Obseivatoriulu ese de doue ori in septemarri, M.rcurea si Sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 ann intregu - 7 fl., pe 6 luni 3 ii. 50 or., duşii la casa cu 1 d. mai multu pe anu; — trimisa eu post.'n in laintrnl» monarcbioi pe 1 anu intregu 8 H., pe G luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sen 22 franci, pe G luni 5 fl- seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau elite cu 10 cr. Anulu III. Ori-ce inserate, se platescn pe serie s6u linia, cu litere nieruute garmondu, la prim'a publicare cate 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte G cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publica. Prcnumeratiunile se potu face in modulu celu mai tisioru prin n assemnatiimile poştei statului, a- KX ■ dressate de a dreptulu la Reduc tiu- nea Diariului „Observatoriulutt in Sibiiu. ///» Vi y Nr. 2. — Sibiiu, Sambat’a 5/17 Ianuariu. — 1880. Despre centralisatiune si egal’a îndreptăţire a nationalitatiloru. (Urmare si fiue.) Dbca vomu face o privire retrospectiva asupra trecutului, vomu afla, câ recunoscerea principiului egalei indreptatiri nu este nimicu altu decatu emanciparea elementului slavicu si a celui romanii de subt. supremati’a nemtiloru si a magiariloru. Pana in Martiu 1848 nemţii si magiarii au fostu in Austri’a poporale domnitore, era slavii si romanii cele servitore; aceia erau opreşsori, era aceştia cei apesati. Deca deci ei, prin proclamarea Con.sti-, t u t i u n e i din Martiu 1848 au voitu libertatea ; asia precum o afirmau, apoi voindu se fia conse-centi, ei ar fi trebuitu se renuntie la supremati’a pe care o au fostu usurpatu in modu nedreptu, in tocmai precum o au facutu marii proprietari cu dominatiunea lom asupra supusiloru loru. Nemţii o si făcură acesta in teoria indata la inceputu, de si aplicarea „er scliiopatii incetu din distantia Vnâref î magiarii inse au refusatu a o face atatu in teoria câtu si in pracsa, ceea ce precum se scie, au avutu a,Mo espjâ fbrte greu. Libertatea in generalu este numai acolo pos-sibila, unde toti membrii unei societăţi se bucura de acelasiu dreptu egalu, unde nirninea nu se nasce nici ca domnulu si nici ca sclavulu celuilaltu, ceea ce tiresce ca nu esclude, ca pentru realisarea scopuriloru sociale unii se stea in frunte, se conducă si se gubernedie, era ceilalţi se urmedie si se lase a fi conduşi, cu alte cuvinte, se asculte. In state libere si constituţionale, legile sunt deoble-gatore in modu egalu pentru toti; ceea ce este dreptu pentru unulu trebue câ se fia si pentru celalaltu, si nimenui nu i este permisii a sta mai pre susu de legile si normele de dreptu ce sunt in vigore pentru toti. Scurtu disu: Constitutiunea nu este nemicu altu, decatu aplicarea practica a acelui principiu cunoscuţii si eternu, din care isvo-rasce ori ce dreptu si tota dreptatea: A c e e a c e tu tie nu iti doresci, nu face nici altora. Ori ce prerogativa, ori ce privilegiu, ori ce vasalitate, care nu resulta pe cale firesca si necessaria din ajungerea scopuriloru statului, nu pbte fi con- siderata de altceva, decatu câ o faptica exemptiune j de dreptu, prin urmare câ o negatiune a dreptului, cu alte cuvinte, câ nedreptu. Ori ce privilegiu se pote introduce si conservâ in stătu numai prin fortia, nu inse prin dreptu. Forti’a inse produce in totudeauna situatiuni resboinice anormale, in cari orice dreptu naturalii este negatu, se usucă si mbre. Deca vomu aplicâ aceste principii, care prin ele insele sunt clare si nu sufere contradicere, asupra relatiuniloru faptice ale poporaloru din Austri’a, apoi va trebui se recundscemu, câ cu tota diferinti’a ce esista intre nationalitati, nestirbit’a loru egala i iid r ep ta ti L’e trebue considerata nu numai câ o nedispensabila conditiune fundamentala a Con-stitutiunei intregi. ci si câ basa morala a imperiului, si câ prin urmare despre o supremaţia a nemtiloru si magiariloru asupra slaviloru si ro-maniloru nu pote ti nici vorba; pentru câ in casuln oppusu amu eşbrasi din domeniulu dreptului si amu 'cadea in acidg,}. alu opressiunei si alu nedreptului si pentru noi statulu de dreptu s’ar scliimbâ intr’unu stătu de opressiune, era pacea iu resbelu, chiaru si in