Obaervatoriulu ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl.. pe 6 luni 3 fl. 50 cr.. dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe atiu; — trimisa cu poat’a in laintrulu monarcliiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In straiuatate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni o fl. adu 11 franci; — numeri singuratici se dau cita cu 10 cr. Diariu politicii, naţional -eeonomieu si literariu. Ori-ce inserate, ae platescu pe serie sdu linia, cu litere merunte garmondu, la prim'a publicare cite 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu. Prenuraeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru priu assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Red acţiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu. Nr. 101. Invitare de abonamentu la „Otservatoriulii" pe anulu 1880. Apropiandu-ne câtra capetulu anului, deschi-demu prin acesta abonamentu nou pe Semestrulu I si pe anulu intregu, totu cu pretiurile de pana acuma, adeca : In Sibiiu pe 1 anu cu 7 fl. v. a., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., ăra dusu la casa cu 1 fl. respective cu 50 cr. mai multu. In laintrulu monarcliiei cu post’a, 8 fl. pe anu; 4 fl. pe 6 luni. In afara de monarchia cu porto duplu 10 fl. seu 22 franci pe 1 anu; 5 fl. său 11 franci pe 6 luni. Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, piati’a mica Nr. 27. Din Romani’a primimu abonamente si in bilete hipotecarie de ale statului, al pari. In capital’a Bucuresci se primescu abonamente si la dn. Const. J. Juga (palatulu universitatiei parterre). Din 10 esemplarie abonate efectivu, 1 se da gratis. Pentru câ se potemu cunosce celu puţinu aprocsimativu numerulu esemplarieloru câte vomu avea a tipări pe anulu viitoriu, si pentru câ admi-nistratiunea se fia regulata, era espeditiunea se nu sufere intreruperi neplăcute pentru ambele parti, rogamu pe p. t. nostrii abonaţi, câ se bine-voiesea a isi reinnoui abouamentulu câtu mai de tempuriu. Totu-odata ne rogamu de acei p. t. domni, cari ne voru onorâ cu noulu d-loru abonamentu a isi scrie numele si adress’a in modu claru, legibilu si câtu se pote mai esactu, pentru câ se nu se nasca confusiuni. Redactiunea. Foisior'a „Observatoriului". La Race latine. Le cliant des Latins. Par Baron de Meyronnet St. Marc. Marseille 1879. (Urmare si fine.) Unu italianu. In vanu ati fugitu voi din epoca in epoca dela vechiulu vostru leganu; eu recunoscu limb’a vostra; ea este unu arbore betranu cu fructe noue. Amiciloru, noi toti suntemu fraţi, inse respanditi prin alte tieri. Rom’a care a vediutu nascendu-se străbunii vostrii, cunosce cărările vostre gloriose. Chorulu. Fia-care Latinu se’si cânte glori’a in limb’a sa; in palaturi si in casciore noi vomu avea unu singuru sufletu si o singura ânima. Francesulu. Strainulu jalusu de antic’a nostra ginte, persecuta pe Latini. Italianulu. Noi fratiloru, vomu respunde la alui amenintiare intindiendu-ne manile. Spaniolul u. Barbariloru le este frigu sub clim’a loru ghiatiosa; Ei voru tieri incaldite de sore. Ca talan ulu. Se oprimu paşii loru sacrilegi; deşteptarea vine dela Latini. Chorulu. Fa-care Latinu etc. (câ mai susu). Moldovanulu. Din munţii nostrii cei cu plaiuri, noi ne-am aparatu de tirani; Otomanulu isi perdu ce cucerise; noi suntemu liberi si victorioşi. Sibiiu, 19/31 Decembre 1879. *) A se vede: Dictiouariu topograficu si statisticu alu României, precesu de Geografi’a si Statistic’a tierei, Valachulu (Muntenulu din Munteni’a). După douedieci si mai multa de ani in lupte cu poporale vecine, portate cu ajutoriulu vostru, noi suntem fraţi si ne numimu cu totii Români. Pro vincialu lu. In acestea regiuni a le Provinciei, veniţi fratiloru si ve intruniti. Vocea mea este vocea Franciei, care face apellu la venitoriu. Catalanulu. Contra eveniuienteloru neprevediute se ne intru-nimu brahiale si ânimele. Francesulu. Acelaşi sânge curge in vinele nostre; se ne unimu câ se fimu vingatori. Chorulu. Acelaşi sânge curge in vinele vostre, se ne unimu, câ se fimu vingatori. Francesulu. Suvenirea lupteloru trecute se pera; fraternitatea se ne reuneşca fratiloru. In faţi’a lui Dumnedieu care ne vede, inclinandu frunţile vostre. Veţi jura Voi? Chorulu. Noi juramu! Spân iolu lu. Daca vreodată sub lovitur’a ingratei fortune vreu-nulu din noi ar cadea, lig'a nostra comuna se’lu apere contra toturoru. Inclinandu frunţile vostre, juraţi voi? Chorulu. Noi juramu! Unu Italianu betranu. Acesţu sacramentu ne lega in faţi’a Celui Eternu. O Dumnedieule! eu te rogu, câ dintru inaltimea Ceriului se arunci pre pamentu ochiulu teu iubitoriu. Asculta rug’a mea si vino in acesta di, spre a binecuventa legatur’a toturoru fiiloru tei, si a'i luâ in aparare contra celoru rei. Anulu II. de Dimitrie Frundiescu, referente statisticu in ministe-riulu de interne. Bucuresci 1872. (Dela pag. XV inainte.) Chorulu. Din tote pepturile se esa unulu si acelaşi strigăt u la acesta întrunire unde ne damu man’a, si toti fiii diverşi de aceeaşi origine, se cantamu pe poporulu Latinu. R o m â n u 1 u. Acestu cantecu de iubire se se propage si echourile lui dela tiermii Tajului se se audia la Danubiulu albastru. Catalan ulu. Acestu cantecu mişca pe Catalanu si eu la cele doue cuvente: Patria si Ddieu! audiu fremetu din Gasconi’a. Provincialulu. Acestu cantu străbate prin Provincia si dela Mar-sili’a trece la Florenti’a; preste totu elu face se bata ânimele. Spaniolul u. Elu resuna in Americ’a si merge se deştepte sub zon’a tropica pe colonii si pe pastori. Chorulu. Uniţi in aceeaşi sperantia, inbinandu gloriosele nostre destine, spre a cimentâ legatuinti’a nostra, se intonamu cantulu Latiniloru. (Urmedia cantulu francescu alu Latiniloru, cu choru si cu optu Solo. Pe acesta nu’lu mai traducemu nici in prosa, dara in Annalile Asociatiunei pe 1880 se va publica testulu originale intregu, asia cumu se vede in celu tiparitu la Marsili’a. Credemu câ intr’aceea se va afla cineva, care se’lu traduca totu in versuri, se’lu pună si pe note. Aci mai dâmu inca numai sensulu euventeloru din choru). Chorulu. Spre a mai fi odata domni ai lumii, se stăm gata. Candu bubuie tunulu, marsiamu! toti sub aceeaşi lege. Fii ai Romei de aceeaşi ginte, inainte! si se urmamu pe calea lasata noue de câtra Poporulu-Rege. reprodusu de G. B ari tiu. Studiu statisticu asupra României. (Urmare si fine.) Numerulu prunciloru născuţi in Romani’a in-trega preste totu anulu 1876 ilu arata Oficiulu centrale de statistica precum urmedia : De sexu barbatescu . 86589 De sexu femeiescu . 77958 Sum’a totale . 