, de 465 de escadrone, de 300 de baterii de campu, de 116 companii de artileria pedestra etc., de 74 de companii de pioneri. Franci’a are inse 641 de batalione si 326 de companii de depou, 392 escadrone, 437 baterii de campu, 57 companii de artileria pedestra, 112 companii de pioneri. Russi’a uumera 897 batalione de infanteria, 406 escadrone, 373V» baterii de campu, 210 de artilera pedestra — si 96 companii de pioneri. In aceste note luate si culese dela cei mai eminenţi si valabili autori militari, inca nu s’au pusu trupele locale si neregulate a le Russiei. O simpla aruncătura de ochiu ajunge spre a dovedi ori cui câ fortiele de infanteria ale Germaniei sunt forte disproporţionate fatia cu ale ambi-loru sei vecini. Câ-ci in fati’a celoru 923 de batalione de linia etc. ale Germaniei, Franci’a opune totu de acelea batalione 1266 cu 20 de companii de venetori forestieri si cu altele 20 batalidne de duanieri; pe candu Russi’a e in stare se insire 1484 de batalione. Cavaleri’a Germaniei e proporţionalii mai numerosa câ aceloru doue state vecine; cu ea se potu dâ lupte avantagiose, aveudu o positiune centrala particulara, numai candu operaţiunile de ofensiva se voru esecutâ energice. Aici stâ Germani’a mai bine. Prin chieltuelile continue Prussi’a se incarca cu 12,773,896, Saxoni’a cu 1.822.000, Wttrtem-berg cu 547,242, Bavari'a cu 2.017, 104 — in totalu 17,162.242 de mărci. Din chieltuelile ce se făcu numai odata. Prussi’a ia asuprasi 20.172,216 m. Saxoni’a 3,220,400 m., Wftrtem-berg, 428,050 m.. Bavari'a 2,892.500 m. — in totalii 26.713,166 m. In aceste ultime cheltueli nu sunt socotite acele, care voru resultâ din ridicarea de casarme si de magazine. România. — (Hesc uni perar ea c aii lor u ferate Ro-m a n o). - Gestiunea spinosa a rescumperarei caliloru ferate romane, care a datu locu la atâtea desbateri furtunose si la desfasiurarea de passiuni violente in si-nulu parlamentului si in pressa, s‘a transiatu in fine in modu defiinitivu. Camera deputatiloru. luandu din nou in desbatere proiectulu de lege in cestiune. l’a votatu cu o maioritate de 72 voturi in contra a 42 si 11 abţineri. in sensulu ultimei intielegeri intervenita intre gubernii si societate. Admiterea de catra camera a proiectului de lege in cestiune este prim a mesura după care statulu romanu va potea se intre, după unu timpu brecare. in stapauirea caliloru sale ferate, administrate adi de străini. Remane numai câ adunarea generala a actionariloru dela Berlin, care va avea se se intrunesca in curendu, se dea si ea aprobatiunea sa conventiunei de rescumperare inchieiata intre consiliulu de administratiune si gubernulu romanu. Nu ne indoimu câ acesta adunare, cum-panindu insemnatele si realele avantage ce i se ofere prin acea conventiune, va sci se se pună la adapostulu tuturoru machinatiuniloru si intrigiloru de bursa, si va __________ ___ 27 dâ confirmatiunea sa acestui acta folositoriu pentru ambele parii contractante. („Curibrulu finantiaru.“) Din Dobrogea. Diariulu „Romanulii" publica in Nr. seu din 18 lanuariu st. v. o interessanta corespondentia particulara, ale cărei informatiuui merita se fia cunoscute si de publiculu nostru. Ne grabimu deci a o reproduce si noi la loculu acesta: — Constanţi’a, 20/8 lanuariu. Orasiulu Constanti'a, cu clim’a sa sanetosa, cu positiunea sa admirabila, are unu frumosu vii-toru. De si a suferitu multu in timpulu resbelului, totuşi dela anecsarea Dobrogei si până astadi a facutu mari progresse. La prima-vera se va incepe constructiunea