i • iin\ Obserratoriuln ase de doua ori in ■eptemana, mercurea si sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., j pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu j cu poat’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl.- o *«u 22 franci, pe 8 luni 6 fl. sâu , 11 franci; — numeri singuratici se dan c&te cu 10 cr. I Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu. Orl-ce inserate, se platescu pe serie b8u linia, cu litere merunte gartnondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adon’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu puhlicu. Prenumeratiunilo se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu. Nr. 100. Sibiiu, 15/27 Decembre 1879. Anulu II. Invitare de abonamentu la „Observatoriulu" pe anulu 1880. Apropiandu-ne câtra capetulu anului, deschi-demu prin acesta abonamentu nou pe Semestrulu I si pe anulu intregu, totu cu pretiurile de pana acuma, adeca: In Sibiiu pe 1 anu cu 7 fl. v. a., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., £ra dusu la casa cu 1 fl. respective cu 50 cr. mai multu. In laintrulu monarchiei cu post’a, 8 fl. pe anu; 4 fl. pe 6 luni. In afara de monarchia cu porto duplu 10 fl. seu 22 franci pe 1 anu; 5 fl. s£u 11 franci pe 6 luni. Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, piati’a mica Nr. 27. Din Romani’a primimu abonamente si in bilete liipotecarie de ale statului, al pari. In capital’a Bucuresci se primescu abonamente si la dn. Const. J. Jug a (palatulu universitatiei parterre). Din 10 esemplarie abonate efectivu, 1 se da gratis. Pentru câ se potemu cunosce ceiu puţinii aprocsimativu numerulu esemplarieloru cate vomu avea a tipări pe anulu viitoriu, si pentru câ admi-nistratiunea se fia regulata, £ra espeditiunea se nu sufere intreruperi neplăcute pentru ambele parti, rogamu pe p. t. nostrii abonaţi, câ se bine-voiesea a isi reinuoui abonamentulu câtu mai de tempuriu. Totu-odata ne rogamu de acei p. t. domni, cari ne voru onora cu noulu d-loru abonamentu a isi scrie numele si adress’a in modu claru, legibilu si câtu se pote mai esactu, pentru câ se nu se nasca confusiuni. Redactiunea. Stadiu statistica asapra României. Oficiulu centrale de statistica infiin-tiatu la Bucuresci in anulu 1860 sub domni’a lui Alexandru Ioanu I Cusa, de câtra ministrulu de atunci Ionu Ghica, prin neuitatulu nostru compatriotu Dionisiu Popoviciu Martianu, in anii de curendu trecuti reorganisatu din nou si pusu in relatiuni strinse cu tdte mesurele luate de câtra Congresulu internaţionale de statistica, a publicatu tocma acuma inportantele seu operatu statisticu : „Mişcarea populatiunei pe anulu 187 6, după registrele star ei civile." Onor. Direcţiune a oficiului statisticu din Bucuresci avu bun’a-vointia de a ne tramite si noue 1 exemplariu din acelu operatu de mare valore. Unu volumu de formatu folio micu cu 91 pagine, mai tote pline de cifre statistice. Acesta statistica a vediutu lumin’a tocma la timpu; câ-ci daca mai este vreo medicina in lume, cu care se se pota vindeca bol’a rea a fantasiei meridionale si orientale, apoi aceea se afla numai in cifre statistice autentice, la a caroru culegere si comparare conformu legiloru statisticei organele respective ale administratiunei, lucrara 2Va ani. Numai cu modulu acesta se mai pote pune ceva freu aceloru publicatiuni fantastice, care de ex. in Moldov’a afla 500 mii jidovi, 200 mii unguri ciangai, 100 mii bulgari si muscali, câteva dieci de mii greci, nemţi, poloni etc. asia, in câtu sumandu pe toti străinii la unu locu, in Moldov’a am mai frremasu abia 2—300 de mii de romani; era anume in orasie nu s’aru mai vedea romani, sau cum făcu unii, câ nu vedu nici orasie, nici o bur-gesia in tot a Romani a. Tote acelea jocuri de imaginatiune sunt reduse prin statistica la adeverat’a loru valore, care in anumite caşuri este = 0. Operatulu pe care’lu studiemu este intocmitu din 49 tabelle statistice, in care sunt adunate pe anulu intregu 1876 cununiile, nascerile, morţii din tote 33 districte (judetie) ale României intregi, in care se coprindea si cele trei districte ale Basarabiei, Bolgradu, Cabulu si Ismailu. De aci încolo aflamu rubrice separate pentru popora-tiunea urbana (orasiaua) si pentru cea rurale (şatena), apoi si după religiune, inca si după naţionalitatea politica sau asia numit’a protectiune străină, din cari vomu sci de aci inainte, câţi locuitori sunt indigeni, pamenteni cetatieni ai statului si câţi sunt străini. Celelalte rubrice ordinate după sexuri, etate, starea civila, instrucţiune, nascere legitima si nelegitima, cum si alte informatiuni, sunt si aci ordinate câ in tote celelalte statistice europene. Noi vomu scote pentru lectorii nostrii la loculu antaiu cifrele generali trase in câte o suma totala din tiâr’a intriga si numai după aceea vomu da locu la câteva cifre specifice, de care sunt forte multe. Asia In anulu 1876 au fostu in Romani’a preste totu Casatorii.......................31.565 Nasceri de ambele sexe . . 164.547 Morţi.......................... 125.857 Asia au fostu mai multe nasceri de câtu morţi cu 38.957. Numai in unele orasie au moritu mai mulţi de câtu s’au nascutu, in suma. totala 633, ceea ce se esplica din diverse cause, precum anghin’a diphteritica s. a.; dara sum’a generale remane aceeaşi. Din casatorii se ‘ vinu pe poporatiunea urbana ..................................* . 14.339 Din casatorii pe poporatiunea şatena 27.226 Aceleaşi 31.565 casatorii inpartite după reli-giuni, inse firesce, parechi’a de câte 2 persone = 63.130 au fostu persone de rel. orient, ortliodoxa . 59.814 „ rom.-catholice de ambele sexe 1.212 „ protestante (luterani, calvini, ariani) dtto................... 81 „ de ritulu armenescu (armene) dtto 7 0 „ „ lipovene dtto .... 43 mohamedane dtto .... 2 israelite dtto ..... 