Obeervatoriulu ese de doue ori in aeptemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulii
pentru Sibiiu pe 1 anu întregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., duau la casa cu 1 fl. mai multu pe auu; — trimisu cu post’a iu laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In atraiuatate pe 1 anu 10 fl. a£u 22 franci, pe 6 luni â fl. s£u 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.

Ori-ce inserate,
•se platescu pe serie s6u linia-, cu litere merunte garmondu, la priiu’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a c&te 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cri de timbru la tesaurulu publica.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assom-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactinnea Diariulai Observatorii!Iu in Sibiiu.
Nr. 99.
Sibiiu, 12 24 Decembre 1879.
Anulu II.
Invitare de abonamentu
la
„OToservatoriulu"
pe anulu 1880.
Apropiandu-ne catra capetulu anului, desclii-demu prin acesta abonamentu nou pe Semestrulu I si pe anulu iutregu, totu cu pretiurile de pana acuma, adeca :
In Sibiiu pe 1 anu cu 7 fl. v. a., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., âra dusu la casa cu 1 fl. respective cu 50 cr. mai multu.
In laintrulu monarchiei cu post’a, 8 fl. pe anu; 4 fl. pe 6 luni.
In afara de monarchia	cu porto
dup 1 u 10 fl. sâu 22 franci pe 1 anu; 5 fl. sâu 11 franci pe 6 luni.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, piati’a mica Nr. 27.
Din Romani’a primimu abonamente si in bilete hipotecarie de ale statului, al pari.
In capital’a Bucuresci se primescu abonamente si la dn. Const. J. Jug a (palatulu universitatiei parterre).
Din 10 esemplarie abonate efectivu, 1 se dâ gratis. ———-------------- *	~ —
Pentru câ se potemu cundsce celu puginu aprocsimativu numerulu esemplarieloru cate vomu avea a tipări pe anulu viitoriu, si pentru câ admi-nistratiunea se fia regulata, âra espeditiunea se nu sufere intreruperi neplăcute pentru ambele parti, rogamu pe p. t. nostrii abonaţi, câ se bine-voiâsea a isi reinuoui abonamentulu câtu mai de tempuriu. Totu-odata ne rogamu de acei p. t. domni, cari ne voru onorâ cu noulu d-loru abonamentu a isi scrie numele si adress’a in modu claru, legibilu si câtu se pote mai esactu, pentru câ se iiu se nasca confusiuni.
Despotismulu incnibatn in legi electorali.*)
Precum in Transilvani’a, asia si in Boemi’a cea mai grea nedreptate ge se face immensei maioritati a poporului se coprinde iu legea electorale. Au mai fostu, ce e dreptu, si in alte staturi si provincii de ale staturiloru europene legi electorali egoistice, nedrepte, asupritdrie, despotice, sau numai umbre de lege, formalitate gola, pulbere aruncata iu ochi; dara istori’a ne invetia, câ in-cependu dela Angli’a cea trutasia cu libertăţile sale, pana la celu mai micu principatu germanu, despotismulu exercitatu prin legi electorali egoistice, daca n’au produsu preste totu revolutiuni sangerose câ in Irlandra, câ in Franci’a si Spani’a, au avutu inse si mai au pana in dio’a de aatadi alte efecte forte funeste, precum: ura inversiunata intre diversele classe a le poporului, desjocarea libertatiloru constituţionali, calcarea pana si a drepturiloru elemeii-tarie de care trebue se se bucure omulu pe acestu pamentu, spoliarea unei classe prin ceealalta nu numai de drepturi, ci si de averile materiali, de fructele laborei sale, coruptiunea cea mai spurcata, după tote acestea iiipuginarea locuitoriloru, desolatiunea tierei prin sărăcire si migratiuni, umilirea statului.
In tierile poliglotte nu sunt numai partidele politice care falsifica legile electorali, ci in acelea conlucra si urele, si rivalităţile naţionali, candu vreuna dintre nationalitati nu vrea nici-decum se stea aluturea cu celelalte, ci se iucârca se le Încalece pe tdte. Una din conditiunile principali puse de cechi la intrarea loru in senatulu imperiale fu. si_rfif Qrm’a ieg^i electorale din tiâr’a loru. Comparata	legea electorale a	Boemiei	cu
legea transilvana, nu acea din a. 1863, ci cu cea din 1848 trecuta dela 1872 iucoce prin alte sclii-mosituri, cea	din	Boemi’a este multu mai	de
suferitu; dara fiindu ea in câteva puncte uedrepta, egoişt i, cechii	o	respingu cu taria	si insistu	de
18 ani pentru	reformarea ei. Asia	cum este	in-
trodusa acea lege, ea asigura minoritatiloru supre-mati’a cea mai periculosa si condamna pe maioritati atâtu de classe câtu si de nationalitati, a stâ sub tutoratulu celu mai umilitoriu.
Lectorii nostrii cei mai inaintati iu etate sciu
Fteclaotiune».
*) Rogamu pe oo. lectori, câ cele ce scriemu aici, se binevoiesca ale citi in nexu cu primulu nostru din Nr. 97.
bine cum s’a urditu si in ce modu s’a practicatu totudeauna la noi legea electorale din 1848, era cei ce nu o cunoscu, n’au decâtu se o citesca, după ce se afla publicata in tote trei limbile patriei de repetite-ori in mii de exemplarie. Legea electorale transilvana nu'si mai are parechi’a in tota lumea, precum nici nedreptatea strigatdre la ceriu, care se face prin aceea, anume natiunei romanesci. Pe dn. consiliariu losifu Hossu nu lu va potea inculpa nici magiarulu celu mai fauaticu de fana-tismu romanescu; citesca inse oi i-cine critic’a acelei legi electorale, scrisa si publicata de dsa. Ea este sfarraatoria. Anglii trecu de cei mai groşi la pe-litia dintre tote poporale europene, de adeverati Boxer si Buldog-i in politica; credemu inse câ de o critica cum este a dlui Hossu, s’ar fi genatu chiaru si acei mateloti, cari lupta tragându’si unii la alţii pumni in peptu si preste falei, pana ce’i pornesce sângele pe gura, pe nasu si urechi.
Despre legea electorala inpusa Transilvaniei va mai fi vorba de multe-ori, pote si indata in anulu viitoriu. Pana atunci vomu intretînea pe lectori cu o mica istoriora intemplata la Vien’a inainte cu 25 de ani si conservata in memorialele repausatului B. Meyer, fostu elvetianu de naţionalitate politica, trecutu in servitiu austriacu, cărau pe la 1847 după resboiulu religiosu elvetianu.
Constitutiunea austriaca nascuta-morta in Martiu 1849 se iiimormeutase fbra nici-o parada in Decembre 1851, sistbem’a absolutistica cercâ se prindă radecini in totu coprinsulu monarchiei. Totuşi după mortea neaşteptata a ministrului-presiedente principe Felix Schwarzenberg (1852) le venia unoru barbari de stătu se dea poporaloru a bruma de constitutiuue, câ se aiba cu ce’si mai petrece câte 2—3 luni preste erna; dara lucrulu se amanâ si tamendâ până in Decembre 1854, adeca tocina pre candu resboiulu curgea mai cu furia in Crime’a si nimeni nu sciâ unde voru esi lucrurile. Pe ministrulu Alexandru Bach ilu taiâ capulu la multe stratageme, câ de aceea erâ elu advocatu de professiune. Intru o buna demâneti’a ministrulu chiama in siedintia pe câţiva din consiliarii ministeriali, si dupa-ce le spune câ ar fi timpulu câ se se restitue provincii-loru dietele loru istorice feudali, inse modificate in câtuva conformii ceriutieloru moderne, apoi inparte intre densii provinciile si’i pune la lucru. înainte de tote se cerea o lege electorale. Nu cumva lege
Foisiora „Observatoriului“.
Miseri’a dela cetati.