grandiosului liotelu Carolu I, a unui stabilimentu de bai, a mai multora zidiri frumbse si utile. Orasiulu va castigâ imensu candu se va aduce in centrulu seu apa potabila si se va plantâ in apropiare o pădure. Neobositulu prefectu R. Opreanu, caruia i se datoreza totu ce s’a facutu până acum in orasiu si judeţ iu, a si luatu tote mesurile necessarii pentru aducerea apei in orasiu si plantatiunea de 1200 arbori la barier’a apusbna a orasiului. De altmintrelea, prefectulu a luatu mesuri se se faca plantatiuni in tote comunele, si mai alesu la Medigie, unde vegetatiunea va ameliorâ starea sanetatii publice. Timpulu mai alesu dela 5 1. c. deveni frigu-rosu si pe la noi; din fericire, nu dureza multu. Candu ventulu sufla de pe continentu, frigulu cresce; candu vine despre mare, temperatur’a devine dulce: astfelu adese-ori după o di de ârna, urmedia o di câ de primavera. Portulu nostru este frecventaţii binisioru; afara de Loydulu austriacu care face curse regulate intre Constantinopole, Constanti’a si Odess’a, sunt vapore grece, englese si italiane care ne visiteza. Poporatiunea otomana, care fugise in timpulu resbelului, continua a se reintbrce, gratia tratării parintesci a administratiunii nostre, si in specialu a prefectului, care isi iuparte lâfa cu cei lipsiţi si suferindi. La 4 curentu s’a infiintiatu in orasiulu nostru o societate economica, literara si filantropica subt numele de „Constanţi’a". Scopulu ei este frumosu si utilu. Tote naţionalitatile sunt representate in comitetulu dirigente; astfeliu s’au alesu: presiedinte d. Dr. C. I. Dragescu, medicu primariu; vice-presiedinte L. Eleuterescu, directorulu prefecturei; membri, Aii Kadira, Solomonu Iafet, Caridia, Pa-paianopol si S. Chefala; cassieru Mironescu; secre-tariu Danu si Tihanof. Societatea, si-a inceputu activitatea sa si spe-remu câ mari voru fi bine-facerile ei. Poporatiunea de aici adasta cu nerăbdare de-claratiunea de porto-francu a Constantiei si orga-nisarea Dobrogei. Elementulu romanescu se inmultiesce din di in di, si ar fi de doritu câ indata ce se va vota in Camere organisarea Dobrogei, gubernulu se proceda la colonisarea tierei. Cei mai buni colonişti aru fi Romanii ardeleni si Italianii din nordulu Italiei. Fâra colonii, întinsele ogore ale Dobrogei voru romane inca timjiu indelungatu nelucrate si neroditore. Corespondentie particularie ale „Observatorinlui". — Lugosiu, 26 Ian. n. (Estrasu) . . . Despre catastrofa dela Caransebesiu veţi attâ in diarie mulţime de sciri fiorose; veţi face unu mare bine daca veţi reproduce si pentru publiculu nostru romanescu totu ce este mai essentialu. După scirile ajunse la noi pana astadi, asupra lui Pauss s’au descoperiţii deocamdată preste 26 mii fi. defraudati, era asupra lui Pascu numai din o parte a comuneloru s’au aflaţii 16 mii fi. totu defraudati. Investigatiunea curge cu vigore, pentru-câ acum nu mai încape nici o crutiare, după ce tote mascile sunt smulse de pre fagi’a aceloru tirani. Apoi prin omeni de aceştia fusera trantiti romanii ia părete. Cu inchiaierea anului treeutu Dvostra ati facutu o recensiune despre mişcările intemplate in diferite di-ecese pentru înaintarea interesseloru scolastice si diecesane, numai din dieces’a Lugosiului nu s’a publicatu nimicu, macar-câ si in acesta s’au intemplatu multe, si acum s’a facutu unu pasu forte insemnatu pentru invetiamentu. Anume in 24 Nov. 1879 se tînuse unu consistoriu ple-nariu, la care adeca au fostu convocaţi si membri esterni, in câtu au fostu adunaţi cu totii 18 