f Ol.. Oliservatoriulu ese ajunseră in scurtulu periodu de 13 ani la sum’a Foisiora „Observatoriului“. B 1 a s i u 1 u. (Urmare si fine.) Eră Blasiulu inainte cu 142 de ani orasiu sau satu? Blasiulu câ comuna era unu sa tu si inca din ; cele mici. Chiaru si mai tardiu acesta localitate s’a numitu numai in sensu inpropriu orasiu, opidu, nu pentru-câ ar fi avutu atributiunile unui opidu in sensulu feudale ! alu legiloru tierei, ci numai pentru-câ in decursulu ani-loru partea situata intre residentia si monastire a luatu succesive prin colonisari parţiali, form’a unui orasielu mo-destu, era partea din dosulu residentiei se nutnesce pana in dio’a de astadi satu si cu totu dreptulu, pentru-câ locuitorii aceluia fuseseră până in a. 1848 iobagi câ toti iobagii, lipsiţi de drepturi civili si politice. Dara nici asia numiţii orasieni nu era omeni liberi; câ-ci de si avea dreptulu de proprietate pe micile loru mosiore si pe o părticică de campu, platea inse patronului feudale (senioru, domnu), care asta-data era mitropoli’a, o taxa anuale in recognitionem dominii, buna-ora cum dâ Sacelele, sau Branulu etc. la cetatea Brasiovului, eră lipsiţi de ori-ce autonomia comunale, supusi la auctori-tatile feudali ale comitatului, câ ori-care alta comuna rurale asia, câtu vice-comitele (vice-prefectulu) si sub-prefectulu tragea câte 15—25 de beţie primăriului si juratiloru ori-candu le venia poft’a se’si bata jocu de ei, ceea ce nu era vreo raritate nici chiaru in comune mari câ Aradulu, alu cărui primariu inainte cu 50 de ani, până a nu apucă se’si câştige cetatea cu mari spesse diplom’a de municipiu, de „Civitas libera regia," trasu pe banca de câtra pandurii vice-comitetului infu-riatu, fu pedepsitu cu 30 de beţie la spete pentru nimica tota. S’a vediutu de multe-ori batendu’si unii si alţii jocu de miseri’a locuitoriloru din Blasiu, de lips’a spi- 1 ritului de intreprindere, si sunt cunoscute prea bine espressiunile ironice de greci, greculeti etc. Este prea adeveratu câ la asia numiţii orasieni se simte prea multu si in defavorea loru spiritulu de intreprindere. Aratati’mi inse in ttita Transilvani’a si in o parte buna a Ungariei vreunu altu orasielu de tali’a Blasiului, care se fia existatu până in 1848 totu in conditiunile acestuia, dara se nu fia romanescu, ci ungurescu, ori tocma si sasescu, si se fia facutu progresse mai mari decâtu acelu orasielu romanescu. Alte orasiele privilegiate, nu supuse câ Blasiulu, cu câtu sunt ele mai înaintate decâtu multe sate? Cu nimicu. De nu ne insie-lamu, relatiunile feudali ale acelei comune inca nici până astadi nu suut regulate definiţivu, si este unu reu. mare acesta. După siematismulu celu mai uou alu clerului ar-chidiecesanu gr.-catholicu publicatu in a. 1876 se afla in Blasiu orasiu cu satu la unu locu, numai 803 suflete romani, era după alte date statistice, magiari calvini 131 iobagi, remasi acolo din vechime si anume din dilele lui Apafy si 115 rom.-eatholici (magiari, armeni etc), cum si vreo doue familii de israeliti; asia dara cu totulu nici 1200 de suflete. După numeratur’a rectificată din a. 1862 locuitori romani eră in Blasiu-orasiu 470, in Blasiu-satu 446, in suma 917, prin urmare cu 113 suflete mai mulţi decâtu la 1876, adeca după 14 ani. Care se fia căuşele acelei scăderi a poporatiunei roma-nesci din Blasiu! Noi uu le seinul; ele inse merita cea mai de aprope luare-aminte din partea auctoritatiloru competente, anume astadi, candu situatiunea in urmarea radicaleloru prefaceri moderne s’a schimbatu cu totulu. De candu trenurile calei ferate trecu dio’a noptea im-mediatu pe langa