In tierile agricole precum sunt cele locuite de romani si de unguri, ne-am dedatu se vorbimu si se scriamu mai multu numai despre saraci’a si amarele calamitati câte domnescu la tiera, la sate, si apasa pe poporatiunea rurale; din contra miseriile si calainitatile la care este supusa una parte considerabile a locuitoriloru din cetati si orasie (urbes et oppida), in cele mai multe caşuri suntemu dedaţi se le trecemu cu vederea. Simtiurile uostre se insiela prin lustrulu din afara; casele cu etagiuri, cu altane, verande si coridore, boitele cu galantarie puse alaturea usiloru, incarcate cu mărfuri multicolore; carete si calesci trase de cai doipnesci sirepi (telegari le dicu ei); dame cu conciuri câ unu turnuletiu si cu şlepuri de doi coti, curatindu cu ele strad’a, domuisioii profumati cocbetandu elegantu cu monoclu sub sprincena; sunete de forte-piano ce străbătu la urechi din strălucitele locuintie; călăreţi mândrii pro-menandu pe la ferestrii; reuniuni la whist si tarocu, serate, concerte, teatru, music’a cutarui regimentu in piatia si pe promenada, parada militară sau celu puginu de studenţi ori de pompieri voluntari; tote acestea si unu legionu de alte lucruri frumose, strălucite, inaretie, dela cetati, oh câta fericire pentru locuitorii loru, cum mai casca gur’a bietulu tieranu simplu la tote acestea „minuni", precum le dice densulu, si câtu se deştepta in trensulu viper’a pismei pentru acea fericire, aeelu resfatiu alu vietiei cetatieniloru. Sarmanu Sancho Pansa, cum te mai insieli de amaru!
Până in dio’a de astadi se mai vorbesce intre literari despre „Misteriile Parisului" descrise cu minunata cunoscintia de omeni intru unulu din romanele lui Eugen Sue, după carele se mai aflara si alţii carii descrisera misteriele Londrei, ale Vienei si ale altoru
cetati mari, inca. si ale Bucuresciloru. Noi inse nu j avemu se cautamu „misterii" in cetati de câte 2—300 de mii până la 2—3 milione de locuitori, candu fbra a le cauta multu, le aflamu usioru in comune urbane, buna-ora precum sunt numai cele din tierile nostre, dela 10 până la 50 de mii locuitori.
Noi ne vomu preambla 2—3 ore iu una din acestea cetati, in societatea fratelui economu Onisimu si a sociei sale Minodor’a. carii vinu forte raru la cetate, dara dela târgurile de tiera nu lipsescu nici-odata. La târgulu de erna veniră câ se vendia o parechia de vite si se cumpere multe de tote, pentru-câ fiiic’a loru Savin’a s’a incredentiatu cu Axente alu lui Longinu bocotanulu
Se intramu dice Onisimu, in aste case mari, de unde vediu câ intra si esu atâti omeni, se bemu ceva vinu incalditu, câ prea ne-a petrunsu gerulu venindu pe drumu.
Dara aici nu e cârciuma Onisime, ci este casa de zaloge, la care ei ii dicu pe talienesce si pe lati-uesce „munte de pietate."
Ce feliu casa de zaloge domnule, câ dora nu ducu acolo lucrurile zalogite pentru darea imperatului ?
Pe acelea nu le ducu acolo, câ le vendu la toba, in curtea magistratului, era aici duce zaloge saracimea cea multa, care stâ se niora de frigu in casa, câ nu are pe ce se’si cumpere nici macaru unu bragiu de lemne, era acuma, fiindu-câ se apropia si serbatorile, alerga care cu ce are si pune zalogu in casele acestea, unde sunt puşi anume domni juraţi câ se pretiuesca lucrurile dreptu, si apoi se uumera pe ele camu a trei’a parte din valorea in câtu s’au pretiuitu.
Intra acolo multe zaloge de acelea?
In anulu trecutu candu au datu socotela, s’a ve-diutu câ banii inprumutati pe zaloge au trecutu preste 100 de mii fior. v. a., prin urmare valorea marfiloru ar fi de 300 de mii.
Vai de mine, da unde pote se fia atâta saracime intr’o cetate asia frumosa? întreba câ infiorata sor’a Minodor’a.
Vino cu uoi Miuodora iu strad a de a laturi. Vedi
acestea case făcute numai de cinci ani si bipartite asia, câ se dea tote încăperile cu chiria. Indata cum intram pe porta, diosu siede o domna veduva, cu sioldina in mani, doctorii ii dicu pe limb’a loru chiragra; sarman’a femeia abia isi pote duce lingur’a la gura, era altu lucru nu pote face nimicu; are o pensiune după bar-batu-seu, de 25 fl. pe luna, din cari 10 li. platesce chiria, adeca 120 fl.; din ce’i mai remane trebue se traiesea ea si servitorea, fbra care nu pote fi, se se inbrace, se cumpere lemne si lumina. Susu in frontu siedu doi oticiri mari; dara acolo mai susu, unde vedi acelea doue ferestrii, la podu, intr’o locuintia ce’i dicu ai nostrii pe francesce m ansa r d a, frigurosa câ o strunga, siede alta veduva de pantofariu, remasa cu patru prunci, dintre cari doi sunt muţi, de vreo avere nici vorba.
Din ce va ti traindu? întreba Minodor’a.
Din mil’a veciniloru, Ddieu scie până candu.
In fundulu caseloru veţi vedea alte doue femei, una trecuta de ani sieptedieci, care de si născută din familia buna, nu se măritase nici-odata, din causa câ mama-sa si matusiele ii bagasera gărgăuni in capu, câ ea este mai frumosa decâtu tote fetele din lume si câ nu se afla fetioru care se merite a o ave de sogia. Acuma traiesce cu cele patru mîtie, cu care’si inparte venitulu subtîrelu de 70 cri pe di. Vecin’a ei este o alta femeia nefericita, maritata după unu croitoriu pra-situ pe aici din siepte tieri, carele o a parasitu luandu din nou lumea in capu.
Se trecemu inainte. Vedeţi unde intra aeelu domnu care este unu doctoru? In acelea case scunde si forte umede siedu alte patru veduve, una de 60 de ani, totu bolnava, tiia-sa de 40 de ani, remasa de optu luni fbra barbatu, cu 5 prunci mici. Din colea alta veduva, turtaresa de professiune, care din multele drumuri făcute in capu de erna si dormindu pe geruri mari. in siatra, a remasu schilava câ vai de ea, era tiia-sa cea mai mare ori-eâtu se sbuciuma, nu pote castiga mai multu de câtu chiria si mancarea pentru ele amendoue si alţi doi baiati.
39(5
ORSERV ATORIULU.
comuna ? Nici vorba, ci pentru fia-care provincia, separata.	De ce asia ? Pentru-câ li s’a datu
ordinu strictu, câ legile electorali in provinciile poliglotte, adeca mai in tdte, se fia redactate cu adeverata măiestria, in câtu se asigure preste totu unde numai se pote, maioritatea de alegatori mi-noritatiei locuitoriloru germani. Ce era se faca ddnii consiliari câ se’si ajunga scopulu ? Au tre-buitu se ia in ajutoriu statistic’a cu ethnologi’a si trigonometri’a, se inpartia tier’a după nationalitati, inse asia, câ de ex. ori-unde era orasie sau cetati nemtiesci de 10—30 de mii, la acelea se se adaoge totu sate slave, si din contra la orasie slave o suma de sate nemtiesci, era censuri se fia forte differite, pana la scandalu.
Din tote acelea proiecte nu s’au alesu nimicu, s’au conservatu inse in archivu, si apoi tocrna la a. 1860 le desgropara dintre mormanele de acte, pentru-câ după aceea modificate puginu, se fia introduse dintr’odata cu patent’a din 26 Febr. 1861. Nedrepte era legile acelea pentru cechi, moravi, sloveni, galitiani, si apoi cainu după modellulu acelora se octroase si legea nostra din 1863. Cu tote acestea, câta diferenţia in bine, intre legile lui Schmerling si intre cea din 1848 ! Cechii inse voru dreptulu intregu, intru nimicu alteratu.