asessori. Obiectulu pretractarei si alu desbateriioru au fostu proiectulu de „statute scolastice diecesane," unu operatu acela, care se întinde preste tote ramurele de invetiamentu. Desbaterile tînura patru dile. Acum acelu sta-tutu se tiparesce. Pecatu câ nu s’au afiatu nimeni care 28 OBSERV ATORIULU. se fia descrisu pe largu decursulu lucrariloru acelui consistoriu, sau daca voiţi, sinodu, unicu in acesta die-cesa. — De altumentrea inteligenti’a din Banatu incepe si ea a desvoltâ oresicare activitate, precum se vede din inceputurile unoru diarie. — Totu din Lugosiu ni se mai scrie despre unele intrige escate in cleru, care nici decum nu făcu cea mai pugina onore auctoriloru, din contra ii compromitu pentru tota viati’a loru. Yacanti’a la unu stallu de canonicu si alfa la parochi’a gr.-cat. din locu a facutu pe unii membrii ai clerului se uite cu totulu de drepturile bi-sericei, ale archiereului si căpitulariloru, in câtu nu se temu de Ddieu a intriga pe din dosu, alergându pe la comissariulu Ujfalussy, pentru ca acela se le ajute la inaintarea in staţiunile memorate. Se spune câ acei ambiţioşi nedemni s’au adressatu si la inamici declaraţi de ai episcopului si ai romaniloru. Asia voru ei se dobore activitatea episcopului? Daca cumva se afla intru adeveru câte unu micu rebellu de aceştia in acea diecese, atunci preas. sa cu consistoriulu seu ar face forte bine, daca le-ar arata calea primare câtra sant’a Vinerea Mare, pe care numai la Caransebesiu ori la Aradu nu voru ajunge, ci pote la unu superintendente calvinescu, ori la marele rabinu dela B -Best’a. Ni se mai însemna si unu altu lucru fabulosu, câ unu concurente amenintia si in publicu. Pe cine? Nu ni se arata. Se pare câ unulu câ acela uita, că astadi guberna acea diecese unu dr. Victoru Mihali, care pe langa eruditiuuea sa eminenta, pe langa o prudentia ce se cauta la omeni de 50 - 60 de ani, dispune si de o taria de caracteru, intru care s’au sfarmatu alte pres-siuni violente,din epoc’a alegeriloru dietali. Câ episco-pulu Victoru nu e bine vediutu in B.-Pesfa, este unu sccretn asia de publicu. in câtu ilu scimu cu totii, din Dunăre până inMarmati’a; acesta inse ii servesce numai de lauda in ochii tuturoru omeniloru de bine, fâra dis-tinctiune de naţionalitate. Maiorulu c. r. Popp. — Naseudu, finea lui Ianuariu 1880. — In 5 a 1. c. petrecuramu la celea eterne pre multu regretatulu domnu Leo Popp, c. r. maioru in pens., care după unu morbu scurtu, aici in opidulu Naseudu in sinulu iubitei sale familii, si-a datu nobilulu seu su-fletu in man’a Creatorelui in' 13 ale 1. c. in etate de 85 ani. Unu numeru insemnatu de inteligentia si poporu au asistatu la ceremonialulu funebrale alu prea demnului optogenariu. Remasitiele’i pamentesci se astrucara in cemeteriulu gr.-cat. din locu. Parastasulu s’a celebratu in ambele biserici locali in 19 Ian. a. c. A descrie biografi’a demnului defunctu mai pre largu, ar cade in competenti’a aceloru domni, cari cu-noscu mai de aprope tote episodele vietiei sale. In câtu me potuiu informa dela unii domni binevoitori, me voiu incercâ pre scurtu a da o schitia biografica din vieti’a bine meritatului defunctu. Lacunele in interessulu istoriei acestui districtu, se voru intregi la tempulu seu prin cei competenţi. Leo Popp c. r. majoru, s’a nascutu in anulu 1796 in comun’a Feldru, din districtulu Naseudului. Părintele seu Vasilie Popp nascutu totu aici in comuu’a Richisiu, câ celu de antaiu ofieiru romanu respective capitanu, in regimentulu alu Il-lea romanescu