Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusn la casa cu 1 fl. mai mul tu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe t anu intregu 8 fl., pe C luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatinnile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului „Observatoriulu" in Sibiiu. Nr. 3. Sibiiu, Mercuri 9/21 Ianuariu. 1880. Rebelliunea din Budapesta in 13 si 14 Iannariu. După simpl’a demoustratiune de strade din 11 si 12 Ianuariu, insocita numai de sbierate si injuraturi, unii baroni aflara de bine câ se mai provoce la duellu si pe deputatulu demagogu Otto Herman. Acesta inpregiurare si buletinele esite pe fia-care di dela medicii lui Verhovay despre starea desperata a acestuia, in fine condolentiele nenu-merate, venite din tote părţile tierei câtra acelasiu, apoi publicate indata in mulţimea M diarieloru de oppositiune, au incordatu inversiunarea poporatiunei si mai virtosu pe classea industriariloru mici si pe a proletariloru amariti in sufletele loru, ca ba-nisiorii loru adunaţi cu sudori ^de sânge si depuşi pe la banei, se defraudedia si risipescu de câtra „bandiţi in fracu“, precum striga densii. Adao-gemu la tote acestea, câ precum arataseramu si noi de repetite-ori in anulu trecutu, idLeil^ soci al işti ce se propaga si in UngariV de câţiva ani cu resultate surprindietdrie, era capii socia-listiloru nu sunt nici-decum proletari sărăci, ci dmeni literaţi, advocaţi, unii medici, publicişti, docenţi, inca si câte-unu aristocratu. Daca nu ne insiela tote simptomele, apoi acei conducători voindu a se folosi de ocasiune, a trei’a di nu mai lasara pe poporu fara comanda, ci ii dedera instrucţiuni positive. Câ si in cele doue dile precedente, massele de poporu incepura se se adune ser’a dela 6 ore inainte in elegant’a strada Hatvan, in masse totu mai mari, din care o parte se postâ in fagi’a casinei domnesci. Aci se incepura erasi sbieratele, dara acuma insogite de fapte violente. Unii aruncau cu piese de arama de câte patru cruceri asupra ferestriloru casinei, sticl’a inse fiindu de cea grosa, cristalu câ de oglinda, se spargea forte anevoia. Alţii veniseră cu busdunarile pline de pietrii si bucăţi de cărămidă, cu care sparsera de a lungulu si latulu tote ferestrile din frontu si pre câtu nu le ajungea pietrile, aruncâ si cu bucăţi de sticla cadiuta din ferestrii, până ce din erore au sfarmatu si pe ale caseloru vecine, inca si câteva cruci de ferestrii. Pandurii călări si sergenţii de politia pedestra fiindu la inceputu pugini la numeru, fusera batuti, comissariulu Majsai ranitu greu si la doi sergenţi (constablers) le sparsera capetele cu pietrii si cu măciuci mari (ciomege, gliioge grose). Pe magnaţi inse iau scapatu 30 de panduri călări, cari sarindu cu caii pintre poporu, Pău adusu in confusiune, in câtu până atunci omenii din curte avura timpu se incuie iute port’a, câ-ci de nu se intemplâ acesta, magnaţii era se fia sfarmati. O parte din revoltanti alergâ in strad’a pa-ralella numita „strad’a frumosa“, in care stâ celalaltu frontu alu palatalui casinei domnesci. Aci se audi o voce : „Eca, vedeţi acele ferestrii luminate, acolo joca domnii la cârti !“ Iu câteva secunde tote ferestrile din etagiulu antaiu fusera sfarmate intre urlete, sbierate si blasteme selbatece. Acuma era câtra 10 ore din nopte, pre candu ajunseră la fagi’a locului consiliariulu minist. de interne Jekelfalussi cu capitanulu cetatiei (prefectulu politiei) Thaisz, cu cete de sergenţi si panduri, carii incepura se bata si se arestedie. Dara acuma miile de revoltanti inplusera mai multe strade pe drumulu tierei si pe strad’a Kerepes inainte in tote părţile. Politi’a intimpinâ numai insulte si lovituri de petrii. Dintr’odata se aude tob’a ostasiesca batendu inarsiu generalii. Erâ o compania dela regiinentulu Kussevich venindu in paşi de atacu si cu baionet’a infipta inainte, apoi se opri in fagi’a casinei. Dara ce erâ se făcu o singura compania preste atâtea strade? Mai veniră alte 4 companii, cu totulu camu doue batalione, puginu numerose, plusu sergenţii calare si pedestrii, camn la 100 de inşi. Indata apoi Thaisz si comandantele trupei de linia provocara pe glote a se departâ. Ite-spunsulu fu totu câ până aci: urlete furibse. Acum se bătu de alarmu si trupele inaintara iu atacu cu baionet’a la carne. Mulţime de persbne de tote classele si de ambele sexe luara intiepaturi si junghiaturi. S’a intemplatu adeca si aci câ totu-deauna in caşuri de acestea, câ pei*sone cu totulu innocente voindu a trece dela teatru sau de airea câtra casa, au fostu luate la midiulocu intre revoltanti si asia au patit’o. Acumu se audiâ vaiete, tîpete, planşete, răcnete de dorere si, cerere de ajutoriu. Cu tote acestea, mai multe grupe de revoltanti totu mai atacă pe panduri si pe sergenţi, batendu pe câţiva de morte si ranindu’i infricosiatu. De aci incolo batalionele se desfacura in plutone si totu in mersu de asaltu se luara prin tote stradele după revoltanti totu cu baionett’a inainte. In „strad’a un-guresca“ nesce femei versara apa ghiatiosa din ferestrii preste soldaţi. Resultatulu exactu alu versarei de sânge din acea nopte nu se sciâ nici la 5 dile după aceea. Politi’a are in spitale 10 sergenţi răniţi greu, cu care se afla si doi civili, unu studentu zugravu anume Arpad Pap dela Petrov’a si unu cliielariu (Kellner) anume Ignatu Reis, ambii intiepati reu de baionette. Numerulu ranitiloru se va potea află numai in urm’a unei investigatiuni stricte din casa in casa. Rebelliunea din 14 Ianuariu noptea fu si mai inversiunata, mai saugerosa si pote câ va fi cu atâtu mai fatale in consecentiele sale sociali si politice, pentru-câ ori-câtu se inedrea press’a ministeriale se incurce adeverulu, tdte acestea tulburări sunt, fara nici-o indoiela de caracteru pro-nuntiatu, sociale si politieu. In acea di se vedea inca pe la 9 ore inainte de amiedi gruppe de persone, inbracate care mai elegantu, care mai ordinariu, preamblandu-se pe stradele principali si anume pe strad’a Hatvan, in care este casin’a, inse fara a dâ vreunu semnu de turburare; numai unii omeni uitandu-se la ferestrile casinei, fluieră câte odata si sioptia intre sine. S’au mai aflatu preste di, câ se inpartu măciuci si baltage la mai mulţi individi locuitori in suburbii. Conventicule mai puginu numerose s’au tînutu preste di la mai multe locuri. Diariele din oppositiune, mai alesu cele kossuthiaue si republicane preparara si mai multu spiritele, dieci de mii de exemplarie s’au vendutu in acea di. Asia politi’a avii destule simptome, pentru câ se stea preparata si mai bine pentru ser’a din 14, se ia si comand’a suprema a trupeloru din garnisona, mesurele cunoscute de necessarie. Dara planulu capiloru rebelliunei nu a fostu câ se stea la bataia cu oste regulata, câ-ci nici-unulu din ei nu erâ orbitu de fanatismu până intr’atâta, câ se nu vedia, câ cu pietrii, caramidi, măciuci si baltage nu poţi stâ inaintea ostei de Foisior'a „Observatoriului“. Unele observări relative