164547 Din acestea uasceri se vinu pe cele 62 comune urbane 80.002 si anume 15.663 baiati, 14.339 fetisiore. Asia nascerile in cele 3020 comune rurali ale României au fostu 134.545 si anume 70.926 baiati, 63.619 fete (Vedi Tabell’a Nr. 17 unde nascerile sunt sumate separâtu pe fia-care luna si pe fia-care districtu, apoi trase in sume generali.) Se scie câ poporatiunea rurale a României cu prea puţine esceptiuni de vreo 100 de mii suflete, este curatu romanesca. De altumentrea romanismulu popora-tiunei va esi la lumina si mai bine din cifrele nasceriloru adunate după confessiuni religiose, câ si la casatorii. Din sum’a generale de 164.547 prunci născuţi, au fostu din patu legitimu 157.645 si anume 83.057 baiati, 74.588 fete. (Tab. 18.) Asia prunci naturali (nelegitimi) de ambele sexe au fostu 6281 ; era din acesta suma se vinu 3063 adeca aprope sum’a V, pe cele 62 comune urbane si numai restulu de 3218 se inparte pe cele 3020 comune rurali. Credemu câ acesta este unu criteriu de mare valore pentru ori-care moralistu inca pe atâta de severu, care nu’si va pregeta se ia in mana si statistic’a nasceriloru din ori-care alta tiera si mai aprope din Ungari’-a si din ori-ce provincia austriaca. Aci mai observamu pentru totudeauna, câ diciindu in Romani’a: Comun a, nu avemu se intielegeinu câ in tierile ciscarpatine, ori-ce satu sau satuletiu, ci cu totulu altu-ceva. Satele mici se nuinescu in Romani’a Catunu. După legea din anulu 1870, dela 1 Ianuariu 1871 câteva mii de cătune adeca satuletie, s’au inpartitu si alaturatu la comune mai măricele, la unele câte 3—4, câ tote inpreuna se aiba câte o singura primăria, unu notariu, unu perceptoru etc.*) si asia se li se miesioredie spesele comunali. Prunci aruncaţi (gâsiti) au fostu in tier’a in-trega 621; din aceştia inse numai 40 se vinu pe comunele rurali, era restulu de 581 prunci aflaţi cade pe comunele urbane, unde Jassii intrecu pe tote cu 219. Nasceri de gemeni au fostu: in comunele urbane 363, din care s’au nascutu 366 baiati si 360 fetitie; in comunele rurali 1130, din care au fostu 1176 baiati, 1084 fete. Nasceri întreite in comunele urbane 6 cu 18 prunci, in cele rurali 18 cu 54 prunci. Nasceri după religiune au fostu : In comunele urbane din cei 30.002 născuţi 21.777 de rel. orthodoxa or., 1233 rom.-catholici, 319 protestanţi, 118 armeni, 420 lipoveni, 13 moliamedani, 6122 israeliti. In comunele rurali din cei 134.545 născuţi 129.732 orthodoxi, 2404 rom.-catholici (ciangaii din Moldov’a si alţi immigrati), 33 protestanţi, 22 armeni, 128 lipoveni (muscali dissidenti), 6 mohamedani (ţigani turciri), 2220 israeliti. Din acestea cifre se vede si mai curatu, câ in Romani’a locuitorii de nationalitati străine se afia, câ si in alte tieri homogone, mai multu numai pe la orasie, ăra pe la sate atâtu de puţini, in câtu numerulu loru dispare, cu esceptiuue numai de cei vreo 50 mii de ciangai. Sumandu anume nascerile jidovesci dela orasie 6122 cu cele dela sate 2220 = 8342 si scotiendu acăsta suma din cea generale de 164.547 nasceri, luandu totuodata in consideratiune fecunditatea fainiliiloru jidovesci, unu matematicu va afla usioru numerulu israelitiloru câţi traiescu in Romani’a. Este apoi cu totulu alta intrebare, câţi din ei sunt indigeni si stabili, câţi venetici si câţi vagabundi. Statistic’a romana ne dâ unu respunsu si la întrebarea acesta in tabell’a 27, uude se arata nascerile după naţionalitatea politica, sau cum se dice, protectiune. Acea rubrica este ărasi forte interessanta. Din aceea aflamu câ : Din 164.547 născuţi, 158.417 au fostu din părinţi indigeni, adeca de protectiune romana; 103 de protectiune italiana; 146 francesa; 3084 austro-unguresca (din cari celu puţinu V3 evrei); 335 germana (mulţi evrei); 1024 de protectiune 404 OBSERV ATORIULU. russăsca (evrei mulţi); 449 otomana (mai mulţi creştini); 621 grăca (mulţi greci); 46 serba; 322 de protectiunea altoru tieri, cum Angli’a, Belgiu, Oland’a, Americ’a etc. Acesta cestiune se va regula din nou si definitivu in urmarea noului art. 7 din constitutiune, ca se se cunosca si mai limpede, care de ce protectiune se tine. Numerulu morti 1 oru din tota Romani’a fusese in acelasiu anu 1876 de 125.857. Com-parandu numerulu mortiloru cu alu nascutiloru, resulta unu escedentu de 38.957 mai mulţi născuţi decatu morţi, adeca nici 1% pe anu, camu asia cum este si in Transilvania. Cu tote acestea numerulu romaniloru din Romani’a se multiesce mereu, prin migratiunea din Transilvania, Bucovin’a si Banatu. Mortalitatea este si in Romani’a mai mare in comunele urbane câ la sate. Căuşele sunt cunoscute, care inse se potu paralisâ, delaturâ mai tote, se pote, dara trebue se remana si la sate prunci indoitu mai mulţi in viătia decatu se intempla pana acuma. Hygiena si era Hygiena, se vina odata si domnia ta ! — Alte iuformatiuni despre mortalitate, a se vede pe tabellele 28 pana la 46, după care apoi urmădia statistic’a Bucuresciloru. Memorandulu boemiloru. Marginitulu spaţiu de care dispunemu, nu ne permite pre langa tota buna-vointi’a ce o avemu, de a publica intregu tecstulu acelui memorandu. Ne marginimu deci si noi, a publica numai punctele sale esenţiale, reservandu-ne a reveni mai pe largu asupra lui cu alta ocasiune. Memorandulu boemiloru consta din patru parti, prin care se cere 1. Egal’a indreptatire a limbei boeme la oficiuri si tribunale; 2. Egal’a indreptatire a limb ei boeme la universitatea din Prag’a; 3. Esecu-tarea egalei indreptatiri relative la scolele mijlocie si 4. Esecutarea egalei indreptatiri relative la institutele de cultura pentru professionisti. In resumatu, boemii pretindu relativii la punctulu 1 urmatorele : 1. La tote oficiurile si judecători e 1 e de prim’a instantia 1 imb ’a maiori-tatii poporatiunei, respective limb’a de care se folosescu organele corelate, autonome, are se fia 1 imb ’a oficiosa. 2. La alte oficiuri seu tribunale, acaroru activitate se estinde asupra tierei iutregi seu asupra mai mu 11oru districte, mai departe la acelea a caroru resiedintia se afla in capital’a tierei, limb’a boema precum si cea germana, se voru aplica in modu egalu câ limba oficiosa. 3. In corespondent ia cu oficiuri seu tribunale coordinate seu superiore se va aplica propri’a limba oficiosa (§. 1). Organele superiore voru corespunde cu cele inferiore in limb’a oficiosa a acestoru din urma. 4. Fiacare este indreptatitu a se folosi in actele inaintate la oficiuri seu tribunale, precum si la interogat o-riele protocolare de un’a seu cealalta limba a tierei. Orice causa trebue pertractata, resolvata si decisa la tote instantiele, iu limb’a aceea in care s’au inaintatu. 5. Cunoscinti’a in vorbire si scriere a ambeloru limbi ale tierei este o con-ditiune nedispensabila, pentru de a pote a fi primitu in serviciu lu publicu. 