de granitia, cu locuinti’a in Feldru. Leo, majorulu, au avutu trei fraţi: Ioanu parochu si asessoru consistorialu, apoi Mateiu si Gabrielu, ambii c. r. căpitani. Fiiulu seu Leonida Popp, de presentu c. r. colo-nelu si comandante de brigada in armat’a c. r., după mai multe alte fapte de arme, a participatu in urma la espeditiunea din Bosni’a câ chefu alu statului maioru in modu eminente si a fostu decoratu pentru merite cu ordinulu crucei de feru clasea II. Leo Popp fu asentatu in anulu 1812 si câ soldatu granitiariu a participatu in cainpagniele din 1813 in resbelulu francesu si in 1844 in Itali’a. In 1848—49 a fostu cu unu batalionu de granitiari in Ungari’a, unde avu se lupte cu greutati extraordinarie, trecându prin diverse pericule de vietia *). Obositu de fatigele eve-nimenteloru sgomotose din acei ani, se retrase in corn. s’a natala Feldru, unde isi petrecu cea mai mare parte din restulu dileloru sale. Aici lucrâ neintreruptu pentru prosperarea si ajutorirea poporului pre tote caile; se intielege inse, câ cea mai mare grija o avea pentru poporulu din comun’a Feldru, pre care ilu iubea multu. Cu predilectiune si cu unu zelu demnu de imitatu se adoperâ câ se fia locuitoriloru unu mo deliu in portarea economiei raţionale. Nenumeratele sale fapte de binefacere aretate mai virtosu câtra poporulu sermanu si asupritu, voru formâ ornamentele cele mai frumose din cunun’a meriteloru sale. N’a fostu barbatu seu femeia, omu teneru seu betranu, care cerendu’i ajuto-riulu, se nu fia primitu celu puginu unu consiliu sinceru si amicabilu. Familiele numerose scose din ghiarele usurariloru fâra anima; bolnavii si omenii serinani ajutaţi cu unu interessu si grigia adeveratu parintiesca, voru aminti cu cea mai mare reverentia, stima si re-cunoscintia numele lui. Lacrimele storse din ochii unui numeru insemnatu de locuitori de ai comunei sale natale, cari nu pregetară a asista la imnormentarea prea iubitului loru părinte binefacatoriu, fura argumente destulu de invederate pentru dorerea si perderea ce o simtiau in ânim’a loru. Dea ceriulu mulţi asemenea barbati bine meritaţi. Fia-i tierin’a usiora si memori’a eterna! Unu romanu. *) A se vede si Istori’a regimentului 11 romanescu granitiariu Transilvanu, de G. Baritiu 1874, la paginele 36r-48. Soiri diverse. — (List’a Nr. 3) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnaţii, in folosulu inundatilora.*) Transportulu totalului din list’a Nr. 2 publicata in Nr. 5 a. c. alu „Observatoriuluia . fi. 543.50 ■ Dela Domnele Craiovene câ resultatu alu unui concertu datu iu be-neficiulu romaniloru inundaţi din Tran-silvani’a, trimişi prin Ddmn’a M a r i a J. Haggiadi 1432 lei . . . . fl. 644.40 Totalulu cu diu’a de astadi . fl. 1187.90 Sibiiu, 31 Ianuariu 1880. Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru. — (Pentru nefericitii inundaţi din Transi 1 van ia si celelalte t în ut uri) au mai incursu la redactiunea „Romanului11 câ ajutoriu sum’a de 100 1. n. oferiţi din partea amploiatiloru biroului directiunei calei ferate Marasiesci - Buzeu. Sum’a intrega ce se afla adunata la redactiunea „Romanului", este de 1995 lei 05 bani. — (O fapta laudabila si demna de tota recunoscinti’a a dame loru din Craiov’a). In dilele acestea d. Vis. Romanu, directorulu institutului de creditu si de economii „Albin’a" si totuodata cassariu alu Comitetului centralu pentru ajutorarea nefe-ricitiloru inundaţi, avii deosebit’a plăcere a primi dela Craiov’a scrisorea urmatore: — Craiov’a, 12 Ianuariu 1880. Domnulu