casulu deca acesta ar ti innadusitu la aparentia. Deca tote cele dise până aci sunt adeverate, apoi, intrebarea despre centralisarea. pe care rai-nisteriulu nostru voiesce se o introducă si se o consolidedie in Austri’a, este deslegata prin sine insasi. O astfcliu de centralisare nu convine pentru Austri a nici chiaru din acelu motivu, pentru câ ea se afla in contradicere directa si inevitabila cu principiulu egalei îndreptăţiri a poporaloru, care este bas a morala a intregului imperiu, precum si a Constitutiunei. Ce este dreptu, si ministeriulu s’au indatinatu a vorbi despre egal’a indreptatire: deca vomu considera inse modulu prin care o ar voi elu asia de bucurosu se o pună in aplicare, apoi ar trebui se fonnulainu intielesulu ei cam asia: egal’a indreptatire a tuturoru nationalitatiloru in Austri’a subt hegemoni a nemtiloru. Mai este ore si acesta egala indreptatire? se pote bre dicta celorulalte nationalitati cu dreptu si fâra fortia o astfeliu de hegemonia, si s’ar potea bre prin o astfeliu de fortia consolida liniscea si securitatea statului ? Unu poporu care a fostu frustrata pentru eternitate de ori ce viatia national-politica si parlamentara, in timpu ce vecinii Ini se bucura in deplina mesura de densa, mai curendu sbn mai tardiu elu trebue se mora fâra scapare, si in contra unei astfeliu de morţi nu cresce pe lume nici o buruiana. La o asia stare trista ar li reduşi atuncea nu numai cecho-slavii si magiarii, ci si slavii de sudu si romanii; pentru câ nici aceştia nu voiescu a se multiumi cu speranti’a, câ confraţii loru din Turci a le voru premerge pote cu esem-plulu vietiei politice. Tbte acestea popbra, pre langa cea mai mare buna-vointia a loru, nu potu li multiumiti cu mentionat’a centralisatiune, pentru câ prin aceea ele ’si-aru subtscrie propri’a loru sententia de mbrte si aru comite o sinucidere. Nici unulu din representantii oneşti ai poporului seu n’ar potea consimţi la asia ceva in Reichstag; si chiaru deca o ar face, apoi, ne indoim u, deca o as t-feliu de fapta ar fi legitima, de bre ce voturi si a 1 iantie nemorale sunt considerate dupa drep tu 1 u di vinu si o me-neseu, de ne valide. Ce este- dara de facutu pentru de a scapâ după potintia de inpassulu acesta si de aceste îndoieli ? —- Remediulu este, celu puginu in teoria, forte lesne, dara elu nu este nici decum inpossibilu chiaru si in pracsa. Este numai de lipsa a se dâ singuraticeloru popbra ale Austriei atâta autonomia, atâta misîcare politica libera, atâta viatia parlamentam propria, pe câtu este de lipsa câ, fâra de a se ştirbi unitatea imperiului, egal’a indreptatire a nationalitatiloru se ajunga a fi unu adeveru, si câ se fia delaturatu nu numai pericolulu fapticii, ci si dureros’a aparintia a helotismului pe de o parte si a hegemoniei pe de alta parte. P â n a candu poporale voru avea ca usa a se teme pentru naţionalitatea loru, până atuncea in Austri ’a nu va domni nici multiumire si nici pace. Si deca in privinti’a acbsta organismulu statului insusi nu va oferi nici o garanţia, atunci tbte cuvintele dulci ale guber-nului voru fi rîssipite in vanii. Neincrederea care au fostu de multu provocata prin nenumerate in- Foisior'a „Observatoriului“. Unele observări relative la comitatulu Hunedorei si in specie la districtulu Hatiegului. Tînutulu sau cum ii dice popr^ulu, tier’a Hatiegului, îsi are numirea dela opidulu ( siulu) Hatiagu. Acelu opidu inainte de inflintiarea miliţiei limitane a fostu locu taxale alu camerei, dara provediutu cu privi-logie de autonomia, magistratu, dreptu de a tramite doi deputaţi la adunarea seu diet’a provinciale. — In documentele mai vechi se afla cu numele Ilâczok. înainte de a’si perde marele principatu alu Transilvaniei, auto-nomi’a sa întemeiata pe acte publice si contracte bilaterali, precum Cetatea de petra, Fogarasiulu. si Rodn’a, intocma si Hatiegulu se titulâ cu nume de districtu. Baronulu Antoniu Josica, fostulu odiniora supremii comite alu comitatului Clusiu, iu observatiunile făcute la „Suplex Libellus Walachorum,“ concede si recunosce, câ districtulu Hatiegului câ si cele aci numite, a fostu ju-risdictiune romanesca, municipiu. Primarii, prefecţii, numiţi in documentele