la comitatulu Hune dor ei si in specie la districtulu Hatiegului. (Urmare.) Tînutulu Hatiegului preste totu este incunjuratu cu munţi si numai o parte de catra Nordu cu deluri seu coline destulu de inalte, Districtulu se desface in doue vali, un’a ce se elice a Hatiegului, alfa a Jiului, asiediata intre doue aripi ale Carpatiloru. Numele ilu are dela riului Jiului, dintre care unulu curge dela resaritu, altulu dela apusu, si inpreunanduse la gur’a Surducului se versa p’intre Carpati in Romani’a mica. • Cu esceptiune de o mica parte de câtra nordu, in acestu tînutu se afla doue strimtori de munţi, passuri seu trecatore, adeca Vulcanulu spre amiedia-di de câtra Romani’a mica, si Port’a-de feru spre apusu, câtra Ba-natulu Timisianu. Numele ilu are dela configuratiunea terenului, pentru-câ formedia o cale augusta intre doui munţi, curmaţi dela natura seu prin arta. Pe aici se crede câ a intratu si imperatulu Traianu candu a cu-prinsu Sarmisegetus’a, si pe urma Daci’a intrega. In tempurile mai vechi, adeca mai inainte de epoch’a principiloru nation. candu Transilvani’a, stâ sub regi si se află in uniune personale cu Ungari’a, si câ tiera autonoma se administra prin voivodi, in tienutulu Hatiegului intre alţi Cnezi si proprietari mai mici, esistâ doue proprietăţi mari , un’a in partea valei Hatiegului de câtra resaritu, si acesta a fostu a unei monastiri renumite, de ritulu orientale. Acea monastire dotata cu mari posessiuni după analogi’a monastiriloru din Romani’a, ave doue resiedintie, un’a langa Hatiegu la satulu de acum Santa-Maria; edificiulu cu o radicatura \ casele monastirei sunt si acuma in stare buna de locuitu. era biseric’a edificata din petri cioplite, este situata in fati’a caseloru de locuitu, ci acesta biserica este ocupata de multu de câtra calviui si prefăcută după ritulu loru; dara pe păreţi se potu vedea zugraviturile ce s’au facutu in tempulu celu limgu de doui secoli. La biseric’a gr.-catholica din comun’a Subcetate pe tempulu candu eram eu vicari ir, aflasemu nesce cârti rituali manuscrise, dintre care un’a seu doue, bine nu’mi aducu aminte, le ara datu canonicului T. Cipariu, pentru care s’au datu numitei biserici alte cârti rituali tipărite. Intrebandu eu pe parochulu Subcetatiei, câ de candu si de unde le are biseric’a acelea cârti, mi-a respunsu: câ după tradi-tiunea ce s’a conservatu, acelea au remasu dela călugării monastirei dela S. Mari a. Alta resiedintia a fostu la satulu asia numitu Riu-de-mora (Malomviz) langa muntele Retediatu, unde asemenea stau murii bisericei intregi, si pictur’a inca numai puginu stersa; stau si ruinele caseloru de locuinti’a calugariloru, aprope de biserica. Totu asemenea mai stâ si unu micu castelu câ locu de aparare in tempu de turburari, edificaţii pe o colina inalta. aprope de biserica. Acelu castelu se numesce Colt iu (ungurii ii dicu Kolczvâra). Acea numire o are dela unu coltiu de petra, care stâ intinsu asupra riului câtra muntele Retediatu. Romantiariulu Josika Miklos in romanulu titularii „ Kolczvâra “ pune in fantasi’a cetitoriului pe o feeiora din famili’a Candesca, după elu Kendefiana, câ siediendu pe acelu coltiu, si torcendu lasă firulu fusului se ajunga până iu rîu. — Acesta Monastire avuse bunurile si posessiunile celea mai intinse, si considerandu lini’a drepta peste munţi, in direcţiune meridionale spre Romani’a mica, se marginia cu proprietăţile monastirei Tisman’a, care este asiediata pe laturea meridionale a Carpatiloru. Aici si până acum se afla unii arbori, castani betrani, de soiu bunu, carii sunt inpartiti intre ’ succesorii familiei Candea, Candesci, ung. Kendeffy, dara nu se mai inmultiescu. Despre aceşti arbori încă este traditiunea, câ suntu aduşi si plantari pe tempulu calugariloru, dela susu numit’a monastire a Tisinanei, unde asemenea arbori se afla in mare abundantia asia, câtu cu fruptulu loru se ingrasia turme de rimatori. Caderea acestei memorabile monastiri si ocuparea bunuriloru ei s’a templatu după introducerea reforma-tiunei sub principii reformaţi, carii ori si unde se află biserici romanesci mai frumose si alte bunuri religiose, le confiscă si le dona mai cu sama celoru carii primia confessiunea reformata. Intre altele, totu in comitatulu Hunedorei la G i o-giu 1 u de josu, palatulu celu amplu alu comitelui Kunn Gothardu a fostu odiniora monastire romanesca, după cum fiindu eu cu ore-eare ocasiune la densulu, mi-a deseoperitu insusi corniţele; s’ar potea inse dice cu totu dreptulu, câ acelu palatu a fostu resiedinti’a unuia din episcopii sufraganei ai mitropoliei de Alb’a-Juli’a, despre carii acum numai din diplomele metropo-litiloru dela A.-Juli’a se mai scie câ au esistatu ore candu, fiindu-câ li se amintescu numele. Aceeaşi sorte au avutu si monastirea cea memorabile din Valea Hatiegului, donata familiei Can-descu, sub care nume si până astadi este cunoscuta poporului. îmi aducu aminte, câ o femeia si proprie o fata betrana cu numele Tapp Maria, care purta unu processu pentru unele bunuri familiare, intrebata fiindu ce e causa, câ nu s’a maritatu? a respunsu: Nu m’am maritatu, pentru câ nu mi-a venitu noroculu ce ar fi corespunsu la rangulu familiei mele celei Candesci. Adeca acea fetiora de romanu erâ in ore-care legătură de sânge cu famili’a Kendefiana, care astadi are rangu de comite .(grafu) intre cele mai de frunte familii aristocratice. S’ar parea totuşi, câ acesta familia inca si după confiscarea si ocuparea bunuriloru monastiresci, s’a mai tînutu de ritulu bisericei orientale, de ora-ce in Riu de mor a langa curtea boieresca a familiei Candesci se afla o biserica edificata din materia solida, pavimentata cu petra de marmora alba; in acea biserica este inmormentatu Candescu, unu stramosiu alu familiei, pe cum arata o petra cu inscriptiune in limb’a serbesca. (Va urma.) 10_____________________________________________________ linia ce’ti vine cu o pădure de baionette, cu cate I 8 focuri intr’o puşca, si daca e nevoia mare, cu tunuri si shrapnele. Ei isi puseseră numai in ; capu, se faca dreptate acolo, unde credea densii ca man’a procuroriloru si a tribunaleloru n’a potutu ajunge nici-odata, se ucidă pe câţiva grafi, baroni si plutocrati, capitalişti si speculanţi mari însoţiţi cu aceştia, si asia se dea monarchului ocasiune câ se se convingă, câ miniştrii nu’i spunu adeverat’a stare a lucruriloru din tiera; in fine se’si ia satis-factiune câtu se pote mai brutale pentru fapt’a de banditu comissa asupra publicistului Iuliu Verhovay in numele casinei domnesci. Până pe la 67a ser’a strad’a Hatvan se implii erasi de omeni; inse totu atunci se vedea postati in aceeaşi strada vreo 20 panduri călări si vreo 100 de sergenţi pedestrii. Dintr’odata s’au inchisu tote boitele si cafenelele. Pe la 7 ore politi’a nu mai potea resiste la aruncăturile de pietrii; strad’a intriga si cele laturali inghesuite de lume, ferestrile si falinarele reparate in acea di, fusera sparte erasi. „Se traiesca Verhovay! Trăiască Kossutli! Spen-diurati pe bandiţii in fracu!