1.908 Totalu sum’a de susu 63.130 Din t(5te acelea persone s’au casatoritu pentru prim’a-ora 27.250 barbari si 28.606 femei, pentru a dou’a ora 4151 barbari si 2913 femei; pentru a trei’a 6ra 164 barbari si 46 femei. Diu acestea cifre inca se pote esplica, pentru-ce iu Romani’a este asia de mare numerulu veduveloru; dara mai sunt si alte cause grave, care asta-data nu se potu atinge la loculu acesta. Iutr’aceea oficiulu statisticu face la tabell’a Nr. 14 urmatori’a nota: „Divortiulu este admisu in Romani’a si de Foisior'a „Observatoriului". La Race latine. Le chant des Latins. Par Baron de Meyronnet St. Marc. Marseille 1879*) Intre representantii poporaloru si limbiloru latine dela Montpellier **) a fosta si nobilele baronu de Meyronnet, carele concurse la premiu cu unu asia nutnitu Or atori ura, compusu in versuri. Auctorulu daca nu a castigatu premiulu, au avutu inse satisfactiunea de a i se face „menţiune onorabile;“ apoi pies’a fu pusa pe note, după care o executa choruri in tierile latine, pe unde se cultiva music’a, precum nicairi in lume. Dn. Meyronnet avu bunătate a trimite prin dn. G. Sionu câteva esemplarie din Oratoriulu seu, spre a le inparti intre amicii sei; dsa inse le puse pe cele mai multe la dispositiuuea Academiei romane, dela care apoi ce-ruramu si noi trei esemplarie pentru unele bibliotece de aici. Citindu noi acestu productu alu geniului francescu, carele pune pe poporulu romanescu alaturea cu tote celelalte popora de origine latina, si reproduce strofe romanesci compuse de amiculu nostru Sionu, simtiramu o adeverata plăcere de a face acestu Oratoriu cunoscutu mai de aprope publicului nostru intregu, a si reproduce una parte din elu in dialectulu flăcărui poporu latinu. Dn. br. Meyronnet premitte, câ in locu de prefa-tiune, in lirab’a francesca, urmatoriele sententie: *) Dissertatiune ttnuta in adunarea generale a Asociatiunei transilvane in Augustu 1879. **) Latin: Mons pessulanus vel Mons puellarum, cetate cu circa 60 mii locuitori, situata 1 '/3 mii. dela marea mediterana, cu multe institute si cu industria frumosa. La gintea latina. Voi sunteti aceia, oh latini respanditi preste suprafaţa globului, câtra cari me adressediu eu cu acestu Oratoriu. Fia câ sentimentele care m’au animatu scriendu’lu si spiritulu patrioticu ce mi Ta dictatu, se’lu resimţiţi si se participaţi din elu voi toti, fii ai aceleiaşi mame. Fiţi de aci inainte uniţi prin legaturile unei fraternităţi nedespartibile, si cu totii conservaudu naţionalitatea vostra distincta, se faceţi totuşi unu singuru poporu de fraţi. Atunci noi vomu potea repeţi cu totii versurile acestui sonnetu, pe care eu ilu scrisesem in anulu trecutu in onorea festivitatiloru actuali a le gintei latine. (Unnedia doue strofe francesci de câte trei versuri, alu caroru intielesu in prosa este:) Inaltia’ti vocea ta, mare ginte latina: Smulgându din sinulu teu discordi’a intestina. Stâi unita si ’n piciore contra Nordului jalusu. Dela Lisabona la Madridu, dela Paris pân’ la Rom’a Tu eşti numai una si trebue se fii câ unu singuru omu. Si oricine te uresce, se cada asupra’i urgi’a tuturoru. După acestea urmedia insusi Oratoriulu. Personele in acelasiu sunt: Unu Rornanu anticu. Unu Spaniolu. Unu Rornanu modernu. Unu Catalanu. Unu Italianu betranu. Unu Valachu. Unu Italianu. Unu Moldovenu. Unu Francesu. | Unu Provincialu. La carii se alatura chorulu compusu din Portugali, Ladini, Canadeui, Peruvieni, BrasiUeni si alţi represen-tanti ai gintei latine. Teatrulu represeuta unu planu vastu, inundatu de radiele sorelui, era horizonulu este raarginitu de o parte prin munţi mari, seci si coloraţi, era de alt’a prin ruinele măreţie ale unui circu anticu rornanu; in fundu se vede I cetatea Montpellier. După o ouvertura maretia, demna de anticitate si de nobilitatea gintei latine, cortin’a se ridica. Se aude unu inarsiu serbatorescu; unu Rornanu anticu urmatu de unu Rornanu modernu si tote perso-nele Oratoriului, apparu pe scena. Chorurile se asiedia de a drept’a si de a steng’a, era Romanulu modernu adresandu-se câtra toti canta: Unu Rornanu modernu (in limb’a francesca). Veniţi toti baiatii de aceeaşi origine La loculu destinatu spre a ve tinde man’a; O lupta se prepara in cetatea vecina, Si unu ospetiu pentru gintea latina, Dela Guadalquivir, dela Loire si Tajo Poporale se mânece spre a se intruni. Plecaţi si dela Canada, din acea regiune departata; Sosiţi si din Tier’a romanesca. Candu aici toti se prepara spre a ve primi, Voi se ascultaţi acelu apellu dela Rom’a pan’ la Madrid Câ in acesta mare di de serbatore, Se ne aducemu aminte de leganulu nostru. Spre a ne insulta pe noi strainulu ridica indesiertu In semnu de victoria statu’a lui Arminius : Spre a’i respunde, noi avemu o gloria inultu mai mare, Câ-ci ecbo respunde: Marius. Gori’a nostra e preste totu pe unde se afla omeni. Ea copere Europ’a si diversele sale tieri; Au nu Rom’a este aceea, ce câ faru lumiuatoriu Domina totu Universulu? Celebraţi in acesta di in limb’a vostra Gloriile vostre, dorerile, sperantiele si destinele vostre . Afirmaţi prin cântecele unei ginţi autonome Fraternitatea Latiniloru. Unu Rornanu din vechime, unu Spaniolu, unu Catalanu, unu Dacoromanu si unu Provincialu inaintandu pe scena, canta successive fiacare in dialectulu seu. Unu Rornanu anticu. Romulo natis animoso et acri Barbaras gentes superare morte 400_______________________________________________________ legea religiosa, si de legea civila. După legea religiosa, divortiatii se potu casatori pana in trei-ori. După legea civile, acesta margine nu exista. “ Pentru-câ se potemu judeca si mai bine pana la ce gradu poporatiunea României este homogena si pana unde heterogena după religiuni, prin urmare in cele mai multe caşuri si după naţionalitatea genetica, la orasie si la sate, mai scotemu din tabell’a 13 acestea: La orasie s’au casatoritu per son e orthodoxe 6905, catholice 312, protestante 65, armene 60, lipovene 28. mohamedane 00, israelite 1308. La sate s’au casatoritu persone orthodoxe 52909, catholice (ciangai din Moldov’a) 900, protestante (unele secuierce) 16, armene 10, lipovene 15, mohamedane 2, israelite 600. Asia dara in 62 de comune urbane, cu capitalele in frunte, s’au casatoritu 1308 persone jidovesci; in 3020 comune rurali numai 600, adeca 300 parechi jidovesci. (Va urină.) Sciri din sfer’a eclesiastica si scolastica. Acumu candu ne apropiamu câtra finea anului, este bine se resumamu unele afaceri eclesiastice si scolastice de inportantia mai mare, daca nu de preste anulu intregu, celu puginu din trimestrulu alu patrulea. In archidiecesea de Alba-Juli’a s’au convocatu in lun’a Septembre protopopii din cele 39 districte in conferenţia, cu scopu de a inparti din nou districtele sau cum se dice, a le aronda, ca-ci in adeverii, precum in alte diecese, chiaru si la alte con-fessiuni religiose, asia si in acea archidiecesa multe protopopiate era inpartite reu, prin urmare anevoia de ale administra. Totu atuncis’a cunoscutu si necessi-tatea de a rotundi protopopiatele asia, ca se si re-mana mai puţine, precum s’a si intemplatu, si asia unii protopopi fusera puşi