slave Cnezii, au participată la afacerile tierei, firesce inainte de a se face Unio trium Nationum. Câ-ci este cunoscuţii la toti câţi s’au ocupatu cu studiulu documenteloru istorice, câ in vechime adunarea sau diet’a tierei ave titlu de Uni verşi tas Hungarorum et Walacborum; dara si Unio (mai bene’i pote dice conjuratio), trium Nationum. Nobilimii, 8iculoruiu et Saxonuin, strinsu luata nu s’a facutu numai in contra M alachiloru, ci preste totu in contra poporului tieranu agricultoru, fia fostu acela ori de ce naţionalitate, in comitate si districte; pentru aceea in actulu memoratei uniuni nici o amintire nu se face despre naţiunea magiara, ci numai despre nobili; apoi este cu-noscutu, cuinca iu Trausilvani’a, primaţii nobililoru romani, mai fâra esceptiune au trecutu in secolii 16—17 sub domni’a principiloru naţionali la religiunea reformata asia numita Kâlvinista magyar Vallâs, si in urma con-fundandu naţionalitatea cu confessiunea, au inceputu a se numi magiari. Fostulu bre candu directoru alu cau-seloru publice si fiscale Petru Dobra, de Zalathna, unde este si inmonnentatu in biseric’a gr.-cath, scriindu despre acei renegaţi se plânge cu dorere. Acusatu fiindu Dobra pentru procedura prea energica intru apararea religiunei sale, aveudu elu a se justifica la re-gimu, dise intre altele : „Feci hoc ingenue fateor, ideo etiam, quia ut ut „ego in Scholis Societăţii Iesii educatus Catholicns factus, „negare tamen non possum, me a Parentibus valachis „natum, ejusdem Nationis membrum esse. TJtinavn id „mecum et alii perplures facerent, qui ex eo quod ipsi, „vel eorum Parentes ante aliquud tern pus aliam Religio-„nem amplexi suit, etiam Nationem abnegant.et Acestui zelosu barbatu este a se multiami si schimbulu domi-niului dela Sambeta si GbeiTa, cu celu dela Blasiu. Cu tota considerabil’a deşertare a nobililoru romani in castrele inagiare, totuşi iiumerulu nobililoru romani iu Transilvani’a si acum este mai mare de câtu alu celoru magiari. Acesta s’au adeveritu si cu ocasiunea insurectiunei, adeca a inarmarei nobililoru" intre anii 1809—1813 contra Ini Napoleonii I. Numai in tempu-rile mai recente le a fostu venitu unguriloru in mente a dice, câ numele de nobila este identicu cu celu de ina-giaru, ceea ce inse este a falsificare a istoriei, contraria mai tuturoru diplomeloru si donatiuniloru nobilitarie, date de regii Ungariei romaniloru, in care mai de regula afli terminulu Nobilis Olachus. Tbte acestea bine le a sciutu intre alţii si in parte le a si descoperiţii renumitulu Istoricu corniţele Josifu Kemeny, care au aratatu câ si famili a loru, adeca cea Kemenyiana, este de origine romana, si acestu adeveru mai chiaru l’a descoperiţii dn. Stefanu Moldovauu pe tempulu candu era parochu in Grindu, si câ unulu care ave scrisore buna, si capacitate cu zelu uationale inpreunata, de multe ori ei face servitiu câ amanueuse, numitului comite. Aci ar potea intreba cineva, câ ce legătură au tbte acestea cu adnotaţiunile ce voiescu a face despre tie-nutulu sau districtulu Hatiegului? La ce respundu, câ ceva legătură voru ave cu celea ce am a descoperi in privinti’a numitului districtu, dara si in acelu casu candu n’ar ave, ajunga observarea, câ propusulu meu nu este a scrie nu sein ce lucru sistematicu, dara din contra, in dilele acestea, care se potu numi sera vietiei, precum si sunt, voiescu se insenmu unele lucruri si intemplari, pe care sau insumi le am cunoscuta, sau câ traditiuni vechi, mi s’au enaratu prin unele persone alese si de tota credinti’a demne. Asia dara me intorcu la scopulu propusu. Tienutulu Hatiegului cuprinde in sene câ la optudieci de comune mai mari si mai mici. Nnmerulu locuitoriloru se computa câ la 40 de mii. Acum districtulu acela constitue o parte a comitatului Hunedorei. In tempurile celea vechi a fostu jurisdictiune autonoma, de sene statatore. Acesta se pote confirma cu documentulu de introductiune, seu statutiuue alu comitelui Olachalu dela cetatea Devei Las cu Mu si a tu, in posessiunea donata lui si succesoriloru sei asia numita Zlasti, in vecinătatea cetatiei Huneddr’a. Iu acelu documentai stă, câ cu ocasiunea acelei statutiuni a esitu inainte Cnesulu Zajcu, fara