6. Acei funcţionari cari se afla actualmente in serviciu si nu cunoscu decatu numai un’a din cele doue limbi ale tierei, sunt a se aplica la acele oficiuri seu tribunale, in cari acea limba este cea oficiosa si este de a se ingriji, câ la fiacare organu alu regatului se fia aplicatu celu puţinu unu func-tionariu, care se cunosca ambele limbi ale tierei. In c. r. Silesi’a pre langa limb’a germana mai sunt limbi ale poporului si cea boema si polona si ele sunt deplinu iudreptatite a pretinde aplicarea principiului egalei loru indreptatiri in funcţiuni, care este valida in poterea legei fundamentale de stătu pentru tote limbile tierei. Relativii la punctu 2 boemii pretindu: 1. Câ de aci inainte habilitarea docentiloru privaţi se fia admissibila numai pe bas’a scrieriloru scientifice, compuse in limb’a boema. In cele mai multe caşuri acei membri ai colegieloru professorale, cari cunoscu limb’a boema, voru fi suficienţi pentru esaminarea valorei scientifice ale aceloru scrieri. In ceea ce privesce facultatea de medicina, dăca cumva pentru acuma acesta mesura nu s’ar potea aplicâ, este de observatu, câ la alte universităţi austriace sunt barbati de specialitate, acaroru verdictu asupra astorufeliu de scrieri de habilitare se pote acceptâ cu tota increderea. Nume câ Duchek, Hofmann, Lobi, Chwostek in Vien’a, Albert in Innsbruck sunt in stare a risipi ori ce temeri in privinti’a acesta. 2. Se se restauredie la tote facultăţile possi-bilitatea de a se potea depune atâtu esamenele de stătu, precum si severele esamene de doctoratu, si in limb’a boema. Alegerea limbei pentru fiacare obiectu de esa-minare se remana reservata la voi’a studentiloru, respective a doctorandiloru. 3. Se se ia dispositiunile necessarie, câ la facultatea filosofica si juridica possibilitatea menţionata sub punct. 2 se fia data in tote privintiele, dela inceputulu anului scolasticu 1880/81. Relativu la facultatea de medicina se se lucre intracolo, câ primulu rigorosu pentru anulu de studiu 1880/81, alu douilea pentru anulu 1881/82, alu treilea pentru anulu 1882 83 se se păta depune si in limb’a boema. Esecutarea acestoru propositiuni va fi condiţionată la facultatea filosofica si juridica prin completarea professoriloru cu limb’a de propunere boema relativu la câteva puţine specialităţi, la facultatea de medicina inse, prin denumirea a unui numeru mai mare de representanti ai aceloru discipline, care formăsa obiectulu rigoroseloru singuratice. Relativu la punctulu 3 boemii ceru: 1. Câ intretînerea scoleloru mijlocie din Boemi’a si Moravi’a, ceea ce se face din mijlocele statului, pe viitoriu se se iupartiăsca in proportiune drăpta cu numerulu poporatiunei si cu forti’a de contributiune ale ambeloru sementii, in interessulu loru de cultura. 2. Câ scolele mijlocie boeme, infiintiate in regatulu Boemi’a din partea comuneloru si intre-tînute cu sacrificie nesuportabile pentru viitoriu, se fia luate in administratiunea statului in gradulu după cum va cere trebuintiele si in proportiune cu numerulu instituteloru de invetiamentu germane, respective se li se dea subventiune indestulitore, pe câtu timpu va durâ period’a de transitiune si 3. Câ in marchionatulu Mor a vi ei, unde relatiunile descrise se afla intr’o stare si mai nefavorabila, urgentulu ajutoriu se se mijlocăsca fâra intardiare in acea direcţiune, câ se se infiintiese pe spesele statului celu puţinu o scola reala completa, acarei limba de instrucţiune se fia cea boema, si câ analogu classeloru paralele germane esistente, la scol’a slavica mijlocie din Mesericiulu-romanu, se se infiintiese unde cere trebuinti’a, classe paralele slavice la scolele mijlocie germane de stătu. Relativu la punctulu 4 memorandulu boemiloru constata prin date statistice justiti’a pretensiunei loru de a se infiintiâ institute de cultura pentru professionisti, in care limb’a de propunere se fia cea boema. Acestea puncte sunt in resumatu coprinsulu memorandului boemu, pe care ilu recomandamu nu numai deosebitei atenţiuni a natiunei romane, dar’ si spre a fi studiatu cu tota seriositatea si maturitatea possibila, pentru câ elu nu preste multu va ajunge a fi nu numai obiectulu desbateriloru parla-mentarie din Yien’a, dar acceptanduse ele voru formâ un’a din fundamentalele pietri anghiulare ale reorganisatiunei interne a monarchiei dualistice. Se fimu destepti si se veghiamu ! Nihilistii din Russi’a. Eta tecstulu unei proclamatiuni publicate de comitetulu revolutionariu in diu’a chiaru a intorcerei tiarului la Petersburg, pe care tecstu ilu găsi mu in diariului vienesu le Danube: „Petersburg, 22 Novembre 1879. Dela comitelulu esecutivu. La 19 ale lunei aceştia, pe lini’a Moscv’a si Kursi, prin ordinulu comitetului esecutivu, s’a atentata la vieţi’a lui Alesandru II, prin inidiloculu unei mine. Atentatulu n’a isbutitu. Nu potemu face cunoseutu pentru acum căuşele cari l’au facutu se nu isbutăsca. Suntemu convinşi câ agenţii nostrii si partit’a nostra nu se voru des-curagiâ de acesta neisbutire, dăru câ din contra se voru folosi de esperienti’a făcută, de lectiunea de prudentia ce li se dâ, si in acelaşi timpu voru dobândi o convicţiune mai ardenta a propriei loru poteri si a possibilitatii succesului finalu. Facendu apelu la toti Russii oneşti, cari apre-ciăza libertatea, pentru cari vointi’a naţionale si interessele naţionale sunt sacrate, le aretamu din nou pe Alesandru alu II-lea câ personificarea despotismului celui mai de despretiuitu si a totu ce e lasiu si sanguinariu. Domni’a lui Alesandru alu II-lea, dela inceputu pane la fine, este o minciuna, in care faimos’a emancipare a serviloru s’a terminatu cu circular’a lui Makoff. Dela inceputu pane la fine elu s’a ocupatu cu totu sufletulu de intarirea classeloru ostile poporului si de distrugerea a totu ce dâ viătia poporului. Niciodată vointi’a poporului n’a fostu asia de ignominosu dispretiuita si calcata in piciore. Domni’a actuale a aparatu prin tote midiulocele pe acei cari jefuiescu si oprima poporulu, si in acelaşi timpu a esterminatu sistematicu pe toti acei cari sunt oneşti si devotaţi naţiunii. Nu e satu care se nu fi datu martirii sei; au fostu deportaţi pentru câ au aparatu interessele comunale si au protestatu in contra administratiunii. Classele in-teliginte au avutu cu miile; se târescu in şiruri nesfârşite pâne la ocnele Siberiei, si acăsta numai pentru câ au servitu caus’a poporului in caus’a libertăţii si pentru a fi pretinsu unu nivelu mai in-altu de civilisare. Oper’a de esterminare a ori-cărui elementu independentu s’a simplificatu in fine. Alesandru alu II-lea este usurpatorulu dreptului naţiunii, princi-palulu sustînetoriu alu reactiunii si primulu autoru alu asassinateloru judiciare. Cinci-spre-diece ese-cutiuni apăsa asupra consciintiei sale. Sute de nenorociţi striga resbunare. Merita mărtea pentru atâta sânge ce a versatu, pentru tăte torturele ce a facutu pe alţii