“ urlau din diverse parti. Preste puţine minute apparu 2 companii in marsiu de asaltu, batendu tob’a si sunandu trompett’a de alarmu. Insusi generalu-comandantele br. Edelsheim Gyulai insoţitu de alţi 4 generali, anume Gammel, Rheinlânder, Kaes, Krautwald, si de mai mulţi oficiari superiori, comandâ infigerea baionettei si provocâ pe rescolati a se departâ. Respunsulu fu răcnetele asurditdrie si pldia de pietrii însoţita de alte strigaturi : Josu cu politi’a, josu cu militi’a! Una compania ataca la carne, poporulu o ia la fuga. Pe atunci inse ajungendu regimentulu „Sclimerlinga intregu pe scena, ocupase mai multe positiuni alese forte bine pe diverse strade si piatie, venise si puţina calarime. In strad’a ungurdsca poporulu readunatu desvoltâ re-sistentia turbata cu petrii, mai virtosu asupra cala-retiloru pe cari’i si respinse; aceştia s’au reculesu iute si aruncandu-se cu săbiile asupra gloteloru, au taiatu pe care cum l’au ajunsu, era pe alţii ’iau calcatu cu caii, era la unu venatoriu boierescu ii despicară capulu. Pe la 8V2 ore poporulu era se concentrâ pe calea Kerepes. Aici apoi se audira mai antaiu puscaturi, in urm’a carora remasera morţi juristulu evreu Schwarz si unu fiacaru (birjariu), anume Hajnal, inpuscatu pre candu gonia caii in fuga. Totu camu pe atunci doi sergenţi au fostu răniţi de morte. In alte strade pe unde se mai adunase poporu, se inpartira susu numiţii 4 generali si luara dispositiunile necessarie; preste totu inse numai baionett’a jocâ rol’a principale, si după tote raporturile venite nu se afla se se fia comandaţii focu cu glontie, decâtu numai la unu singuru locu, din partea unui plutonii de vreo 15 soldaţi, unde unii din poporu trasera cu revolvere. La teatrulu „ poporului “ (Volkstlieater, nepszinhâz) s’au mai intemplatu trei descărcaturi de revolveru. Preste totu semena forte, câ comandanţii ostasimei de linia s’au portatu cu multa prudentia si crutiare, câ până unde se pote, sânge se nu verse, morte multa de omu se nu se faca, si ni se pare câ cliiaru si baionett’a fu aplicata numai câ se inpinga si se risipesca pe glote din strade; era manoper’a cea mai eficace erâ, câ trupele includea stradele in masse compacte, câ se nu mai pota trece nimeni. Sergenţii si pandurii insultaţi, batuti cu pietrii de câtra poporu, au fostu si ei multu mai brutali, batendu, intiepandu si despicandu capete de omeni. Arestări s’au facutu abia 52 in acea nopte, din causa câ poporulu smulgea pe cei mai mulţi escedenti din manile sergentiloru si’i amestecâ p’intre glote. După miediulu noptiei liniştea s’a restauratu abia si trupele s’au retrasu in casarme, remanendu pe strade mai multu numai patrolele duplicate câ in timpi anormali, cum si pichete de câte doi trei cavalerişti. Cea mai agera paza a fostu in acea nopte inpregiurulu fabricei de gazu aeri-formu, cu care este iluminata capital’a, din causa câ se lăţise tare faim’a, câ revoltantii voiescu se o ruinedie, se remana tote stradele intru întunecime asia cum le conveniâ loru; de aceea au si spartu in câteva strade tote falinariele si au stinsu gazulu. De altumentrea garnison’a intrega a stătu tota noptea consignata sub arme, si fiindu-câ aceea este abia de 6000, se comandase si cavaleri’a de pre la sate. In ser’a din 15 lanuariu erasi s’au mai ve-diutu câteva strade ocupate de poporu, strigandu totu refrenele vechi, intonandu cântece revolutio-narie si spargendu câteva falinarie; acum inse politi’a pedestra si calare avii mai multu tînuta de observatoria, câ si puţin’a miliţia comandata in ajutoriulu ei, si Jasia spre miediulu noptiei capi- OBSERVATORIULU._______________ tal’a se linişti, după cinci nopţi petrecute in frica si terrore. Acesta fii deci esplosiunea materiiloru combustibili acumulate in cei 13 ani nu numai in capitala, ci in tier’a intrega, ceea ce se pote cunosce si din condolentiele telegrafice, care vinu cu miile, câ si din nuinerosele deputatiuni ce alerga la Verhovay in modu demonstrativii, voindu cu acesta se ’si manifeste amaratiuuea sufletului si drept’a mania asupra sistemei actuale. Albumu Anacedo-romanu. La apelulu sincerii de înfrăţire, ce Societatea Macedo-Romana trimetea, in diu’a inaugurarei ei, tuturoru po-poraloru conlocuitore cu Romanii de peste Balcani, a respunsu man’a de ucigasiu. Ne place a crede, câ la Aten’a, la Constantinopolu, indignatiunea a fostu aceeaşi câ si la Bucuresci, si câ criminalii isi voru primi pedeps’a dela autoritatile turcesci, după staruintiele ambassadei romane. In fapt’a nedemna, criminala, a unoru fanatici, noi vedemu unu nou indejnnu, câ neincetatu si neador-mitu se lucreze fia-cine la luminarea, la cultur’a popo-raloru: Scole, scole si era scole. Pentru a da celoru doue milione de fraţi, locuitori dincolo de Dunăre, scole din ce in ce mai numerose, societatea de cultura Macedo-Romana are nevoia de fonduri. Comitetulu ei nu va negligiâ nici unulu din mijlocele proprii a mari tinantiele societatiei. Din acestu punctu de vedere, comitetulu a crediutu utilu se publice o lucrare in form’a publicatiunii Paris-Murcie, din ve-nitulu vendieri careia se se deschidia imediatu scole cerute cu multa staruintia de mai multe comune, curatu romanesci, de peste munţii Balcani. Primindu acesta insarcinare, am comptatu, nu pe propriele mele poteri, ci pe incercatulu patriotismu alu scriitoriloru si artistiloru nostrii. Am cutediatu deci, se me adressezu câtre toti barbatii insemnati ce avemu in tote direcţiunile activi-tatii spiritului cu apelulu urmatoriu: „ Domnulew „Cunosceti scopulu ce urmaresce societatea de cultura Macedo-Romana. Pentru ajungerea lui câtu mai repede, societatea are nevoia totu pe atâta de sprijinulu morale alu tutuloru Romaniloru, câtu si de acelu materialu. Pentru a crea scole multe si neintardiate, pentru a dota bisericele romane de peste Dunăre cu cârti romane, se ceru spesse, pe cari societatea nu le pote ridica cu venitulu ce primesce dela membrii sei.“ „Pentru a cresce asia dara financiele societatiei Macedo-Romane, comitetulu ei a crediutu utilu se incerce intre Romani ceea ce, cu atâta succesu a realisatu bine-facerea in Paris. In favorea unoru districte spaniole înecate de inundatiune, press’a francesa a publicatu albuinu Paris-Murcie. Ore, noi Romanii cari amu luatu mii de eseniplare din Paris-Murcie, nu vomu ridica dieci de mii de esemplarie din unu albumu Macedo-Romanu care s’ar publica, cu celu mai josu pretiu, in favorea fonduriloru unei societăţi care voiesce se salve din inundarea mai teribila a desnationalisarei, pe unu poporu de aprope doue milione de fraţi ?“ „Convinsu câ da, comitetulu societatiei a decisu publicarea immediata a unui asemenea albumu si, deci, are onore a ve rogâ se veniţi in ajutoriulu publicatiunei lui cu o mica lucrare originala, fia in prosa fia in versuri, inse inedita si subsemnata de d-vostra.