Obeervutorinl'i <’se do	ori in
septemana, Mt-rctirea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe ] ann întregii 7 fl., pp 6 luni 3 ti. 50 er., dusn la casa eu 1 fl. mai mul tu pe anu;	— trimişii cu post’a in
laintrulu monarchiei pe 1 anu intregn 8 fl., pe 6 luni 4 fl- — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau ckte cu 10 cr.
Diariu politieu,
national-eeonomieu si literariu.
Anulu III-
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s£u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a don’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se pot.u face in moduln celu mai usioru prin nssemnatiuuile poştei statului, a-dressate de a dreptulu lu Redaetîu-nea Diariului
„Observaioriuln" in S i b i i u.
Nr. 5.
— Sibiiu, Mercuri 16 28 Ianuariu.
1880.
Regnlarea noua a cestiunei agrarie in Transilvani’a.
Blastemata cestiune. Ea a costatu si pana acuma sute de milione pe locuitorii acestei tieri, a ruinatu si mai ruinedia pe mii de familii. Scopulu primitivu ascunsu fusese, a nimici prin ea numai familii romanesci; in realitate iuse lucrulu a esitu asia, ca s’au ruinatu si se mai ruinedia mereu, in proportiune tocma atâtea, daca nu si mai multe familii magiare, cate si romanesci.
In anulu 1876 noi amu publicatu in „Gazet’a Transilvaniei “	12 articlii istorico-j aridici asupra
cestiunei urbariale transilvane. Ni s’a cerutu după aceea de prin asia numitele comitate, câ se con-tinuamu. Amu facut’o in acestu organu alu nostru de publicitate in doi ani de mai multe-ori, ne amu adoperatu totuodata se convingeinu pe romani si pe toti locuitorii tierei fora distinctiune, din teoriile moderne ale economiei politice, ca daca cestiunea nostra agraria se va tracta si legifera totu numai in sensu feudale istoricu, ruin’a tierei se pote considera câ subscrisa si sigilata.
Afurisit’a lege urbariale sanctionata in anulu 1847, care era se spoliedie pe milionele locuitori-loru de averea inmobila, si maimutiandu pe aristo-crati’a Angliei, se reducă si aici proprietatea de pamentu numai la vreo cinci mii de familii, irritaşe in lini’a prima mai virtosu pe iobagimea de naţionalitate magiara, in câtu de ex. cei din regiunea Clusiului si a Huiedinului era p’aci se’si apere dreptulu loru cu furci de feru si cu securi, pro-voeafldu si pe romani eâ se tina cu ei.
Iu urmarea adunarei naţionale dela Blasiu din anulu 1848 diet’a transilvana se vediii silita se proclame si ea, in teoria, desfiintiarea iobagiei, inse cu conditiune câ seniorii feudali se tia desdaunati. Realisarea. practica a conditiunei se amanâ prin poterea evenimenteloru, pana in luniu 1854, candu o patenta imperatesca regulase cestiunea in cele mai multe parti ale ei si senioriloru le asigura desdaunare strălucită, relative multu mai mare decâtu celoru din Ungari’a.
Dela 1867 incoce s’au atentatu in mii de moduri a modificâ si cliiaru a şterge mai mulţi §§-i din acea patenta, in favorea senioriloru. S’au
adusu legi noue iu aceeaşi materia. Urmarea fu, câ daca processele urbariali erâ mai inainte cu miile, si daca fericitulu in Domnulu L. Bas. Popu in calitatea sa de presiedente la curtea de cassa-tiune transilvana, a putută raporta monarchului intr’o audientia, câ una sala este plina pana susu la plafondu numai cu actele processeloru urbariali, apoi numerulu aceloru de atunci incoce s’au intreitu si inpatratu.	^
Advocaţii senioriloru sucescu nasulu si cliiaru capulu la tote legile positive mai noue, au fruntea se citedie contra acelora legi, cu totulu obsolete si legi anulate in termini respicati, prin altele posteriori. Pare câ n:au fostu nici 1848 nici 1854, ei alerga si astadi la Aprobate, la Compilate, la Tripartitum alu lui Verboczi, câ vitielulu la ugerulu vacei, pentru câ se o scoţia la selbatec’a axioma : Rusticus praeter mercedem laboris niliil liabet. Mai multu: unu aristocraţii venita din a sieptea tiera si asiediatu de câţiva ani in Transilvani’a, inainte cu vreo trei luni avu intru nimicu se esa intr’o foia germana cu ide’a bizarra, desiuchiata, câ trebue se se caute midiuldce de a inmulti pro-letariatulu, adeca saracimea in acesta tiera, pentru-câ domnii se aiba prin cine a’si cultiva latifundiele, moşiile, dominiele loru.
De altumentrea, cu acesta teoria barbara si selbateca se incerca a străbate in praxe la tote commassatiunile, la segregatiuni, la inpartirea lio-taraloru de pascuatiune si a paduriloru; se îngloda comune intregi prin măiestria draeesca in datorii atâtu de grele, in câtu mai pe urma li se pune cliiaru si biseric’a la vendiare.
De trei luni citimu necurmaţii, mai alesu in diariele din Clusiu si B.-Pesta, despre enquette, despre planuri de a regulâ din nou cestiunea agraria in Transilvani’a, era mai de curendu isi ridica capulu si unu proiectu de lege in aceeaşi cestiune, care de va trece cumva asia precum ilu voru auctorii si plasmuitorii lui, apoi se vedi pro-letariatu, comune sparte, sute de familii emigrate, moşiile părăsite si ne mai cultivate, afara numai de nu voru aduce in tiera nemţi de aceia, carii se ducu pana acum iu Americ a. Ei, dara aceia nu
voru veni câ se iobagesca, ci câ se se faca e domni in Transilvani’a.
După mai multe sciri positive venite si la noi din diverse parti ale tierei, se ducu mereu, atâtu romani, câtu si secui, inca si sasi din Transilvani’a in Romani’a. Intre altele suntemu informaţi, câ dintr’o singura comuna romanesca, situata in co-mitatulu Cetatiei-de Balta, s’au stracuratu in vreo cinci luni din anulu trecutu preste 30 de familii in Dobrogea, era după - ce s’au asiediatu acolo si au scrisu la cei remasi aici, câ le merge bine, acuma stau se plece si mai mulţi, din causa câ liotarulu li s’au strimtoratu preste mesura, era prin executiune li se ia si ce le a mai remasu.
X Câţi poporeni a perdutu din acea comuna paroculu din locu si câţi va mai perde ? Si apoi — cine'i va mai duce prescuri, cine se’i dea ferdel a, dio’a de lucru si celelalte competentie ale parocliului ? Si advocaţii romani, carii din mii’a Domnului au ajunsu dela numerulu de 5 câţi erâ inainte cu 20 de ani, la numerulu respectabile de preste 100, ale cui processe le voru jmu porta?
Tote legile relative la cestiunile agrarie aru trebui se se traduca in romanesce, se le aiba toti preoţii, notarii si tota inteligenti’a romanesca. Acelea inse sunt asia de multe, in câtu traducerea si tipărirea loru aru costa celu puţinii una miie fiorini v. a. Inse si până atunci s’ar potea face multu pentru luminarea poporului asupriţii si spo-liatu, daca cei cari cunoscu limb’a magiara si germana, aru publica macaru câte unu estrasu, si mai virtosu daca si-aru luâ osteiiel’a de a deschide ochii orbiloru prin graiulu viu. Iti vine se plângr cu lacrime de sânge caudu afli, câ in mulţime de comune trase in judecaţi urbariali, sau angajeate la comassatiuni, nu se afla snHetu de omu, care se cunosca legile relative, sau macaru se fia auditu vreodată de ele; sau daca le si cunoscu, le in-tielegu pe dosu, se incurca ajioi in judecaţi, pe care trebue se le perda.
De ce nu intielegu odata cierurile romanesci, câ aci nu mai merge după doctrinele evangeliei, ci numai după ale lui Darwin, cine’i mai tare, sau cine’i mai viclenii, mai fora consciintia. Preotimea romanesca nu e compusa din regimente de omeni
T
Foisior'a „Observatoriului“.
T
Unele observări relative la comitatulu Hunedorei si in specie la districtulu Hatiegului.
(Urmare.)
In tempulu mai recente, adeca pe la inceputulu acestui secolu, cam pe candu au inceputu comun’a Felecu in contra Clusiului procesu pentru recastigarea dreptu-riloru sugrumate, au intentatu si Cincisienii in contra familiei Ciolnocosi. — Lucru a venitu sub cercetare, si precum mi-a spusu unulu care a lucratu in acesta causa, din documentele donationali, din insasi inpartire a terenului in cinci table egale, si din numele familieloru care se afla, si care sunt identice cu celea din donatiune, s’a constatatu deplinu, cum-ca Jobagii au dreptu; dara pe langa tota dreptatea, fiindu câ corbu la corbu nu scote ochii, bieţii Cincisieni câ si Felecanii, nu numai câ au perdutu procesulu, dara au suferitu si executiuni militare multu daunatore Cu acesta ocasiune inse si famili’a Ciolnocasiana si-a perdutu estraordinariele sale privilegia, care altcum pote ca se mai susţinea, era pe asupriţii coloni ’ia liberatu anulu 1848.
După acestea se reapucamu firulu celu curmatu mai in susu.
In loculu familiei Marginai, care in vechime a trecutu de cea mai de frunte dintre familiele boieresci, se pare câ in partea de câtra apusu a valei Hatiegului a succesu cu asemenea rangu famili’a Nai a ti ana, alu cărei unu ramu si: a castigatu Baronatulu. Primulu fundatore alu acestei familii a fostu n o b i 1 i s v a 1 a c h u s Florea de Vadu Acestu Vadu este alaturea cu satulu Nalatiu si se despartu unulu de altulu prin riulu celu mare, care isvorendu din Carpati, inparte intrega valea Hatie-
gului in doue parti, adeca cea de câtra resaritu si in cea de câtra apusu. Ramulu familiei Nalatiane inaltiatu la rangu de baronu, in linia barbatesca s’a stinsu cu bar. Iosifu Nalâtzi, care a fostu consiliariu aulica in Viena, era ramulu de nobili mai esiste. Pentru romanitatea familiei Nalatiane care si altcum este deplinu cunoscuta, aflu a fi la loculu seu câ se amintescu o descoperire făcută mie, de fericitulu N i c o 1 a u S i m u alias Simonfi, locuitoriu in Aradu si fundatoru pentru scol’a de fetitie din Blasiu. Acestu zelosu barbatu fiindu oticialu camera-ticu de sare, ave postulu seu in satulu Z a m u, comuna de mediuina, ce desparte Transilvani’a de Ungari’a. Aici locuia si proprietariulu dominiului, constatoriu de mai multe sate, care era betranulu br. Iosifu Nalâtzi, tatalu consiliariului, despre care se făcu menţiune mai susu. „Acestu baronu. imi dicea Simu, de multe ori me poftea la sene si ’mi dâ se pricepu câ i place se stea de vorba cu mine. Odata luandu-me cu sene in trăsură intre discursu me intreba. câ eu de ce naţiune me tienu? Eu sciindu câtu de superbi si străini sunt magnaţii noştri facîe cu romanii, rosindu puţintelu am respunsu :	Cu părere de reu trebue se marturisescu,
câ de nascere suin romanu. Atunci ore-cum surprinsu, betranulu baronu dise: Ce? Dumnea-ta dici ca’ti pare reu câ eşti romanii, seu socotesci câ a fi romanu este ceva dejositoriu? Noi inca suntemu de vitia romani, numai câtu inca Strămoşii noştri trecundu la legea un-guresca (reformata), acum ne socotimu intre unguri." Asta vorbire, continuandu betranulu Simu dise mai departe, atâtu de tare m’au animatu, câtu de aci incolo mi am tienutu fala ori-si unde am fostu, a me mărturisi de romanu.
I)upa stingerea familiei aristocratice a baroniloru Nalâczi, erâ se formedie alta, Ladislau Xoptsa fostulu inainte de anulu 1848 supremu comite alu comitatului Hunedorei, si tata alu lui Franeiscu br. Noptsa, camera-riulu iinperatesei Elisabeta. Numitulu Ladislau a fostu fiiulu lui Franeiscu Noptsa nobilu de Silvasiulu Superi o re. Mam’a sa a fostu fiic’a lui Zacharia Ci o ca, fostu odiniora protopopu roniauu in Hunedora.
Acestu ramu alu familiei Noptsiane, pentru meritele fostului caneelariu aulicu Alexiu Noptsa, fu inaltiatu la rangu de baronu Ladislau Noptsa, care odata jucâ in Transilvani’a rolulu celu mai splendidu intre magnaţi, mai pe urma a scapatatu tare in averi, atâtu in urm’a devastatiuniloru din anii 1848—9 câtu si din alte cause, pe care nu le mai atingu.
Locuitorii corn. Hunedorei, si in specie din districtulu Hatiegu.
Se pote dice cu totu dreptulu, câ in totu comita-tatulu acelu mare alu Hunedorei, ai cărui locuitori sunt preste 220 de mii, sunt aprope numai romani. Ungurii sunt numai secuii, carii parte sunt aduşi din secuime prin unii posessori mari, carii au tienutu Dominiulu celu intinsu alu Hunedorei, cum a fostu Tokoli, Zolyomi s. a. pentru securitatea loru personale. Colonii de acestea sunt langa Hunedor’a Hosdatulu, si Racasdia, langa Orestia, Losâdulu ronianesce Gialedintiulu; apoi pe langa aceşti secui colonisati mai sunt si alţii, carii au venitu cu batiulu si cu desagii, spre a ocupa oficiuri la comi-tatu. Nmneruiu acestora inca a fostu maricelu asia, câtu Alessiu Noptsa fostulu cancelaria aulicu pe tempulu candu elu era protonotariu in comitatu, intr’unu pam-tletu alu seu mai lungu descriindu pe acei venetici, a inceputu cu urmatoriele cuvinte :
„Est in Transilvania terra dicta Sicnlia,
Unde cum baculo, et perone adveniunt nebulones.“
Aceşti venetici au formatu mai multe familii si inca unele alese, cum sunt a comitiloru Kunn, baroniloru Gyorti — si altele, carii acum, precum se scie, si-au pusu carulu in petri, câ se magiarisedie intregn comitatulu, câ se nu’lu mai pota batjocori cu nume de olâli Vârmegye. — Acesta tendentia o au avutu si principii reformaţi candu au luatu acestu comitatu in privinti’a religionaria de sub jurisdicţia nea Metropobtului romanu si l’au supusu superintendentului refonuatu; arunci inse scopulu principale a fostu confesiunea; astadi inse aru dori se extermine liipb’a, si do aru pote se sterga si
18
holtei, ci din mii de părinţi cu familii numerose, care nu potu trai fbra poporenii loru nici-o luna de dile. Se cunosca odata, ca averea, ca sub-sistenti’a preotiloru romanesci, ca vii tor iu lu familiei loru depinde, nu dela stramti’a de 50 ori 100 fl. subventiune, cu care li se scotu ochii si apoi li se bate nasulu, ci depinde numai dela poporu; averea, capitalulu preotului este asecurata prin brahiale poporului, in siur’a, in granariulu, in grajdulu si in pungile lui. Poporu bogatu, preotu bogatu, poporu saracu, preotu sdramtiosu.
Transilvani’a.
— (Dorulu de autonomia.) Mari evenimente mai porta timpulu nostru in sinulu, in pântecele seu; multe prefaceri aştepta si pe locuitorii acestui stătu.
înainte cu lV2 anu publiciştii magiari din Clusiu mana pe redactorulu acestui diariu in cas’a nebuniloru dela Sibiiu, ca-ci mai tine cu ambele braţia la autonomi’a Transilvaniei; era inainte cu vreo cinci septemani i facea complimentulu, ca e smintitu sarmanulu, dara incai este consecente, cu ide’a fixa, ca „marele principatu alu Transilvaniei“ existe; câ-ci de si geografii si dăscălii de geografia isi versara calirnariele preste chart’a lui, elu inse este totu acolo unde au fostu de mii de ani.