in disponibilitate. In siedinti’a din 2 Sept. s’a regulatu si raportulu no tar iul ui protopopescu catra protopopu si câtra scaunulu archidiecesanu (ordinariatu); s’a desbatutu pe largu si cestiunea scoleloru. Cei ce voiescu se afle mai multe despre resultatele aceloru conferentie, le potu citi intregi in F 6 i ’a scolastica din Blasiu, redactata de eruditulu domnu Joanu Moldovanu, canonicu si directoru alu gimnasiului. In diecesele Oradei-mari si a Gherlei se denumiră epescopii după cum este sciutu, si se crede ca se va restabili si in acelea o starea normale, daca influiutiele superiori politice voru mai inceta odata de a turbura pacea si liniştea loru. Din dices’a Aradului, ale cărei afaceri mergea bine ca nici-odata, citimu in foi’a dicesana „Biseric’a si Scol’a“ Nr. 48 unu cerculariu episcopescu“ adresatu câtra protopopi, parodii si invetiatori, de o inportantia atâtu mai mare, cu câtu reulu si peri-colulu descrisu in acela se pote afla usioru in oricare alta diecesa sau archidiciesa. Despre acea boia a fostu vorb’a si la Blasiu in Septembre. Intru adeveru, este aprope preste potintia de a esplica ne mai audit’a indolentia a multoru bisericani, cu care _______OBSERVATORIULU. se porta fagia cu commassari, segregări, rescumpa-rari, „remanentie" (in Ungari’a) si cu tote cele-laste cestiuni urbariali afurisite. Parochi si protopopi potu se vedia si se cunosca usioru si forte bine, ca dela deslegarea, deciderea, terminarea cestiuniloru de acea natura, depende uneori chiaru existenti’a intregei comune, mai totudeauna inse prosperitatea comuneloru, prin urmare existenti’a parochului, do-centelui, cantaretiului. Ori-câtu ne vedemu strim-torati in spaciu, pre câtu timpu avemu se satisfacemu aşteptările la vreo siese classe de lectori, totuşi acelui cerculariu ii vomu face si noi locu cu atâtu mai virtosu, câ in acela nu se tractedia cestiuni efemere, ci de acelea care taia afundu in vieti’a poporului si a clerului, apoi aci se pote aplica proverbiulu cunoscuţii si a se dice, câ episcopulu diecesanu au apu-câtu taurulu dreptu de corne, a inplantatu lantiet’a dreptu la radecin’a gangrenei. In câtu pentru commassatiuni, le-amu dis-cutatu si noi de câteva-ori, era foi’a „Eco-nomulu“ din Blasiu a tractatu cestiunea in câţiva Nri din Septembre asia, cum se o pri-cepa si celu mai simplu bisericanu. Dara câţi citescu lucruri de acestea? Uuulu dintru o suta de mii. Tota lumea se plânge de neavere, o lene a spiritului inse nu laşa nici pe cei mai mulţi cărturari se’si bata capulu, se invetie , cum se’si asigure existenti’a si venitoriulu. Cu unu altu cerculariu este surpriusu publiculu romanescu pe anulu acesta si pe cei viitori in modu prea placutu prin Telegrafulu romanu Nr. 144 din 8 Dec. st. v. adressatu sub Nr. 3369 Scol. din 29 Nov. 1879. „Catra tote oficiele proto-presbi te riale, câ inspectorate districtuale descole; subscrisu pentru esc. sa d. archie-piscopu si mitropolitu, de archimanditulu si vicariulu archiepiscopu Nicolau Popea. Acelu cerculariu energiosu spune indata din capulu locului ce voiesce, candu incepe asia: „S’a observatu, câ unele comitete parochiale si unele sinode parochi ale, ba chiaru si unii protopresbiteri sau administratori protopres-biteriali, punu si depunu pe invetiatori, îi destitue si substitue prin alţii, intrunu modu cu totulu ar-bitrariu, prin o flagranta calcare de statutu, de lege si de orice regulamentu sau instrucţiuni date pentru scolele nostre confessionali din archidiecesa.“ De aci inainte se numera caşuri specifice de nelegiuiri si abateri, care nu potu fi caracterisate mai bine, de câtu cu numele de a nare hi a; se iau apoi optu dispusetiuni intemeiate pe statutu si pe legi, atâtu de categorice, in câtu se pote prevede, câ daca respectivele organe administrative nu se voru conforma acelora, are se’i coste chiaru posi-tiunea loru in care se afla, apoi se totu voiesca a spariie paserile cu amerintiari de trecere la alte coufessiuni, unde potu se o scia din capulu locului, câ voru da de alte mesuri si mai rigorose. Noi nu ne facemu illusiuni: nu credemu câ adi si mane, adeca in alţi 5 ori 10 ani, va ajunge cineva câ se vedia scole (nu umbre) in satuletie cu câte 300—400 de suflete, nici chiaru atunci, candu ar lua statulu asupr’a sa deslegarea problemei, 1 Ponere et victis pia jura terris Fata dedere. Alma clarorum genitrix virorum, Artibus belloque potens, Camillo, Tullio et Flaco, Tacito, Marone Roma superbit...... Hodie sparsas latinse ruinas Gentis heu! latâ video per orbem. Dî, preeor, tandem facians ut illae Sponte resurgant! Sensulu in romanesee: Fiiloru lui Romulus le fusese datu prin Destinu, a combate naţiunile barbare cu vigore, a le dumeri, si lumea invinsa a o civilisâ prin legi bune. Rom’a, bogata de eroi, totu asia de mare in lucrurile pacei câ si in resboiu, are totu dreptulu a se făli câ a produsu barbati cum au fostu Camillu, Cicerone, Horatiu, Tacitu si Virgiliu. Astadi, vai, eu vediu ruinele gintei latine respan-dite in totu universulu; rogu pe Diei, se faca câ ele in fine se se scole de sinesi, spre a reconstitui patri’a. Unu Italianu. „Noi siam Latina prole Ai gran trionfi awezza: La Barbara fiierezza Dinanzi a noi piego. Cinge d’ ailor la fronte Ogn’ Itala cittade: E canta d’ogni etade Gli eroi che parton. La gloria siede in Roma, Che tutte genţi dome, E suole ornai col nome 11 mondo trarre a s6.u Sensulu in romanesee: Noi suntem fiii Latiului, dedaţi cu triumfuri mari: truti’a barbara se pleca de înaintea nostra. Fiacare cetate a Italiei încinge fruntea sa cu lauri si isi canta eroii pe cari’i născuse din epoce in epoce. Glori’a tronedia in Rom’a, care a dumeritu tote naţiunile; Rom’a e astadi in stare se attraga la sine pe tota lumea numai cu numele seu. Unu Spaniolu. „Coronadas las huestes de Roma Con guirnaldas de olivo y laurel, Su lenguage el Celtibero torna, I hasta el vulgo complâdese en 61. Corren Lucio y Lucano facundo, De los cultos latinos en pas I la llengua, revelan al mundo Sola digna de hablarse con Dios. Dos gemelos del Lacio arrogantes Con vigor crecerân sin igual, La mayor dară â Espana un Cervantes, La menor Camo6ns â Portugal.