Transilvani’a.
— Sibiiu, 23;11 Dec. (Sciri diverse.) Se pare câ asta-data voru avea tota dreptatea betranii aceia, carii cautandu in calindariele loru cele vechi, in scrisori păstrate de 50—60 de ani si in unele diarie dela Yien’a din 4—'5 câte esia pe atunci, afla astadi, câ ern’a de acuma semena mai bine numai cu cea de inainte cu 50 de ani, adeca din a. 1829; câ-ci si in acelu anu au fostu nu numai geru cumplitu, in câtu crepâ arborii, paserile sborandu cadea morte, lupii venia nu numai in sate, ci si in orasie, — dara si atunci incepuse a ninge din Octobre, si după 2—3 septemani de timpu frumosu dete erasi ninsore, care se topi si inflâ riurile, după care urmandu geru tare tîuîi pana in priinavera, fu insa insogitu de cutremuru desu, atâtu in Transilvani’a câtu si in alte tieri până in Itali’a, câ si estimpu. Au mai fostu in 50 de ani si alte erni grele, buna-ora câ cea din 1848 9, câ cea 1870 1 pre candu cliiaru si in Parisu amblâ omenii cu sani’a câ si acuma ; dara au lipsitu celu puginu unele din calamitatile cele mai mari, adeca scumpetea si esirea apeloru.
In partea acesta meridionale a Transilvaniei câtu tine dela Brasiovu-Fagarasiu-Sibiiu până spre
S.-Sebesiu, apele n’au stricatu mai multu decâtu au ruptu câteva iazuri de mori si fabrice. In dilele din urma se parea câ gerulu mai perde din potere, eri noptea inse erasi avuramu pana la 15 gr. sub 0. De altumeutrea aci in Sibiiu tergurile de septemana sunt cercetate bine; pretiurile mai totu cele vechi, cu esceptiunea lemneloru de focu, care din 9 fi. s’au urcatu in magazine până la 12 fi. stanjinulu metri cu, si nici celea de piatia nu prea sunt mai eftine; se intielege, lemne uscate, de fagu. In 1/13 Ianuariu va fi aici tergu de
Daca asiu sta se ve aratu pe tota saracimea din acesta cetate, ar trebui se ve scriu o carte grosa câtu este ceea cu care merge pop’a la bolnavi si la morţi. De alta-data candu veţi mai veni, am se ve ducu si la spitalulu cetatiei. Nu te teme Minodora, câ spitalulu e casa curata câ o biserica din cele mai frumose. Acolo se vedi DTa mulţimea de omeni sărăci, dara bolnavi, cari acasa n’au cu ce se’si faca macaru o supa de cu-minu, nici cu ce se’si astenia ca la bolnavu, era acolo sunt ingrijiti de tote, precum nu pote ingriji mai bine o mama de pruncuţii sei. Pana atunci se ve mai spunu unu lucru ce s’a intemplatu dilele trecute la Clusiu. Fostai vreodată in acea cetate Onisime? Ai fostu pre candu era acolo gubernulu tierei nostre. Bine; asia câ este o cetate frumosica? A esitu inse si acolo Somesiulu si a inundatu intr’o suburbe, unde s’au si ruinatu mai multe casciore de a le saracimei. Preste 600 de suflete re-masera fora adapostu, dara si fora o bucata de pane. Auctoritatile cetatiei săriră in ajutoriulu nefericitiloru; se atlara inse mai multe dame genero.se, de rangu inaltu si din burgesia, care nu numai făcură colecte, ci puseră se ferba si mancari calde pentru câte 5—600 de barbati, femei si mulţime de copii; ii adunara in localulu gimnasticei. câ se le inpartia mancare câteva dile una după alta. Diariele din Clusiu descriu cu fiori ceea ce vedu la saracimea aceea. O parte din ei se potu asemena prea bine cu selbaticii. Golani, flamendi, nespălaţi, ticăloşi, inse totuşi brutali, neomenosi si anume tinerimea neruşinata. Cu tote acestea, comtesse, baro-nesse si alte dame de o educatiune superiora, mergu in tote dilele si inpartu mil’a, in persona.
Eca Onisime, asia este pe la cetati: alaturea cu avuţii mari, saracia estrema, alaturea cu o cultura in-alta si genuina, barbaria si selbatacia infricosiata.
tiera, candu se va dâ ocasiune de a judeca si mai bine	despre mişcarea comerciale din
acestea regiuni. Despre inmultirea fereloru selba-tece ne vomu face o idea daca vomu afla, câ societatea de venatori care esise alaltaeri dumineca in frunte cu escel. sa dn. generalu comandante de Bauer pe hotarele dintre comunele Sîur’a-mica, Ruscîoru etc., a inpuşcatu 5 lupi, 9 vulpi, 11 iepuri. In dilele de mai inainte puscasera alţi venatori vreo 14 vulpi.
Despre omeni aflaţi mai alesu la drumuri, degeraţi si despre alţii m ancati de lupi, diariele germane si magiare din monarchia ne aducu pe fiacare septemana sciri fiorose; colo degeraţi 11 bieţi tîgani langa focu in pădure, dincolo câţiva şcolari mergându dela scol’a departata acasa, au cadiutu morţi; la Oradea scosera pe unu candidatu de pedagogia degeratu mortu dintru o gropa, si asia mai departe. Chiaru si 2 soldaţi au moritu de frigu standu la paza in capu de nopte pe geru complitu.
Discursulu imperiale tienutu cu ocasiunea primirei delegatiuniloru austro-ungare.
In 18 1. c. membrii ambeloru delegatiuni, intrunite de astadata la Vien’a, au fostu primiţi de câtra M. S. imperatulu. După ce ambii pre-siedinti si adeca cav. A. Schmerling câ presiedinte alu delegatiunei austriace, era cardinalulu-inetropolitu Haynald câ presiedinte alu delegatiunei unguresci, si-au rostitu discursurile loru omagiale, M. S. imperatulu respunse in rnodulu urmatoriu :
„Ve multiamescu pentru asecurarile de fidelitate si lealitate ce imi esprimati, care in totu-deauna imi causesa bucuria si satisfactiune. Nu mai puginu ve multiamescu si pentru aducerea aminte de serbarea căsătoriei Mele de 25 ani, care Mi-au adusu mie si imperatesei-regi ie probe atâtu de neuitate si misicatore ale iubirei si ale devotamentului din partea tuturoru poporaloru Mele.
„Mi ofere o deosebita satisfactiune, a ve potea dice si de astadata, câ relatiunile monarchiei cu tote poterile străine continua a fi cele mai ami-cabile. Am sperantia câ binefacerile pacei voru fi conservate neturburate pentru poporale Mele. Iuti m’a intielegere cu imperiulu germanu Mi ofere o intarita garanţia, câ se va stabili acea liniştire generala, care asigura laborei pacînice deplin’a ei desvoltare. Deca si consecentiele ulteriore ale res-belului pe teritoriulu imperiului turcescu inca nu au disparutu, totuşi se pote asteptâ câ consecent’a ducere in deplinire a tractatului dela Berlin va aduce si in peninsul’a balcanica pacea conpleta si in consecentia relatiuni mai bune.“
„Gubernulu Meu au urmaritu cu seriositate si îngrijire realisarea scopului de a face partasie de beneficiele ordinei, ale sigurantiei si ale culturei tierile Bosni’a si Hertiegovin'a, care in decursu de secole au fostu greu cercate in urm’a neingrijiriloru si a turburariloru. In fati’a succesului progressivu alu acestei opere a pacei, si dupa-ce conformu stipulatiuniloru tractatului dela Berlin, in deplina cointielegere cu M. S. Sultanulu, ocuparea unoru puncte de garnisona in sandjiaculu Novi-Bazar s’au facutu in modu pacificu, gratia conducerei si pur-tarei de modelu a trupeloru mele, Mi-au fostu possibilu in decursulu anului si acu mai daunadi a realisâ o considerabila reducere in numerulu trupe-loru din acele tieri. Prin acesta s’a facutu possibila o scădere însemnata in privinti’a spesseloru ocupa-tiunei. Ceea ce acum unu anu am fostu denotatu câ o tienta de doritu, câ administratiunea Bosniei si Hertiegovinei se pota fi coperita prin resursele proprie ale acestoru tieri, se apropia dejâ in anulu acesta de realisarea sa. Ordinea in administratiune si siguranti’a in relatiunile de dreptu voru scote in mesura si mai mare la lumina, bogatele resurse ale acestoru tieri."