îndoiala protoparintele familiei Zeyk, din dilele nostre, care si acuniu are bunulu seu in comun’a Strei u (Zejkfalva), si a protestată in contra introducerei lui Musiatu, din causa câ elu după dreptulu de Chiuesiatu are pretensiune la acea donatiune de mosîia. Protestulu sau contradicerea Cnesului Z a i c u s ’a fostu transpusă la tribunalulu (forum) din Hatiegu, care după cum suna documentulu, a fostu compusu din Seniores Olachorum, spre a ’si produce documente pentru sprijinirea aser-tului seu, ceea ce inse acelu Zaicu nu a potutu face. \Vu unuâ.) î 6 O B 8 E R V A T O R I U L U. pregiurari, va cresce totu mai multu si in fine va desfiintiâ tote legaturile de lealitate. Dbca este vorba ca unitatea Austriei se aiba o basa solida, apoi după opiniunea nbstra, pentru centrulu seu sbu, pentru „imperiu" absolutu ne-cessarie sunt numai urmatorele agende si obiecte si adeca: 1) Agendele casei imperiale, 2) Afacerile esterne, 3) Armat’a teritoriala si marin’a, 4) Fi-nantiele imperiului, 5) Afacerile comerciale si prin urmare 6) Tote mijlbcele de comunicatiune ale imperiului. Mai departe ar fi de doritu, de si nu este nedispensabilu, ca nu intr’o jumetate a imperiului se se considere de nedrepţii aceea, ce in cealalta este dreptu." (De aci in colo autorulu boemii isi espune părerile sale mai multu teoretice asupra unei eventuale organisatiuni a gubernului centrale si a gu-berneloru provinciale, precum si asupra organisa-tiunei Reichsratului si a dieteloru. Avendu acelea astadi o insemnatate mai multu istorica decătu practica, trecemu presto ele, pentru câ se ajungemu la conclusiune, care suna asia:) „In fine, ne vedemu necessitati a respunde la acea inputare ce se face de ordinariu si mai desu la adress’a contrariloru centralisatiunei in Austri’a. „Gubernulu austriacu, se dice, trebue se fia poternicu si energiosu, din care causa trebue se fia concentratu la unu locu si intr’o singura mana." De si nu scimu, dbca si acela este totu-deauna tare, care se ia la lupta cu natur’a si cu dreptulu: dar’ nu ne indoimu, câ elu intr’o astfeliu de lupta totudeauna va fi celu invinsu. Se pare inse, câ contrarii, de si pbte in contra vointiei loru, vorbindu asia, comitu o confusiune de noţiuni. Ei adeca vorbescu despre unu gubernu tare, si se cugeta numai la unu gubernu corn o du. Dbca in realitate acbsta este asia, apoi nu le vomu con-tradice pe deplinu, dar’ credemu, câ comoditatea nu este unulu din principalele atribute ale unui gubernu constitutionalu. In conducerea statului numai despotismulu si barbari’a este comodu, si din contra, guberne luminate si liberale au purtatu totudeauna contu zelosu de nenumeratele interesse de stat u si civile, si n ’au potutu si n ’au voitu niciodată a declara comoditatea loru de unu lucru de prim ’a ordi u e in organism ulu statului." Revist’a politicei interne din Austro-Ungari’a. Sibiiu, 1(î Iamuriu st. n. 1880 Memorandulu boemiloru prin care ei au cerutu dela corona si dela gubernulu austriacu aplicarea egalei îndreptăţiri pe cale administrativa, a fostu datu spre esaminare unei comissiuni ministeriale, compusa ad hoc din secretari ministeriali. Deputaţii boemi nu voru aştepta inse, până candu acea comissiune isi va termina lucrarea si isi va face raportulu seu, ci, indata după redeschiderea sessiunei Reichsratului cu ocasiunea desbaterii bugetului instructiunei si alu culteloru, voru face propunerea, câ pentru subvenţionarea scoleloru boeme se se votedie sum’a de 200.000 fi. Acesta propunere sustienuta fiindu si din partea deputatiloru poloni si avendu si aderarea cabinetului Taaffe, ceea ce este forte probabilu, are mulţi sorti de a fi primita si votata de maioritatea actuala. Câ nemţii centralisti, de calibrulu unui Herbst, Sturm, Dumba et tutti quanti, voru combate cererea boemiloru, nu sufere nici o indoiala, cu atâtu mai virtosu, câ in urm’a luminei ce s’au facutu acuma asupra negotiatiuniloru de inpacare intre boemi si nemţii centralisti, ceşti din urma au si mai multa causa de a fi suparati si amarîti asupra boemiloru. Iiesulta adeca din descoperirile făcute, câ con-ditiunea de inpacare pusa boemiloru, din partea nemtiloru centralisti au fostu: o aliantia ofensiva