se sufere. Merita mărtea, dăru nu este singurulu demnu de acăsta pedăpsa. Scopulu nostru este bun’a stare a naţiunii. Dorinti’a nostra e d’a emancipâ poporulu si de a’lu face domnu pe destinele sale. Dăca Alesandru II voiesce se necunosca câtu de grozava e nenorocirea ce o iupune Russiei, câtu de nedrăpta si criminale e opressiunea ce’i face, si dăca renuntia la autoritatea sa pentru a o dâ unei adunari libera alese prin sufragiulu universalu si primindu instrucţiuni dela alegâtorii ei, numai atunci vomu lasâ pe Alesandru alu II-lea in pace, si i vomu iertâ tote nedreptăţile sale. Pân’atunci, o lupta, o lupta neinpacata atâtu pe câtu va remanea in noi o picutnra de sânge si pâne candu asupra ruineloru despotismului va fâlfai stindardulu libertăţii naţionale si până candu vointi’a naţionale va deveni legea Russiei. Facemu apelu la toti cetatienii Russi, câ se ne sustîna in acesta lupta. Nu e lucru usioru a su- portâ tota greutatea fortieloru gubernului. Puţinulu succesu alu atentatulu dela 19 Novembre este unu esemplu de difilcutatile ce intempina fia-care episodu alu luptei, chiaru acelea care relativu sunt mai puţinu inportante. Avemu trebuintia de prijinulu tuturora pentru a resturnâ despotismulu si a redâ poporului drepturile si autoritatea sa. Ceremu dela poporulu russu acestu sprijinu si ilu asteptamu dela elu.“ („Binele publicu.“) Cercalariulu episcopescu dela Aradu, alu cărui coprinsu ilu atinseramu pe scurtu in Nr. precedente, ilu reproducemu aci, conformu promissi-unei date, din cuventu in cuventu. Nr. 2537. Prea onoratilot'u protopresbileri, onorat, preoţi si invetiatori din diecesa Aradului. Ni a venitu la cunoscintia, câ unele comune de a le nostre, si respective credintiosii noştri de prin ele, la caşuri de segregâri, si de comassâri, după ce si-capeta competintiele loru de pamentu, mai făcu unele invoieli cu dominiele său proprietarii acestora si in privinti’a altoru pamenturi dominale, mai vertosu asia numitele remanentie, pre cari pre langa ărecare sume si conditiuni le rescumpera si le iau in folosintia, deobligandu-se unulu câte unulu său si solidari, adeca unulu pentru toti si toti pentru unulu, a plaţi acelea, in terminu de mai mulţi ani. Pentru câ se fimu bine intielesi observâmu: câ cunăscemu multe comune de ale nostre, cari după segregarea pamenturiloru loru, si dupace^i-au primitu competintiele loru, apoi au mai cumperatu dela dominiu pe bani, feliu de feliu de pamenturi său remasitie din pamenturi. Astfeliu de întreprinderi si tocmeli aru fi fostu bune si folosităre, daca erâ cine se ingrijăsca de sermanele comune, adeca: daca s’ar fi aflatu omeni, cari se ingrijăsca de platirea regulata, de împlinirea detoriei luate facia de dominiu; dar’ durere, câ in multe locuri nu s’au aflatu atari omeni, dr* poporulu lipsitu de sfatu si conducere, si-a negrigitu de-tori’a, si asia din tocmăl’a cea buna, si din planulu celu bunu, a esitu lucru câtu se pote de reu. Anume s’a intemplatu apoi câ unii omeni dintre cei obligaţi la solvire, si cari au lucratu si au folo- 405 situ pamenturile cumperate, fie din negrigintia, seu din caus’a aniloru rei, seu din alte nenorociri ce ajungu pre muritori, nesolvindu partea ce cadea asupra loru din pretiulu pamenturiloru, ratele anuale, anu după anu au remasu neimpacate, er’ urmarea fu, ca acei omeni devenira inprocessuati si essecu-tati, si fiindu ca in timpurile nostre a scadîutu forte valorea realitatiloru: averile lorii au fostu vendute mai pe nimica, er’ dominiulu nepotendu-si primi pretensiunea sa deplinu, s’a intorsu cu ea la ceilalţi omeni, cari si-au platitu partea loru, câ pe bas’a legăturii solidare, acesti’a se platesca si partea ce-loru insolventi, care mesura impiuse si pre cei regu-latu plătitori, la ruina. Candu ajungu bieţii omeni in asemine stare de strimtore, candu mai toti locuitorii dintr’o comuna cu sute de familii, se vedu inprocessuati, si candu processele se apropie de esecutiune, atunci iucepu a pricepe ca pamenturile loru nu se potu vinde cu vreunu pretiu, câ-ci candu se vendu mo-siorele dela atâtea familii, nu este cine se le cumpere cu pretiu cuvenitu; atunci intre aseminea imprejurâri prorumpu in vaierâri alergandu in tote părţile după ajutoriu! In astfeliu de caşuri cu durere amu esperiatu, câ plansorile loru mai demulte-ori au fostu audite de streini, adeca: de omeni, de domni, si chiaru de preoţi streini, cari de comunu li imbie spriginulu pe cont’a celoru mai mari interese ale nostre, si chiaru pe cont’a credintiei stramosiesci. Dorerea nostra este cu atâtu mai mare, câ-ci scimu câ atâtu câtu pote ajuta unu preotu strainu, ani pote si preotulu nostru si sfatulu seu indrep-tarea ce o potu dâ alţii dmeniloru noştri, aru potea da si ai noştri, si noi si pretindemu dela ai noştri, câ daca nu mai multu, celu puginu atâta câtu potu alţii, se pota ajuta si ei poporului nostru. Cunoscemu comune, si ni este chiaru ruşine se spunemu, comune cu diregatori comunali de ai noştri, cu preoţi ce au pretensia de omeni culţi; si totuşi li s’a vendutu izlazulu comunei pentru sume bagatele, prin ce s’a luatu conditiunea cea mai de lipsa a viitoriului comunei, astfeliu câ as-tadi nu potu tiene nici macaru unu vitielu fâra învoirea proprietariului, si fâra taxe impovaratore. S’au vendutu in anii acesti’a dela mai multe comune, izlazuri ce valorau câte 40-—50 de mii floreni, cu a 6-a, a 7-a si a 10-a parte din pretiu, spre risulu si ocar’a lumii. Ore unde erau atunci preoţii si invetiatorii aceloru comune? Ore se nu aiba densii nici unu interesu de sortea comuneloru loru? Ore nici atât’a se nu fia sciutu ei, câ si noi avemu fonduri, cari in casu de lipsa se potu pune la ajutorarea poporului? Ore până la atâta nepăsare se fia decadiutu inteligenţii inmediati ai poporului, in câtu nici se vina se intrebe, seu se cera in scrisu sfatu in aseminea cause mari si însemnate ? Ne dore ânim’a candu scriemu acestea; câ-ci vedemu cum isi supsapa preotimea nostra, si cu ea inteliginti’a din poporu, viitoriulu seu si alu fiiloru sei! Ne dore, câ-ci scimu. câ saracindu poporulu decade biseric’a si scol’a, si atunci nu va mai fi trebuintia de preoţi si invetiatori; ba mai multu, saracindu si decadiendu poporulu, nici din fiii sei nu se voru mai pote redicâ domni, dregători, advocaţi, profesori, si altele; deci considerandu acestea, ne amu crediutu detori a emite acestu cerculariu, alu cărui scopu este: Se mai aducemu aminte si la acesta ocasiune preoţi mei si invetiatoriloru noştri de susu pana josu: câ bas’a esistentiei nostre a tuturora este poporulu nostru, si asia se sfatuimu pre toti din totu sufle-tulu nostru, pentru totu ce au mai scumpu, se in-grijesca cu mare interesu de sortea poporului, venindu-i intr’ajutoriu in asfeliu si in ori-ce