Era astadi ! Diariulu celu mai fanaticu din Transilvania isi surprinde pe publiculu seu cu o mărturisire din cele mai dorerose si respiratorie de penit.entia amara. „Kelet" (Orientulu) Nr. 18 din 23 Ianuariu, in primulu seu titulatu: Se ne deştepta mu! recunosce cu ânitna infranta, ca fusiunea Transilvaniei cu Ungari’a si centralisarea toturoru afaceriloru publice de ori-ce natura in Budapest’a, au avutu de resultatu o recădere teribile si intre altele ruin’a capitalei Clusiu. Spre a invederâ marele acestu adeveru, „Kelet“ esi cu temeiuri si raţionamente, pe care nici celu mai cerbicosu autonomistu si asia numitu passivistu romanu nu le-ar fi potutu nici combina nici descrie cu mai multa logica, dorere sufletesca si elocentia de oratorii.
Spatiulu nu ne permite a reproduce intrega acea confessiune trista, essenti’a ei inse este acesta :
Familiile cele mai renumite din Transilvania se svercolescu in ghiarale usurariloru; era altele renuntiandu la luxulu si pomp’a de odinibra, se ţinu fericite daca nu au deficite. Cele mai multe lupta ca desperate, intre vietia si morte, in p a-laturi câ si in colibe. — Clusiulu, acea capitala de odiniora, a cadiutu infricosiatu; costume incarcate cu diamante si cu alte petrii nestimate, tronulu de auru din sal’a dietei, gubernatorii cu trasurele loru duse de cai admirabili, au disparutu. Clusiulu si-a datu elu insusi m 6 r t e pentru uniune! Centralisarea cea mai rigorosa, concentrarea toturoru afaceriloru publice, ba si a prea multora private in Ungari’a la B.-Pest’a, a datu Transilvaniei * i
odiosulu nume de romanu. Din tbte inse planulu de exterminare este indreptatu mai multu asupra tînutului seu a valei Hatiegului. Caus’a este mai virtosu, câ in acesta parte se afla comunele cele mai compacte romanesci, in care cele mai multe familii fuseseră odinibra nobilitate pentru virtuţile loru patriotice, documentate mai alesu contra inamiciloru străini. Din acelea comune numimu aci numai: Livadi’a de campu, Li vădi’a de coste, Ponor u 1 u, Pe roşu, Salasiu de susu, B a i e s c i, M a t i e s c i, Z a i c a n i. Tote acestea se potu lua câ curatu nobilitare. Mai sunt si mestecate, precum Pestean’a, Riu-Albu, Silvasiulu de susu si de diosu. Cum-eâ preste totu familiele nobilitare din tie-nutulu Hatiegului sunt de vitia romana, dela celea mai de frunte pana la celea gregarie, se va indoi numai celu ce voiesce inadinsu a’si inchide ochii de inaintea ade-verului istoricu. Se afla cu adeveratu si nume magiare intre densii, precum sunt Farcasiu, Lascu, Bâlâs, Torok s. a. inca si slavice, precum Vladislau intre Livedeni si Jarislav intre Cincisieni; dara originea acestora nume se afla in acea inpregiurare: câ donatiunile celea mai multe sunt date de regii Ungariei, cari mai bucurosu s’au folositu de numiri magiarisate. Ast’a se vede pr^-a limpede si in donatiunea data comitelui M u s i a t u, despre care si mai inainte s’a facutu amintire, care pe lângă tbte câ se numesce Olahu, adeca romanu, totuşi
i s’a datu numele Lascu si intre fiii lui unulu vine cu numele Jarkav. Cea mai mare schimbare in nume s’a facutu pe tempulu principiloru reformaţi, candu atâtu jurisdictiunea civile câtu si cea bisericesca au fostu concentrate in manile reformatiloru. Do aici vine, câ nobili din tienutulu Hatiegului, pe lângă tbte câ acuma se tienu in parte de religiunea greco-catholica, parte de cea greco-orientale, totuşi cu numele de botediu se des-chilinescu de ceilalţi romani; in locu de Ioanu au pe Jânos inca si Joanesiu, Lâjos, Pali, Frentiu s. a.
(Va
____ OBSERVATORIULU. ___________________
-si Clusiului lovitur’a de gratia, adaoge publicistulu si apoi continua diciindu, câ nu asia au iutielesu ei uniunea, câ tier’a m a m a se sugă si se storca tbte sucurile din acesta tiera si se ombre din trens’a tbta mişcarea si vieţi’a; cere deci o decen-tralisare câ cea din Americ’a septemtrionale, unde mai multe provincii unite intr’unu statu-repu-blicanu, isi conserva fia-care o buna parte de autonomia. Din contra, centralismulu ungurescu are de resultatu indolenti’a, nepasarea, apathi’a generale, mbrtea vietiei publice.
Acea stare desperata si forte umilitoria se vede mai virtosu in Clusiu si in tbta Transilvani’a. Aci publicistulu magiaru observa cu adeverata naivitate marele adeveru, câ Transilvani’a are unu trecutu istoricu propriu, inteineiatu nu numai pe istoria, ci cliiaru pe natura (pe configuratiunea si ethnografi’a sa), prin urmare este bresicum unu intregu, o individualitate in sinesi.
După tbte acestea publicistulu face unu apellu caldurosu mai alesu câtra inteligenţi’a luminata si patriotica din Clusiu.
Din partea nostra, subscriemu si noi acestu apellu si ilu recomandamu din totu sutietulu inteli-gentiei romanesci, rogandu-o câ se scuturamu si noi indolenti'a mortaretia.
Din diecesea Oradana in 12 Ianuariu 1880.
— (Lumina reversata preste starea fundaţi uni loru diecesane.) Dorulu clerului acestei diecese nutritu si manifestaţii de decenia de ani, atâtu cu voce vila la diverse ocasiuni solemne, câtu si pe calea publicitatiei, cu finea anului espiratu in fine fu inplinitu. Ilustritatea Sa episcopulu _Michailu Pavelu ocupandu’si in ver’a trecuta noulu scaunu episcopescu, apucâ frenele gu-bernarei „cu mana tare si cu bra^iu inaltu.“
In scurtulu tempu alu gubernarei sale de până acum, a reorganisatu tribunalulu matrimonialii, a infiintiatu si orgauisatu secţiunea consistoriale pentru căuşele scolastice, una institutiune forte salutaria acesta pentru prosperarea invetiamentuiui in diecese, si in urma a infiintiatu unu nou oficiu exactorale diecesanu, denumindu de membri ai acestuia, afara de 7 preoţi de rangu din gremiu, recunoscuţi de barbati exacţi, inca alţi 7 inşi din clerulu estraneu, anume pre dn. diriginte alu gim-nasiului de Beiusiu, Petra Mihutiu, apoi din cele 6 protopopiate ale diecesei câte unu membru: din protopopiatulu catedrale pre M. O. I). Ioanu Mol-dovanu, protopopu suplente, parocu iu Hâjb, din alu Muresiului pre M. O. 1). Alexandru Ivabay, protopopu-parochu in Mako, din alu Barcâului pre M. O. D. Antoniu Bonyi, protopopu-parochu in Kecz, din alu Oisiului pre M. O. D. Ludovicu Venteru, parochu in Szombatsâg, din alu Luncei pre IM. O. I). Michailu Bandiciu, assessoru con-sistor., parochu in Piskolsu si din alu Satu-mariului pre subscrisulu. — Pe 10 Dec. a. tr. convocandu
II.	Sa pre toti membrii noului esactoratu,4 aceia, afara de dlu Michailu Bandiciu, escusatu, si Rds. lustinu Popfiu ocupatu cu prelegerile catedrei limbei rom. si relig. la gimnasiulu din locu, — au si venitu in numeru deplinu, si după ce au fostu inpartiti prin II. Sa in 3 comissiuni, li s’au transpuşii spre revisiune si referada raţiunile tuturora fundatiuniloru diecesane cu insarcinare, câ se faca totu-odata o reprivire scurta istorica preste starea si fasele fiacarei fundatiuni dela intemeiarea ei până la finea anului 1878, până candu adeca raţiunile au fostu pregătite spre a li se pote face revisiunea.