“ „Ne’ndoindune de primirea rugamintei nostre, ve asiguramu de distins’a nostra consideratiune." *) Acestu apelu a fostu transmisu prin posta. Temendu-me inse, câ nu cumva apelulu meu se nu ajunga la tote personele carora a fostu adressatu, viu prin organulu pressei — „rogu pe tote diariele se reproducă acesta scrisore de interessu romanescu" — si rogu din nou pe toti scriitorii si artiştii noştri si pe iluştri noştri barbati de stătu, câ se nu se ingreueze de a ne tramite, fia mici lucrări originale, fia scurte autografe, pentru a constitui albumulu Macedo-Romanu. Totu deodata, rogamu pe toti librarii din tiera si din tote provinciile locuite de Romani, & deschidia de pe acum, liste de subscriptiuni pe pretiulu de 2 lei chartia ordinara si de 5 si 10 lei editiunile de luxu. E de prisosu se adaogemu, câ speramu a avea colaborarea si a mai multoru ilustratiuni din Franci’a, Spani’a, Portugali’a etc. Albumulu pe langa acesta va avea ilustratiuni însemnate relative la Macedoni’a, la tipulu si costumurile atâtu de frumose ale Romaniloru din acea parte. Terminandu, ne adressamu din nou la tota press’a romana fâra distinctiune de cobre, si, declarandu-ne gafa a primi cu recunoscintia, tote consiliele ce ar crede utilu se ne dea pentru isbutirea publicatiunei albumului Macedo-Romanu, punemu lucrarea sub pro-tectiunea ei eficace si patriotica. Membru comitetului Macedo-Romanu. V. A. Urechia. Romani'a. — Bucuresci, 5/17 lanuariu. Precum in alte staturi constituţionali, asia si in capital’a României viati’a parlamentaria in decursulu serbatori-loru a pausatu, deputaţi si senatori se afla pe la casele loru; cu atâtu mai multa mişcare se vede *) NB. A se adressâ lucrările de publicatu in albumulu Macedo-Romanu, câtra d-lu V. A. Urechia, la Bucuresci, pana la 24 lanuariu 1880. in viati’a sociala. Mulţime de datine vechi străvechi din serbatorile Crăciunului se mai conserva până in dio’a de astadi mai in tote classele poporului, si civilisatiunea moderna cu spoielile sale nu le pote şterge urmele asia usioru, precum se in-templa in alte ramuri ale vietiei naţionale. Dara pe langa serbatori, spiritele se mai punu in mişcare atâtu iu capitala câtu si in alte orasie a le tierei prin faptele milei si indurarei câtra miile de familii remase in lipsa mare, atâtu in urmarea secerisiului reu din câteva districte, câtu si pentru tirani’a ernei acesteia, care este mai totu asia de aspra la sîe-suri câ si la munţi. Mai alesu din initiativ’a cur-tiei si a catoruva dame din societatea superiora si din classea artisteloru, concertele si representatiunile de bine-facere urmedia unele după altele, si ceea ce incepuse dn. Jonescu in teatrulu seu „ Dacia“, s’a continuatu in teatrulu celu mare. Daca amu stâ se descriemu succesele si resultatele toturoru productiuniloru cu scopu de bine-facere, atâtu pentru saracimea de aici, câtu si pentru cea din Transilvania păgubită prin esirea apeloru, amu avea se scriemu unu volumu. La balulu dela p a 1 a t u tînutu după vechiulu usu in dio’a de anulu nou, au fostu invitate preste 1700 de persone, nu numai din classea superiore a societatiei, ci si din celelalte, comerciulu, profes-sorimea, burgesi’a au fostu representate bine. Din sfer’a politica mai ocupa pe lumea nostra inca numai cestiunea pendenta a recunoscerei indepen-dentiei din partea Angliei, Fran. si Germaniei, ea inse ’si perde pe fia-care di din agerimea ei; prea firesce, câ-ci acelea trei poteri nu mai au nici macara unu pretestu usioru a nu îndeplini decisiunea congressului dela Berlinu relative la recunoscerea României, era pentru reservatiuni mentali iesuitice, de planuri, reservate, jascunse, misteriose. de arriere pensee mai au timpu de ajunsu până la judecat’a cea de apoi. Inblandirea aceloru trei poteri câtra Romani’a se pote asteptâ in momentele de faţia cu atâtu mai multu, câ in cestiunea Arab-Tabiei representantii loru au votatu in favorea României. Se di ce, câ Germani’a amana recunoscerea numai până la in-chiaierea contractului pentru rescumpararea definitiva a calibru ferate; noi inse nu vedemu nici o legătură firesca intre acestea doue cestiuni. Lumea întreba, câ ce este cu partid’a politica naţionala (lucus a non lucendo), ce amerintia a se formă inpregiurulu si sub conducerea domnului Grigorie Michailu Sturdza, fiiu mai mare alu lui Michailu Sturdza vodă. fostu domnu alu Moldovei dela 1834 până la 1849. Se nu dora capulu pe nimeni de acesta secătură politica. Cu tote acestea la alta ocasiune avemu se ne ocupamu si noi de ea câ de o curiositate, pe care o citesce cineva cu plăcere pentru distractiune. Mane se va serbâ Baptismulu Domnului Is. Chr. totu cu solemnitatea din alţi ani, cu parada militară, la biseric’a Zlatari si la rîu, conformu programei, cu Domnulu si cu mitropolitulu primate in frunte. Corespondente particularie ale „Observatoriului“. — Oradea mare, 11 lanuariu st. n. Membrii exactoratului convocaţi in sessiune regulata de câtra Preas. domnulu episcopu diecesanu Michailu Pavelu, isi terminară pentru asta-data lucrările loru, adeca revi-siunea compturiloru dela tote fondurile si fundatiunile diecesane. Se crede câ starea actuale a fonduriloru se va publică câtu mai curendu, pentru câ se ajunga la cunoscinti’a deplina a toturoru membriloru acestei die-cese, clerici si mireni, câ-ci a venitu timpulu, câ se le mai pese si mireniloru cărturari de religiunea si biseric’a loru naţionale, sau incai se se scia curatu, care se mai tîne si care nu, de ritulu nostru. Precum s’a vediutu din computuri, starea materiale a gimnasiului dela Beiusiu va fi ameliorata. In loculu nou numitului canonicu V u 1 c a n u, părinte alu redactorului „Familiei", la parocbi’a Let’a-mare merge dn. Petru Mihutiu, pana acum directoru alu gimnasiului de Beiusiu, era directoru se face cunoscu-tulu scriitoriu dn. Iustinu Popfiu. La catedra de limb’a si literatur’a romana din archigimnasiulu (liceulu) dela Oradea se crede câ va veni dn. professoru Iuliu Papfalvai, unulu din professorii cei mai laboriosi dela Beiusiu, care înainte cu câţiva ani mai funcţionase aici câ pofessoru de preparandia (pedagogia, scola normala de pedagogia). Ern’a este si pe la noi aspra destulu; avemu geru dela 12 până la 16 graduri Reaumur. — Barladu, 2 Ian. 1880. Domniei sale domnului redactoru alu diariului „Observatori ulu“. Pentru infortunatii inundaţi romani, fraţi ai nostrii din Transilvani’a, adunandu-se o suma de siese sute franci ca ofranda sincera din partea onorabililoru mei concetatieni Barladeni, — subsemnatulu are onorea, dle Redactoru, a ve inaintâ pe de o parte acesta suma de siese sute franci, iu bilete ipotecarie — romane, in-preuna cu list’a detailiata a generosiloru domni oferitori, cu rugăminte se binevoiţi a transmite citat’a suma onorabilului comitetu centralu din Sibiiu spre a o utilisâ in scopulu amintitu, era pe de alta parte, spre a mea justificare se bine-voiti a dâ publicităţii prin stiinabilulu diariu ce redactaţi generoseloru nume si a sumeloru are-tate si specificate in list’a anexata.