„Din actele pe care vi le au presentatu gubernulu Meu spre tractare constituţionala, veţi aflâ, câ elu a purtatu pe deplinu contu de situatiunea finantiara a monarchiei si câ au eschisu tote ero-gatiunile ce nu sunt reclamate in modu inevitabilu de câtra interessele monarchiei ce sunt egalu scumpe atâtu pentru Mine câtu si pentru D-vostra, precum si de câtra positiunea pe care o ocupa intre celelalte poteri. Patriotismulu D-vostra probatu, intie-leptiunea D-vostra consumata, ve va conduce la îndeplinirea activitatii D-vostre constituţionale. Eu contesu pe acesta si ve bine-ventesu in rnodulu celu mai cordialu.
Romani’â.
Respunsu la discursulu tronului.
Testulu votatu de Senatu.
Mari’a Ta,
Senatulu a primitu cu o viua multiamire in-credintiarea data de gubernulu Măriei Tale, câ in curendu independenti’a tierei va fi recunoscuta si de celelalte poteri semnatarie ale tractatului din Berlinu.
Spre a’si asicura nou‘a positiune politica ce ’si-a creatu prin propriele sale fortie, Romani’a nu a crutiatu nici silintie, nici sacrificiele de totu felulu. Ea a cautatu se se conforme vointiei Europei, punendu esistenti’a sea, ca Stătu indepeudentu, in armonia cu marile interesse europene, si intro-ducendu in legislatiunea sea principie admise câ basa a dreptului modernu.
In urm’a deru a esecutarii, in ceea ce ne privia, a tutuloru dispositiuniloru tractatului din Berlinu, tier’a este in dreptu a se aştepta, ca tote marile poteri semnatarie ale acestui actu internatio-nalu se stabilesca cu noi acele raporturi normale oficiale, care esista intre tote Statele absolutu independente.
Acesta ar fi, nu numai unu semnu de inalta buna - vointia din partea Europei in privinti’a nostra, deru si unu actu de mare dreptate.
Senatulu, recunoscetoru către cele trei mari poteri care de mai inainte au recunoscutu independenti’a României, vede astadi cu fericire, câ si Itali’a, o alta mare potere, care nu intrase in relatiuni oficiale cu Statulu romanu, a manifestaţii prin faptu simtiemintele sale bine-voitore câtrqt noi, si câ in curendu ne va fi datu se salutamufin midiuloculu nostru pe representantulu unei tieri amice si surori, pe ministrulu plenipotentiariu alu Maiestatii Sale regelui Italiei.
Senatulu are deplina încredere, Mari’a Ta, câ si celel-alte mari poteri nu voru intardia a stabili asemenea raporturi cu noi, si câ ast-felu Romani’a degagiata de preocupările esteriore ale momentului, va pote se isi intorca tote privirile si tota activitatea sea către îmbunătăţirile din intru.
In acesta privintia, cu tote progresele până aci realisate, trebue se recunoscemu câ mai avemu
multu de facutu:	administraţia f- justiţia, armata,
financiele si tote ramurile de administratiune publica, care sunt strinsu legate cu bun’a stare generala, cu desvoltarea crescânda a prosperităţii materiale si morale a tierei, au trebuintia de tota solicitudinea si de totu zelulu tutuloru poteriloru Statului.
Senatulu deru a vediutu cu satisfactiune, câ gubernulu M. T. promite se aduca, in acesta sessiune mai multe proiecte de legi, pe care elu nu va lipsi a le studia cu tota maturitatea ceruta, pentru câ îmbunătăţirile si reformele ce se voru găsi nece-sarie, se devină câtu mai curendu unu faptu in-deplinitu.
In specialu in ceea ce se atinge de Dobrogea, Senatulu va lua in de aprope bagare de seina tote mesurile si proiectele de legi ce gubernulu ’i va supune in scopulu de-a inzestra acesta noua provincia cu o organisatia propria interesseloru sale si a ’i asicura bine-facerile civilisatiunii.
Representanti fideli ai drepturiloru si interesseloru generale ale tierei, strinsu uniţi prin siniti-mente de iubire, încredere si devotamentu câtra Tronu, lucrandu neconteiiintu in unire cu gubernulu Măriei Tale pentru desvoltarea bunei stări generale, pentru inaltiarea nivelului moralu si materiale alu poporatiuniloru, nu ne indouimu, Mari’a Ta, câ vomu reuşi, in cursulu acestei noue legislatiuni, se puuemu basele unei noue ere de dreptate si de prosperitate pentru intrega tiera.
Se traiesci Mari’a Ta !
Se traiesca Mari’a Sa Domna!
Raportoru, Eugeniu Statescu.
Russi’a.
Cu ocasiunea noului atentatu in contra tiarului, i se comunica din Russia diariului le Danube unu documentu interesantu. Acestu documentu este tecstulu proclainatiunei revolutionarie lipita pe zidurile Petersburgului câteva dile inainte de comiterea crimei lui Solovieff, si este in rnodulu urmatoriu redactatu:
Teroru sa teroru (Terorismu in contra terorismului).
„Lui Alexandru Nicolaevici;“
Insciintiarile si amenintiarile, precum si sentin-tiele ce damu noi procurori invisibili ai poporului rusu oprimatu până la sânge, le tramiterau diferi-
397
loru funcţionari ai sistemului de gubernu ce esiste acum in Russi’a, sunt tdte coprinse in totalulu lucra-riloru nostre preparative; pentru aceea, nici voi, nici unulu din membrii familiei vostre, nu sunteti nici de cum amentiati de organele nostre esecutive. Yoimu mai antaiu se curatimu grajdurile lui Augias ale depotismului, in vagaunele loru inferiore: se liberamu poporulu de miserabilii cari ilu arunca fâra de vina prin inchisori, ilu făcu se sufere de fonie si de sete, si apoi, spre a coperi aparintiele, ilu tramitu la esiafodu seu in ocnele regiuniloru polare. Tronamu câ tribunalu si ne vomu inplini mandatulu nostru fara consideratiuni pentru ori-cine si tara a ne da inapoi din fat.i’a ori cărui inidilocu care ar pute se serve nobilulu nostru scopu. Vomu nimici priu feru si prin focu pe sprijinitorii infernali ai sângerosului despotismu.
„Victimele striga călăului: Morituri te salu-tant! Si deca nu voiesci, Alexandre Nicolaevici se asculţi insciintiarea nostra si se pui unu freu tiraniei, iti declaramu câ indata vei nu mai găsi tirani dispusi a se face organele regimului ce domnesce.
„Deca nu voiesci se pleci urechi’a la glasulu nostru, asculta celu puţinii vocea representantiloru legali ai poporului: vocea Zemstveloi u (adunările provinciale), cari reclama numai o legislatiuue mai liberala. Unde merge Russi’a in tine cu acestu sis-temu? Lumea civilisata ride de noi, ne despretiu esce si ne denega ori-ce demnitate umana.