Comissiunile exactorali au lucratu barbatesce si cu totu zelulu până in 2 Ianuariu a. c. Schi-tiarea referadeloru voluminose (cu totulu la 100 cole scrise) substernute prin comissiuni si pertractate in siedintiele plenarie ale exactoratului, tînute totu-deauna sub presidiulu personale alu episcopului, aru fi prea lunga pentru cadrulu acestui articlu. Acele referade redactate sistematicii, aru merita puse sub tipariu câ unu opu separatu, de valbre istorica, ceea ce se sperâmu câ se va si intemplâ.
Ceea ce interessedia inse mai de urgentia jire onoratulu publicu, si mai virtosu pre clerulu diecesei Oradane, credu câ este câ se cunosca in cifre resultatulu lucrariloru intru adeveru incor-date ale exadoratului diecesanu.
După inchiaierea revisiuniloru, doui membri ai exactoratului au fostu insarcinati cu facerea unui conspectu generalu, sumariu alu tuturoru fundatiuniloru diecesane. Acelu conspectu la tempulu seu se va comunică per extensum cu clerulu diecesanu. Si până atunci inse subscrisulu spre a satisface dorintiele incordate, la provocările primite din mai multe parti, am afiatu cu cale a aduce la lumin’a publicitatiei urmatoriele:
I.	Sum’a totale a capitaluriloru fun-
dationale cu finea anului 1878, s’a constatatu in 400,937 fl. 698/l0 cr. v. a., din care inse 1) capitaluri secure sunt 356,006 fl. 80V,„ cr. 2) nu de totu secure 32,990 fl. 11 cr. 3) periclitate 9,675 fl. 87 cr. 4) perdute din evidenţia 2274 fl. 9lV2 cr.
II.	Remanenţi’a perceptiuniloru (in bani gata)
9,455 fl. 96,U cr.
III.	Restantie de interusurie neincassate: 33,351 fl. 39% cr. (!)
Fundatiunile cu capitaluri mai mari si mai mici (dela 100 fl. si până preste 100.000 fl.), după scopulu intemeiarei loru, sunt specificate in 22 classe, dintre cari cu asta ocasiune voiu se făcu aretari specifice numai despre fundatiunile mai considerabili, si anume :
A.	Fondulu viduo-orfanalu diecesanu, intemeiatu in anulu 1808 cu celu intemeiatu in anulu 1857 de episcopulu V. Erdelyi (4200 fl.) are unu capitalii de 118,539 fl. 681/, cr., din cari 16,521 fl. 11 cr. nu sunt pe deplinu aseomati, 3,956 fl. periclitaţi si 735 11. perduti din evidenţia, era restantiele de interusurie neincasate crescu la sum’a de 10,707 fl. 35 cr., mare parte in pericolul — pe candu reinanenti’a perceptiuniloru anului
1879 au fostu 6724 fl. 5 cr. care suma nici s’a impartitu intre familiele orfane de preoţi, nici s’a elocatu spre fruptificare, ci trebuie câ jace in bani gata (câ talentulu celu ingropatu?) in scriniulu administratorului respectivu.
Câtra capitalurile acestui fondu mai au se in-curga la 1,500 fl. din „simboleu anuali (â 6 fl. 30 cr.) dela preoţii diecesani căsătoriţi si veduvi, si peste 2000 fl. din taxele matrimoniali, restante seu trecute in raţiunile anului 1879 dela clericii căsătoriţi „extra familias cleri dioecesani.“ Aceşti bani sunt a se consideră câ si cum ar fi incassati.
Totu in acestu fondu voru mai incurge in tempulu celu mai scurtu din venitele intercalarie eppesci, conformu asiediaminteloru vechi, făcute dela locurile cele mai inalte, si din mass’a eppului Szi-lâgyi peste 40,000 fl. Asia veduvele si orfanii preotiloru diecesani, cari daca remanentiele considerabili de 5—6 ani incdce nu s’aru fi tienutu in reserva, si până aci aru fi trebuitu se primesca pensiune mai multisiora decâtu mai inainte, inca in a.
1880	au se primesca competentie cu multu mai mari decâtu până aci.
Se observa, câ iu an. 1879 din acestu fondu au participatu 57 familii preotiesci orfane (â 85 fl.), câtra cari câ apartienetori (cu competentie anuali â 10 fl.) se mai adaogu 43 orfani, — apoi 5 veduve de preoţi măritate si devenite erasi veduve, cu pensiune anuale din gratia, â 60 fl., si in urma veduv’a fostului vice-rectoru alu seminariului, clericu si barbatu celebru alu diecesei si poetu de cele mai fruinose sperantie, De metr iu Sfura*), are unu subsidiu anualu numai de 40 fl.**).
Esactoratulu in lucrările sale de revisiune au afiatu, câ cu impartirea pensiuniloru din acestu fondu s’au facutu unele anomalii; deci si la aceste au atrasu atenţiunea veneratului ordinaifatu.
B.	Fondulu seu cass’a diecesana întemeiata in anulu 1864 din mass’a ab intestato a eppului Erdelyi, cu destinatiune de a se dâ din interusurie ajutorie bisericeloru si scoleloru serace, preotiloru si invetiatoriloru lipsiţi si de a se acoperi spese diverse in interesulu diecesei, — are unu capitalu de 50,561 fi. 91‘A cr., din cari 100 fl. nu sunt deplinu asecurati si 1009 fl. 91V» cr. perduti din evidenţia, era restantiele de interusurie neincassate făcu sumusior’a de 362 fi., apoi re-manenti’a perceptiuniloru anului 1878 a fostu de 1,223 fi. 37 % cr. Aceşti bani după destinatiunea acestui fondu, au trebuitu se 'stea in bani gata, spre dispusetiune pentru caşurile obvenitorie.
Câtra capitalulu acestui fondu aru fi trebuitu se apuce veri. capitulu din mass’a eppului Olteanu suin'a de 1800 fi., dara nu s’au facutu paşii necesari la tempulu seu! — Numai atâti’a, si nu mai mulţi, sunt banii pe cari episcopulu Olteanu i-a luatu si folositu pentru sine din fundatiunile diecesane.
C.	Fondulu preotiloru deficienţi, intemeiatu in anulu 1808 are unu capitalu de 8307 fi. 40 cr., din cari 1076 fl. nu deplinu asecurati, 320 fi. remasi din evidenţia. — restantie
*) Cine nu cundsce din poesiele acestui clericu absolutu, repausatu până a nu apucâ se fia hirotonitu de preotu, „Fraţi de unu sânge si de o mama!" apoi „Mai tornati-mi inc’odata!" „Fata de Romanu sum" etc, **) Subscrisulu cu 5 consoci au facutu propuse-tiunea, câ pe venitoriu se i-se acorde pensiune intrega, câ si altoru preotese veduve,	G. M.
19
de interusurie neincassate 701 fi. 50 cr. remanenţi’a perceptiuniloru din anulu 1878 a fostu 1103 ti. 59 cr. La acesta remanentia sunt a se aplica, nm-tatis mutandis, cele observate la remanenti’a fondului de sub A.
La fondulu acesta se va adaoge in scurtu o suma testata de episcopulu Szilâgyi in 2000 fi. capitalu si interusuriale dela mortea lui incoce. Era din fondulu religiunei se dau in totu anulu pentru preoţii deficienţi 304 fi. 99 cr.
D.	Fondulu g i m n a s i u 1 u i d e B e i u s i u, intemeiatu in anulu 1828, are unu capitalu de 112,176 ti, 37 cr. din cari 9,980 fi. nu sunt de-plinu asecurati, 3,350 fi. periclitaţi, restantie de interusurie neincassate 10,297 fi. 23’/a cr. (!!), remanentia nemica tota. Profesorii cu plaţi câ vai de ele!
E.	Fondulu seminariului domesticu are unu capitalu de 52,842 fi. 31®l0 cr. din cari 2450 fi. nu sunt de totu securi, 707 fi. 87 cr. periclitaţi, restantie 8551 fi. 7 8 63/, 0o cr.; supere-rogatu 5598 fi. 18'6,00 cr.