meu! Domnele Craiovene aflandu despre nenorociri intemplate coreligionariloru prin inundarea locasiuriloru loru de câtra riurile: Muresiu, Crisiurile, Târnavele, Ariesiulu si altele, au compusu unu comitetu de binefacere, din domnele: Iriua Lupu, Elena C. Dum-ba, Maria Coloni, Ana Constanz, Elena Quinez, Alecsandrina Perietieno, Sofia Canneciu, Adelina Olteanu si subtscris’a Maria I. Haggiadi si voindu a alină in modu de si minimu suferindele fisice si materiale ale acestoru nenorociţi inundaţi, au patronatu concertulu datu la 9 Ianuarie de Domnisibrele din Societate, alu cărui produsu in suma de lei noui 1432 (una mie patru sute treidieci si doui) amu onorea a vi’lu inaintâ, precum in dosu se însemna, spre a fi distribuiţi aceloru suferindi, rogandu-ve totuodata a me onorâ cu respunsu despre primirea baniloru. Membra si cassier’a comitetului Maria I. Haggiadi in. p. — (Ba lu i n Arad ii.) Junimea romana va arangea unu baiu romanu in sal’a din Hotelulu „Crucea alba," Joi la 14 26 Februariu 1880. Venitulu este menitu pentru aluni neulu institutului pedagogic u-teologicu romanu din Aradu. Pentru comitetulu arangiatoriu : Presiedietele AureliuSuciu, advocatu, Cassariu Dr. Lazaru Petroviciu, professoru. In-ceputulu la 8 ore ser’a. Biletele de intrare: pentru familia 4 fl.; pentru persona 2 fi. NB. Ofertele gene-rose se potu tramite la adress’a cassariului. — (Necrologu.) A lovitu ticalos’a de morte de unu timpu incoce in orasiulu Beiusiu pre mai mulţi fii de ai natiunei romanesci, de presentu inse a repausatu in domnulu Demetriu Horvath in etate de 75 ani, romanu zelosu, cetatienu de modelu, care mai mulţi ani au condusu afacerile acestui orasiu câ primariu si inca in timpuri grele (ia 48); dar’ cu tote acestea cu cea mai mare prudentia si moderatiune, in câtu si străinii inca l’au iubitu. Fia-i tierin’a usiora si memori’a neuitata! — (Necrologu). VasiliuPopu teologuin cursulu alu IV-lea la institutulu teologicu din Gherl’a, după unu morbu greu si indelungatu, in 28 Ianuarie st. n. a. c. prove-diutu cu sântele sacramente — a repausatu la cas’a parintesca din Cetanu, in alu douedieci si douilea anu alu vietiei sale. Fia-i repausulu linu si memori’a eternu-binecuventata! — (Incendiu mare la Iaşi). Palatulu admi-nistrativu din Iaşi, care erâ o podoba architectonica a capitalei moldovenesci nu mai esista. Elu au fostu nimicitu prin unu incendiu infricosiatu. Pagubele cau-sate sunt enorme si cu atâtu mai simtite, pentru câ au arsu si s’au nimicitu forte multe acte ce se aflau in archiveleprefecturei, ale comitetului permanentu, ale curtiei de apelu secţiunea I si II, precum si ale tribunaleloru. Se vorbesce câ vre-o trei seu patru soldaţi pompieri sunt morţi, arşi, sdrobiti; alţii răniţi si scbilaviti. Diariulu din Iaşi „Stafet’a" pre langa alte detailuri ale incendiului, mai publică inca si urmatorele date: *) Cuitarile sumeloru tramise la acestu comitetu voru| urmă prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu“ si „Telegrafulu romanu". La cerere inse, sumele se voru cuitâ si separatu. „Palatulu administrativu din Iaşi au fostu ziditu la 1795 de câtra domnitoriulu Moruz." „Destinatu câ locuintia a domnitoriloru moldoveni, acestu palatu a mai fostu odata prad’a flacariloru la anulu 1827 Iuliu 20 subt domni’a lui Ionitia Sturdza* care au datu repararea palatului întreprinsei unei companie compusa din boerii Vasile Alesandri (tatalu), Ne-groponte si Privileghie. O legenda pretinde, câ acestu palatu este legatu prin o subterana cu