si defensiva in contra politicei orientale a comitelui Andrâssy si a aspiraţi uni loru reactionarie ale partidei feudal-ultramontane, precum si in contra supremaţiei magiare. Se prea intielege, câ boemii au fostu cu multu mai prudenţi decâtu, câ in ajunulu caderei comitelui Andrâssy si prin urmare a influintiei dominatore a elementului magiaru, precum si in fiiti’a fapteloru inplinite ale ocupatiunei provincieloru turcesci, se primesca coniproniitietorea, periculos’a si egoistic’a conditiune a nemtiloru centralisti, cari cu ajutoriulu boemiloru ani fi doritu se isi mantiena si consoli-dedie domni'a loru esclusivista si de esploatare, pe contulu întregului imperiu austro-magiaru. Urmarea refusului pe care l’au primitu partid’a centralista a fostu: câ boemii au tractatu directu cu coron’a si cu corniţele Taaffe, câ au intratu in par- lamentulu centralii si uninduse cu celelalte elemente naţionale au causatu caderea nemtiloru si descompunerea partidei „fidele constitutiunei", asia, câ ea astadi nici nu se mai pbte numi o partida politica, ci celu multu o clica de individualităţi compromisse si discreditate, lipsite de unu programu politicii, fâra siefu si fâra domiciliu. Partid’a nemtiloru centralisti este astadi o umbra fâra corpii si fâra viatia, care va mai aparea din candu in candu câ unu spectru alu unei camere obscure, pentru câ apoi se dispara cu totulu de pe areu’a politica. Ea si-a meritatu sortea si pbte servi câ esemplu tuturoru aceloru partide politice, care ad-venindu la potere, in locu se gubernedie si se ad-ministredie in adeveratulu si bine intielesulu sensu alu missiunei loru, din contra nu se ingrijescu de nimicu altu, decâtu se isi eternisedie domni’a prin coruptiunea si falsificarea opiniunei publice, prin demoralisarea caractereloru, prin esploatarea finan-tieloru statului in favorulu loru, prin terorisarea si persecutarea adversariloru loru politici de alta naţionalitate seu de alte principii, precum o au facutu acesta nemţii centralisti in Austria, precum o au facutu partid’a lui Deâk in Ungari’a si precum totu acolo, o mai face inca partid’a teribilelui „sfarîmatoriu alu nationalitatilorua, re-numitulu C. Tisza, actualulu ministru-presiedinte alu cabinetului magiaru. Acei bmeni se păru, câ seu nu sciu, seu câ se făcu a nu sci, câ astfeliu de partide politice n au nici o raţiune de a esistâ si câ mai curendu sbu mai tardiu chiaru consecintiele politicei loru le desfiintiedia si le nimicesce. Ei ar trebui inse se isi aduca bine aminte, câ chiaru si după unu ura-ganu si după unu diluviu câ si celu biblicu, urmedia aceea ce a disu poetulu francesu Gilbert câ : „Preste lumi desfiintiate Tempulu dbrme nemisicatu". Partidele politice sunt valurile trecetbre ale unoru curente mai multu sbu puţinu repedi, cari cu tempulu se scurgu pentru câ, seu se se pibrdia intr’unu nomolu nissiposu, sbu se ajunga in largulu marei. Ele sunt efemere si dispăru; singura numai poporale remânu neinisîcate in albi’a loru, până candu isi inplinescu missiunea pe acestu pa-nientu. Reflecsiuni câ cele de mai susu nu prea au locu intr’o revista câ acesta, dar’ ele ni se inpusera in contra vointiei nostre, vorbindu despre situa-tiunea partideloru politice din monarclii’a austro-ungara. Interessulu poiiticu se concentredia de-o-cam-data asupra lucrariloru comissiuniloru bugetarie ale delegatiunei magiare, care si-au inceputu la Yien'a erasi activitatea intrerupta prin serbatori. In aceste comissiuni, noulu ministru de esterne bar. Haymerle au avutu ocasiune a respunde la interpelatiunile ce i s’au facutu, relativu la cestiunea junctiuniloru caliloru ferate austro-serbesci si relativu la alianti a austro-prusso-germana. Respunsurile date din partea bai*. Haymerle au fostu linistitore, de si starea lucruriloru in realitate nu este asia. Dar a fi bunu diplomata insemuedia si a sci desminti bine si la tempu oportunu, totu ce ar fi in stare se uelinistesca si se turbure spiritele. Noulu ministru de esterne alu Austro-Ungariei au datu probe, câ este versatu in arfa acesta câ si antecessorele seu. Viitoriulu ne va aretâ dbca logic’a, si cursulu fapteloru nu i voru aduce surprinderi si nu ilu voru pune in