F.	9 fundatiuni Erddlyiane pentru scopuri scolastice cu unu capitalu de 36,750 fi., din cari 854 fi. nu sunt deplinu asecurati, 646 fi. periclitaţi. Restanti’a si remanenti’a nu s’a potutu eruâ, pentru-câ raţiunile acestoru fundatiuni administrate prin repausatulu canonicu Vasiliu Ni-storu, nu sunt perfectu gătite nici acum. Sau luatu inse tote dispusetiunile pentru suplenirea de-fecteloru aliate in raţiuni. Atâta inse s’a consta-tatu, câ din capitalu nu lipsesce nimica.
După cele premisse, onorabilii cetitori cu totu dreptulu potu se pună unele intrebari. Anume, constatandu-se din lucrările exactoratului 1) câ capitalurile neasecurate cu cele periclitate si perdute din evidenţia areta sum’a de 44,940 fi. 89 '/2 cr. carea considerandu inmiitele trebuintie ale clerului, poporului si tinerimei din acesta diecese, se pote considera cu totu dreptulu colosale. 2) câ restan-tiele de interusurie neincassate, aceste inca in mare parte periclitate, representa o suma de 33,351 fi. 39V2 cr. si in urma 3) câ remanenti’a cu finea anului 1878 a fostu 9445 fi. 96 Va cr.: a) cine porta vin’a, câ s’a neglesu administrarea fundatiu-niloru in unu modu asia batetoriu la ochi? b) de unde si in ce modu se voru repara daunele ce potu urmâ? întrebări forte grave aceste, cu deslegarea caroru-a multu si-a frementatu capulu esactoratulu diecesanu, si avendu temeiuri, siese membri ai aceluiaşi au si facutu si substernutu la veneratulu ordi-nariatu vreo 28 de pro pu set iu ni privit o-rie la fondurile diecesane si administrarea loru. Initiativ’a Ilustritatiei sale a episcopului, si tienut’a sa energiosa sub durat a lucrariloru exactoratului, ni dau cele mai bune prospecte, câ din propusetiunile numite multe voru fi primite si aplicate in pracsa. La totu casulu, se va introduce unu sistemu nou de administrare pentru fondurile diecesane, si pentru unele daune se va lua la respundere parte capitululu (fostu in trecutu) in solidum, parte administratorii respectivi ai fundatiuniloru.
Pentru aceste si pote si pentru alte cause momentose s’a pusu in prospectu si tienerea unui consistoriu plenariu in ver’a a. c.	\
George Marchisiu,
Parochulu Homorodeloru romaneşti, protopopii onor.,
membru alu exactoratului diecesanu.
Romani’a.
— Bucuresci. Camerele isi reîncepură după ser-batori activitatea loru. Proiectulu de lege pentru res-cumpararea caliloru ferate dela societăţile germane, asia precum fu modificatu acela in senatu, a trecutu prin secţiuni, unde afara numai de unic’a, celelalte l’au adop-tatu intocma, si asia este buna sperantia, câ Romani’a va scapă preste puţinu de acea comuniune forte peri-culosa de interesse, si câ statulu va fi proprietariu absolutu preste tote calile ferate.
In siedinti’a din 9 21 Ianuariu a camerei dn. Dim. Sturdza ministru de finantie comunică situatiunea finan-tieloru statului pe anulu trecutu 1879. Pentru-câ se facilitamu lectoriloru nostrii intielegerea cifreloru, sim-timu necessitatea de a premitte unele inpregiurari de cea mai mare inportantia, din celu mai de aprdpe trecutu.
După domni’a de aprope siepte ani a partidei conservative, in ern’a anului 1877 adeca tocma in ajunulu resboiului, esi la lumina spre dorerea si rusînea toturoru buniloru patrioţi, câ bugetulu statului se inchiaie din nou, cu unu deficitu si inca de vreo 42 milione lei n. (franci), adeca deficitu ametîtoriu, precum nu mai fusese nici-odata. Datoriile statului crescuseră asemenea, in proportiuni exorbitante. Curatu câ in Ungari’a. Atunci votara camerele intre certe înfocate, emissiunea de bilete hipotecurie, ceea ce se dice in Austri’a Staatsnoten, inse numai de vreo 32 milione si cu con-
__________OBSERVATORIULU._______________________________
ditiune câ după trei ani se se retraga din cerculatiune.
In acelea dile inse nu se sciâ nimica câ Romani’a are se intre in acţiune, câ armat’a sa va trece Dunarea si va parteeipâ la resboiu. Dara evenimentele s’au rostogoliţii cu nespusa celeritate, bubuitulu tuuuriloru se audi curendu la Olteniti’a, Calafatu etc. si in Augustu trupele roinanesci se pomeniră la Plevn’a.
A portă resboiu crancenu si furiosu, a emitte din biletele bipotecarie abia a trei’a parte si totuşi a inchiaie anulu 1878 in locu de unu deficitu desperatoriu, cu unu prisosii, acesta se parea la tdta lumea lucru de necre-diutu; după aceea inse s’a disu, câ tocma prin resboiu au intratu in tiera sume enorme de bani cu sutele de mi-lione si câ din pungile locuitoriloru s’au stracuratu o parte buna in tesaurulu statului. Acea observatiune este la loculu seu pentru 1878; dara ea nu mai este de ajunsu spre a judecă situatiunea finantiaria din a. 1879, mai virtosu dupace gubernulu se vediu constrinsu a întreprinde mulţime de lucrări publice, a termină calea ferata Ploiesci-Predealu, a reorganisâ diverse serviţii, a meliorâ salarie etc. etc. îndreptarea essentiale a finan-tieloru statului României se esplica dela modulu cum sunt ele administrate astadi, candu tisculu nu mai crutia pe cei bogaţi, carii mai inainte remauea datori din ani in ani cu miliduele si nu’i mai execută nimeni, nici nu mai face scapati pe cassarii si alţi funcţionari carii de-fraudâ si fugea cu sute de mii. Preste acesta, ministrulu actuale de finantie, in locu se’ti intie proiectele de bu-getu, si se arate venituri mai mari decâtu potu fi in realitate, arata din contra mai mici si cu tota dreptatea; pentru-câ intr’unu anu intregu multe se potu intemplâ. De aici vine, câ in bugetele proiectate si votate pe anulu 1878 si 1879 este prevediutu cate unu deficitu maricelu, anume pe a. 1878 (după resboiu) preste 9 milione franci. Candu colo ce se vedi, chiaru anulu 1878 in locu de a se inchiaiâ cu unu deficitu grosu, elu fu inchisu cu unuprisosu, sau cum se dice in Romani’a, cu unu escedentu de 1 milidnu 030,355 lei noi (franci) si 34 bani (centesime).
Pe a. 1879 a esitu unu deficitu de câteva milione numai din caus’a unoru spese estaordinarie, care nu se făcu in totu anulu. cum calea ferata Ploiesci-Predealu, repararea si mai virtosu cumpărarea de arme in canti-tati mari, inse absolutu necessarie, pusei, sabie, tunuri etc. Se observamu inse, câ sum’a bileteloru bipotecarie votata in a. 1877 nici până astadi nu este emissa in-trega, precum si câ acelu creditu hipotecariu fusese destinatu a coperi partea cea mai mare din deficitulu remasu bereditate trista dela ministrulu Catargiu. Ceea ce este earaeteristicu pentru cei doui ani trecuti e. câ veniturile au fostu de aiubele-ori mai mari decâtu cele preliminate de câtra ministru, si se pare câ in a. 1880 va fi totu asia. Dara pentru acestu anu se ascultamu pe d-lu ministru.
Dn. Sturdza dice in relatiunea sa:
„Veniturile totale ale anului 1880 se urca la sum’a de 124,045,575 lei, din care 121,793,120 lei pentru Romani’a si 2,252,425 lei pentru Dobrogea.
Cheltuielile, ast-felu cum vi se presenta, sunt de 127,715,878 lei 61 bani, adica 125,235,058 lei pentru Romani’a si 2,480,820, pentru Dobrogea.