alte caşuri de lipsa, adeca: se invetie si se ajute poporulu in tote necasurile lui, er’ mai alesu la incheiarea unora invoiele de natur’a celoru de susu; dar’ apoi se-i ajute si la sustienerea conditiuniloru luate asupra-si; er’ in caşuri in cari nu s’aru sci orienta, se consulte pe barbatii nostrii cei mai însemnaţi, anume pre acei advocaţi ai noştri, despre cari s’au convinsu câ au anima si interesare de binele poporului : in fine se ne consulte chiaru si pre noi, cari suntemu prea aplecaţi a ne consulta si cu alţii, si a stâ intr’ajutoriu crestiniloru noştri in cause mo-mentose, cari privescu bunăstarea si fericirea loru; fiindu si detorinti’a nostra a tuturora a îndrepta poporulu, — ori unde ni se pote, — pe calea cea buna. Dorindu câ acea sfatuire se ajunga la cunos-cinti’a tuturora preotiloru si invetiatoriloru nostrii, poftimu pre părinţii protopresbiteri, se trimită flăcărui oficiu parocbiale câte unu essemplariu din cerculariulu acest’a, er’ pre conducătorii oficieloru OBSERVATORIULU. _ parochiale ii-indetorâmu se comunice tennorea acelui esemplariu cu ceilalţi preoţi, si cu invetiatorii din locu, spre scire si orientare pentru viitoriu. După care mai dorindu câ aceste invetiaturi parintesci se afle locu bine roditoriu in ânimile vostre, cu binecuventare archieresca amu remasu Aradu in 24 Novembre 1879 alu vostru tuturora de bine voitoriu: Ioanu Metianu, Episcopulu Aradului. Corespondentie particularie ale „Observatoriului.“ (Continuare si fine.) — Biliar ia, Decembre, 1879. Ce se atinge de passivele remase după episcopulu Olteanu, nici nepotulu seu nu le nega, ci se încerca a le aretâ in sume mai mici, si a face pre publicu se credia, câ prin acelea dieces’a nu este daunata. Inca pre candu traiâ Olteanu se făcuse vorba despre passivele sale, si nici atunci nu s’au desmintitu formalu, ci unu clientu alu seu se incercase numai a le escusâ. Candu era in agonia, alergaseră unii advocaţi cu esecu-tori judecatoresci spre a asscurâ nescari pretensiuni, era după mortea episcopului insusi biografulu seu din Vasârnapi Ujsâg (foi’a dominicei) memorandu edificările, grădinile si binefacerile lui dice: „la tote acesta adau-gându-se nepasatoriulu si puginu crutiatoriulu seu modu de viatia, a lasatu trebiD episcopiei sale materialmente incurcate, spre invetiatura, câ si virtutea esagerata este erore *). Mal tardiu candu se stracura in publicu comptulu finale dintre mass’a episcopesca si intercalarulu unnatu, se vediu câ afara de datoriile passive ce avea se platesca la privaţi, inca si fondulu instructu alu episcopiei pretinde sume forte mari. Câ se se cunosca natur’a acestora pretensiuni, si câ se vedia dlu R. câ datele anonimului nu sunt luate din ventu si de pre strade, eca posturile acelui comptu finale datu in Beiusiu 28 Martiu 1878 si subscrisu de comissiunea statatoria din dnii: Alesandru Hofhnann secretariu ministeriale, Antoniu Fâbiân contabilu ministeriale, Carolu Nogâll procuratoru fundatiuniloru, Teodor Kovâri economu capitulariu si Ferdinandu Mocsâry advocatulu consangeniloru. Copi’a acestui actu este autenticata de Joanu Hirt vice-direc-torulu officieloru ministeriului de culte si instrucţiune publica, si cuprinde pre scurtu urmatoriele: 1) Spre intregirea fondului instructu economicu si mai pretiosu, se ceru 5036 fi. 88 cr. 2) Sub titlulu de fondu primi-tivu sunt a se restitui 10,000 fi. 3) Pentru inprurau-turile luate in sarcin’a episcopiei, cu învoirea gubernului cu ainortisatiune după planu. restantia neplatita 28,733 fi. 95 cr. 4) Pentru restaurarea tuturora edificieloru dominali, economice si patronate 35.258 ti. 58l/2 cr. 5) Din veniturile comune sunt a se solvi pe temeiulu contractului la fondulu veduveloru restantia 2583 ti. 33 6) Sumele luate dela arendatori câ garanţia (cauţiune), care nu s’au mai atiatu in cass’a dominala 6175 fl. 7) Din veniturile anului 1878 s’au solvitu pentru repausa-tulu sub diverse titule 471 fi. 34 cr. 81 Din inprumu-tulu de 100,000 facutu cu prea inalta permissiune, desti-natu pentru regularea urbariale, are se dea mass’a după compturi documentate 21,407 fl. 57 cr. 9) Despre sum’a de 5253 fl. 36 cr. asenmata din fondulu religiunei nu s’au datu compturi. Sub aceste 9 posturi se scriu in sarcin’a massei: 114,920 fl. 01'/2 cr. Din contra se scriu in favorea massei posturile: 10) Spesele semenaturiloru de tomna si pretiulu semen-tiei 1,829 fl. 37 cr. 11) Spre continuarea economiei primesce administratiunea intercalaria mai mulţi articoli in valore de 8613 fl. 08. 12) Economulu capitulariu a cumperatu la licitatiune pentru episcopia unele obiecte in valore de 650 fl. 13) Din obligaţiunile urbariali de 253,990 fl. valore nominale se vinu pre tempulu dela l-a Novembre 1877 până la l-a Maiu 1878 interesse 6200 fl. 53 cr. din cari se cuvinu massei 998 fl. 97 cr. — Asia dara in favorea massei se scrie sum’a totale 12,091 fl. 42. cr., care subtragimdu-se din sum’a de mai susu de 114,920 fl. Ol1/* cr. mai remane in sarcin’a massei sum’a de 102,828 fl. 59 7„ cr.**) Cu tote câ dlu Rezeiu se lauda, câ ale sale date sunt mai positive decâtu ale anonimului, in câtu le scie si le cunosce de acolo, câ singura eră de fagia la inventarea averei unchiului seu, i-se templâ si dsale ce-va umanu, de nu cum-va a voitu se mistifice intr’adinsu. Dsa adeca trece cu vederea, câ episcopulu Olteanu a primitu averea antecessorulei seu 64,000 fl., ba după alta versiune 68,000 fl. in bani si naturalie, nu impru-mutu. cum se dice in Observatoriu din gresiela, ci sub titlulu legalu pentru deteriorări si fondu instructu; totu asia tace câ a incassatu pretensiuni active de ale lui Szilâgyi preste 20,000 fl. cari nu se vedu in memoratulu computu finale, si afirma, câ a primitu 22,000 fl. „remanentia" din imprumutulu pentru regularea urbariale de 65,000 fl. Din Nr. 8 alu actului memoratu mai susu se vede inse, câ din imprumutulu urbariale de 100,000 mass’a lui Olteanu are se dea sama despre 21,407 ti. 57 cr. Acesta suma i veni la socotela dlui R. se o ia mai marisiora, câ se scadia mai multu din sarcin’a totale a asia numiteloru datorii publice, care le ia cu ce-va mai diosu 101,000 fl. in locu de 102,828 fl. 59'/2. *) Mind ehez gondatlan es kevesse gazdâlkodo eletmod jârulvân, piispbksege iigyeit anyagilag zilâltan hagyta hâtra tanulsâgul, hogy az ereny is hiba tulozva. **) Tote acestea cifre s’au scosu aci după copi’a susu atinsa din originalulu ungurescu, care nu ar stri câ se se publice si in limb'a originale, pentru câ se nu mai pota vorbi nimeni de falsificări in casulu de fagia. Dsa recunosce abia 20,000 datorii private, a buna sema câ afara de banii incassati din pretentiunile active selageane, si dise câ comissiunea nu a consideratu ameliorările si zidirile efeptuite. Acea