“ Romanesee; Armatele Romei sunt coronate cu cunune de olivu si de lauri; Ceitiberulu adopta limb’a loru, la care mulţimea afla plăcere. Lucius (Seneca) si Lucanu prin elocenti’a loru imita pe scriptorii latini si revela lumei una limba, singura demna câ se vorbimu in ea cu Dumnedieu. Doi Gemeni ai Latiului voru cresce cu vigore f6ra pareehia; celu mai mare va da Spaniei pe Cervantes, celu mai teneru Portugaliei pe Catnoens. Unu Dacoromanu Legiunile Traiane aducendu-me aice, Amu sciutu cu-a mea valore se făcu Daci’a ferice. Barbarii, in multe ronduri, preste mine au venitu, Dar prin lupte de mulţi secoli amu tînutu ce-amu cuceritu, Cu Bulgari’a uadata mi ’amu datu mân a cu fratia, Si duoi secoli lunga Hmnu amu tînutu imperatia. Intre Thyrra, Tissa, Istru suntu hotarele ’mi firesci; Câ-ci in ele se aude viersulu limbei Romanesci. Slavii ce me incongiora dreptulu meu potu se ’lu conteste, înse amu surori Latine si speranti’a ’n ele’mi este. Unu Cata lanu. „Per nostres llengua y usatges Som fills de nobles Romans: si nici chiaru la magiari; ne dore inse, si ori câtu amu fi de flegmatici, ar trebui se se revolte simţi ulu nostru si se ne esa sângele in fagia, de câte ori ne vinu sciri autentice, din comune locuite de câte 1500 până la 2500 de suflete, toti romani si in multe caşuri de aceeaşi coiifessiune, unele cu protopopi in locu, si totuşi lipsite de scdle, sau cu scola tînuta numii câ de mărturia, cu câte 9 până 10 şcolari; si din contra, vedi in aceleaşi comune numai câte 5—6 familii jidovesci, câ’si tînu ele din pungile loru docenţi pentru copii. Apoi se te mai miri, câ romanii si secuii sunt mai prosti de câtu jidovii. Revista politica. Sibiiu, 26 Decembre st. n. 1879. Cetitorii nostrii isi voru mai aduce aminte, câ multu discutatulu §. 2 alu legii asupra armatei, neiutru iindu iu camer’a deputatiloru nici la a dou’a votare maioritatea de doue treimi, s’au fostu esmisu o comissiune miesta din ambele camere, care avea se se consultedie asupr’a unui compromisu. Ei bine, acea comissiune miesta a decisu in 19 1. c. aprope in unanimitate, de a propune adoptarea §. 2 alu legii asupra armatei, âra in dio’a urrnatore acelu paragrafu a fostu votatu in fine si de câtra camer’a deputatiloru, cu recerut’a maioritate de doue treimi. Nemijlocitu după aceea, multu framentat'a si agitat’a lege a primitu sancţiunea imperatului. Demoralisat’a si desmembrat’a partida a cen-tralistiloru nemţi „fideli constitutiunei“, a suferitu deci si cu acesta ocasiune unu fiasco com-pletu, trebuindu se mai treca si pe subt jugulu caudinicu alu ridiculositatii si alu inpotentiei sale. Despre intrdg’a loru opositiune si despre manier’a loru de a se luptâ in contra actualelui cabinetu Taaffe, se pdte dice, câ a fostu greşita din capulu locului, pentru - câ indreptandu’si ei săgeţile in contra cabinetului, au isbitu in poternic’a partida militară, au provocatu ur’a si despretiulu acesteia si prin urmare si a cercuriloru mai inalte, si totu-odata s’au depoporarisatu inaintea maioritatii ale-getoriloru prin atitudinea loru siovaitore si prin votările loru atâtu de neconsecente. Prin caderea si fiasculu nemtiloru centralisti, cabinetulu Taaffe si-au consolidatu positiunea, au castigatu noui aderenţi si pote acuma trece cu mai multu curagiu si uegenare, la completarea său chiaru remanuirea sa, de ore ce nu va mai avea a se teme de efectele si inpunseturile opositiunei rabu-listice a nemtiloru centralisti, cari au probatu si de astadata, câ ei n’au alta programa politica, decâtu aceea, de a domni si a terorisâ cu ori ce pretiu, ei si numai ei. A fostu o stratagema forte bine alesa si calculata a comitelui Taaffe, de a isi insusi intru tote, asia numitulu programu economicu si finantiariu alu partidei opositionale, si a i luâ astfeliu din mana cele mai poternice arme ale sale, lasandu-o singuru numai cu sofismele ei discreditate, Llurs lleys prenen nostres avis, Llurs frets teren nostras mans. Corn ells, per Deu guerroixarem S’ins â perdre ’ls Moros braus; Corn ells, perdrem â qui ’ins tira La cadena d’els esclaus. Com ells jamay venguts forem In lluyta de bona lley, Puig sempre fou nostra gloria Morir per Deu, Patria y Rey.“ Românesce: Noi suntemu fiii nobililoru Romani prin limb’a nostra si prin legile nostre. Străbunii nostrii au adoptatu legile loru, era noi, noi amu imitatu acţiunile loru heroice. Noi câ si ef, amu luptatu pentru Ddieu, până ce amu nimicitu pe Maurii valoroşi. Câ si ei, noi amu decu-latu pre toti câţi au voitu se ne arunce in lantiurile sclaviei. Noi câ si ei, niciodată nu amu fostu invinsi in lupta legitima; apoi glori’a nostra a fostu totudeauna, se mo-rimu pentru Ddieu, Patria si Rege. Unu Provincial u. Prochi d’ou baus de la Vitori - , Roumo aclapâ la Barbarie. E se noumo aqueu lue de glori Pourriero o lou Câmp pourridie. ; Pi6i dei Gaulo lou b6u terraire Dei Rouman fouguâ lou butin, . E d’aqui lei galoî Troubaire Alargu6ron sei caut latin. Romanesee: Aprope de muntele Victoriei Rom’a sfarmâ barbari’a, si acelu locu de gloria se nuinesce Putrediune sau Campu 1 u putredu. Apoi, frumosulu teritoriu alu Galiloru deveni preda Romaniloru si de atunci galanţii troubaduri detera aventu la canturile loru latine. , (De aci inainte toti câte unulu si chorulu intregu canta numai in limb’a francesca). (Va urmA,).... OBSERVATOR IUL U. pana chiaru si înaintea partisaniloru sei. Tactic’a acesta a fostu buna si corniţele Taaffe inpreuna cu amicii sei pote fi multiumitu cu resultatele obtienute pana acuma. Urmandu pe acdsta cale, nu va trece multu si partid’a nemtiloru centralisti „fideli constitutiunei“ va avea aceeaşi sorte, pe care o a avutu in Ungari’a partid’a lui Deâk, inainte si după advenirea la gubernu alui C. Tisza si a „tigriloruu sei asia numiţi liberali. Nemţii centralisti au avutu unu instinctu po-liticu forte finu, candu ei presimtindu, ca mandatulu de ocupatiuue alu Bosniei si alu Hertiegovinei va deveni mai curendu sdu mai tardiu Scyla său Carib-dea pentru supremati’a loru brutala si egoista, s’au angajatu la o lupta pe morte si viatia in contra politicei orientale a comitelui Andrâssy. Ce le au folositu caderea acestuia? Absolutu nemicu, pentru ca ei au remasu cu totulu isolati si opositiunea loru a fostu paralisata pe de o parte, prin intrarea in parlamentu a boemiloru, era pe de alta, prin con-descendenti'a si complesanti’a maioritatiei tiszaiste a dietei ungare. Era unu tempu, in care nemţii centralisti ame-nintiau unguriloru că, se voru iiipacâ si se voru alia cu boemii in contra loru. Acum acâsta inpacare a devenitu inpossibila si iiitardiata, de orece ungurii, • seu mai bine disu gubernulu ungurescu actualii va , afla, dăca n’au si aflatu deja, unu modus vivendi si cu multu defaimat’a, batjocorit’a si denuntiat’a naţiune a