„Materialicesce, Russi’a este cu totulu ruinata. Puternicele si nesecatele nostre isvore au ajunsu in momentulu da ti sleite. Sistemulu de educatiune in Russi’a a devenitu unu sistemu de indobitocire in adeveratulu intielesu alu cuventului. Armat’a vostra este o banda cruda si nesatiosa de hoţi. Justiti’a isi bate jocu de dreptu. Guvernatorii vos-trii, politiaii si generalii sunt nisce adeverati satrapi demni de unu Xerxe si de unu Dariu. Pretutindeni pe unde ’ti arunci ochii, nu se vede de câtu prostia căptuşită cu crudiinea, bestialitatea, risipa si mai pre susu de tote, nesatios’a esploatare a poporului . . . Militarismulu singuru se bucura de ingrijirile’ti părinteşti si favorea d-tele. Gandesce-te, Alesandre Nicolaevici, unde te voru conduce tote acestea! Te duci dreptu in prapastia si de aceea noi voimu a’ti crutia vidti’a.“
Comitetulu esecutivu.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului."
— Oradea mare, 16 Dec.
Testamentulu fostului episcopu Iosifu Popu Selageanulu, asupra caruia portase tisculu (statulu) unu processu de câţiva ani, iu tine a trecutu prin tote forurile judecatoresci cu acelu resultatu, câ tisculu regiu capeta din tdta averea episcopului a trei’a parte, era celelalte doue parti se dividu in proportiune in sensulu testamentului. In 1 si 2 Decembre a. c. testamentulu s’a pertractalu la notariulu publicu in Oradea mare, si cu consensulu tuturoru interesatiloru s’a stabilitu modulu de inpartire. Anume din averea remasa se reserva una suma insemnata, preste 40,000 ti. pentru unele pro-cesse pendente, indreptate in contra massei. Din ceealalta avere in bani ia tisculu regiu a trei’a parte, si ce remane se divide după testamentu asia, câ la 1 Ianuariu 1880 fiacare legatariu are se capete 719 ti. 90 pro miile, seu aprope 72 ti. pro centum. Ce va remane din sum’a reservata, si ce se va mai realisâ din pretensiuni active, se va divide totu după acea chiaie. Realităţile inmobile testate de fericitulu episcopu le capeta respectivii legatari in natura, fara nici o scădere. Se spera câ la tempulu seu se voru intregi tote legatele, si va remane una suma bunicica si pentru fondulu veduveloru si alu orfaniloru de preoţi.
Episcopulu Iosifu Papp Szilâgyi de Illyesfalva s’a nascutu in Er-Tarcsa, comitatulu Bihariei. in anulu 1813 Aprile 13. Tatalu seu preotulu Simeonu cu soci’a Mari’a au avutu inca doui fetiori, Simeonu si Ioanu, mai tardiu preoţi, si doue fete preotese. Iosifu, doctoru in theologia, inca de teneru au ajunsu in funcţiuni frumose; a fostu consiliariu si inspectoru de scole, pentru care era forte insutietitu; a conlucratu cu episcopulu Vasiliu Erdelyi la completarea gimnasiului de Beiusiu, caruia i-a pastratu distinsa afecţiune până la morte. Din ca-nonicu cantoru si vicariu generalu capitulariu fu de-numitu episcopu la Oradea mare in 1 Novembre 1862, preconisatu la Itom’a in Martiu 1863; in 3 Maiu 1863 s’a consecratu in Blasiu prin metropolitulu Alesandru si s’a instalatu in 18 Maiu acelaşi anu. Indata după instalatiune a calatoritu la Ilom’a. Cu ocasiunea ser-barei secularie a martiriului ss. Petru si Paulu erasi a mersu la Rom’a in anulu 1867. A trei’a ora a fostu la Rom’a in anii 1869 si 1870 la conciliulu ecumenicu din Vaticanu I. Densulu a restauratu turnulu catedralei cu sume mari; in testamentulu seu ddto 11 luniu 1873 a lasatu cea mai mare parte a averei câştigate din episcopatu spre scopuri diecesane. A repausatu inainte de 6 ani si mai bine, in Oradea la 5 Aug. 1873, dara testamentulu seu abia acum a inceputu a se realisâ. Consângenii au fostu cu atâta pietate câtra dispuse-tiunile testamentarie ale episcopului, câ dela inceputu pana in fine au stătu pre langa realisarea acelora in tocma după intentiunile repausatului; numai tisculu regiu radîmatu pe nesce legi vechi si praxea vechia, a pretinsu si in fiiie a si castigatu a trei’a parte din averea epis-
___________OBSERVATORIULU.
| copului.*) Episcopulu Iosifu merita, câ din partea diecesei si a consangeniloru se i se midilocâsca compunerea unei biografii exacte.
Spre informarea mai exacta a celoru interessati la acelu testamentu, precum sunt nu numai consângenii, ci si clerulu diecesanu, professorii si veduvele, alaturu si testamentulu episcopului Iosifu in originalulu latinescu si in traductiune rqinanesca.**)
—
„ALBINA“, Institutu de creditu de economii in Sibiiu.
Informatinni asupra inprumnti^iloru ipotecarie.
(Estractu din statutele si regulamentulu specialu alu institutului.)
(Urmare 8i fine.)
II.	Procedur’a.
20.	Cine voiesce unu inprumutu pe ipoteca, are se adreseze: „Directiunei Institutului de creditu si de economii „Albina" in Sibiiu" o cerere in scrisu, netimbrata, provediuta cu adusele mai josu in-semnate.
La cerere se aclude sum’a de unu fiorinu pentru coperirea speseloru de porto, de scrisu etc.
Forniuiarie tipărite de cereri se gasescu gratuitu la birolu institutului in Sibiiu (strada Baier Nr. 1), cum si in afara pe la toti agenţii societăţii. Cererea este in forma de intrebari; petentele are a’si scie m rubrica corespundetore respunsulu, la fia-care intrebare deplinu si la intielesu.
21.	Tute cererile si scrisorile tramise Directiunei prin posta, au se tia francate, câ-ci cele nefrancate, nu voru ti primite.
22.	Adusele la cerere sunt a se numerisâ si nu-merulu loru este a se face evidentu pe cerere din afara.
23.	Neputendu petentele se ’si scrie insusi cererea de inprumutu, eiu se pote adresâ la celu mai deaprdpe agentu alu institutului din tinutulu seu, carele’i va face cererea pre langa o tacsa moderata, după tarif’a ce Direcţiunea a stabilitupentru 161 e 1 u c rari le agentiloru sei. Acesta tarifa se pote vedea la Direcţiune in Sibiiu, cum si la DD. agenţi.
24.	Resultatulu cerem se va comunica pârtii in scrisu, cu care ocasiune, daca inpruniutulu s’a incuvin-tiatu, se va ticsâ petentelui si terminului iu care are:
a)	a se deehiara, daca primesce mprumutulu sub conditiunile iu care s’a acordatu:
b)	a produce documentele intocma după proiectele comunicate, provediute cu clausul’a de intabulatiune, impreuna cu unu nou estractu din cartea funduara, in care se tia evidenta intubularea aceloru documente si a drepturiloru institutului. Debitorulu este obligatu a efectul intabulatiunea conformu dispositiunei §§. 17 si 18 ai articului de lege XXXVI din anulu 1876,***)
25.	Motivele resolutiuuei cereriloru de iuprumutu nu se comunica.
26.	Acordarea inprumutului este revocata, candu nu s’a satisfacutu punctului 24 in terminulu ticsatu, ori candu nu s’a ridicatu inpruniutulu până la diu’a pusa.
27.	Documentele intabulate in sensulu punctului 24. o) sunt a se predâ institutului cu o scrisore, in care se se cera numerarea inprumutului.
Gasindu-se actele in ordine, plat’a inprumutului se va asemna la cassa fâra ameuare.
28.	Ridicarea sumei de inprumutu pote urma prin insusi petentele in persona, ori prin unu plenipotente alu seu anumitu spre acelu scopu. Plenipotenti’a speciala are se tia legalisata, si ea remane in pastrarea institutului.
29 La numerarea inprumutului se dâ debitorului unu libelu, in care sunt insemnate ratele (anuitatile), după cum trebuescu plătite, si in care se quiteza plat’a acelora.
Debitorulu trebue se producă acestu libelu pentru quietare la fia-care plata.