*) Primiţi etc. Stroe Belloescu, professoru. Raportu generalii despre activitatea „Reuniunei romane de cantari“ din Sibiiu si a comitetului ei, dela infiintiare in 16 Novem. 1878 păna la sfersitulu anului 1879. (Cetitu in adunarea generala din 3 Ianuariu st. n. 1880.) Onorata adunare generala! Coinitetulu provisoriu, conformandu-se dispositiuniloru statutare din §. 8 al. 6, vine a presentâ onoratei adunari generale urmatoriulu raportu despre activitatea sa si a reuniunei in restim-pulu dela 16 Novembre 1878 până la sfersitulu anului 1879. Instituita in modu provisoriu in 16 Novembre 1878, „Reuniunea romana de cantari" a alesu in adunarea sa generala din acelasiu datu unu comitetu de 8 membri, concrediendu-i conducerea afaceriloru sale până la constituirea definitiva. Acestu comitetu in frunte cu presiedintele reuniunei Dr. Aurelu Brote, s’a nizuitu pe câtu i-a ertatu greutăţile inceputului, a corespunde in cea mai buna consciintia chiemarei sale si increderei puse in densulu. In câtu acesta i-a succesu d-vostra sunteti competenţi a judeca, era pentru viitoriu veţi dâ directivele necessarie in acele afaceri, in cari comitetulu vi se va parea a nu fi purcesu conformu intentiuniloru d-vostra. Urmandu insarciuarei primite dela adunarea de constituire provisoria, coinitetulu a inaintatu statutele reuniunei la locurile competente spre aprobare. Din caus’a unoru emendari reclamate de In. ministeriu reg. ung. de interne si sancţionate prin votulu adunarei generale estraordinare din 3 Februarie a. tr., aprobarea statuteloru s’a intardiatu asia, in câtu abia ip 17 pârtie sub Nr. 11938/1879 s’au retrimisu comitetului, prove-diute cu clausal’a de intarire a locuriloru competente. Dela acestu datu dar’ se pote privi „Reuniunea romana de cantari" câ constituita după tote formele legale. — Si până la acestu terminu inse, reuniunea cu previa incunosciintiare a autoritatiloru politienesci locale, si-a urmaritu problem’a sa de a cultiva music’a vocala, tînendu de 2 ori pe septemana probele de cantari sub conducerea dlui dirigentu de clioru C. Frubling, angajatu spre acestu scopu. Probele au continuatu a se tine de atunci in-coci regulatu, esceptionandu lunile de vara Julie si Augustu, cari s’au facutu timpu de ferii si pentru reuniune. Zelului membriloru activi, cari cu esactitate esemplara au cercetatu orele de proba, este a se multiami daca, chiaru inca inainte de aprobarea statuteloru in 9 Februarie a. tr. s’a potutu arangiâ primulu concertu ordinaru alu reuniunei. In 30 Octobre a urmatu apoi alu douilea, in conformitate cu disposi-tiile statuteloru aprobate. Afara de aceste productiuni ordinare, jun’a reuniune a mai arangiatu si o produc-tiune estraordinara in 24 Martie, cu tacse de intrare pentru toti membrii, si a participatu la concertulu filantropicu arangiatu de „Reuniunea germana de cantari" din locu, in favorulu Seghedinuluinenorocitu prin esundarile Tissei. Daca productiunile ordinare si cea estraordinare, arangiate pentru membri, a escitatu fatia de reuniunea nostra celu mai viu interessu la publi-culu romanu, participarea la concertulu filantropicu i-a castigatu cele mai legitime simpathii si la publiculu neromanu din acesta cetate. In productiunile musicale ale reuniunei comitetulu a purtatu grije a se esecutâ, atâtu piese de musica naţionala, câtu si de musica classica; cele d’antaiu din motivulu câ, prin esecutarea loru se se cultive simtiulu nationalu si se se prepare terenulu pentru o desvoltare mai inbucuratdre a musicei naţionale in viitoriu, cele din urma din motivulu câ, prin ele se pote culţivâ mai cu succesu gustulu adeveratu esteticu, indispensabilu chiaru pentru cultivarea musicei naţionale. Intre piesele musicale naţionale esecutate, fâra indoiela ocupa loculu primu baiad’a „Verfulu cu doru," pre care comitetulu o a dobenditu de-adreptulu dela composi-toru Z. Lubicz asia, câ reuniunea nostra a fostu cea d’antaiu care a esecutatu in publicu acesta piesa interesanta in patri’a nostra. Trecendu la afacerile curatu administrative, comitetulu pentru a face tuturoru membriloru cunoscute dispositiile statuteloru a ingrijitu de tipărirea loru in tipografi’a arcliidiecesana si le a distribuitu intre membrii reuniunei; mai departe pentru câ esistentia reuniunei se fia asigurata si din punctu de vedere materialu, elu in coutielegere cu membrii activi ai ei, a stabilitu in-data la inceputu cotisatiuni anuale, si anumitu pentru membrii activi cu 3 fl. 20 cr. si pentru cei ajutători cu 4 fi., cotisatiuni, cari, cu puţine esceptii, au si in-cursu regulatu in rate trilunare la cass’a reuniunei. Comitetulu a recunoscutu si recunosce câ, pentru inpre-j urări le nostre cotisatiunile amintite sunt cam mari; greutăţile inceputului inse le-a reclamatu asia, precum sunt ficsate, câ-ci altcum ar fi fostu pusa sub intrebare chiaru esistenti’a reuniunei abia constituite. Cu plăcere se constata, câ zelosulu publicu romanu recunoscendu marea însemnătate ce au reuniunile preste totu si a nostra in specialii, pentru desvoltarea vietiei sociale si pentru cultivarea gustului, nu a pregetatu a oferi cu cea mai mare bunavointia sprijinulu seu materialu pentru susţinerea reuniunei. Asia din partea venerabilului *) Acesta suma s’a transpusu din partea nostra inpreuna cu list’a originale, domnului cassariu alu comitetului in siedinti’a din 5/17 lan. a. c. _________OBSERVATORI ULU. consistoriu arcbidiecesanu, resp. a directiunei Se-minariului Andreianu, apoi din partea actionariloru institutului de creditu „Albin’a," reuniunea nostra s’a vediutu in decursulu anului trecutu intimpinata cu deosebita buna-vointia, punendu celu d’antaiu gratis la dis-positie pentru probele de septemana o localitate acomodată in numitulu seminariu, era cea din urma confe-rindu-i in adunarea generala de dto. 28 Martie a. tr. unu ajutoriu de un’a suta fio re ni v. a. Afara de aceste d-sior’a Sabin’a Brote a oferitu gratuitu cla-virulu seu pentru acompaniamentulu dela concertulu estra-ordinariu; d-n’a Maria Cosma a daruitu o lampa, d-n’a Maria Rosc’a o coperta cusuta de pansa pentru piano, d. J. G. B ari tiu doue sfeşnice in folo-sulu reuniunei. In sinulu comitetului s’a facutu in decursulu anului o schimbare, reclamata de inprejurari, si anume in loculu dlui D. Corn si a, repasitu din cause grave familiare dela funcţiunea sa de secretariu, s’a substituitu menibrulu comitetului Dr. D. P. Bare ia nu. Trecendu la membri se constata, câ numerulu de 66 membri activi dela infiintiare s'a sporitu in decursulu anului până la 83. Din ei inse au repasitu 8 inşi intrandu câ membri ajutători, 12 inşi au repasitu cu totulu si 1 donma Constantia Comsia, a fostu răpită reuniunei prin morte; remanu dar’ cu finea anului 1879 membri activi 62. Membri ajutători s’au inscrisu in decursulu anului 78, din aceştia au repasitu 11 inşi, remanendu cu finea anului 67. Veniturile ordinarie ale reuniunei au fostu: Dintaeselede membri pentru alu IV-lea cuartalu din 1878 si din cele 4 cuar- tale din anulu 1879 495 fl. 50 cr. Dela produetiunea estraordinara . . 