Astfelu resulta unu deficitu de 3,670,303 lei 61 bani, care, seu se va acoperi prin bilete bipotecarie reunise disponibile, seu deca se va găsi de cuviintia, va dispărea prin reduceri in bugetulu de cheltuieli. Inse pentru a ajunge la acestu resultatu, a trebuitu se venimu in ajutoriu cu resurse noue. Sunt unele fonduri, cari in adeverii voru dă in 1880 unu sporiu mai mare de ceea ce au datu in 1879, inse bugetulu ar fi remasu ne-ecbilibratu, deca nu amu fi venitu cu acele resurse, si acestea provinu din incassarea intre veniturile Statului, a fonduriloru cassei rurale.
Cass’a rurala — precum ve e cunoscutu din espu-nerea financiara din anulu trecutu — are unu deficitu insemnatu de 15 milione lei, care trebuie se-’lu acoperimu.
Altu midilocu pentru a acoperi acestu deficitu nu este, de câtu a converti tota datori’a cassei rurale in o datoria a statului, presebimbandu in obligaţiuni de stătu obligaţiunile rurale, care sunt in suma de 26 milione lei, din cari jumetate trebuesce plătită imediaţii la 23 Aprile 1880. Prin acesta operaţiune vomu ajunge, câ anuitatea de platitu pentru aceste noue obligaţiuni de stătu se nu fia de câtu ceva peste 2 milione, care voru intră in bugetulu cheltuieleloru, pe candu sumele ce se voru incassâ de cass’a rurala de 13 si jumetate milione, voru spori veniturile bugetare.
In bugetulu venituriloru sunt vr’o câteva legi forte importante, asupra carora imi pennitu se atragu atenţiunea d-v. cu rugăminte de-a le luă de urgentia in deliberare, si acestea sunt auume :
„Legea tocmai pentru regularea casei rurale, despre care amu vorbitu."
„Legea prin care se abolesce tacs’a de transmitere, care a remasu numai asupra unoru biserici de miru si asupra eforiei spitaleloru civile din Bucuresci. Este justu câ, precum s’a redusu dela unele institutiuni de binefacere, se se reducă acesta tacsa si dela celelalte.
„Vine pe urma legea beuturiloru spirituose, care este a se administrâ de catra stătu.
„Este legea pentru administrarea venitului monopolului tutunuriloru de catra stătu.*
Aceste legi sunt privitore la veniturile statului, si ve voiu ruga se bine:voiti a le luă in deliberarea d-v.
Sunt incredintiatu câ, cu scrupulositatea cu care adunarea a pasitu de câti-va ani la esaniinarea si votarea bugeteloru, vomu ajunge a vota si pe anulu 1880 unu bugetu care va fi echiiibratu.
Sciri diverse.
— (L i s t ’a X r. 2) a contribuiriloru incurse I* la comitetulu subsemnaţii in folosulu inundatiloru.
Transportulu totalului din list’a Nr. 1 publicata
in Nr. 3 a. c. alu „Observatoriului“ .	fi.	315.—
lacobu Bologa, consiliaru in Sibiiu	n	5.—
Parteniu Cosma, advocatu in Sibiiu	n	5.—
Basiliu P. Harsianu, adv. in Sibiiu	V)	3.—
„Albin’au institutu de creditu si de economii in Sibiiu		T)	100.—
Societatea „ Unirea “ a studentiloru dela universitatea din Bucuresci 180 lei	r	81.—
C. Costinu din Bucuresci 20 lei .	Ti	9 —
J. Tieranu, protopopii in Lipov’a .	Ti	3.—
Constantinu Brezoianu, inginerii in Bucuresci 50 lei		Ti	22.50
Totalulu cu diu’a de astadi .	fi.	543.50
Sibiiu, 24 Iauuariu 1880.
Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru.*)
— (Câtra On. Publicu romanul) Junimea romana din Budapest’a adencu simtitdria pentru suferindele fratiloru noştri, cari intre altele multe necasuri au a luptă si cu elementele neresistibile ale naturei, a decisu a arangiâ in 21 Februariu in Grand-Hotel Hun-gari’a unu baiu, a cărui venitu curatu se va distribui esundatiloru din Transilvani’a si părţile Ungariei de langa Crisiu si Muresiu, si in parte se va intrebuintiâ pentru ajutorarea Societăţii de lectura „Petru Maioru".
Acestu scopu inaltu umanitariu si nationalu ne îndemna a ne adressâ câtra intregu publiculu roinanu mai virtosu inse câtra domnele si domnisiorele romane, a caroru sublima cbiamare este alinarea dureriloru si a suferintieloru, cu acea rogare: câ se binevoiesca a sprigim intreprinderea nostra, desebidiendu subscrieri intre tote classele societăţii primindu oferte ori câtu de neinsemnate, pentru câ astfeliu cu poteri unite se potemu aduce mângâiere celoru lipsiţi de pane si de cânii nu !
Societatea literaria „Petru Maioru“ — precum este cunoscutu — in esistenti’a ei este avisata mai numai la venitulu ce incurge pe fiacare anu din petrecerile sociali romane. Până candu nu ne va succede a creâ unu fondu de vreo patru-cinci mii de florini macaru, din a cărui dobînda se se pote acoperi lipsele cele mai necessarie ale acestei institutiuni, nu potemu dice, câ durat’a acestei societăţi este assecurata. In marea de străini prin orasiele unde tinerimea nostra este aruncata, aceste societăţi sunt foculariulu unde se pastredia si potentiedia simtiementele nobili de limba si naţionalitate ; in locu de a se resfira junimea, pentru câ se dispara cu totulu, ea aici intruninduse representa unu corpu moralu rnenitu a se perfectionâ, o corporatiune ce natiunei sale trebue se aduca rode, si se inpuna respectu.
Eca scopulu duplu umanitariu si nationalu ce si-a inpusu junimea si subscrisulu comitetu arangiatoriu, candu vine a se adressâ câtra on. publicu, cerendu ajutoriu pentru esundati si pentru societate.
Ofertele binevoitorie sunt a se tramite: Ilustritatii Sale domnului Ioanu cavalerii de Puscariu, curatorelui societarii „Petru Maioru", in Budapest’a, Sugârut Nr. 73 celu multu până in 20 Februariu a. c. st. n., care se voru cuitâ prin publicitate.
Datu in Budapest’a, 15 Ianuariu 1880.
Ioanu cav. de Puscariu, jude la inalt’a curte de apelu, curatorele societarii de lectura.
In numele comitetului arangiatoriu: Iosifu Vulcanu, presiedinte. Dr. Victoru Babesiu, Dr. Augustinu Du-mitreanu, vice-presidenti.
— (Invitare) la balulu romanu, care se va arangiâ din junimea romana din Budapest’a, in 21 Februariu a. c. cal. nou, in sal’a dela Grand-Hotel Hun-gari’a, in folosulu esundatiloru din Transilvani’a si părţile ungurene de langa Crisiu si Muresiu, si alu societăţii de lectura „Petru Maioru". Cu acesta ocasiune mai mulţi juni inbracati in costume naţionali voru presentâ on. publicu in pausa joculu istoricu „Calusierii" si „Batut’a".
Comitetulu arangiatoru: Iosifu Vulcanu, presiedinte. Dr. Victoru Babesiu, vice-pres. Dr. Augustinu Dumi-treanu, vice-pres. Dr. Aureliu Babesiu, Severu I. Babesiu, Emilu Bardosi, Iuliu Bonciu, Drd. George Crai-niceanu, Ioanu Dragosiu, Ioanu Duma, Alexandru Duma, Silviu Enea Hodosiu, Ioanu Mihu, Victoru Misiciu, La-dislau B. Papp-Szilâgyi, Emilia cav. de Puscariu, Iuliu Traianu Popu, Constantinu Iiadulescu, Nicolau Radneanu, Gregoriu Stoiacoviciu, Silviu Suciu, Drd. Absolonu Todea.
începutulu la 9 ore ser’a.
Bilete de intrare se capeta in localitatea societarii: Vâczi-utcza 13 szâm, II emelet, 30 ajto, in tota
*) Cuitarile sumeloru tramise la acestu comitetu voru urmâ prin publicare in diariele de aici „Observa-toriulu" si „Telegrafulu romanu". La cerere inse, stemele se voru cuitâ si separata.