Asemene se dâ inprumutatului o socotela esacta despre numerarea valutei de iuprumutu.
IIP Aduse la cerere.
30. La cerere de inprumutu sunt a se aclude:
a)	estractu din registrulu mosieloru icarte funduara);
b)	estractu din registrulu catastrului (cola de posesiune) ;
c)	libelu de contributiune, seu unu certificatu dela oficiulu de contributiune, din care se se pdta vedea, ce contributiune fâra de aruncături se platesce pentru ipoteca;
d)	actu de pretiuire; si
e)	contracte de cumperare, arendare, inchiriare. daca petentele are de aceste, cum si conspecte despre venitulu ipotecei diu mai mulţi ani.
*) Chiaru acum mai curge unu processu analogu intentatu din partea fiscului asupra averei remase după unu episcopu rom.-catholicu dela Vespremu, repausatu inainte cu 9 ani. Mai sunt si alte processe de natur’a acestora; câ-ci cum se vede, tisculu ungurescu nu voiesce se scia de nici-unu concordatu cu Rom’a, ceea ce si gr.-catholicii au se’si o crestedie bine.	Red.
**t Se va publica in traductiune, cum si celelalte.
Red.
***) Acei §§. sunt de cuprinsulu urmatoriu:
§. 17. Pretensiunile de inprumutu asigurate prin ipoteca ale instituteloru ipotecarie. pe a caroru basa s’au emisu scrisuri funciari, servescu de cauţiune pentru totalitatea, scrisuriloru fonciari, nu sunt supusi esecu-tiunei si peste totu afara de casulu realisarii in urm’a unui coneursu - persone a treia nu potu castiga asupra loru nici unu dreptu.
§. 18. Asta calitate de dreptu a pretensiuniloru de inprumutu, asigurate prin ipotece, este a se nota in cartea funduara deodata cu intabularea dreptului de ipoteca pentru asigurarea loru.
La edificii se mai cere a se certifică, in ce stare se atiâ zidirea si câta chiria au adusu in cei din urma 6 ani.
Documentele de mai susu au se fia cu datulu celu mai nou, ca-ci cele vechi nu voru ti considerate.
IV. Scrisuri fonciari.
31.	Scrisurile fonciari sunt obligaţiuni, pe cari le emite institutuiu cu obligamentulu, de a le rescumpera in intrega valore nominala a loru, in timpu de celu multu de 20 ani, prin tragere la sorti in totu anulu, eru până atunci a plaţi posesorului loru interesse de 6'V0 la auu
32.	Sumele-ce desface institutuiu prin vendiare de scrisuri fonciari, se intrebuintieza eschisivu pentru dare de inprumuturi pe ipotece.
33.	Scrisurile fonciari sunt la purtatoriu, se emitu in bucăţi de 100, 500 si 1000 fiorini v. a. si sunt provediute cu cupoui de interese seinestrali.
34: Scrisurile fonciari sunt asigurate prin totalitatea ipoteceloru date institutului pentru inprumuturi ipotecarie, si afara de acea prin unu fondu de garanţia alu institutului de 200.000 fiorini, anume creatu pentru scrisurile fonciari.
Informaţi uni mai detaliate despre scrisurile fonciari ale institutului se cuprindu in regulamentulu specialu tiparitu, care se distribue asemene gratuitu in biroulu insitutului si pe la agenţii societăţii.
Sibiiu, in 21 Octobre 1879.
Soiri dive
—	(Mi li tar ia.) Cu părere de reu aflaramu, câ d. locotenente Grigorie Vadrariu au fostu transferaţii dela regimentulu de infanteria Nr. 31 la nr. 43 ce se afla inpartitu in Caransebesiu si Pol’a.
Intre voluntarii inaintati la rangulu de sublocotenenţi in reserva, cu ocasiunea avansamentnlui de Craciunu, atiamu la infanteria pe următorii romani-Hi Iar io nu Onciulu dela alu 5 batalionu de venatori la regiment.de iuft.Nr. 51; Ladislau D umbrava dela batal, de venatori Nr. 51 la alu 43; Alesan dr u Po p u dela batal, de venat. Nr. 63 la alu 43; Constanţi nu Popu dela alu 2 la alu 50; C o r n e 1 ■: u s R o m a n u dela alu 23 la alu 64; La venatori Leonu Popescu ia batalionulu 28 de venatori. Corneliu Brendu-sianu a fostu denumitu de cadetu la regiment, de inft. Nr. 51.
—	(Geru.) In 13 1. c. in decursulu unui trans-portu de bivoli din Transilvani’a pe calea ferata au inghiatiatu 2 bivoli, era cu câteva dile mai inainte alţi 13. — In Millotitz in Bavari’a s’au aflatu pe o tiarina iughiatiati noue tîgani si doui cai. - O alta banda de tîgani s’au aflatu inghiatiata in dilele trecute intr’o pădure langa Rybnik in Silesi’a de susu. Band’a consta din 11 persone, barbati, femei si copii, cari s’au aflatu morţi de frigu in giurulu unui jaraticu aprope stinsu.
—	(Sportu de ghiatia.) Serbarea de întrecere pentru copii până la 15 ani, arangeata dominec’a trecuta in 21 1. c. de câtra Reuniunea de pathinatu de Sibiiu, au atrasu cu multu inainte de serbare unu numerosu publicu, in giurulu terenului de pathinatu, care erâ fru-mosu decoratu cu cetina de bradu, stindarde si embleme. Numerulu concurentiloru insinuaţi au fostu 28, intre cari si 8 fetitie. întrecerea au urmatu in grupe de câte 3 si 4 inşi. Erâ admirabila desteritatea si iutiel’a pe care si-a insusit’o tineretulu de candu duredia reuniunea de pathinatu. Distanti’a destulu de considerabila ce erâ ficsata pentru concurenţi pe terenulu de întrecere, a fostu percursa si inainte si de a dinapoielea in 23 până la 28 secunde, de nisce copii de 8 până la 10 ani. Prin o deosebita corectitate si elegantia s’au distinsu K. Teutsch, A. Ir tel, precum si gentilele sorori d-siorele Myss. Din partea Reuniunei s’au oferilu 12, era din partea membriloru singurateci ai reuniunei optu premie prea frumose, care apoi la incheiare au fostu decernute in modu solemnii invingtioriloru. In totu decursulu ser-barei au cantatu capel’a militară a regiment, de infant. Nr. 31.
—	(Societatea de lectura a tenerimei studi6se dela gimn. gr.-cat. rom. de Beiusiu) pentru a dâ tributulu recunoscintiei umbrei marelui fundatoriu si Merenate alu institutului, orecandu Vulcanu episcopulu gr.-cat. de Oradea Mare, la aniversari’a mor-tiei sale, adeca in 25 Dec. c. n. vâ arangia in sal’a institutului siedintia publica după program’a urmatoria: 1. „Crisiana" esecutata de corulu instrumentalu sub conducerea D. A P. Balasiu prof. gimn. 2. Cuventu de deschidere, rostitu de D. Conducatoriu. 3. „Orpheus" de Offenbach esecutatu de corulu intr. 4. „Sentinel’a romana" poema^jle V. Alexandri „predata de J. Bulcu st. de VII cl. 5. „Barcarola venctiana" melodia de Vorobchievitiu esecutata de corulu vocalu sub conducerea D. J. Buteanu prof. gimn. 6. Peroratiune latina din P. Ovidiu Naso El. I predata de J. Moldovanu st. de VIII cl. 7. Schitie din oper’a „La Fii le du Regiment" de G. Donizetti esecutata prin corulu instr, 8, „Cununa de lauri dedicata ostasiloru romani" de P. Dulfu predata de V. Popu st. de VIII cl 9. „Pastoriti’a" esecutata de corulu vocalu. 10. Dissertatiune ocasionala
398
OBSERV ATORIULU.
predata de G. Selagianu st. de VIII cl. ÎL „Doi ochi . . romantia de G. Ventura esecutata de corulu instr. 12. Brankoviân Konstantin balada naţionala tradusa de J. Grozeseu predata de V. Borlanu st. de VIII cl. 13. „Este o nopte viforosa" — tragedia — poesia de J. Popfiu, aria de Mendelsohn, esecutata de corulu vocalu. 14. „Frâu Hutt“ poesia de Egbert Eggon predata de D. Marga st. de VII cl. 15. „Luarea Plevnei" marsiu de Kratochwill esecutatu de corulu instr. 16-„La Patria" de Metastasio poesia italiana declamata de J. Mus tetiu st. de.cl. VII. 17 Destepta-teromane, poesia de A. Muresianu aria de Terschak. 18. „Le nid de Fauvettes" de Georg’s,poesia francesa predata de J. Negreanu st. de VIII cl. 19. „Hora lui Balintu" din gur’a lautariloru esecutata de corulu instr. 20. Cuventu de inchidere rostim de D.Conducatoriu alu societatei.