casele orasieniloru, Blasiulu incepu a se preface intr’unu eraporiu centrale de producte, pentru o regiune destulu de intinsa. Ore inse locuitorii lui inceput-au se’si cunosca nou’a situatiune, si câ au se alega numai din doue, uua înflorire si prosperitate, de care n’au visatu nici ei nici părinţii si protoparintii loru, sau ruina definitiva, emigrare, esterminare? Ceilalţi romani uumescu pe orasienii Blasiului greci, de si nici-unulu nu scie unu cuventu grecescu. Si totuşi acea nomenclatura isi are raţiunea sa, nu de batjocura, cum se pare multora, ci onorifica. Cari au fostu primii colonişti adunaţi inpregiuru de castelu-resi-dentia? Au fostu pre langa deregatorii seniorului, ne-gutiatorii greci si macedoromâni greciti, transmi-grati inctice prin Romani’a, mai antaiu la Brasiovu si Sibiiu, sub protectiunea celoru doue companii grecesci privilegiate; de acolo ramuriti prin alte orasie ale tierei si mai alesu la residentiele principiloru. 20 de ani câtu a domnitu principes’a Ana in Blasiu, ea si boierii de prin pregiuru au avutu trebuintia de ttite speciile de mărfuri, mai alesu coloniali, incependu dela piperiu, • ghiinberiu, cuisiore, frundia de dafinu, până la zaeharu, metase, bumbacu si altele nenumerate manufapturi si fabricate aduse totu de acei negutiatori, câ-ci armenii au venitu numai după aceea din Moldova inctice. Dela 1738 mutandu-se scaunulu episcopescu la Blasiu, curtea episcopesca, monastirea, mai apoi seminariulu si studenţii esterni simtia totu asia lips’a unui comerciu locale, de si modestu, prin urmare totudeauna trebuea se se afle negutiatori in locu; apoi scimu câ poporulu nostru este dedatu a dice până in dio’a de astadi, câ cumpără marf’a dela „grecu", ceea ce iu capulu lui semnifica comerciantu. Dandu noi acestea scârtiaituri de pena, in locu de o monografia precum o merita Blasiulu, dorimu de o parte, câ se i se afle câtu mai curendu competentele auctoru alu monografiei lui, era de alt’a, câ bunii orasieni greci-romani din Blasiu, se ia nomenclatur’a de g r e c u pre câtu se pote mai seriosu, si dupaee voru fi sciindu câ grecul u de mii de ani este negutiatoriu nascutu si crescutu in tote generatiunile, apoi greci ori romani, sau si un’a si alt’a, se’si frece ochii bine, se’si sumtita si resfranga mânecile până in cotu, se se apuce de comerciu din tote poterile loru, barbati cu femei, fia-care in sfer’a sa de activitate ; pentru câ, pe langa ce ’si voru inmulti averea, se cresca si numerulu poporatiunei indigene celu mai puşinu la cifr’a intreita decum este ea astadi. Spiritulu si curagiulu de intre- 392 exorbitanta suma de vreo 700 milione fl. v. a. Intr’aceea nici austriacii n’au fostu leneşi intru a produce deficite si a incarcâ datorii noue la cele trei miliarde vechi. Dara austriacii incai se cu-noscura cu reforme si ameliorări indiecitu mai multe si mai folositorie de cătu ungurenii; o parte considerabile a locuitoriloru dispune de capitaluri cu sutele de milione, candu din contra in Ungari’a nu e urma nici de diecimi de milione. După scirile din urma dela B.-Pest’a deficitulu pe a. 1879 trece ărasi preste 30-de milione, prin urmare neasemenatu mai cumplitu decâtu se pre-vediuse. Acesta este economi’a naţionale unguresca. Renuntiarea mitropolitului patriarchu Procopiu Ivacicoviciu. Monitorulu oficiale (,,Kozlony“) din Budapest’a are acestea : „In urmarea propunerei făcute de cătra alu Meu ministru-presiedente ungurescu, la rogarea propria a patriarchului serbescu si archiepiscopului de Carlovitiu Procopiu Ivacicoviciu, Eu ilu dispensediu dela conducerea archiepiscopiei de Carlovitiu si a metropoliei serbesci; pe Germanu Angeliciu episcopu greco-resaritenu de Baciu ilu denuinescu admini-stratoru alu acelei archiepiscopii si mitropolii; era cu acesta ocasiune in recunoscerea servitieloru sale credintiose, zelose si folositorie, făcute in cursu de 45 de ani Mie si bisericei, dau patriarchului gr.