86 n — „ „ ordinara .... 12 — Cotisatiuni anticipate pro 1880 . . . 8 n — Venitulu estraordinariu din donatiunea dela institululu „Albin’a" dinpreuna cu interessele 104 fl. 60 cr. Sum’a . . 706 fl. 10 cr. Cheltuelile au fostu: Dirigentulu de clioru 227 fl. — cr. Spesse de cancelaria 20 rt 26 r> Musicalii 4 30 Chartie de note 17 65 Copiarea noteloru 30 rt 83 n Economatulu 23 18 Spessele productiuniloru 111 TJ — Remuneratiuni servitoriloru .... 18 14 Spesse estraordinarie Chiri’a pentru piano 14 n 39 V 38 n 66 n Suina . . 505 fl. 41 cr. Subtragendu-se cheltuelile din venituri, resulta pentru anulu 1880 in favorulu reuniunei unu restu de.........................................200 ti. 69 cr. Archivulu reuniunei coprinde până acum, decopiate in esemplare de ajunsu pentru cele 4 voci : Piesse musicale........................20 Esemplare din statutele reuniunei. 300 Esemplare din tecstulu baladei „Verfulu cu doru.“......................................68 De inventariulu reuniunei se mai Unu o stampilie, o lampa mare cu doue bratie, o lampa mica, o coperta pentru piano si 2 sfeşnice, la-olalta in valore de 12 fi. 89 cr. v. a. Aceste sunt in reasumatu datele ce comitetulu are onorulu a presentâ Onoratei adunari generale. Func-tionandu in modu provisoriu si neavendu preliminatu unu bugetu pro 1879, de asemenea lipsindu-i si in alte privintie indegetari pentru conducerea societăţii, celu puţinu in jumetatea d’antaiu a anului, pana la aprobarea statuteloru, elu a facutu ceea ce a aflatu de bine pentru înaintarea scopului reuniunei. Dreptu aceea comitetulu isi ia voia a rogâ pre onorat’a adunare generale : 1) A aduce inainte de tote tributulu de pietate umbrei repaosatei si fostei zelose membre a reuniunei d-nei Constantia Comsia; 2) A dâ comitetului provisoriu absolutoriulu pentru activitatea sa din anulu trecutu; 3) A fiesâ bugetulu pentru a. 1880 pe bas’a proiectului, ce comitetulu are onorulu a presentâ. Cu acestea comitetulu provisoriu privindu-si mis-siunea sa de incheiata, multiamesce onor. adunari generale pentru increderea cu care a fostu onoratu si pune inandatulu seu erasi la dispositfa onoratei adunari generale. Din siedinti’a comitetului ttnuta in Sibiiu in 30 Decembre 1879. Comitetulu. Sciri diverse. — (Ordinu de di.) Cu oeasiunea noului anu 1880 M. S. II. Domnitoriulu României a datu urma-toriulu ordinu de di pe armata : Ostasi, „Anulu ce a incetatu Mi-a probatu, odata mai multu, câ sunteti pătrunşi de nobil’a missiune ce ve este incredintiata si câ, prin disciplina si silintiele vostre, ati meritatu multiamirea Mea si increderea tierei." „Continuaţi pe acesta cale, faceti-ve datori’a cu devotamentu si abnegatiune, desvoltati neconteniţii virtuţile militare, care trebuie se fia podob’a vostra, si poteti fi siguri astfeliu de dragostea Mea, de recunos-cinti’a patriei, care va privi in voi scutulu ei poternicu." „Ve uresu anu bunu si fericitu." Datu in Bucuresci, la 1 Ianuariu 1880. Caro lu. ____________________________ _ _ ______________________11 — (List’a Nr. 1) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnatu in folosulu inundatiloru.*) 1. Paul Dunc’a, consil. gub., in Sibiiu 10 fl.; 2. Con-stantinu Papfalvi, canonicu in Blasiu 15 fl.; 3. Manuilu Ungureanu, advocatu in Timisior’a 5 fl.; 4. Visarionu Romanu, directoru in Sibiiu 5 fl.; 5. Petru Chirilescu, protopopu, câ resultatu alu unei colecte intre romanii din Ketegyhâz 10 fl.; 6. Dela redactiunea „Observato-riului" trimişi prin D. Stroie Belloeescu, professoru in Bârladu (Romani’a) câ resultatu alu unei collecte in numit’a urbe, contribuindu in lei noi : DD. Constantinii Banlosiu, militam in demisie 12.—, St. St. Dobroriciu proprietariu 40. -, Stefanu Neagoe professoru 30.—, Ioanu Popescu professoru 20. — , N. Borcanescu prof. 10.—, N. Pana, professoru 10.—, V. Lapedatu, prof. 20.—, P, Chenciu, prof. 10.—, P. Drouhetu, professoru 4.—, I. Galinu, professoru 5. — , U. Gatiulescu, prof. 4.—, D. Montani prof. 10.—, A. llancu prof. 2. -, D. Mateescu prof. 10.—, I. F6tu proprietariu 60.—, C. I. Mulescu proprietariu 20.—, Lascaru Costinu proprietariu 20.60, Lupu Costache proprietariu 11.75, I. Jamandi proprietaru 6.—, D. Cerchez proprietaru 11.10, I. Tuduri proprietaru 20.60, Z. Vilicoviciu proprietaru 10.—, P. Armasiu advocatu 30. — , I. Codrescu advocatu 20.—, C. Simonescu presidentu la tribunalu 3.70, X. Y. 10.—, Cost. Codrescu doetoru in medicina 10.—, M. Brettner farmacistu 40.—, N. Nicorescu deputatu 10.—, E. Bruckner, farmacistu 20.—, P. Goiu proprietaru 10. — , N. Casianu diaconu 2. — , A. Gerianu proprietaru 2.-. 1. Theodori comerciantu 4.—, G. M. Barbu comerciantu 2. — , A. Sutiu proprietaru 10. — , I. Vasiliu professoru 7.40, N. Costeseu capitanu 3.70, Stroe Belloescu prof. 69.15, totalulu 600 lei noui â 45 cr. = 270 fl. — Totalu v. a. 315 fl. Sibiiu, 19 Ianuariu 1880. Comitetulu centralu pentru a j u t o-rarea inundaţilor u. — (Pentru inundaţii din Transilvanl’a.) D-nii amploiaţi telegrafo-postali, misîcati de simtimente de compătimire iu fati’â nefericiriloru de care au fostu încercaţi fraţii noştri de peste Carpati, au deschisu o lista de subtscriptium in folosulu lom si au adunatu 82 lei 5 bani. Asia cetimu in „ Romanu lu" la acarui redactiune se aflâ până acuma sum’a de 1334 lei 15 bani, adunata in folosulu celoiu nefericiţi prin inundatiune. La redactiunea „Alegatoriului" s’au adunatu spre acelasiu scopu până acuma, sum’a de 869 lei 30 bani. — (Unu meteorii.) In 12 1. c. sau potutu vedea pe ceriu in Aradu si giuru, unu globii luminoşii, care crescendu se schimba intr’o asia-numita curte luminosa, despre care poporulu afirmă, câ este o porta deschisa a ceriului. Acesta aparitiune nu durâ decâtu numai câteva minute si n’a fostu altceva, decâtu unulu din acele multe meteore, care cadu de ordinariu in fiacare anu pe tempulu acesta. — (Unu c ui b u d e vi p ere.) Precum i se scrie din Dev’a diariului „Kelet" in un’a din primele dile ale anului acestui’a, nisce lucratori petrari au datu preste unu cuibu, in care se aflau 60 -80 de vipere (vipera ammodytes) amorţite. Viperele erau bine des-voltate si unele din ele aveau o lungime de 70 centi-metre. Acestu casu este memorabilii nu numai pentru marele numeru alu vipereloru aflate, câtu mai virtosu pentru câ pana acuma se credea, câ aceşti sierpi veninoşi se afla. numai pe la Mehadi’a. — (Vinuri unguresci confiscate in El-veti’a.) Diariulu „Zuricher Zeitung" relatedia urrna-torele: „In gar’a din Bern s’au confiscaţii noue vase cu vinu rosiu ungurescu, aprope la 6000 litre, care erâ coloratu cu fucsina si cu o alta materia de colore vîneta. Acestu vinu falsificaţii venea dela unu anume Max Neugebauer din Promontor. Totu la acea gara s’au confiscatu si doue vase cu vinu falsificatu, care au fostu cumperate de câtra unu comerciantu elvetianu la fati’a locului in Ungari’a. — (Emigranţii din Europ’a.) In anulu 1879 au sositu la New-York 156.000 de emigranţi din Europ’a. Numai