20
dio’a la orele 12-1 a. m., si 6—7 p. m., incependu din 20 Ianuariu; in sera balului la cassa.
Biletu de persona: 3 fi. Biletu de familia: pentru 2 persone 5 fl.; de aci in susu pentru fiacare membru din familia 2 fl.
Comitetulu arangiatoriu face cunoscutu onorateloru domne si domnisiore din provincia, care ni-au promisu că, voru cercetă balulu nostru, cum că se potu presentâ in costumu nationalu romanu, ori in alta toaleta de baiu.
Bibliografia.
— Gur’a satului, jurnalu glumetiu, sociale-po-titic-toc. Va esi in tota Marti ser’a, ilustrata cu caricaturi frumose; si va publica patieniile nesdraveniloru aventurieri si biografiile celebriloru siarlatani ai timpului modernu — mai departe totu soiulu de articlii de veselie si petrecere: novele, romane, fabule, anecdote, comedii, risete si zimbete, scanteiutie, puricării, furnicături, — afara de aceea va tine pre cetitori si in curentu cu tote pertractările si hotaririle cioroboreloru tierei ungu-resci si ale unoru comitate si din comunităţile cu sfetnicu fără sfatu, precum si cu tote intemplamentele din lumea mare, cari după natur’a loru cadu in resortulu lui.
Pretiulu de prenumeratiune pre unu anu e 6 fl. v. a. pre V2 anu 3 fi., pre y4 miu 1 fl. 50 cr., — pentru Romani’a si străinătate pre unu anu 8 fl. (20 franci — lei noi) pre % anu 4 fl. (10 franci — lei noi).
Contractulu Socialu.
De J. J. Rousseau.
Capitolulu VIII.
Despre religiunea civila.
(Urmare si fine.)
Dara am gresitu, candu am disu o republica crescina, pentru că fia-care din aceste doue cuvinte esclude pe celalaltu. Cristianismulu nu predica de câtu servitute si supunere. Spiritulu seu este cu multu mai favorabilu tiraniei, decătu că ea se nu profite totudeauna de avantagiele ce 'i ofere. ’) Adeveratii crescini sunt făcuţi că se fia sclavi. Ei o sciu acesta, inse nu ’i emotionesa, pentru că acesta viatia scurta nu are nici unu pretiu pentru ei.
Ni se dice, că trupele creştine sunt escelente. Eu negu acdsta. Se mi se arate trupe de acelea. Cătu pentru mine, eu nu cunoscu trupe creştine. Mi se voru cită cruciadele,	bara de a trage la
indoiala bravur’a cruciatiloru, observu numai, că aceia nu au fostu crescini, ci soldaţi de preoţi, cetatieni ai bisericei. Ei se luptau pentru impe-riulu ei spirituale, pe care fără de a sci cum, ilu prefacusera in imperiu temporale. La lumin’a adeverata, acdsta apartiene paganismuliii, pentru că evangeliulu nu au infiintiatu o religiune naţionale si prin urmare la creştini ori ce resbelu sacru este inpossibile.
Subt imperatorii pagani, soldaţii crescini erau bravi. Toţi autorii crescini ne-o relatesa si eu o credu, pentru că acesta eră o emulare fatia cu trupele pagane. Irnlata ce imperatorii se creştinară, acesta emulare nu mai esistă, si candu crucea înlocuise acuil’a, bravur’a româna nu mai eră.
Dara se lasamu Ia o parte consideratiunile politice si se revenimu la dreptu, pentru câ se i fic-sam principiele intr’unu punctu atătu de inportantu. Precum am disu, dreptulu pe care ilu dă pactulu socialu suveranului, asupra supusiloru, nu trece preste marginile utilitatii publice/) Supuşii fatia cu suveranulu nu ’i datorescu a isi dă contu despre opiniunile loru, de câtu numai in câtu acele opiniuni se referescu la comunitate. Fără indoiala, câ sta-tulu are mare interessu câ fia-care cetatienu se aiba o religiune, care se ilu faca se’si iubesca datorintiele sale, dara dogmele acelei religiuni nu interessesa nici pe Stătu nici pe membrii sei, decătu numai intru câtu acele dogme se referescu la morala si la datorintiele, pe care le professesa, este tienutu de a le iuplini fatia cu ceilalţi. De altcum, fiacare pote avea opiniunile ce i plăcu, fără 3) câ suveranulu se fia indreptatitu a le cunosce, pentru câ precum elu nu are nici o competentia in lumea ceealalta, astfeliu trebue se ilu interessese forte puţinu
') Proba pentru acestu adeverii necontestabile este inpregiurarea, câ despotisinulu si teocrati’a au mersu, merge si va merge totudeauna mana in mana.
Not’a Traduct.
tt) „In republica, dice marcuisulu d’Argenson, fia-care este liberu in ceea ce nu vatama pe ceilalţi." Eta marginea invariabila, ce nu se pote ficsâ intr’unu modu mai esactu. Nu am .potutu refusâ plăcerea de a cită cate-odata acestu manuscriptu, necunoscutu publicului, pentru de a onoră memori’a unui barbatu ilustru si respectabile, care si pe fotoliulu de ministru si-au pa-stratu credintiele sale de cetatienu adeveratu, si opiniunile sale drepte si sacre asupra gubernului tierei sale.
Not’a lui J. J. Rousseau.
3) Statulu dreptului moderau se afla in contra-dicere cu acesta opiniune a filosofului dela Geneva, care
_________OBSERVATORIULU._________________________
sortea supusiloru sei in viati’a viitore, numai se fia buni cetatieni in viati’a acesta.
Esista deci o professiune de credintia curatu civila, ai cărei articoli i ficsesa de dreptu suveranulu, nu câ dogme de religiune, ci câ sententie ale so-ciabilitatiei, fără cari este inpossibile, câ cineva se fia cetatienu bunu si supusu fidelu/) Fără câ se pota constringe pe cineva a le adoptă, elu pote se esilese din Stătu pe ori care nu le adoptesa, elu ilu pote esilâ nu câ pe unu inpiu, ci câ ne-sociabilu, incapabilu de a iubi cu sinceritate legile si dreptatea si de a sacrifică viati’a sa datorin-tieloru sale. Deca cineva au recunoscutu iu pu-blicu aceste dogme ale Statului, inse prin purtarea sa probesa, câ nu crede in ele, atunci acela se fia pedepsitu prin morte, • pentru câ elu au comissu crim’a cea mai mare, de a fi minţiţii in fati’a legiloru. Dogmele religiunei civile trebue se fia simple, puţine la numeru, precise, fără se aiba lipsa de esplicari si comentarie. Esistenti’a Divinităţii poternice, inteligente, binefacetore, prevedie-tore si provedietore, viati’a viitore, fericirea celoru drepţi, pedepsirea celoru rei, sanctitatea contractului socialu si a legiloru, acestea sunt dogmele positive. Câtu pentru dogmele negative, eu le marginescu la un’a singura: intoleranti’a. Acesta' se intre in culturile acelea, pe care noi le amu condamnatu.
După opiniuuea mea, aceia cari deosebescu intoleranti'a civila de cea teologica, se amagescu. Aceste doue intolerantie sunt inseparabile. Este inpossibile de a trăi in pace cu omenii pe cari i considera câ condamnaţi. A ’i iubi, ar insemnâ a urî pe Dumnedieu, care i va pedepsi. Ei seu trebue convertiţi seu tormentati. In totu loculu unde este admissa intoleranti'a teologica, este inpossibile câ ea se nu aiba si efecte civile, si indata ce le are, suveranulu nu mai este suveranii, nici cliiaru in cele temporale. Din momentulu acela preoţii sunt adeverati domni si regii nu sunt altu, decătu slugile loru.
Acuma, candu nu mai esista si nu mai potu esistâ religiuni naţionale esclusive, trebue toleraţi toti aceia, cari toleresa din parte’si si ei pe ceilalţi, cu conditiune, câ dogmele loru se nu contiena nemica, ce ar fi contrariu datorintieloru cetatienului. Inse indata ce careva ar cutesâ se dica: „Afara de biserica nu esista nici o fericire", trebue scosu afara din Stătu, cu esceptiune numai deca Statulu nu este o biserica, seu principele unu pontifice. O astfeliu de dogma este buna numai pentru unu gubernu teocraticu, pentru ori care altu gubernu ea este perniciosa.