boemiloru. Celu puţinu press’a guberna-mentala magiara nu compatimesce de locu caderea nemtiloru, ba din contra, simte o bucuria secreta, cochetâdia si face curte in rnodu forte ainabilu cabinetului Taaffe, comitelui Hohenwart si lui Rieger et consortes. Ungurii s’au inpacatu si s’au aliatu după catastrofa dela Sadowa cu nemţii in contra slaviloru si a romaniloru: pentru ce acuma, după strălucit’a victoria dela S e r a i e v o, nu s’ar inpacâ 6re si cu slavii, chiaru si in contra fostiloru aliaţi si fraţi de cruce de ieri, numai — se li se garan-tedie supremati’a si dominatiunea esclusiva, asupra poporatiuniloru nemagiare din Ungari’a. Betranulu Kossuth a predisu acâsta si d. C. Tisza este, precum o scie tbta lumea, unulu din cei mai abili barbati politici in mânuirea compro-misseloru, a fusiuniloru si a confusiuniloru politice. Intr’aceea diariele vienese si pestane publicară memorandulu boemiloru, prin care ei ceru dela impe-ratu si dela gubernulu seu egala îndreptăţire a limbei boeme in Boemi’a si Silesi’a, nu prin o schimbare a Constitutiunei, ci pe cale administrativa. Acelu acte este de o forte mare inportantia politica, cu deosebire pentru noi romanii din Ungari’a si Tran-silvani’a. Revenindu asupr’a lui ilu vomu studia cu tota seriositate ce o reclama si o merita elu din tote punctele de vedere. Corespondentie particularie ale „Observatoriului.** — Biharia, Decembre 1879. La respunsulu dlui Sylviu Rezeiu din Nr. 89 alu Observatoriului dă-mi voia dle redactoru, se făcu si eu câteva retiessiuni, tara a cerca dela cine sunt celea din Nr. 81, in contra carora se sculă cu atâtu vehementia numitulu dnu preotu gr.-cath. dela Oradea, de altumin-trenia nepotu de sora alu fericitului episcopu Joanu Olteanu. înainte de a intra in meritu, dechiaru, câ eu nu aflu demnu nici de caus’a de sub întrebare, nici de press’a periodica seriosa, a urma tonulu celu iritatu alu dlui Rezeiu, carele in locu se se fia adoperatu a aperâ memori’a unchiului seu cu argumente solide, nu s’a stiitn a recurre la invective passionate. Dlu Rezeiu, care se afla de multisioru in curtea episcopesca, a potutu se invetie, câ „le style c’est l’homme" si „loquere adoles-censutte noscam;" si deca totuşi, orbitu de passiune, s’a lasatu a fi rapitu la atâta, câ se ’si cerce forti’a argu-mentatiunei in invective nefundate, fia-i de bine, numai se nu uite cele a ce scrie Tertullianu: „Daca tu poţi crede acestea despre alţii, le poţi si face; seau mai drasticului „Wie der Schelm ist so denkt er". . . Este de miratu, cnm nu s’a prinsu de densulu ceva din manierele unchiului seu, la carele se pote aplica sententi’a lui Cicerone: Nu se pote spune câtu de multu inpaca pe omeni vorb’a dulce si plăcută." Caus’a delicata, salvarea memoriei episcopului Olteanu, merita alta argu-mentatiune mai seriosa, libera de passiune, si se credia dlu Rezeiu, câ deca in respunsulu seu pastrâ obiectivitatea receruta si judeca lucrurile cu mai multu sânge rece, aru fi fostu aplaudatu chiaru si de aceia, cari i-se păru dsale câ contrari ai repausatului, dara cari in fapta nu dorescu altu mai fierbinte, decâtu câ se incete iiigrijarea si suspitiunea. Acesta doriutia este espressa si in Nr. 81 alu Observatoriului, si crediu câ se va si implini, candu va veni tempulu „in care se se publice compturi exacte despre tote fondurile si datoriele atâtu active câtu si passive, pentru câ se le cunosca celu puginu diecesanii, cari au sant’a dreptate, câ se fia informaţi exactu." Acestea premisse, trecu la essenti’a faimosului res-punsu alu dlui Rezeiu, carele se supera asia multu pentru numirile „nefericitulu, bietulu Olteanu" si nu vrea se intielega, câ acestea cuvente esprimu compătimirea, ce o si merita unu barbatu câ Olteanu, in carele se puseseră atâtea sperantie, candu se strămutase la Oradea. Scriitoriului, seau deca-i mai place dlui R. scriitoriloru din Nr. 81 nici prin cugetu nu le a potutu trece se dispute cuiva fericirea ceresca. In respunsulu memoratu dice dlu R, intre altele; „Scie dieces’a intrega (dara se corege indata adaugundu) si respective aru pote sci, câ fundatiunile diecesane sunt totu acele, care au fostu după mortea episcopului Szilagyi, si câ bani fundatiunali nu s’au dilapidatu prin Olteanu. Din banii fundatiunali, afara de 1800 fi. . . . nu lipsesce nemicu inse uitâ se spună, de unde scie dieces’a cele sustienute aci de dsa, candu până acuma nu s’a datu nici una infor-matiune exacta in acesta causa, ci din contra, s’au afirmatu in publicu, in colonele acestui diurnalu chiaru prin fiscalulu diecesanu, câ „bani fundatiunali au peri tu si voru peri", macaru câ nu mala fide, ci prin multe alte inpregiurari nefavoritorie. Irregularitati, fia ele si de buna credintia, e si st au. De aceea me miru, cu ce sufletu pote se scria D Rezeiu, câ ne- scine „se nesuesce a escitâ in cleru turburare si in-grigire superflua pentru fundatiunile sale diecesane", candu insusi justifica temerile de până acuma dicundu câteva serii mai diosu: „mimipulaliunea fundatiuniloru, rigorosa din tempurile mai vechi pâua in presente, nu erâ fâra esceptiune, si prin manipulatiune mai ratio-nabile acele fundatiuni aru fi potutu cresce mai tare." — Frumosu complimentu acesta pentru administratiunea funduriloru; fara fiiudu pronuntiatu de Dlu Rezeiu, nu provoca in cleru turburare si ingrigire superflua! Scriitorii celoru din Nr. 81 alu „Observatoriului" n’au potutu se scia nemica despre esactoratulu mistu memoratu de D. R., cu atâtu mai puginu despre statute si denumirea membriloru, pentru-câ denumirea s’a publicatu in 10 Novembre; statutele iuca n’atn auditu se fia publicate până astadi; era Nr. 81 au aparutu in 22 Octobre. Deci indesiertu a’a sfortiatu Dsa a suspitiunâ pre anonima, câ ar fi avutu cunoscintia despre esactoratulu mistu. De altumintrea după cele publicate in „Familia" despre esactoratu, eu nu aflu in ce stâ „mixtur’a". Me abstienu a califică cu adeveratulu nume acea pro-cedere a Dlui R., câ aduce inainte inalt’a persona a archiereului de acum, si se pune oresicum după spatele aceluia, candu prea-santiei sale nu i-s’a facutu nici i-s’a potutu face vreo inputatiune in totu decursulu articolului, carele supera asia de multu pre desu numitulu domnu, celu-ce isi face si năluciri in respunsulu seu, candu se încerca a refrange si ce nu s’a afirmatu din partea contraria. Asia cu privire la gimnasiulu romanescu de Beiusiu dice dsa: „anonimulu va sci asia de bine câ si alţii, câ subsistenti'a aceluia