21.	„Drum bunu“ marsiu insecutatu de corulu instr.
Beiusiu la 18 Dec. 1879.
Juliu Papfalvai	Joanu Petrisioru
conduc.	not. coresp.
—	(O cetate degradata.) Adunarea generala a comitatului Csongrad diu 11 1. c. a dissolvatu magis-tratulu regulatu alu cetatii Csongrad si a incuviintiatu statutulu, prin care fost’a cetate se degradedia erasi a ti o mare comuna. Acesta fu sortea unei cetati cu 20.000 locuitori.
—	(Staţiuni de arm a sari.) In urm’a unei ordinatiuni ministeriale pentru anulu 1880 se voru in-fiintia: pentru comitatulu Sibiiului patru staţiuni de armasari si adeca: la N o c r i c h cu 2 armasari, la S i b i i u drasi cu 2, la Rosi’a cu 3 si la Avrigu cu 2 armasari.
—	(Cele mai inalte case) se afla in Edinburg, unde esista case cu câte 12 si mai multe etagiuri. Manchester are case cu 8 —10 si Genua cu 8 — 9 etagiuri.
—	(In contra luesului la baluri) s’a initi-atu o agitaţiune laudabila si demna de iinitatu. Fraculu se fia inlocuitu prin simplulu rocu de salonu, era pala-ri’a, numita „claque" se fia cassata cu totulu. Ar fi de doritu câ si damele se urmedie acestui esemplu si se apara la baluri in toalete câtu se pote mai simple.
—	(Multiamita publica.) Subscrisulu me simtiu prin acesta indatoratu a aduce mulţi amit’a mea sincera multu onoratului Comitetu administrativu alu fonduriloru de scole din regimentulu alu 2-lea romanu granitierescu; — asigurandu totudeodata pre multu ono-ratulu Comitetu, cumca me voiu sili prin purtarea mea a fi demnu totudeauna de ajutoriulu mie oferitu, si câ imi voiu tienea totudeauna de deosebita onore a me potea numi fiiulu unei familie din graniti’a militară N asau dena.
Sibiiu in 22 Decembre 1879.
Emilu Oct. Forfota elevu la scol’a de cădeţi din Sibiiu.
—	(Câlitulu sticleloru de lămpi) D. me-dicu C. G. Urlatienu din Ploiesci ne comunica o descoperire a sa practica - de cea mai mare simplicitate — in privinti’a sticleloru de lămpi, ce asia de desu se spargu prin focu'u ceva mai mare alu flacarei, sau din caus’a recelei. Acestu lucru ofere o mare economia.
Pentru a se caii sticlele de lampa, faceudule se re-siste unei flăcări mai mari, si a se dâ luminei o estensiune indouita si chiar’ intreita, nu estealt-cevade facutu, de câtu a pune sticlele ce voiesci a căli intr’o tingire (tigaia) sau altu vasu, a le turna apa rece d’asupra până se voru acoperi de totu, — s’apoi punendu-le pe focu le ferbi până dâ ap’a in clocote, — după care iai vasulu de pe focu si ilu laşi se se recesca. Scotiendu apoi sticlele le ştergi bine, si le ai preparate, sau câlite cum amu disu mai susu. Acesta este unu consiliu, de care se voru felicita economii si mai cu sema servitorii, cari platescu sticlele pe care le spargu.	(Resboiulu.)
—	Atragemu atenţiunea onor. nostru publicu ceti-toru asupra inseratului pe care ilu publicamu in Nr. de
' astadi, alu d. J. H. Hei Ier din Bern’a (Elveti’a), referi toru la aparate de mu si ca ce se recomanda forte bine, câ preseute de craciunu si anulu nou.
Bibliografia.
—	Dela Bucueresci primiramu: — Ministeriulu de interne. Oticiulu centralu de statistica. — Statistica din Romani’a. Mişcarea populatiunei pe anulu 1876, după registrele stării civile. Bucuresci, tipograti’a statului 1879. In Nr. viitoriu vomu reveni asupra acestei inportante publicatiuni.
—	Raportulugeneralu alu Societăţii literarie „Petru Maioru" pe anulu scolasticu 1878,9, Buda-pest’a 1879.
—	Academi’a romana. Se aduce din nou la cunoscinti’a generala ca: doritorii de a concura la pre-
miele anuale Nasturelu-Herescu, Heliade-Radulescu si Lazar se se grabesca a depune publi-catiunile loru la cancelari’a Academiei, câ-ci primirea se pote face numai până la 31 Decembre st. v. inclusivu.
Se adaoge câ publicatiunile voluminose potu fi pre-sentate in numeru de 400 pagine minimum, remanendu câ restulu se se presente in urma.
Contractnlu Sociala.
De J. J. Rousseau.
(Urmare.)
Cartea a patra.
Capitolulu I.
Vointi’a generala este nedestructibila.
Pana candu mai mulţi omeni intruniti se considera câ unu singuru corpu, ei nu au decatu o singura vointia, care se raporta la conservarea comuna si la bunăstarea generala. Atunci tote resorturile statului sunt vigurdse si simple si mac-simele sale sunt clare si luminose; elu nu are in-teresse incurcate si contradictorie; binele comunu se manifesta in totu loculu cu evidenţia si nu pretinde decatu numai buna-vointia pentru de a fi recunoscutu. Pacea, solidaritatea si egalitatea sunt inamice ale subtilitatiloru politice. Omenii drepţi si simpli sunt greu de insielatu, diu caus’a simplitatiei loru: momelele si preteeste rafinate nu le inpunu, pentru-câ ei nu sunt atatu de fini pentru de a fi amagiti. Candu cineva vede la celu mai fericitu poporu din lume, grupe de tierani regulandu afacerile Statului suptu umbr’a unui stejaru si purtan-du-se totudeauna cu intieleptiune, se pote ore re-tienea de a nu despretiui rafinamentulu altoru po-pora, care se făcu ilustre si miserabile cu atâta arta si mistere?
Unu Stătu astfeliu gubernatu are lipsa de forte puqine legi, si indata ce ajunge a fi necessaria promulgarea altora mai noue, acea necessitate este recunoscuta in generale. Celu d’antaiu, care le propune nu face altu, decatu esprima aceea ce dejâ toti au simtitu, si nu sunt de lipsa nici intrigi, nici elocentia, pentru de a face se trdea in lege, aceea ce ar fi fostu siguru câ si ceilalţi o voru face in-preuna cu elu.
Aceea ce insibla mai multu pe barbatii de Stătu este, câ nevediendu decatu state reu constituite dela originea loru, sunt frapaţi prin inpossibi-litatea de a mantienea unu asemenea Stătu. Ei isi petrecu inventandu totu leliulu de sotise, pe care unu siarlatanu abilu seu unu declamatoru insinuantu, le ar potea desface la poporulu din Paris sâu din Londr’a. Ei nu sciu, câ poporulu din Bern’a ar fi bagatu pe Cromwell in casa alienatiloru, era poporulu din Genev’a ar fi biciuitu pe ducele de Beaufort.*)
Candu inse legătură sociala incepe a se largi si Statulu a se slabi, candu interessele particulare incepu a se face simtite si societăţile cele mici a inunda pe cea mare, atunci interessulu comunu este alteratu si afla oposanti; unanimitatea nu mai este vointi’a tuturoru; se redica contradiceri, des-bateri si consiliele cele mai bune nu mai trecu nediscutate.