comissiune va fi avutu raţiuni fundate, pentru ce n’a consideratu ameliorările, intre altele nesmiutitu si aceea, câ pentru deteriorări s’a luatu una suma considerabila dela antecessoru. Câ se pota scade mai tare asia disele datorii publice, mai amintesce câ sum’a luata dela Szilâgyi in scopulu meliorariloru ar fi computata intre passive, ce nu e de locu esactu, câ-ci de atare suma nu este vorba in com-putulu finale. Parendu-i-se câ i-a succesu a escamota celu puginu datoriile câtra episcopia si a le reduce „la o suma pote de abia 15,000 — 20.000 fl. continua cu emfase: „cari e bine de insemnatu, nu sunt bani funda-tiunali, ci se tienu de fundulu instructu alu episcopiei, prin urmare nu sunt in nici o legătură cu fundatiunile diecesane." Prin acesta vrea se dica câ dieces’a nu este daunata prin atari datorii. Pre langa ce din „pote“ nu este permisu a conchide la realitate, din cele de mai susu este evidentu, câ insusi bietulu „pote“ are base atâtu de clatinata, in câtu nu se eschide nici-decum indoiel’a, si remane totu problematicu, la câtu voru scade cele 102,828 fl. 59'/2 cr., necomputandu aci datoriile asia numite private, fiindu-câ in fapta este forte greu a distinge intre datoriile private si publice ale unui episcopu, carele dispunea de unu dominiu asia estinsu câ. alu Beiusiului. De altumintrenia spre a aretâ, câ pretensiunile episcopiei sunt in strinsa legătură cu fundatiunile diecesane, nu este necessitate a recurre la nu sciu ce teorii canonice, candu e de ajunsu a raemorâ, câ după dreptulu vigente, eparchi’a inca se numera intre eredii averei câştigate din episcopatu, si asia este limpede, câ deca după episcopu nu remanu decâtu datorii, eparchi’a n’are ce asteptâ. Câ se nu mergu mai departe reflectezu, câ după mortea episcopului Vasiliu, pre langa celea ce a datu in viatia pentru scolele normali din Oradea si Beiusiu si pentru fondulu veduveloru si orfaniloru de preoţi, au mai remasu până la 50,000 fl. in cass’a diecesana, totu fonduri statatorie. După episcopulu Iosifu, realisandu-i-se testamentulu intr’ adeveru episcopescu, dieces’a, respective institutele ei voru capetâ sume considerabili. Episcopulu Olteanu inse in viatia ocupatu cu edificări si instrucţiunea unora grădini, tote intru propri’a sa comoditate, n’a lasatu statatoriu decâtu datoriele publice memorate mai susu, care damnitica eparchi’a inca si prin aceea, câ succeso-rulu nu pote ajunge la intregirea necessaria a fondului instructu episcopescu, ci este necessitatu a restaurâ cele de lipsa din veniturile sale curente, si asia nu pote se ajute la lipsele diecesane, precum l’ar trage ânim’a. Intercalariulu dopa mortea episcopului Olteanu ar fi trebuitu se capete din averea remasa sumele specificate in computulu finale, care sume dela intercalariu aru fi fo^u se treca la episcopulu următoriu; dupace inse acesta nu s’a intemplatu, asia se dete ocasiune câ lumea se creda, câ episcopulu a luatu asupra’si datoriile publice ale lui Olteanu. Nu a luatu propriamente datorii, ci nu au avutu de unde se’si ia competenti’a sa pentru fondulu instructu, si asia lucrulu ese totu acolo, câ acele sume se voru acoperi din veniturile curente ale episcopiei. (Din coci de Muresiu pipa, din colo lulea). In fine dlu R. observa, câ după episcopulu Olteanu au remasu si active, „cari pote voru acoperi pre deplinu passivele esistenti." Nimene nu a negatu, câ voru fi remasu active, inse acelea sunt atacate din mai multe parti, asia câ nici dsa nu cuteza a sustiene categoricu acoperirea passiveloru prin active, ci se marginesce a se radîmâ pre „pote“. Altcum va curge inca multa apa pre Crisiuri, până ce se va decide sortea activeloru pretinse. Ce se atinge de ânim’a buna si nobile, despre care sciu narâ atâti sărăci si lipsiţi, pre carii i-a man-gaiatu si ajutatu, aceea nu s’a trasu la indoiela, ci s’a recunoscuţii intr’altu locu. câ episcopulu Olteanu până a potutu a fostu induratoriu, darnicii cu ostentatiune, a intinsu ajutorie la veduve, invetiatori, studenţi si alţi lipsiţi; multe binefaceri de ale lui mai alesu date strai-niloru se înregistrau in foile din Oradea mare. Totu unadata s’a disu, câ cei cari au fostu mai aprdpe de repausatulu aru ave datorinti’a de a espune acele influintie fatali, cari i-au frustratu si cele mai bune intentiuni, cari le va fi fostu avendu pentru prosperarea diecesei sale. Spre acesta inse nu si-a luatu ostenela dlu R., ci a cugetatu, câ prin invective nefundate si prin mistifica-tiuni va pote seduce istori’a. — Economisarea episcopului Olteanu s’ar aretâ si mai inspaimentatoria, deca la datoriile cele multe s’ar mai adaoge si veniturile, care le-a avutu in cei patru ani ai domni rei sale la Oradea, ce crediu câ se va si face cu tempulu, câ-ci in casulu celu mai de nimicu, in anii cei mai sterpi, acelea venituri trecu regulatu de la 60,000 fl. in susu; asia in 4 ani 240 de mii fl. Din cele documentate până aci pote se judece onoratulu publicu, unde este calumni’a, denigrarea si de-tragerea, de care viseza desnumitulu Syîviu Rezeiu, carela bagu sam’a a voitu se judece pre alţii dupre sine. — U n u 1 u dintre anonimi. Soiri diverse. — (Invitare) la balulu juristiloru ce se va aranja in 10 Ianuariu st. n. 1880 in sal’a otelului „Imperatulu romanu“ in Sibiiu in favorea reuniunei pentru ajutorarea ascultatoriloru de dreptu, seraci. Pretiulu unui biletu de intrare 1 fl. 50 cr. (pentru familie anteiulu 1 fl. 50 cr., unnatorele 1 fl.) O loge mare 6 fl., una mica 4 fl. Bilete de intrare se potu capetâ in 8 -10 Ianuariu dela 9 — 12 ore a. m. si dela 3—6 ore d. m. in librari’a eredei lui Closius (strad’a Cisnadiei nrulu 13), er’ in ser’a balului la cassa. 406 Oferte in favorea reuniunei se priraescu cu mul-tiamita, si se voru cuitâ prin diarie. Inceputulu la 8 ore. Comitetulu arangiatoriu. — (Invitare.) In conformitate cu dispositiunile statuteloru §§. 5 si 9, se invita prin acesta toti P. T. membri activi ai „Reuniunei de cantari" la adunarea generala ordinara, ce se va tînea Sam-bata in 3 Januariu st. n. 1880 la G ore ser’a in sal’a Nr. 24 a Seini nari ului Andreianu, strad’a Măcelarilor u. Obiectele de pertractare: 1) Raportulu comitetului despre activitatea sa si a Reuniunei romane de cantari in decursulu anului 1878'9. 2) Preliminariulu de bud- getu pro 1880. 3) Alegerea comitetului definitivu. 