nu s’a periclitatu prin reutatea episcopiloru, ci numai singuru prin subtragerea subsidiului avutu din fondulu scolasticu regnicolariu." D. R. cuprinsu de mania, pote câ condusu si de alte interesse. a cititu in pasagiulu relativu la gimn. aceea ce nu e espresu acolo, nici directunieiindirectu. Câ se-i dau ocasiune a reciti acelu pasagiu cu mai multa atenţiune, si câ onoraţii lectori se cunosca cavalerismulu dsale, lasu se urmeze aci de nou pasagiulu respectivu, cum se afla in „Observatoriulu" Nr. 81, pre pagin’a 325, colon’a I. „Starea gimnasiului dela Beiusiu este ceea ce insufla grija mare la toti câţi mai simtu câte ceva romanesce. Acelu gimnasiu a inplinitu tocma 50 de ani, de candu s’a deschjsu mai antaiu prin prea fericitulu episcopu Samuilu Vulcanu, câ gimnasiu latino-roinanescu. Documentulu de fandatiune alu aceluia s’a publicatu si este cunoscuţii la cei interesaţi in causa. Iu cursulu aniloru, in urm’a reformeloru radicali introduse in tote gimnasiele, pre temeiulu regulamentului austriacu din 1850 adaugundu-se si 3 classe superiori,*) s’au cerutu si spese mai multe; intr’aceea s'au scumpitu si pre-tiurile obiecteloru, si asia professorii nu s’au mai potutu ajunge cu salariele vechi. Sub episcopii, cari au succesu, in locu de a se înmulţi fondulu gimnasiului din veniturile episcopiei după esemplulu lui Vulcanu, au cersitu subventiune din fondurile mari ale romano-catholiciloru. Pre câtu tempu se temea, mai alesu sub periodulu absolutismului , de resboiu cu Russi’a si de trecerea uni-tiloru la neuniti, li s’au datu subventiuni, mai tardiu inse li s’au curmatu. După acestea gimnasiulu dela Beiusiu recurse si elu la didactru (taxa scolastica), si fiindu-câ nu se ajungea nici asia, la salariele professoriloru, de altumintrea forte modeste, s’au mai adaosu din cass’a diecesana remasa după mortea episcopului Vasiliu Er-delyi. In urmarea repausarei episcopului Iosifu Popu-Selageanulu se speră, câ gimuasiulu dela Beiusiu va ave unu ajutoriu bunicelu din venitulu celoru 20000 fl. v. a. destinaţi in testamentu câ fondu speciale pentru gimnasiu". — In acestea nici cu celu mai bunu microscopii nu se pote află una singura frase, unu singuru cuventu seu macaru sernnu de interpunctiune, din care s’aru pote induce la reutatea episcopiloru, carea i-s’a naludtU Dlui R. (Va urmâ) Sciri diverse. — (Ajutore pentru inundaţii din Transilvan i’a si Ungari’a.) Adencu misîcati, cetiramu caldurosele apeluri ale diarieloru din capital’a României, prin care indemna pe confraţii noştri de dincolo se dea mana de ajutoriu nefericitiloru inundaţi din Transilvani’a si Ungari’a! Navemu decâtu se multiamimu confrati-loru noştri pentru generositatea probata si cu acesta ocasiune si nu ne indoimu, câ apelurile loru voru află resunetu in ânimile nobile si siratietore, acum câ si de altadata. Se nasce inse întrebarea, câ cine si cui se *) Este de rectificatu. câ episcopulu Samuilu a asecuratu siese classe gimnasiali dupre sistem’a de atunci si asia dupre sistem’a austriaca se mai cerea doue cl. superiori a VII si VIII, apoi a patra classe capitale seu normale, a cărei subsistentia s’a asecuratu mai tardiu prin episcopulu Vasiliu Erdelvi. ____________________________________ 401 voru inparti acele ajutore? Fâra îndoiala câ autoritatile politice si administrative unguresci. Noi până acuma inse nu scimu deca cifr’a nenorocitiloru si pagubele causate s’au constatatu in tote localităţile, pentru câ inca nu le am vediutu nici unde publicate in modu ofi-ciosu. Va fi deci forte de doritu, câ ajutorele se se dea intr’adeveru la cei nefericiţi, era nu se se risipesca si se se pierdia asia. precum se risipescu si se pierdu milione intregi de ajutore, fâra câ m lioritatea celoru nefericiţi se vedia nici macaru o par’a cliiora. Mijloculu celu mai practicu, după parerea nostra ar fi, deca pe sein’a celoru inundaţi s’ar face colecte nu de bani, ci de bucate, care apoi se se distribue in natura aceloru nefericiţi, pentru câ danduli-se bani, aceia li se voru luâ fâra mila de catra esecutorii de dare, precum s’au intemplatu si de alta data. — (Invitare). In conformitate cu dispositiunile statuteloru §§. 5 si 9, se invita prin acesta toti P. T. membri activi ai „Reuniunei de cantari" la adunarea generala ordinara, ce se va-tînea Samba ta in 3 Ja nu arie st. n. 1880 la fi ore ser’ain sal’a Nr. 24 a Seini nari ului Andreianu, strad’a Macelariloru. Obiectele de pertractare: 1) Raportulu comitetului despre activitatea sa si a Reuniunei romane de caniari in decursulu anului 1878 9. 2) Preliminariulu de bud- getu pro 1880. 3) Alegerea comitetului detinitivu. 4) Eventuale propuneri. Sibiiu, in 26 Decembre 1879. Comitetul u. (E rasi omoru de j ido vu.) Precumu s’a mai observatu si la alte ocasiuni, abea trece septemana, in care ungurenii se nu ornore câte unu jidovu. In npptea din 15 Decembre erasi mai omorîra la orasiulu Tisza-Ujlak pe cârciumariulu evreu Festinger si pe fiiulu seu de 7 ani, luandu si câteva mii fl. bani aflaţi la elu, era fetisior’a evreului scapă cu vietia subt unu patu. De altmintrea diariele magiare descriu pe acelu evreu câ pe unu usurariu din cei mai spurcaţi, care cu carnetele de câte 90 până la 110°/o ruinase mulţime de familii chris-tiane. (După Egyetertes, Peşti Naplo etc.) — (Alte omoruri prospeţe, totu din Ungari’a.) In comun’a Alinosd doi husari Andr. Nagy si Mich. Bârâny omorira pe comerciantele Stef. Ember si’i luara 410 fl. (După Nagy Vârad). La Buzias in 19 Dec. unu profesoru inpusîcâ pe soci’a unui advocatu, apoi se inpusîcâ si pe sine. La Szeben, nu departe dela Mohacs, femei’a Mari’a Banovici luandu in ajutoriu pe doi asasini, omorî pe primariulu comunei anume V5.— Pe langa femeile arestate deunadi pentru crim’a omorului prin veninu, mai arestara pe alte 8 inse, acusate de aceesi crima satanica, anume câ si-ar fi omoritu barbatii, care cu cafea, care cu vinarsu sau alta beutura otrăvită. Furcile si funea functionedia in Ungari’a re-gulatu, crimele inse pare câ se totu inmultiescu, in câtu si la diariele cele mai voluminose lipsesce spatiulu spre a le inregistrâ pe tote. — (O sorte tragica.) Invingetoriulu serbiloru Abdul Kerim pasia, care au fostu serbatoritu din partea tinerimei universitare magiare din B.