In fine candu Statulu, aprope de a se ruinâ, nu traiesce, decatu prin o forma ilusoria si vana, candu legatur’a sociala este franţa in tote ânimile, candu cele mai vile interesse se ascundu fâra sfiala supt sacrulu nume alu binelui publicu, atunci vointi’a generala amutiesce, toti conduşi prin motive secrete, nu opinesa câ cetatieni, ci câ si candu Statulu n’ar fi esistatu niciodată, si subt titlulu falsu de legi făcu se treca decrete inice, care nu au altu scopu, decatu irteressulu particulariu.
Urmesa bre din acestea, câ vointi'a generala este nimicită seu corupta? Nu; ea este totudeauna constanta, inalterabila si curata, dara este supusa altora, care o au invinsu. Fiacare instrainandu’si interessulu seu de interessulu comunu, vede bine, câ nu si ilu pote separâ de totu. Dara partea sa din nefericirea publica, i pare a fi nemica, in com-paratiune cu binele esclusivu ce pretinde a si ’ilu castigâ. Cu esceptiune de binele particularu, elu doresce binele generale in interessulu seu propriu, tocmai câ si ori care altulu. Chiaru candu isi vinde votulu seu, elu nu in ne ca in sine
*) Prin ducele de Beaufort, autorulu intielege pe ducele Enricu de Beaufort, alu douilea fiiu alu ducelui Joanu de Lancaster. care in calitatea sa de cardinalu si cancelariu au condusu la anulu 1431 pe junele rege alu Angliei Enricu alu VI la Paris spre încoronare. Acelasiu duce de Beaufort a presidatu la tribunalulu de sânge, care au condamnatu pe Ieanne d’ Arc la morte prin focu.	Not’a Traduc.
vointi’a generala, ci numai o incungiura. Culpabilitatea lui consta in aceea, câ schimba starea cestiunei si nu respunde la aceea ce este intrebatu, astfeliu, câ in locu se dica prin votulu seu: „Este avantagiosu pentr i Statu,w elu respunde; Este avantagios*’ pentru cutare omu, sbu pentru cutare par-tita, câ propunerea cutare seu cutare se se primesc a. “ Astfeliu deci, legea ordinei publice in adunari nu este destinata atâtu pentru mantienerea vointiei generale, câtu câ ea se fia intrebata totudeauna si se si res-pundia totudeauna.
Aicea asiu mai potea face multe reflecsiuni asupra simplului dreptu de a votâ in ori-ce acte de suveranitate; unu dreptu acesta, pe care nu ilu pote răpi niminea cetatieniloru, si asupra aceluia de a isi dâ opiniunea, de a propune, de a divide, de a discutâ drepturi, pentru cari gubernele s’au ingri-jitu in toti tempii, câ ele se nu fia esercitate decatu numai prin membrii loru. Inse acesta materia in-portanta pretinde unu tractatu separatu si iu celu de faqia nu pociu spune tote.
i
Aparate dLe inusica.
Aceste aparate canta 4— 200 piese, cu seu tăia espres-siune, mandoline, dube, campnne, castagucte, voci eeresci, joeu de harfe etc.
Dose cu mihsica
cantaudu 2 până la i6 piese; mai dep irte necessare, port-ţigare, case el ti me, atbuiunri de fotografii, necessare de seri.su, scatii la pentru mnuusi, apa.satoru pentru scrisori, vase pentru fiori, e uis de ţigarete, tabathieie, mese de lucrata, sticle, sticle pentru bere, port-monaiuri, scaune etc., t6te cu inusica. T6te acestea in tasduele cele mai noue si de calitate superiora le recomauda
(ni) 2 f	J. H. Heller, in Bern.
Nu mai pentru comande directe se garaut^iiia originalitatea; ori care altele ce nu porta semnatur’a mea, este fabricatu străin u. Fabric'a se afla in cas’a propria.
'ooubjj iijţuituţ as ajKJjsii[i unjiaud ap ajs;ri •ai|udy B[ wuţd ai iiua.vo^j app u[uduia4saJ u; a{«a;snui ajBJBde lutusa.iK ujoja.n.’dunu jjiui ‘uuiajd şa iţj«dui as v nuiA ioukjj (100 06 "P ejoiBA ui aso iuiy ţtnu a|a.> ajijtMuq uţp O0l
(Atestata medicalii
despre neintreeut’a potere vindecatore a veritabilei Ape anatherine de gura
(93) 3-3	_	.	* _
Dr. J. G. Popp
in contra morburiloru de gura, de natura scorbutica ai reumatica
a gurei si a gingie/oiu, precum si in contra dureriloru de dinţi.
Atestesii, câ de câţiva ani atn intrebuintiatu cu successulu celu mai bunu Ap’a de gura ana-theriua a «. r. deutistu de curte Dr. J. G. Popp diu Vien’a in contra morburiloru de gura scorbutice si reumatice, in contra morburiloru gingieloru, precum si in contra dureriloru de dinţi si câ o prescriu incn si acuma in tote caşurile, de 6rece in decursulu praesci mele mi s’a datu adesea ocasiuue de a me convinge despre efectulu ei salutarii.
Miclosiulu-Mare.	Dr. J. Fetter m. p. 1
Depositele se afla: in Sibiin la d-nii C. Miiller, far-macistu, F. A. Reissenberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, co . ercianti, W. F. Morscher, farmacistu diplom., A. Teutseh, farmacistu; in Oraş ci ’a la d. (J. Fuhrmann, far-macistu; in Brasiovu la d-nii E. Fabick, W. Jckelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmacişti, Demeter Eremias, corner-ciantu; in Mediasfu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebeş iu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; in Sighisidr’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutseh. precu n si in t6te farinaciele, parfumeriele, magazinele de galanterie si de materiale diu Transilvania.
Pentru
iCraciunu si (Anulu nou
recomanda marele si de nou asortatulu depositu d orologe alu lui
Johann Busehek
din Sibiiu Strad’a Cisnadiei Nr 16, cu cele mai bune orologe de auru si argintu. lantiuri de auru si argintu probate prin oficiulu de puntiare c. reg.
Orologe cilindre de argintu 10, 12, 14, 16 fi. Bemon-toire cilindre de argintu 15, 18, 20, 22, 24 ti. Ancre de argintu 15, 16, 18, 20, 24 fi. Ancre remon-toire de argintu 19, 20, 24, 30, 40 fi.
Orologe de auru pentru dame 18, 20, 22, 24, 30, 36, 40,^ 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl.
Bemontoire de auru pentru dame 40, 46, 50, 56, 60, 75, 80 fl., 120, 150 fl.
Ancre de auru pentru domni 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl.
Bemontoire ancre de auru pentru domni 40, 46, 50,
58, 60, 70, 80, 90. 120 fl.
Lantiuri de auru pentru domni si domne 24, 26, 28, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 100 fl.
Lantiuri de argintu 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10 fl. Lantiuri de talmi-auru 1 fl. 50 cr. 2, 4, 5, fl.
Orologe de părete remontoire parisiane 14, 15, 16, 18, 20, 24 ti
Deşteptători parisiane Wecker) 5.50 cr. 6, 7, 10, 20 fl. Orologe de Schwarzwald 4, 5, 6, 7, 8, 10 pana la 24 fl.
Orice reparaturi se făcu in modulu celu mai conscientiosu. Comande se esecutedia prin ramburse (Post-Naehnahme.) Pachetarea gratuita. Pretiurile-cu-rente se tramitu la cerere.	(108) 5—10
Editoru si redactorii responsabilii <«. liaritiu in Sibiiu.
Tipanulu lui W. krad't in Sibiiu.