contradiceri totu.asia, câ si pe corniţele Andrâssy. In Ungari’a d. C. Tisza se incerca prin organele sale a preparâ si a face possibila o fusiune a partidei sale cu cea opositionala, care consta din mai multe fracţiuni. Până acuma aceste incercari n’au avutu decâtu numai unu resultatu negativii si adeca: refusulu categoricu alu fractiuniloru oposi-tionale de a se fusion’a cu partid’a gubernamentala subt firrn’a d. C. Tisza et consortes. Regretabilulu duelu Verhovay-Majthbnyi de siguru, câ in locu se contribue la apropiarea si fusiunea partideloru mai multu inca le va inversiunâ si iritâ una in contra celeilalte, ceea ce ne o probedia tumultuosele scene ce se petrecura in dilele din urma, intre popora-tiunea capitalei magiare si intre cassin’a magnatiloru si a membriloru ei. Acelea sunt nisce simptome, care vorbescu o limba forte elocenta si clara, pentru cei ce le sciu interpreta, intielege si aplicâ asia. după cum o pretindu si o merita. Detailurile asupra aceloru scene, cetitorii nostrii le voru aflâ in articolulu ce urmedia si pe care ilu recoinandamu deosebitei d-loru atenţiuni. Cam ilu. Ungari’a. — B.-Pest’a. Tote cestiunile mari si mici din câte sunt la ordinea dilei, s’au datu pe câtuva timpu la o parte dela 11 Ian. incoce, de candu se intemplâ duellulu intre publicistulu Verhovay si ba-ronulu Isidoru Majthbnyi. Duelle nenumerate s’au intemplatu de 19 ani incoce, atâtu in capital’a Ungariei, câtu si in alte parti ale tibrei; din t6te inse numai acesta fii care meritâ dela pressa si dela publiculu intregu titlulu inferatoriu de banditu, de lotru, talchariu, asassinu de pre pustele Ungariei de spadassinu, de bravo si brigantu din Abruzzi Italiei inferiore: Duellulu V e r h o v a y - M a j t h b n y i. Nu unu duellii singuraticu si nici nu ranirea ori chiaru mortea unui duellantu este aceea ce a inversiunatu asta-data spiritele si a produsu chiaru rebelliune in Buda-pesfa, ci caus’a pentru care s a facutu acelu duellu. Noi apucaserainii se infor-mainu pe lectorii nostrii despre infricosiatele defrau-dari si dilapidari de bani intemplate la banc’a rurala vechia din B.-Pest’a, precum si câ Verhovay numise in diariulu seu câteva persbne greu compromisse. Indata după aceea elu publicâ trei scrisori a le presiedentului bancei corniţele Festetich, fbrte compromitietbrie. In locu de a’si cere satisfactiune insusiu c. Festetich câ celu vetamatu, esi cumnatu-seu br. Majthbnyi cu acea pretensiune asupra lui Verhovay si tramise la elu doui martori, pe bar. Sigismundu Uechtritz (parasitu, cine scie de unde) si pe Gabr. Benbtzky, totu asia bmeni de napaste si batausi câ si elu, spre a cere satisfactiune. Ei mersera in redactiunea diariului Fiiggetlensbg (Inde-pendenti’a), unde Verhovay produse originalulu scrisoriloru lui Festetich, dintre care a trei’a ce se si afla la tribunalulu, compromitte fbrte greu pe acesta. Majthbnyi inse in alta di in locu de a se trage la o parte, scrise lui Verhovay in termini brutali, insarcinâ si pe cei doui martori câ se’i dica din partea sa calumniatoru mincinosu, flecariu mi-serabile, si câ daca nu’lu va provoca la duellu, va fi si va remanea unu poltronu bunu de palmuitu pe strade. Atunci lui Verhovay nu’i mai remase de câtu se provbce pe Majthbnyi la sabiia; acesta inse refusâ sabii’a sub cuventu câ sufere de astlnna in peptu si oprindui-se resufletulu nu pbte tine multu la bataia, propuse deci pistble. Verhovay de si sufere reu de scurtimea vederei (miopica), avii totuşi vanitatea câ se accepte pistble si isi alese de secundanţi pe deputaţii br. Arpad Megnyanszky si Bela Komyathi. Sambata in 10 Ian. pe la 12 bre esira afara unde trasera sorti pe pistble si regulara conditiunile, precum distanti’a de 25 urme, cu dreptu de a paşi câte 5 paşi inainte si a puscâ dintru odata, cu timpu de 1 niinutu pentru tîntitu. După 50 secunde trăsniră ambele pistble. Majthbnyi care e cunoscuţii de celu mai bunu puscatoriu ce’ti ia rbn-duric’a din sboru, lovi pe Verhovay in pieptu de a drept’a, cam spre subtibra si glontiulu străbătu curmedîsiu, fbrte afundu, in câtu medicii au desperaţii de a’lu scote fâra pericolu invederatu. Doui medici dr. Csillag si dr. Farkas cari erau de