-Pest’a si caruia iau fostu oferitu o sabia de onore, se afla bolnavu de morte pe insul’a Rodos, unde au fostu exilatu, intr’o stare atâtu de misera, in câtu nu are nici cu ce se’si petecesca pantofii cei rupţi. Sic transit gloria mundi! — (O cetate preistorica cufundata, descoperita in Californi’a.) Diariulu „Merced Ez-press" relatedia: „In urm’a secarei parţiale a lacului Tular s’au ivitu o cetate preistorica cu edificii din petra, cu canaluri, ale caroru margini au fostu plantate cu pomi si alte urme ale activitatlei unei rasse noue necunoseute." — (Unu fenomenu raru.) Din Bleiberg in Carinti’a se relatedia despre unu raru fenomenu alu naturei si adjca: După temperatur’a scadiuta ce au domnitu in 22, 23 si in 24 Novembre, in 25 au cadiutu zapada, care erâ asia de tare mestecată cu viermi (Lumbricus anatomicus), in câtu in multe locuri erâ roşia. O mare mulţime de ciore s’au adunatu la ospetiu. — (Mu 1 ti am i ta publica). In favorulu fondului scolastecu alu scolei centrale granitiaivsci din Vaid’a-rece a donatu d. Georgiu Stelea, din Noulu roma nu 1 fl.; er’ d. Ioanu M. Popa Stelea din Voivodenii mici 2 fl. v. a. Donatorii marinimosi primesca multiamit’a eforiei scolarie. Din siedinti’a efori, i scolarie tînuta la 7 1. c. V.-Rece in 21/12 1879. ■ . Popa Radu, vice-presiedinte. N. A1 b a n i, secretariu si dirigentele scolariu. 402 Contractula Socialn. De J. J. Rousseau. (Urmare.) Capitolulu II. Despre sufragiu. Din cele dise in capitolulu precedente se pote vedea, câ modulu cum se tractesa afacerile publice pdte oferi unu indiciu forte siguru despre starea actuala a moravuriloru si a sanetatii corpului politicu. Cu câtu domnesce mai multa intielegere in adunari, adeca, cu catu decisiunile luate se apropia de unanimitate, cu atâtu este mai dominanta si vointi’a generala. Lungile desbateri, dissensiunile, tumultu-ositatile anuntia preponderanti’a interesseloru particulare si declinarea Statului. Acesta se pare mai puţinu evidentu, candu in cadrulu Constitutiunei au locu doue său mai multe classe, ca la Itom’a, patriciani si plebei, a caroru certe turburau adesea comiţiile, chiaru in tempurile cele mai frumose ale republicei. Inse acesta escep-tiune este mai multu numai aparenta decătu reala, pentru ca atunci prin viciulu inherentu corpului politicu, esista doue State in unulu, si aceea ce nu este adeveratu despre amendoue la olalta, este ade-veratu pentru fiacare din ele separate. Si in fapta, chiaru in tempurile cele mai oragiăse, plebiscitele poporului, candu nu se amesteca senatulu, se faceau totudeauua in linişte si cu mare maiori-tate a sufragieloru: ne avendu cetatienii decâtu numai unu interessu, nici poporulu nu avea decatu numai o vointia. La cealalta estremitate a cercului unanimitatea revine si acăsta este: candu cetatienii, cadiuti in servitute nu mai au nici libertate nici vointia. Atunci fric’a si măgulirea schimba sufragiulu in unanimitate si nu se mai deliberăsa, ci seu adorăsa seu blastema. Astfeliu eră, infamulu modu alu senatului de a delibera, supt imperatori, si acăsta se facea câteodată luanduse precauţi uni ridicole. Ta ci tu observa, ca supt Otone, senatorii aruncandu ese-cratiuni asupra lui Vitelius, in acelasiu tempu facău unu sgomotu formidabilu, cu scopu ca dăca din intemplare Vitelius ar fi ajunsu domnu, se nu pota sci, ce au disu fiacare din ei. Din aceste consideratiuni diverse se născu macsimele, după care trebue se fia regulatu modulu de a nuraerâ si a compara voturile, după cum vointi’a generala este mai multu său mai puţinu usioru de a fi cunoscuta si Statulu mai multu său mai puţinu inclinatu spre decadentia. Nu esista decatu numai o singura lege, care după natur’a sa, pretinde unu consimtiementu una-nimu si acesta este pactulu socialu, pentru ca aso-ciatiunea civila este actulu celu mai volontaru din lume. Ori - ce omu fiindu nascutu libe.ru si câ domnu preste sine, niminea nu ilu pote, subt nici unu feliu de pretecstu, supune fâra invoirea lui. A decide, câ copilulu unui sclavu se nasce sclavu, insemnesa a decide, câ elu nu se nasce omu. Dăca la incheiarea pactului socialu se afla oposanti, apoi opositiunea loru nu invalidesa de locu contractulu, ci eschide singuru numai pe aceia, cari nu sunt coprinsi in elu, cari sunt străini pentru cetatieni. Candu Statulu este infiintiatu odata, con-simtiementulu este inplicatu prin domiciliulu ce ilu are cineva in elu: a locui pe teritoriulu seu, insemnesa a se supune suveranităţii.') Afara de acestu contractu socialu, votulu maioritatii este totudeauna obligatoru pentru toti ceilalţi. Acesta este o consecintia a contractului insusi. Dara se va pune intrebarea: cum unu omu pote fi liberu si totuşi se fia fortiatu a se conforma unoru vointie, care nu sunt «ale lui? Cum potu fi oposanti liberi si totuşi supusi la acelea, care nu s’au facutu cu consimtiementulu loru ? ^ Eu respundu la acesta, câ cestiunea este reu, pusa. Cetatienii consimtu la tote legile, chiaru la acelea care au trecutu fâra voi’a loru si chiaru la acelea care ’i pedepsesce candu aru cutesâ se le violese, pentru câ vointi’a constanta a tuturoru membriloru cari constitue Statulu, este vointi’a generala, prin ea ei sunt cetatieni si liberi.3) Candu ') Acesta se intielege totudeauna despre unu Stătu liberu, pentru câ afara de aceea famili’a, averea, lips’a de asilu, necessitatea, violenti’a potu retienea pe unu locuitoru in tiera fâra voi’a lui, si atunci singuru numai din domiciulu seu in tiera nu se pote conchide la consimtiementulu seu in favorulu contractului seu pentru violarea lui. Not’a lui J. J. Rousseau. 2) In Genu’a se cetea pe porţile temnitieloru si pe landurile galereloru acestu cuventu: Libertate. Acesta aplicatiune a devisei este fruraosa si drepta. Iu •OB S ERV A TORIULU.