-res. serbescu Procopiu Ivacicoviciu crucea cea mare a ordinului Meu Leopoldinu,’ fora taxa, si in acesta privintia comitu cancelariei numitului Meu ordinu a inplini cele de lipsa. Datu in Budapesta, 11 Decembre 1879. Franciscu Josifu m. pr. Colomanu Tisza m. pr.“ Acesta este autografulu monarchului cunoscutu pe cale oficiale. — Din sciri particularie se afla atata, că membrii congressului serbescu carii au fostu alesu (mai bine stramutatu) pe metropolitulu Procopiu Ivacicoviciu dela Sibiiu la Carlovitiu cu totulu pe neaşteptate, n’au prea facutu acesta de buna voia, ci striintorati de greutati atătu intern e, cătu si e ster ne. Se camu sciâ inainte, că de vom alege pe barbatulu doritu de şerbi, miniştrii se voru lungi in drumu că se nu fia confirmatu, ăra pe vreunu magiaronu nu’lu voia ei odata cu capulu. Atunci veniră la ide’a ca se ia pe initro-politulu romanescu, carele fiindu odata confirmatu in acea funcţiune inalta eclesiastica, nu potea fi respinsu, daca elu ar schimbă numai unu scaunu cu altulu in aceeaşi calitate. După negotiari prealabili, ministeriulu se invoi din căuşele sale reser-vate si anume in prevederea evenimenteloru din resaritu, care tocma pe atunci colcaiâ că Yesuviulu, că la Carlovitiu se aiba unu mitropolitu mai multu romanu decătu serbu (roinanu de nascere, serbii numai după educatiune), si caro.se nu faca, nici se păta face niniicu de capulu seu. Dara si serbii isi avea planurile loru reservate, si anume ei comptă multu pe adâncile betranetie si pe nepotintiele părintelui Procopiu inpreunate cu etatea, că adeca esc. sa va mai trai numai pana ce se voru mai schimbă omenii si inpregiurarile. S’au insielatu dnii miniştrii că si ddnii şerbi. Cu patriarchu serbescu sau fora acela, evenimentele că si cele mai teribili orcane, in doui ani au resturnatu tota domni’a turcăsca din triânghiulu illiricu, au trans- prindere pe care’lu vedemu cu nespusa bucuria desvol-tandu-se in mai multe comune de a le asia numitiloru Mărgineni (dela Boiti’a — Resinariu, Salisce — Poiana pana pe la Orascia) se strabata cătu mai cu-1 * rendu si in Blasiu, unde, intre inpregiurarile actuali, in cătiva ani ar ti in stare se schimbe fisionomi’a acelui orasiu. Si fiindu-câ Blasiulu asia micii precum este elu, are in sinulu seu o suma de inteligentia su-periore, ce ar face onore la vreo comuna multu mai inpoporata, depinde forte multu dela acesta,' că ce direcţiune se dea locuitoriloru pe terenulu economiei naţionale, cum se’i pună le cale si se’i incuragiedie aratandu-le, că mai sunt mulţime alte isvora de castigu, era nu numai saracuti’a chiria ce o iau dela şcolari si studenţi, cari mulţi cum sunt, siedu inghesuiti că scum-briile si că alţi pesci de mare in biitoie, cătu iti este mai mare mila de ei. Aci inse ar fi la loculu seu o prea modesta adressa cătra intregulu vener. cleru ar-chidiecesanu iu o cestiune ce merita a fi considerata din mai multe puncte de vedere*). *) Ore ce s’au alesu din capitalulu adunatu inainte cu vreo 12 ani in Campia pentru unu in-ternatu ? întreba Corectorulu. _______OBSERV ATORIULU. | figuratu fagi’a lui pe din intregulu si pe slavii meridionali ’iau ridicatu acolo, unde ddnii miniştrii nu ar fi crediutu nici-odata, si mai puginu atunci candu au inchisu pe Mileticiu si pe alţi vreo 30 