facia, audindu pe Verhovay diciindu câ e nemeritu, alergară se’lu desbrace, se’i oprbsca sângele ce curgea sîroiu si se’lu lege, apoi punendu’lu in trăsură ilu adusera acasa, unde medicii veghiadia di si nopte la patulu lui. Verhovay este omu trecutu numai de 31 de ani, bine facutu, de origine din comitatulu Zemplinu, adeca slavacu, din cei fanatici, are părinţi, fraţi si sorori. A dou’a di, Dumineca ser’a, câteva sute de bmeni se adunara pe strada de inaintea casinei magnatiloru si incepura se strige: Traibsca Verhovay ! Pera casin’a! Pera Majthbnyi! Pbra bandiţii in fracu! etc. etc. Eca si unu comissariu de politia cu siese sergenţi; eca preste puţinii si Thaisz pre-fectulu politiei; eca la cererea lui si % compania de soldaţi de linia veniţi din casarma sub comand’a unui capitanu si a unui primu-Iocoteuentu. Câţiva grafi si baroni tineri se aratara pe la ferestrile casinei domnesci, era alţii esira in porta, dara iute o luara la sanatbs’a, era magnaţii betrani apucara a esi pe port’a din dosu fia-care la locuinti’a sa. Poporulu vediendu soldaţii s’au intaritatu si mai multu; sbierate, fluieraturi si amerintiari se ridica din tote părţile. Atunci Thaisz provocâ pe capitanu câ se inaintedie cu baionef a inplantata si cu pusc’a incarcata. Capitanulu isi facil datori’a până iu momentulu ce deputaţii Emericu Szalay si Gtto Hermann străbătură intre mulţime si provocara pe Thaisz se nu verse sânge fâra nici-o causa inde-stulata, se comande pe soldaţi in casarma, câ-ci ei iau asupra loru câ si poporulu se va retrage. După o disputa scurta asia s’a si intemplatu; stra- 7 dele inse an remasu pline de sbieratori pana după 12 ore din nopte. A dou’a di Luni, ărasi se adunara cete de omeni la casin’a domnesca, totu intre sbieratele ca se p6ra talcharii in fracu, dara după vreo doue ore s’au departatu fara alte urmări. In aceeaşi sera inse s’a intemplatu o alta bla-stematia mare. Bela Toth, unulu din colaboratorii lui Verhovay cina intr’o restauratiune cu amici de ai sei. Dintr’odata vine la elu Ernest Bockelberg, unu prussianu veneticii care face pe dascalulu de gimnastica, dara este si policistu, care in s6r’a din 11 ajutase ca se arestedie pe unu evreu ce striga si elu contra magnatiloru. Toţii ilu numise in diariu cam in termini cum i s’a cadiutu. Din acea causa Bockelberg venindu cu doui martori, trase lui Toth trei pumni tiepeni preste falei si se departa. Adecă ca iu codru, câ pe pusta. Acum redactorii si colaboratorii au inceputu se piirte cu sine revolvere, si de va merge totu asia, voru h siliţi se tina si pe mesa langa penele de scrisu revolvere cu cate 6 focuri, precum tînu redactorii in Americ’a. Din trecutu se scie si pe la noi atâta, ca in Martiu 1849 inpuscara pe Benigni redactorulu lui „Siebenbilrger Bote" aici in Sibiiu de inaintea lo-cuintiei lui; câ in aceeaşi epoca de turburari lui G. Baritiu i s’a datu consiliulu seriosu, câ nici dio’a se nu mai siedia la fer^stra spre strada, câ-ci sunt decişi a’lu inpuscâ pre candu siede la mesa; era in 1871 i s’a disu, câ iuca si cei cari ani cutediâ se mai stea cu elu de vorba pe strada, sau se’i dea visita, au se manance bataia. De altumentrea redactorii si colaboratorii dia-rieloru din B.-Pest’a tînura in acesta cestiune grava o conferenţia, in care fapt’a lui Majthenyi si a compliciloru sei o declarara de unu terorismu in-lamu si barbaru indreptatu asupra libertatiei de pressa, cu scopu câ representantii ei se nu mai cutedie a revelâ de aci inainte misielii si blastematii de a le aceloru aristocraţi si funcţionari inalti, cari com-promitu chiaru onorea si reputatiunea castei loru, si este prea frumosu câ asta-data diariele ministeriali sunt de acordu cu cele opositionali, ba unele din diariele gubernementali declarara pe Majthenyi de unu ni mine a, de unu individu, care si elu fusese scosu odata din casin’a domnesca pentru nisce fapte infame. E bolnava societatea unguresca, reu bolnava, si acestea sunt simptome forte periculdse. In fine după 10 dile de căutări obositorie po-liti’a puse rnan’a si pe Ignatiu Vegli, fostulu direc-toru alu bancei rurale. Asia acuma tota caus’a disei banei se afla transpusa la tribunalu. — După scirile din urma se mai prepara unu altu duellu intre br. Uechtritz si Otto Hermann, care a insultata pe acela in diariu. Acum inse au saritu mai mulţi publicişti si s au declaraţii solidari. — Mai nou! In noptea a treia din Io lanuariu turburarea innoita s’a prefăcuţii in re-belliuue sangerosa. Tote ferestrile dela palatulu cassinei sfarmate. Domnii au scapatu care cum au potutu. 