4) Eventuale propuneri. Sibiiu, in 26 Decembre 1879. Comitetulu. — (Sportu de gbiatia.) In ser’a de 3 Ia-niiariu Reuniunea de pathinatu din Sibiiu va arangea o petrecere costumata. — La acesta petrecere numai celoru costumaţi le este permissa intrarea pe ghiatia. Pentru ca celoru mai neavuti se nu li se rapesca oca-siunea de a potea participa la acesta petrecere, ei potu se intre si numai cu o decoratiune alesa după gustu, dar batatore la ochi. Decorarea si iluminarea terenului de ghiatia comitetulu o a incredintiatu unoru persone probate, si din preparativele deja intreprinse, petrecerea promite a fi de unu caracteru estraordinariu. Pentru de a purta contu de dorintiele esprimate din partea a mai multoru membrii ai Reuniunei, mai tardiu se va arangea si o serbare de întrecere costumata, după o programa de figurii ficsata de câtra comitetulu Reuniunei. Insinuările se primescu in fiacare di la cass’a Reuniunei. — (Geru. De anulu nou.) Pe la Craciunulu Gregorianu frigulu celu cumpliţii scadiuse la 6—7 gra-duri Reainur, dintrodata inse s’a iutîtu erasi de dumineca incdce si au ajunsu la 12 — 18 de inghiatiu. Pe o ierna câ acesta nu este nici-o plăcere pe la cetati a ambla felieitandu de anulu nou din casa in casa. Ce e dreptu, acesta este unu usu millenariu, multu mai vechiu si decâtu christianismulu si inca inpreunatu ou presente si cu ospetari, care la Romanii antici cadea in asia numitele serbatori ale Saturnaliiloru, candu clienţii ducea daruri la patroni, era aceştia isi ospetâ pe sierbii loru. In secolulu nostru prosaicu, pre candu poesi’a vietiei au ajunsu a fi de risu, daca nu chiaru de compatimitu, in acestu secolu, candu faţiari’a joca rola câ pe timpulu lui Tiberiu, Nerone, Caligula, datinele patriarchali dispăru mereu, sau se marginescu numai in cercuri fami-liarie restrinse. In câtu pentru felicitările oficiali de anulu nou, acelea se cassedia chiaru din oficiu de câtra miniştrii; se recomanda inse totu-odata, câ in locu de a deschide câte 30 - 40 de usi in 1 Ianuariu, pe geru tare, se sieda acasa fiacare, dara in acelasiu timpu se faca o fapta a mi 1 ei si indurarei christiane, numerandu la o cassa anumita, câ taxa de scutire, o sumusiora care câtu pote, pentru cei in adeveru seraci si lipsiţi, carii nu se potu miseâ din angustele loru locuintie, de frigu si de golatate. Casse de acestea si liste se afla deschise pe la primarii si la prefecturi. Totu asemenea se recomanda si classei comerciantiloru pe unde este usulu de a inparti in dio’a de anulu nou bani la sute de cersitori adunaţi din tote suburbiile si satele vecine, mai totu omeni sanetosi si capabili de a lucrâ, candu din contra persone si familii cu totulu scapatate, de trei-ori nefericite, care nu potu alerga cersindu pe stradele cetatiloru, sunt date uitarei chiaru si in dile mari de serbatori, in câtu acelea nu potu dice nici macaru, câ lacrimele ce versa, le cadu pe nesce coji de pâne uscata, candu n’au nici atâta. Pre candu o parte din cersitorii de pe strade implu ser’a cârciumele, se inbeta si se bătu, veduve, orfani, betrani odiniora decorea poporatiunei, isi alina fomea cu mămăligă rece, in dio’a de eraciunu si in dio’a de anulu nou. Pre candu unii defraudedia si dilapidedia sute de mii si milione in strainetate, tavalindu-se in desfreulu vietiei, alţii tremura de frigu langa tetiuni de sălci. — (Butoie de paie.) In teifipulu din urma aflaramu, câ in Americ’a acelu imperiu alu minuniloru si alu descopeririloru celoru mai practice, s’au inventatu caramidi si rote făcute din paie. Acuma se scrie din San Francisco, câ acolo au inceputu a se construi chiaru si butoie din migma de paie. Câ mâine vomu âmblâ si pe tălpi de paie. — (Logicu.) O juna parechie ce voiesce se se casatoresca se presentedia inaintea primăriului din alu 17-lea arondissementu alu Parisului. Prhnariulu se OBSERVATORI ULU._________________ adresedia câtra miresa cu indatinat’a întrebare, deca consimte, era densa respunde cu unu energicu „Nu!“ „Dara, d-siora,“ i dice primariulu, pentru ce ai astep-tatu până acuma, pentru câ se spui câ nu voiesci se iai pe d. G. de barbatu?“ „Pentru câ, respunde mi-res’a, d-ta eşti primulu, care m’au intrebatu despre acesta.“ Tablou. — Atragemu atenţiunea onor. nostru publicu ceti-toriu asupra inseratului pe care ilu publicamu in Nr. de astadi, alu d. J. H. Heller din Bern’a (Elveti’a), refe-ritoru la aparate de mu si ca ce se recomanda forte bine, câ presente de eraciunu si anulu nou. Locu deschisu.*) Onorata Redactiune! Observatoriulu din 24 Novembre 1879 Nr. 94 sub titul’a „Locu deschisu“ cuprinde o corespondentia din Orascia cu subseriptiunea: Comitetulu parochialu gr.-orient. din Orascia, despre scol’a si invetiatorii ei, intre care ine numesce si pre mene. — Câ se descoperii! onoratului publicu cumca acea corespondentia a esitu faţia de mene, dela unu omu.cu anima dusmanosa, care este in stare, si deca ar ave potere m’aru inghiti, vediendu câ io sum ajutata si pusa in o stare fericita fâra de a fi avutu lipsa sau se’i ceru ajutoriulu sau spriginulu lui, me vedu silita a dâ unnatorea desluşire. In foi’a basericesca „Teleg. Romanii“ Nr. 91 din 1878 se vede câ comitetulu paroch. din Orascia a publi-catu concursu numai pentru doi invetiatori, adeca pentru unu invetiatoriu ordinariu cu 300 fi. si pentru unu ad-junctu cu 120 fi. fâra de a se sci, care se fia la băieţi si care la fete. Vediendu io câ pentru class’a feteloru nu s’a deschisu concursu, si sciendu câ legea scolastica nu permite a se instruâ fetele cu băieţii la unu locu, mai multu la indemnulu unui consociu alu corespondentele de sub „Locu deschisu“ amu concursu si io, inse totu numai la indemnulu si sfatulu aceluia, câ adeca: după ce voiu servi vre o luna doue, acela fiendu si conducatoriulu comitet, paroch, va mediuloci vre-o remu-neratiune de celu puţinu 50—60 fi., si era, câ comitetulu paroch. va face dispusetiuni, câ fetele se invetie pe langa cetire, scriere, calculare etc. si lucrulu de mana, pentru care mi se va plaţi ceva didactru. Dara ce se vedi? — Adunandu-se fetele si eu incependu prelegerea cu ele, le lipsia manualele necesarie si alte requisite de scrisu, precumu libelle, pene, negrela; eu trebueam se fiu forte ingrijata pentru progressulu pe care aveamu se aratu la timpulu seu; apoi despre lucrulu de mana nici vorba. Vediendu eu acestea lacune si negrij’a, m’ara disgustatu cu atâtu mai virtosu dupa-ce am atiatu, câ de vreo renumeratiune inca nu pote fi vorba; ba inca unii din comitetu m’au si risu. Nu pociu se descriu disgustulu ce am simtitu din acelea momente. Cu tote acestea am mai servitu până la feriile Crăciunului din a. 1878; atunci apoi venindu’mi dela onorab. Comi-tetu granitierescu din Sibiiu decretulu pentru denumirea mea la scol’a de Fete din Cugieru, de locu l’am pre-sentatu la dnulu presiedente alu Comitet, parochialu, care in locu de a’mi face vreo imputare — câ celu de acuma, m’a felicitatu in cuvinte plăcute si rostite câ dela unu omu intieleptu, care se bucura de fericirea altuia. — Asia primindu decretulu de atare, amu ocupatu postulu neturburata de nime; si totuşi corespondintele — dice câ am fugitu. Se’i fia rusîne de o calumnia câ acesta. De unde eram se fugu? Au nu am eu acolo pe părinţii mei? Au nu tata-meu a caruntitu si inbetranitu intre paretii scolei si au nu io amu crescutu acolo ? Pentru câ nu am voitu se le serVescu pe promissiuni gole ? — Io am esitu din cas’a parentiloru mei cu onore; ini-am luatu adio dela patroni si amice, am facutu cu-noscutu dlui presiedinte cum am disu si mai susu, dar nu am fugitu. Se arate corespondentele, unde si in care protocolu m’ainu subscrisu câ voiu fi roba pe vorbe? Deca am fugitu, pentru-ce corespondentele nu m’a opritu cu politi’a, seu se me fi adusu indereptu, ori se fi recursu in contra mea in ternpu legalu, deca se alia asia procopsitu. — Dar pentru câ voiesce a me patâ in publicu, si pentru câ ’mi ipvidiedia fericirea mea, nu se teme ore câ si pruncii lui potu se ajunga odata in stare, câ voindu se’si caute fericirea, se fia tractati de alţii, precumu sunt eu tractata de câtra densulu? Nimicu mai multu! Cugieru in 23/12 1879 Sofia Barsanu. invetiatoresa. Post’a redactiunei. — Dev’a, 25 Dec. n. Vomu reflecta si la inper-tinenti’a din diariulu „Hunyad", era in lun’a viitore vomu dâ unu studiu despre comitatulu Hunedorei. esitu din pen’a unui venerabile septuagenariu, care a petrecutu 18 ani in acelu comitatu. — B.-Pest’a, 23 Dec. De odata cu biografi’a regretatului episcopu Joanu Lemeni se voru publicâ si acte din faimosulu procesu alu profesoriloru si clericiloru din anii 1844—1845 si se va face lumina. — Naşa ud u, fora data. Puţina patientia si o intielegere prealabile, câ-ci si asia trebue se preceda altele multu mai urgente. — CI usi u, 20 Decern. Locuitorii din Campi’a Transilvaniei defăimaţi mereu in diariele din Clusiu? Da; inse cine este obligatu, in lini’a prima, se’i apere sau incai se’i escuse cu temeiuri logice, daca nu insasi *) Pentru articlii ce esu sub acesta rubrica, redac-tiunea nu ia nici-o respundere asupr’a sa. Red. inteligenti’a superiore de origine din acelea regiuni? Cine pote sci unde’i dore, daca nu spune nimeni? — Petri du, 20 Dec. Primitu. Gratias. — Iassi, 8/20 Dec. Mare multiumita. Serba-torile gregoriane causara puţina intardiare. Câtu mai curendu. — Aradu. Blasiu. Orasci’a. Retegu. Beiusiu. Oradea. Brasiovu. Respunsuri epistolarie. Preţuirile eerealeloru si altoru obiecte de traiu au fostu la 30 Decembre in Sibiiu: Grâu, după cualitati . . . . hectolitru a. 8. 9.— Grâu, araestecatu ?î 6.80-7.60 Secara JI >i 5.10—5.50 Papusioiu V 7> 4.30-4.70 Ordiu M n 4.40-4.80 Ovesu >î i) 2.90-3.30 Cartofi 1.30-1.50 Mazare îî n 8. 8.50 Linte î» îi 10.5011.— î» „ 8. 8.50 Lardu (slănină) îî 30.-32.— Untura (unsore topita) . . . 50 î> îî 28.—28.50 Carne de vita îî o -.40 Oua 10 de Aparate de musica. Aceste aparate canta 4— 200 piese, cu s6u fâra espres-sinue, mandoline, dube, campane, castagnete, voci oeresci, jocu de harfe etc. Dose ou musiea cantandu 2 până la 16 piese; mai departe necessare, port-ţigare, case elvt-tiane, albuinuri de fotografii, necessare de scrisu, seatula pentru manUsi, apasatom pentru scrisori, vase pentru flori, emis de ţigarete, tabathiere, mese de lueratu, sticle, sticle pentru bere, port-monaiuri, scaune etc., t6te cu musica. Tote acestea in fasonele cele mai noue si de calitate soperiora le recomanda ţiii)3 -4 J. H. Heller, in Bern. umai pentru comande directe se garant^dia originalitatea; ori care altele ce nu porta semnatur’a mea, este fabricatu străin u. Fabric’a se afla in cas’a propria, v •ooukxj niţuiBJi as ojbijsu[i unţoad ap ajsţq •aţ|jady nţ Buşd o.i'im3AO^ «pp u[ndmajsaa ut a[Baţsnm ojBJBdB n.toisa;)B ţuojBjBdiuuo oijuj ‘iţtne.td şa upiedui as b uuia puBJj OOO'Ou aio[BA nr asomujj jbuj apa ajijBanq uip 001 Ap’a de gura anatherina falsificata agra-vedia durerii? gurei si ale dintiloru. Domnului Dr. J. 6. Popp, c. r. dentiştii alu curţii diu Vtea’a, Stadt, Bognergasse Nr 2. Stimate Domnule! Ti-asiu li scrisu mai demultu, dar’ voiamu se asteptu efectulu escelentei d-tale ape de gura atiatheriua. Nici unu lu din falsificatele midiloce aplicate uu-mi-a facutu atata bine câ veritabil’a d-tale apa de gura anathe- rina. in e o n t r «t « 1 a b i t e I o mi m e 1 o gingii si dinţi. înainte de acesta am intrebuiutiatu midiloce de tote soiurile date de medici, fara nici unu resultatu, tote acele ape de gura mi-au vulueratu giugiele prin t'rotare dar’ nu mi le an intaritu ci numai mi-au agravatu reulu. — Conformu propriei mele convingeri, inii puuu tota speranti’a in fabricatele d-tale. Alu d tale ştim a tor u Dr. W|1|| Kaschke m. p. (94) 3 — 3 Preotu. Depositele se afla: in Sibiin la d-nii C. Miiller, far-tnacistu, F. A. Reissenberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, co nercianti, W. F. Morscher, fartnacistu diplom., A. Teutsch, farmaciştii; iu Orasci’a la d. C. Fuhrmanu, farmacista; iu Brasiovu la d-nii E. Fabiek, W. Jekelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmacişti, Demeter Eremias, comer-ciantu; iu Mediaş iu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; iu Sebeş iu ia d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, far-rnacifti; in Sighisior’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutsch, precu n si in tote farmaciele, parfutneriele, magazinele de galanterie si de materiale diu Transilvam’a. Pentru (Craciunu si (Anulu nou se recomanda marele si de nou asortatulu depositu de orologe alu lui Johann Busehek din Sibiiu Strad’a Cisnadiei Nr. 16, cu cele mai bune orologe de auru si argintu, lantiuri de auru si argintu probate prin oficiulu de puntiare c. reg. Orologe _cilindre de arginta 10, 12, 14, 16 tt. Romon-toirs cilindre de argintu 15, 18, 20, 22, 24 li. Ancre de argintu 15, 16, 18, 20, 24 fi. Ancre remon-toire de argintu 19, 20, 24, 30, 40 fl. Orologe de auru pentru dame 18, 20, 22, 24, 30, 36, 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl. Remontoire de auru pentru dame 40, 46, 50, 56, 60, 75, 80 fl., 120, 150 fl. Ancre de auru pentru domui 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl. Remontoire ancre de auru pentru domni 40, 46, 50, 58, 60, 70, 80, 90. 120 fl. Lantiuri de auru pentru domni si domne 24, 26, 28, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 100 fl. Lantiuri de argintu 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10 fl. Lantiuri de talmi-auru 1 fl. 50 cr. 2, 4, 5, fl. Orologe de părete remontoire parisiane 14, 15, 16, 18, 20, 24 fl. Deşteptători parisiane (Wecker) 5.50 cr. 6, 7, 10, 20 fl. Orologe de Schwarzwald 4, 5, 6, 7, 8, 10 pana la 24 fl. Orice reparaturi se făcu in modulu celu mai conscientiosu. Comande se esecutedia prin ramburse (Post-Nachnahme.) Pachetarea gratuita. Pretiurile-cu-rente se tramitu la cerere. (108) 7—10 Editoru si redactorii responsabilii Uaritiu in Sibiiu. Tipariulu lui W. KralTt iu Sibiiu.