Cetatiui’a." „Actualmente palatulu au fostu asiguratu de societatea „Romani’a" pentru sum’a de 800,000 fr. din care o optime privesce pe societatea de niai susu, era restulu de 7/8 au fostu prin ea reasigurau la alte societăţi de asigurare." Bibliografia. — „Siedietorea", foi’a poporului romanu, redactata de d. Iosifu Vulcanu, a intratu in alu IV-lea anu alu esistentiei sale. Nr. 1 din anulu acesta a apa-rutu pe formatu de 8° mare asia, câ coprinsulu acestei foi este acuma aprope de doue-ori mai mare decâtu până acuma. Foi’a apare in B.-Pest’a la 1 si 15 a fia-carei luni si costa 2. fl. pe unu anu, 1 fl pe unu */2 de anu. Din Romani’a ne mai veni brosiur’a: — Nerescumperareadrumurilorudeferu, obtînuta de d. ministru de finantie, prin cumperarea j urne tatii actiuniloru. Discursu rostitu in adunarea deputatiloru (siedintiele dela 21 si 22 Noein. 1879) cu o prefagia de Nic. Nicorescu, depu-tatu alu orasiului Bârladu. -- Bucuresci 1879. Pretiulu 1 leu 50 bani. — Post’a redactiunei. — Câtra mai mulţi Ddni abonaţi. In urmarea unei neprevederi fatale, Nr. 1 et 2 ne lipsescu cu totulu, in câtu abea ne mai remasera intregi doue exemplarie absolutu necessarie pentru noi insine. De voru mai veni inca numai 150 de abonaţi noi, le vomu retipări, era de nu, voniu desdaunâ pe ddnii abonaţi in decursulu semestrului cu suplemente. Erasi repeţi mu rogarea nostra, câ adressele se se scria in dosulu cuponului de alungulu, intregi, forte limpede, in limb’a in care voiesce cineva se le aiba. — Onor. casine romane in Bosoviciu comit. Severinu. Abonamentulu d-vostra a espiratu cu ultim’a Decembre st. v. 1879. Abonamentulu nou espira cu ultim’a Iuniu st. v. a. c. Pretiurile cerealelor» si altoru obiecte de traiu au fostu la 30 Ianuariu iu Sibiiu Grâu, după cualitati . . 1 hectolitru fl 8.30 - 9.30 Grâu, amestecatu . . 1 71 6.80—7.80 Secara 17 n 5.30—5.70 Papusioiu . . 1 }* 4.60-5.— Ordiu 71 4 20 -4.60 Ovesu 2.80—3.20 Cartofi 1.30-1.50 Mazare 7.— 8.— Linte 11.—12.— 7.--8.- Lardu (slănină) Kilogram. 11 30.—32.— Untura (unsore topita) . . . . 11 17 28.—28.50 Carne de vita 77 17 42--46 Oua 10 de m'i'i'Hhfri'fr't1 t f î Pentru cei ce patimescu de pieptu si __________plumani.____ • Wilhelm’3 alu lui Franciscu Wilhelm, farmaciştii in Neunkirchen (Austri a de josu.) Iu decursu de 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare for ti a vindecatfire si usiuratore pentru morburile organelorn de respiratiuue, pentru rata re le gâtlejului si alu bronchieloru, tuse spastnofiea, ragusiela, multe alte suferintie ale gutului si ale plumanil ru. Forte de recomandatu este acestu sucu câ preser vativu pe tempuri negnrâse si aspre. Fiindu de unu gustu plăcuţii, elu este folosituru pentru copii si o necessitate peutru omenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei înflorate, seu chiaru in contra ragusielei, elu este unu mijlocit nediipensabilu- — Numerose ateste probâsa cele afirmate mai susu. Se afla de veodiare in sticle â 1 fl. 25 cr. in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. B. Mîsselbacher sen. Oiioratulu publicu se cern totudeauna specialii WilheliiTs Allopu de plante Sclineeberg, fiiiidn-ca acesta se produce finguru numai de mine. si de orece fabricatele puse la vendinre subt firni’a lulius Billuer Allopu de plante Sclinerberg. sunt nlsce imitatiuni nedemne, asupra caroru atragu deosebit a atenţiune a publicului cumperatorin. (2) 2—25 4+*4--M-+4-1 I li IHII 1 + Editoru si redactorii responsabila: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.