____________________________ se propune o lege in adunarea poporului, apoi strictu luatu cestiunea nu este : aprobarea său reprobarea proposit.iunei, ci, dăca ea corespunde vointiei generale, care este a loru. Fiacare dandu’si votulu seu isi dâ parerea sa despre acăsta si din maioritatea vo-turiloru resulta: declaratiunea vointiei generale. Candu deci invinge opiniunea ce este contrara aceleia pe care o am eu, acăsta nu probăsa altu, decâtu câ m’am insielatu si câ nu este aceea ce credeamu eu vointi’a generala. Dăca ar fi invinsu opiniunea mea particulara, atunci, nu asiu fi facutu altuceva, decâtu ce asiu fi voitu si tocma in casulu acesta nu asiu fi fostu liberu. Este adeveratu, câ acăsta presupune, câ tote semnele caracteristice ale vointiei generale se aflâ concentrate in maioritate. Candu acesta nu mai este asia, atunci de ori care partida s’ar tienea cineva, nu mai esista libertate. Candu am aratatu mai susu, cum cineva sub-stitue vointiele particulare vointiei generale in de-liberatiunile publice, am indicatu totuodata in modu suficiente mijlocele practicabile de a preveni acestu abusu si mai la vale voiu mai vorbi ărasi despre densele. Am indicatu si principiele, prin care se pote determina numerulu proportionalu alu voturi-loru. Diferenti’a unui singuru votu frânge egalitatea, unu singuru oposantu frânge unanimitatea: inse intre unanimitate si inegalitate sunt possibile mai multe inpartiri inegale si fiacare din ele, pote ficsâ acelu numeru după situatiunea si trebuintiele corpului politicu. Doue macsime potu servi in generale pentru de a regula aceste raporturi: antaiu, cu câtu deli-beratiunile sunt mai inportante si mai grave, cu atâtu votulu prin care se făcu, trebue se fia mai aprăpe de unanimitate; ăra alu douilea, cu câtu cestiunea pusa la ordinea dilei este mai urgenta, cu atâtu diferenti’a prescrisa a partiloru de voturi se pdte restringe mai tare. In deliberatiuui care trebuescu terminate momentanu, escedentulu unui singuru votu este de ajunsu. Macsim’a cea d’antaiu pare a fi mai convenabila pentru legi, era a dou’a pentru afaceri. Dara ori cum va fi, prin combi-natiunea ambeloru acestoru macsime, resulta raporturile cele mai bune, după cari se pdte ficsâ numerulu recerutu pentru majoritatea voturiloru. Capitolulu III. Despre alegeri. Cu privintia la alegerile principelui si ale ma-gistratiloru, care precum am fostu disu, sunt acte complecse, esistu doue moduri de procedere, adeca: priu alegere si sorti. Si unulu si altulu din aceste doue moduri au fostu practicatu in diverse republici si inca acuma se pdte vedea o mestecatura forte complicata a ambeloru, la alegerea dogelui din Veneti’a. „Sufragiulu prin sorti, dice Montesquieu — Spirit. Legiloru, cart. II, cap. 2. — este potrivitu cu natur’a democraţiei." Fâra indoiala, dara pentru ce? „Sortii, continua elu, este unu modu de alegere, care nu ofensăsa pe niminea si care laşa flăcărui cetatiănu o sperantia rationabila de a servi patriei." Nu acestea sunt căuşele. Deca considera cineva, câ alegerea siefiloru este o funcţiune a gubernului, dra nu a suveranului, va vedea pentru ce alegerea prin sorti este mai convenabila pentru democraţia, acarei administratiune este cu atâtu mai buna, cu câtu actele ei sunt mai puţine la numeru. In orice democraţia adeverat’a magistratura nu este unu avantagiu, ci o sarcina onerosa, pe care nu o pdte cineva inpune in modu ecuitabilu unui cetatienu mai multu câ celuilaltu. Numai legea pdte se inpuna acesta sarcina aceluia, asupra caruia au cadiutu sortii. Pentru câ atunci condi-tiunile fiindu egale pentru toti si alegerea nefiindu dependente de nici-o aplicatiune particulara, care se alterese universalitatea legii. In aristocraţia principele alege pe principele, gubernulu se conservesa elu insusi, si aici este loculu celu mai bunu pentru voturi. Esemplulu alegerii dogelui din Veneti’a confirma acesta distinctiune in locu se o distrugă: acdsta forma mestecată corespunde unui gubernu mestecatu. Pentru câ este o erore a considerâ gubernulu din Veneti’a câ o aristocraţia veritabila. De si poporulu nu ia nici o parte la gubernu, nobleti’a acolo este poporulu. O mulţime de bar- fapta, in ori ce Stătu numai reufacetori inpiedeca pe cetatieni a fi liberi. Intr’o tiera in care toti reufaeâtorii s’aru aflâ pe galere, ar domni cea mai perfecta libertate. Not’a lui J. J. Rousseau. naboti — nobili seraci — nu ajungu nici-odata la vreo magistratura si nu tragu altu folosu din nobleti’a lom, decatu, vanulu titlu de escelentia si dreptulu de a asistă la marele consiliu. Acestu consiliu mare fiindu atâtu de numerosu câ si con-siliulu nostru generalu din Genev’a, iluştrii sei membri nu au mai multe privilegii decâtu au simpli nostrii cetatieni. Abstragendu dela estrem’a disparitate ce esista intre aceste doue republice, totuşi este evidentu, câ burgesimea Genevei corespunde esactu patricianilom venetiani, era nativii si domiciliaţii corespundu citadiniloru si poporului din Veneti’a. Tieranii nostrii corespundu supusiloru pe cari ’i are pe uscatu. Scurtu disu, din ori ce punctu de privire s’ar considerâ acăsta republica, abstracţiune facendu de marimea sa, gubernulu ei nu este mai aristocraticu câ alu nostru. Singur’a diferenţia este, câ noi ne avendu siefu pe viătia, nu avemu aceeaşi lipsa de sorti. Alegerea prin sorti ar avea cele mai puţine inconveniente intr’o democraţia adeverata, unde fiindu toti egali prin moravuri, prin talente, câtu si prin macsime si avere, alegerea ar deveni aprăpe indiferenta. Dara am disu, câ nu esista nici unde o democraţia adeverata. Candu alegerea si sortii se gasescu mestecate, cea d’antaiu trebue se fia intrebuintiata la distribuirea aceloru funcţiuni, care pretindu talente, precum sunt funcţiunile militare, ăra cealalta se potrivesce la acele funcţiuni, pentru acaroru ocupare este suficiente unu bunu simtiu, ecuitate, si integritate de caracteru, precum sunt funcţiunile judeca-toresci, pentru câ intr’unu Stătu bine constituitu, acele calitati sunt proprietate comuna a tuturoru cetatieniloru. In gubernulu monarchicu n’au locu nici sortii nici sufragiulu, pentru câ inonarchulu fiindu de dreptu, singurulu principe si magistratu unicu, alegerea ausiliariloru sei nu apartiene decâtu singuru numai lui. Candu abatele de Saint-Pierre au pro-pusu de a inmulti consiliarii regelui Franciei si de a ’i alege prin scrutiniu, nu s’au cugetatu, câ prin aceea propune schimbarea formei gubernului. Ne aru mai remanea a vorbi despre modulu de a’si dâ si a stringe voturile in adunarea poporului, dara se pdte câ espunerea istorica a institu-tiuniloru Statului românu in acesta privintia, va esplicâ mai bine tote acele macsime, decâtu cum o asiu potea face eu. Nu este nedemnu pentru unu cetitoru judiciosu de a vedea puţinu mai cu de ameruntulu, cum se tractau afacerile publice si particulare intr’unu consiliu de 200.000 dmeni. Cursiilu moneteloru in val. austr. Vien’a, 23 Decembre Galbinii imperat. de aura........................fl. 5.55 cr. Moneta de 20 franci.................................. 9 3*'1/, ,, Imperialii rusescu...............................„ 89 61 „ Moneta germana de 100 maree......................,, 57-70 „ Sovereigns euglesi................................... 12.— „ Lira turcesc»........................................ 10-65 „ Monete austr. de argintu 100 fl..................„ —.— „ Pentru (Craciunu si