in anulu 1872 cifr'a emigrantiloru au fostu mai mare câ aceea din anulu 1879. Atunci adeca au sositu in portulu dela New-York 293.581 persone. Intre cei emigraţi elementulu germanu este celu mai preponderantu. Asia au emigratu 24.218 germani, 16.658 irlandesi, 14.213 englesi, 9947 svedesi, 4300 sco-tiani, 4188 norvegiani, 3708 elvetiani, 1866 valisi, 1664 francesi si 2138 russi. Bogati’a naţionala americana s’au inmultitu prin *) Cuietarile sumeloru trimise la acestu comitetu voru urmă prin publicare in diariele de aici „Observa-toriulu" si „Telegrafulu romanu". La cerere inse sumele se voru cuitâ si separat u. 12 emigratiunea a 156.000 persone cu 22,260.000 dolari, de orece partea cea mai mare a celoru emigraţi din Europ’a apartienu classeloru mai avute ale societăţii. — (In porta n tu pentru dame.) De câteva dile a sositu aicea la Sibiiu d-n’a A. Weigel, care dâ lectiuni in câteva ore in arfa de a scrobi si a calcă rufele după o metoda a densei particulara, pe care o au practicatu si introdusu in Germani’a, Austri’a si Oland’a. Onorariulu este 1 fl. 50 cr. v. a. Damele ce voru a luă lectiuni, sunt rogate a aduce cu sine câteva bucăţi de rufe spalate, dar’ nescrobite. D-n’a Weigel, care se afla in hotelulu Neuriehrer, eamer’a Nr. 7 este aplecata a dâ lectiuni si pe la case private si la institute, precum si prin corespondentia pentru unu honorariu de 1 fl. v. a. Bibliografia. — Calendariu pe anulu bisectu 1880, redigeatu de d. M i r o n u M. C a 1 i n e s c u, secretariulu „Societăţii pentru cultur’a si literatur’a romana in Bu-covin’a.“ Anulu alu VII. Cernăuţi. Editur’a Societăţii. Pretiulu 60 cr. v. a. Acestu calendariu, care au ajunsu a fi singurulu semnu de viatia si isolatulu representante alu literaturei romanesci din frumos’a Bucovin’a, pre langa materi’a calendaristica este de urmatoriulu coprinsu: Cronolo-gi’a. Genealogi’a dinastiei imperatesci. Mitropoliele orto docse - orientale din Austro-Ungari’a. Siematis-mu'u clerului din B u c o v i n ’a. Mesurile si pondu-rile cele noua. Tarifa timbrului, a poştei si a telegrafului. Bîlciurile. — Almanachulu acestui calendariu coprinde: 24 Prier 1879 seu Iubileulu căsătoriei de 25 ani alu Maiestatiloru Loru imperiale din Austri’a. — Steau’a Austriei, poesie. — Ursit’a Sorelui, poesie de Ionu Bumbacu. — Florint’a II continuare din anulu trecutu, poesie de Ionu Bumbacu. — Cosasiulu, poesie de Const. Morariu. — Gratularea eleviloru, poesie de Ionu Bumbacu. — Pastoriulu din Carpati, poesie de Ionu Bumbacu. — Stefanu Vodă si Tatarii, traditiune poporala de S. Fl. Marianu. — Principii din p e d a g o g i ’a generala de Dr. Ilar io nu Puscariu protosincelu archiepiscopescu si asessoru consistorialu. Sibiiu 1880. Unu frumosu volumu 8° pe 144 pagine. Pretiulu: 1 fl. v. a. Jume-tate din venitu este destinatu pentru reuniunile invetia-toresci din metropoli’a romana gr.-or. a Ungariei si Transilvaniei. Din partene recomandamu celoru chiemati cu tota caldur’a acestu opu, din care o parte insemnata a materialului coprinsu in elu au fostu publicatu că tractate singuratice in ,,Foisi6r’a Telegrafului romanuu din anii 1876 si 1877. Prin acestu opu alu cunoscutu-tului autoru de specialitate, literatur’a nostra pedagogica a mai primitu o inavutire considerabila si de unu inte-resu actualu. Dela Bucuresci amu primitu: — Anuari u 1 u statisticu alu orasiului Bucuresci. Anulu I 1879 si — Darea de seni a asupra administraţi u-nei comunale a orasiului Bucuresci pentru timpulu dela 1 Sept. 1878 până la 1 Sept. 1879 citita consiliului comunalu la deschiderea sessiunei ordinare a a. 1879 de catra primariulu capitalei D. Cariagdi. Bucuresci 1879. — Bibliografi’a romana, buletinu mensualu alu librăriei generale din Romani’a si alu librăriei romane din strainetate. Anulu I, Nr. 12. Decembre. — Biseric’a si scol’a, foia bisericesca, scolastica, literaria si economica ese odata pe septamana la Aradu sub redactiunea d. Augustinu Ham se a. Acestu diariu, care este totuodata organulu oficiosu alu episcopiei din Aradu cu 1 Ian. a. c. a intratu in alu IV anu alu esistentiei sale. Nr. I coprinde pre langa unu interesantu circulariu alu episcopului Aradului Ilu-stritatea sa Ioan u Maţi anu următorii articoli: Salute prin educatiune! de Dr. Lazaru Petroviciu. — Arfa de viatia, după Smiles — Diverse si Concurse. Pretiulu de abonamentu este: Pentru Austro-Ungari’a 5 fl. v. a. pe anu, si 2 fl. 50 cr. pe juinetate de anu. Pentru Romani’a si strainetate 7 fl. v. a. pe anu, si 3 fl. 50 cr. pe jumetate de anu. Contractnla Sociala. De J. J. Rousseau. Capitolulu VIII. Despre religiunea civila. (Urmare.) In fine Români intindiendu’si cu domni’a loru si cultulu si Dieii loru si adoptandu adesea ei inşi si Dieii celoru invinsi, acordandu atâtu unoru câtu si celorulalti dreptulu de cetatienia, poporale acestui imperiu vastu se aflara pe nesimţite avendu o mulţime de Diei si de culte, care isi semanau mai in totu loculu si astfeliu se intemplâ, câ paga-nismulu se nu fia in fine in intrega lume cunoscutu, decktu câ o singura si aceeaşi religiune. Intre astfeliu de inpregiurari veni Isusu pentru câ se infiintiese unu imperiu spiritualu pe pamentu, care separandu sistemulu teologicu de sistemulu politicu, făcu câ Statulu se isi pierdia unitatea si născu divisiunile interne, care nu au incetatu niciodată a nelinisci poporale creştine. Pentru câ nou’a idea a unui imperiu de alta lume nu potea fi co- _____OBSERVATORI ULU. ________________________ prinsa nici-odata de mintea paganiloru, ei considerau in totudeauna pe creştini câ adeverati rebeli, cari subt masc’a unei supuneri ipocrite nu aşteptau alta, decktu momentulu in care se se declare independenţi, se se faca ei domni si se usurpedie intr’unu modu abilu autoritatea pe care in slabitiunea loru se pareau ca o respectedia. Acâsta au fostu caus’a persecutariloru. Aceea de ce se temeau pagani se si intemplâ. Atunci totulu se schimba. Umiliţii creştini isi schimbară limbagiulu, si acelu pretinsu imperiu de alta lume se vediu subt unu capu visibilu, schim-banduse in despotismulu celu mai violenţii chiaru pe lumea acesta. Pentru ca inse totu mai esistâ unu principe si legi civile, din aceste doue poteri resulta unu conflictu perpetu de jurisdictiune, care facea inpos-sibile ori-ce institutiune buna in Statele creştine si nici-odata cineva nu potea fi in claru, deca are se asculte de domnulu seu, seu de preotulu seu. Mai multe popora s’au incercatu chiaru in Europ’a seu in vecinătatea ei de a conserva seu a restabili sistemulu vecliiu, dara fara resultatu, pentru ca spiritulu cristianismului infiltrase totu. Cultulu sacru totudeauna au remasu seu a sciutu se se faca independinte de suveranu si a se emancipâ de le-gatur’a necessaria cu corpulu Statului. Maomedu au avutu prevederi forte sanetose in prinvinti’a acesta. Elu au sciutu se dea base solide sistemului seu politicu si pana candu fii pastrata form’a gu-bernului seu subt califii cari ’i au urmatu, au domnitu