Capitolulu IX.
Conclusiune.
După ce am espusu adeveratele principii ale dreptului politicu si m’ain incercatu a infiintiâ Statulu pe basele lui, mi-ar mai remanea a ilu intari prin relatiunile sale esterne, ceea ce ar coprinde dreptulu gintiloru, comerciulu, dreptulu res-belului si alu cuceririloru, dreptulu publicu, alian-tiele, negotiatiunile, tractatele si altele. Dara tote acestea formesa unu nou obiectu prea vastu pentru marginitele ’mi priviri, pe care aru fi trebuitu se le ticsesu totudeauna la obiecte ce imi erau mai aprope.
Traducere de:
Jeronimu G. B ari tiu.
de eseinplu, aplicata la dogm’a de infalibilitate a Papei, ce este negatiunea Statului de*dreptu,*) ar fi in favorulu acelei dogme. Este deci nu numai de competenti’a, dara este sacr’a datoria a Statului a controlâ dogmele unei confessiuni, si deca ele sunt periculose pentru esistenti’a Statului, a le paralisâ, nu prin persecutiuni violente, ci prin instrucţiune si opiniunea publica. Me-suri precum le au luatu de esemplu in dilele nostre Prussi’a in contra catolicismului, sunt numai atunci pennisse, candu biseric’a conspira pe fatia in contra Statului, precum o făcu iesuitii din Germani’a, Franci’a si Belgiu.	Not’a Traduct.
4) Candu Cesar pledandu pentru Catilina, se in-cercase a stabili dogm’a despre mortalitatea sufletului,
. Catone si Cicerone, pentru de a ilu combate, nu se apucara se filosofese, ci se mărginiră a probă, câ Cesar vorbesce câ unu reu cetatienu si câ stabilesce o doctrina perniciosa pentru stătu. Si in realitate, senatulu Romei avea se judece despre acesta, era nu despre o cestiune de teologia.	Not’a lui J. J. Rousseau.
*) A se consulta in pririuti’a acesta renumitulu opu alu lui R. Gn-ist „Der Rechtsstaat“ publicata in 1872.	Idem.
Locu deschisu.*)
(Urmare si fine.)
Acuma turnulu cere a trei’a reparatura. Despre pagub'a cea insemnata pricinuita bisericii cu acesta
*) Pentru articlii ce esu sub acesta rubrica, redac-4 tiunea nu ia uici-o respundere asupr’a sa. Red.
coperire voiu aduce numai unu esemplu. Satulu vecinu Turdasiu avendu turnu de petra, ziditu si acoperitu simplu, numai câ se nu plo ie zidulu, in anulu acesta creştinii nostrii din Turdasiu au togmitu totu cu Richter, câ după form’a si planulu turnului din Orasthia se le ridice acoperisiulu turnului cu lemnu, cu feru, pleu, cruce in verfulu turnului, cu unu cuventu, până la celu mai de pre urma cuiu, cu plata 1200 fl. v. a.; era banii se’i platesca in doue rate de 2 ani. Turnulu acesta in var’a acesta au fostu gata, după planu si după form’a turnului din Orasthia. Din acestu esemplu pote vedea ori si cine, daca este aici lucru curatu, se nu dicu in-sielatiune, cu platirea baniloru acestora? Turnulu dela Turdasiu cu totu materialulu până la celu mai din urma cuiu costa 1200 fl. v. a. facutu intocma si după form’a turnului nostru din Orasthia; la turnulu nostru numai reparati’a coperisiului cu plevu costa 1260 fl. v. a.? si acestea s’au facutu după intieleptiunea revnitoriului de scola si biserica, nationalistu. Aicea pote va intreba cineva, câ preotimea locala cum de n’au ingrijitu si densa in privinti’a acesta. Respunsulu e forte simplu si scurtu; câ-ci in caşuri de acestea fruntaşii comitetului respundu iute: Preotimea n’are se se amestece in afacerile acestea, care cadu in competenti’a comitetului. Apoi daca preotimea se oppune si in alte afaceri la nelegiuiri seducatore, te incriminedia inaintea poporului câ contrariu scolei si bisericei, denuntiandu-te in susu si in josu cu iIlegalitati, precum s’a intemplatu si in actulu presentu.
In anulu trecutu, candu s’au tînutu sinodu paro-chialu pentru revisiunea ratiociniului bisericescu si alte afaceri bisericesci, comissiunea insarcinata cu revisiunea ratiociniului bisericei de pe anulu 1878, referentulu dn. Ioanu Mihai in numele comissiunei, după ce au vediutu paguba acesta insemnata a turnului, au propusu in numele comissiunei, sinodului parochialu, câ mai multu astfeliu de spese însemnate se nu se mai faca fâra scirea si aprobarea venerab. Consistoriu Archidiecesanu. Acesta propunere au urmata tiresce din incidentulu acela, câ seducandu unulu pe ceialalti membrii, parte mai mare după dis’a corespondentelui, nisce plugari, omeni simplii, se nu se comită illegalitati, sinodulu parochialu au primitu acesta propunere in unanimitate, de si vinovatulu sucea din nasu. Au mai adusu I. Mihai înainte, câ vediendu din ratioeiniu, câ lipsescu 45 fl. v. a. se se depună si se se despagubesca cass’a bisericei cu banii aceştia. La acesta s’au sculatu unii din membrii comitetului parochialu cu aparare si aratare, câ s’ar ti furatu aceştia bani; inse după ce s’au constataţii, câ chieile dela lada tiindu la epitropi, lad’a cu bani nevatamata si fâra sminta, epitropulu au declaratu in sinodu, câ va plaţi banii ce lipsescu 45 ti. v. a. numai se se cetesca afurisani’a in biserica, asupra hotiului (ironia gola). Asiu mai potea aduce inca caşuri, dar acum deodata nu mai ostenescu mdulgenti’a onoratului publicu cetitoriu, dar tiindu era provocatu, nu voiu lipsi pentru deslucire. Acum me rogu de Onorat’a Redac-tiune, se binevoiesca atâtu pentru vatamarea onorei mele, care in cursu de 42 ani de candu slugescu la altariulu Domnului si in oticiulu protopresbiteralu, nu am avutu astfeliu de batjocuri si calumnii, numai acum la betranetie de câtra poporanulu meu, câtu si intru interessulu adeverului, a da locu sîruriloru acestora in pretiuitulu Jurnalu „Observatoriulu" *). Primesce Prea Onorate Domnule Redactoru deosebit’a mea stima, ce din tineretia ti-o pastrediu.
Orasthia 16 Decembre 1879.
Nicolau Pop o viciu, parochu si protopresbiteru gr.-or. alu Orasthiei.
*) La polemii de natur’a acestora dâmu locu numai în caşuri estreme, candu ni se pare, câ daca le amu delaturâ si amu lasă se ardia foculu sub spudia, amu face multu mai reu, sau mai exactu, nu ne amu inplini datorinti’a de publicistu; dara dupa-ce se dâ celui sau celoru atacati, inculpaţi si defăimaţi, ocasiune ampla de a se apară, polemi'a o declaramu de inchisa, era restuiu cade in competenti’a si in datorinti’a strinsa a respectiveloru auctoritati si organe administrative si gubernatorie.	Red.
Cura pentru erna. •
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antirenmatica
a lui	(1) 2	25
Franciscu Wilhelm,
far micistu iu Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita iu forte multe caşuri cu resultatele cele mai buue, ceea ce se probedia priu mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neiucetatu, ale bubeloru pe piele, re mase diu morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, infiatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferiutieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de veuturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpoteutiei la barbati si pdlele albe la femei, morburiloru sorofulose, înfiaturi ale ghiuduleloru si in contra altoru suferiutie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si paehetare se socotescu 10 cr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
8e afla de vendiare inSibiiu la d-uii Fried. Thallmayer si I. B. M isse lbacher.
* Cura uentru primavara.
Editoru si redactoni responsabilii: Ch Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.