50 gendarmi călări, 40 sergenţi pedestrii, 2 batalione ostasime de linia restabiliră liniştea abia pe la 2 ore după miediulu noptiei. 2 morţi, 42 răniţi duşi in spitale, alţi mai mulţi răniţi pe la locuintiele loru. Mirosa tare â 1848. Miercuri, a p a t r ’a sera. Rebelliune mulţii mai violenta! 200 politiani pedestrii si călări si unu regimentu de linia restaurai liniştea pe la 1 ora din nopte. Câţiva morţi si mulţime de omenii răniţi. In Nr. viit. mai pe largu. Bucovina. — Până in a. 1788 Bucovin’a fu gubernata f/. mai multu după legi militarie prin comandanţi generali, era in acelu anu delaturandu-se administra-tiunea „catanesca,a provinci’a fu incorporata la Ga-liti’a. Indata inse la a. 1790 coron’a imperiale proclamâ Bucovin’a de tidra autonoma. După ce imperiulu intregu alu Casei Habsburg trecuse prin catastrofe estraordinarie si titlulu de imperatu alu Itomaniloru si rege alu Germaniei se perdii, Fran-ciscu I se proclamâ pe sine in 11 Angustu 1804 de imperatu alu Austriei, sub care titlu colectivii se coprinsera tote tierile monarchiei, câte'i • remasera după enormele perderi suferite in campaniile cu Napoleon I. După trei ani (1807) auto-nomi’a Bucovinei fu erasi desfiintiata prin nou a ei incorporare .la Galiti’a, câ simplu districtu, cărui inse austriacii ii di cea Kreis = cercu. Acea incorporare a duratu apoi pana in a. 1849, dara urmele administratiunei austro-poldne se mai cunoscu in Bucovin’a până in dio’a de astadi; in acei 42 de ani s’au stracuratu in Bucovin’a multe elemente __________OBSERVATORIULU. slave, semitice si germane, care au intluintiatu, uneori câ pe nesciute si ne simtite, nu numai asupra poporului, ci si bisericei naţionale; nu se pote nega inse, câ gubernulu centrale din Yien’a totu a ingrijitu de propagarea unei culture si civilisa-tiuni cosmopolite neasemenatu mai multu decâtu s’a intemplatu acâsta de ex. in o parte mare a Ungariei si in Galiti’a. In a. 1809 s’a infîintiatu celu de antaiu liceu pentru Bucovin’a in Cernăuţi, care mai tardiu s’a transformaţii in gimnasiulu superiore de astadi. Nu se pote crede câtu au ajutatu acelu liceu germa-nisarea tierei; a fostu inse lucru firescu câ se aiba acelu resultatu, pre candu de alta parte, chiaru pe la 1849 in tota Bucovin’a se aflâ numai 36 de scole satesci, atâtu de sarace, in câtu chiani cea din Cernăuţi avea numai unu bietu dascalu iu etate de ani 60, platitu cu 60 fl. m. c. pe anu ! Pre candu gubernulu austriacu infiintiase acelu liceu latino-germanu in Cernăuţi, in asia numitele licee din Jassi si Bucuresci se propunea tote sciin-tiele, puţine câte erâ, numai in limb’a grecesca, £ra limb’a naţionale romanesca se aflâ exilata in câteva monastiri si pe la nesce biserici indosite. Dara ce mai multu? Polonii cei trufaşi au deschisu germanisarei porta atâtu de larga, iu câtu pe la a. 1848 se mirâ ei inşii de indolenti’a loru, precum facea si boemii si mai virtosu slovenii din Stiri’a, Carinthi’a, Carnioli’a. Vechi a „scola clericala" semenâ multu cu institutele vechi ardelenesci cunoscute sub numele barbaru de „popandosiia“, din care esia mai mulţi ..popi“ precum ii voiâ domnulu feudale, decâtu precum ii doria episcopii. Acea scola s’a desfiin-tiatu in a. 1826 si in loculu ei a veniţii „Institu-tulu teologicii greco-orientale", cu limb’a latina câ limba de prelegeri; sa infiintiatu totu atunci si „ seminariulu clericalii “. In 1840 s’a intiintiatu si o „scola de dăscăli" in Cernăuţi, adeca camu precum erâ pe atunci preparandi’a din Aradu. In a. 1843 s'a luaţii abia si o mesura mai petrundietoria in folosulu clerului poporanu (clerulu î 2.80—3.20 i >» o 1.30 — 1-50 î >• n (3.- 7 — i »* ti 11.—12.— î )| »» 6- 7.- 50 Kilogram. ,, V o j Iw j 50 28-—28-50 1 n *» 42-46 Editoru si redactorii responsabilu: Gk Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.