in acelu gubernu unitate perfecta. Inse după ce Arabii au ajunsu a fi unu poporu inflori-toru, eruditu, poleitu, molesitu si lasiu, au fostu subjugaţi prin poporale barbare si atunci divisiunea intre cele doue poteri reincepîi. De si ea la mao-medani este mai puginu accentuata câ la creştini, totuşi ea esista si la ei, cu preferintia in sect’a lui Aii si esista State, precum este acela alu Persiloru, unde acea divisiune nu inceta de a se face simtita. La noi, regii Angliei s’au facutu capi ai bi-sericei si totu asemenea si Tiarii Russiei. Inse adoptandu acelu titlu ei nu au devenitu atâtu capi, catu miniştri si ei nu au castigatu prin elu poterea de a face schimbări, catu de a mantienea stătu q u o. Ei nu sunt legislatori, ci numai principii bisericei. Ori unde clerulu representa unu corpu,*) elu este domnu si legisiatore in sfer’a sa. Esistu deci si in Angli’a si in Russi’a, câ si in alte locuri doue poteri si doui suverani. (Va urmâ.) Post’a redactiunei. Respunsu la intrebarea venita dela câţiva amici si clienţi de ai dlui advocatu Dr. Ioanu Ratiu din Turd’a. Spre bucuri’a nostra comuna ve asiguramu, câ charulu si scumpulu nostru amicu dr. I. Ratiu, cunoscu-tulu anteluptatoriu in căuşele nostre naţionali si unulu din cei mai devotaţi aparatori ai causeloru poporului nostru, s’a insanetosiatu, traiesce si de 1 septemana incoce a inceputu a’si vede desfacerile cancelariei sale. Ce insemnedia acesta ? Eca ce. Amiculu nostru la intorcerea sa dela Clusiu in aj unulu Crăciunului avu nefericirea se patia ceea ce se intemplâ la mii de inşi: la staţiunea de posta Baniabicu resturnandui-se trasur’a, s’a lovitu reu in sioldulu stangu, medicii inse n’au con-statatu frântura si nici macaru scrintitura de osu, ci puru si simplu o contusiune violenta, era cur’a intre-prinsa fii atâtu de eficace, in câtu scumpulu nostru amicu ingrijitu de iubitori’a sa consortaru devotamentu estraordinariu, in 16/4 Ianuariu s’a si ridicatu din aster-nutu, câ se’si vedia de afaceri. Intr’aceea neinpacatii sei vrasmasi, carii dela 1867 incoce. se adopera a’i face tote relele possibili spre a’lu ruină, grăbiră a laţi in tote părţile faim’a falsa despre mortea lui. Scopulu satanicu eră invede-ratu: a’i instrainâ clienţii, pentru carii elu, anume in cause urbariali, fusese infestatu de câtra unele auctori-tati cu câteva processe disciplinarie, din care inse Ratiu esi preste totu invingatoriu. — Brasiovu 14 Ian. n. Totu ce s’au adaosu până acum de alţii la biografi’a lui Ioanu Maiorescu, scrisa si publicata de mine in calindariulu meu din a. 1866, reprodusa in „Transilvani’a“ din a. 1877, este parte anachronismu, parte falsificare manifesta de ade-veru, ceea ce pociu documentă cu epistolele lui Ioanu Maiorescu publicate de mine totu in Transilvani’a, cu altele mai multe, pe care le possedu in originalu si cu *) Este de observatu bine, câ acele asociatiuni ce unescu clerulu, nu sunt de asemenea cu acelea, care se afla in Franci’a, ci comunitatea biserici uneşte clerulu intr’unu corpu. Comuniunea si escomunicatiunea sunt pactulu socialu alu clerului, pactu in poterea caruia elu totudeauna va domni asupra poporaloru si asupra regi-loru. Toţi preoţii, cari au aceleaşi legi sunt cetatieni, chiaru si deca s’ar află la ambele estremitati ale lumei. Acesta inventiune este unu capu-d’opera alu politicei. La preoţii pagani nu esistâ nimicu de asemenea si ei nu formau nici-odata unu corpu clericalu. Nofa lui J. J. Rousseau. unele documente, care se potu arată in particulariu, dara inca nu se potu publică. Monumentu lui Andreiu Murasianu se va pune numai, daca comitetulu Asociatiunei transilvane si pote insasi adunarea generale va lua executarea asupr’a sa. — Processulu djla Blasiu de inainte cu 35 de aiii sa va publică nesmintitu. Cunoscemu bine caus’a in-patientiei; daca inse amu dispărea noi de pre scen’a vietiei, voru remanea alţii, si documentele sunt bine conservate. — Oradea mare 13/1. Da; inse lucruri romanesci, scose din vieti’a naţionala romanesca, in interessulu adeveratu alu natiunei romanesci, nu vei citi nici in trei sute de diarie unguresci sau nemtiesci, era despre biserica cititi in trensele sofisme, bajocuri, istori’a eclesiastica falsificata grosu, fâra cunoscintia, fâra rusîne. De va merge câ până in 1878, in 50 de ani veţi avea popi unguresci romano-catolici încă si .calvinesci. Aci nu mai incape se’si faca cineva illusiuni Nu ne miramu câ se inpune abonarea si citirea diariului politicu „Magyar Allam “, subventionatu de prelaţii r.-catholici, câ-ci aceştia sciu ce făcu si ce scopuri gonescu. Preotiloru „M. Allamtt, mireniloru „Honu, „Ellenor“, „Kozlbny"; pe acestea au, ori câ trebue se aiba câte 60—70 fl. pe anu. Depuneri de capitale pentru fructificare se primescu la institutulu subsemnatu cu 5"/o era sub conditune de a se anunciâ institutului ridicarea depunerii la 6 luni inainte cu 5 interesse. Interessele incepu cu diu’a, care urmeza după diu’a depunerii capitalului si inceta cu diu’a premergetore dilei, in care se ridica depunerea cu acelu adaosu inse, câ numai după acele capitale se dau interesse, care stau depuse la institutu celu puginu 15 dile. Cu inceperea dela 1 Ianuariu 1880 interessele se platescu fâra detragere. îia ilorinti’a deponentelui se potu stabili in diu’a depunerii capitalului si conditiuni speciali de esolvire, care se insemna apoi in libelu si in cartea depuneriloru institutului. In atare casu, restituirea depunerei urmeza după aceste modalitati speciali. Depunerile tramise prin posta pe lângă comunicarea adressei deponentelui se resolvu totu-deauna in diu’a primirei. Asemene se potu efectui prin posta anunciari si ridicare de capitale. Sibiiu, in 31 Decembre 1879. „ALBIN’A“ (113) 3—4 Institutu de creditu si de economii. i » 1 I i I I i I III iii li» ca că a £ & • iH UI 2 43 A 0 • rH + A 0 2 o ui 0 a •H +3 că A 0 q 0 o 3 43 S 0 5£ » z z © C/2 - © 3 S 5 tiic 5 60 o © 7Z *3 o C a "c *o ~ s o g rz 5 s & =3 00 -2 a cu © P* D 30 -J * cs g rj G CU'Z 0fi ^ c5 Z, C5 ® U =r = r 3 — ~ s “ - in :z « i. O “S.S 9 s < S — ^ Î2 ^ ~ ^ a co pB (t) a 0 5 © £d •0 ~ .2 © ► | x a 2* *• * ® '» "cS ■“ ® *î g, < ~Z sî2 ^ » ce - ~ ^ i b 0 £ ~ l. 5. — H 5^ v — ‘ & © 55 .2 2 u tn g^o ~.« 0) >s « — — ** ’S. a '£ > ® • * 'CD '= CC © B — _ 2 3. « rs 41 s r z * d. -c ’ s ala :isti 2 ► C ci O .z -g *g fz 3 © Ti .2 *0 ^ * > CU -Î4 ^ Z • f-H cs a s 2 [© c3 s- S ^ Z . © B VZ T © Q ^ J3 Sml Js s 2 O G O -5 -5 -5 i •9 ® 2 3 ^ b s ‘ ^ 5g" 5 •= ’ a «c s « w S ® « — X! ■N & JZ r- O B G © B »te ace acatu, 1 contra afirmat sticle â se cert iiuma * S Z a + + + + + + + + X + î i 0 o 09 •rH o fl ci u Pm v z, „ c —' (C •<- 5 .p. « « c b 2 5 5 = 2 o £ o *- cr: 8S«S 3 «frS a, 1-=: = a t — W 4- ^ B CU V «1 - s .« OJ ® Z = ^ = 5 cs tu a .2 s: 2 S 2 5 s 8*1 2 o* « n ® •O 05 C £ a S O 5 9 1 vu iSl=l s u ce ce n , - s * * s — a>z: z «tas ■ 11 I I I M l I III I I l'M 14» Editoru si redactoru responsabilu: Q1. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.