de şerbi. Alegatorii inca se vediura păcăliţi de cele trei Ursitorie (Parce), care uneori au capri-tiulu se iutinda firulu vietiei unui octogenariu si se curme pe alu unui athletu de 30 de ani. Asia ei veniră la ide’a de a’lu pensionâ cu 24 mii fl. v. a. si a substitui provisorie pe episcopulu Germanu, pe care ministeriulu asta-data ilu pote suferi mai bine decătu inainte cu 4—5 ani. Totu ce dore pe press’a magiara in casulu de facia este, că nici unulu dintre archiereii serbesci nu cunosce limb’a unguresca. Dimissiunea par. Procopiu este in totu casulu instructiva. Revista politica. Sibiiu, 19 Decembre st. n. 1879. După ce §. 2 alu proiectului de lege alu armatei, relativii la ficsarea contingentului de 800.000 pe diece ani inainte, in camer’a deputatiloru n’au intr’unitu maioritatea de doue treimi, au trecutu iu camer’a senatoriloru, unde §. 2 au fostu restituito, conformii proiectului de lege alu gubernului. Acelu multu discutatu proiectil a fostu retramisu erasi la camer’a deputatiloru, de unde apoi §. 2 neintr’unindu cele doue treimi ale maioritatii, au fostu erasi inaintatu la camer’a senatoriloru. Se-natulu va restitui .§. 2 alu proiectului in sensulu proiectului gubernului si apoi va esinite o comis-siune, care consultanduse cu o alta comissiune a camerei deputatiloru esmissa ad hoc, se va incercă a face unu compromissu de inpacare. Intr’aceea deputatulu Dr. Weeber, presiedintele clubului liberalu alu camerei deputatiloru, a fostu chiamatu in audientia la M. S. imperatulu, in care i s’a spusu, că este dorinti’a M. Sale si totu-odata a gubernului seu, că constitutiunea armatei se nu se alteredie nici decum, ci că ea se remana neschimbata asia, precum o cere proiectulu gubernului. In urm’a acestei manifestări a vointiei monarchului, că la vreo 25 deputaţi din partid’a centralista-opositionala s’au decisu, că la a dou’a votare a proiectului restituitu de cătra camer’a senatoriloru, se votedie si densii pentru elu si asia este sperantia că cris’a parlamentara va fi delaturata. Delegatiunile s’au intr’unitu in 16 1. c. la Vien’a. Sessiunea loru va dură de astadata numai vreo 5 dile. Diet’a ungurăsca după ce si-au inplinitu cliia-marea s’ade„biurou de inregistrare“, si-au luatu vacantie de serbatori, cari voru dură pana la 20 Ianuariu 1880. In generalu, cabinetele stateloru europene isi punu tota silinti’a de a dă situatiunei politice o fatia pacînica, cu scopu de a linişti spiritele, celu puginu, pe tempulu serbatoriloru ce se apropia. Ori cătu de lăudabile ar fi inse aceste silintie ale diplomaţiei, ele totuşi nu sunt in stare a face se dispara cu totulu efectele si consecintiele activi-tatiei sale de păna acuma, care numai fericite si multiumitore nu se potu numi. Orientulu ferbe. Russi’a este unu vulcanu, acarui crateru de si este acoperitu cu nău’a despotismului , totuşi clocoteşte si amenintia cu erup-tiuni revoluţionare ale nihilismului, care fără crutiare si neinspaimentatu de nici unu pericolu si de nici o mesura repressiva, isi concentrădia tote fortiele si intreg’a sa activitate pentru ajungerea scopului seu finalu, care este proclamarea libertăţii si a constituţionalismului in Russi’a. Atentatele comisse jpăna acuma asupra persbnei Tiarului si asupra in-strumenteloru despotismului nu sunt, decătu numai prologulu marei revolutiuni slavice, ce va atrage inca de multeori asupra’si, atenţiunea lumei civilisate. Fortiele cu care lucra si de care dispune revolutiunea slavica sunt elementare si neinvingibile, pentru că ele corespundu vointiei generale a poporului russescu si afla colaboratori si propagatori in tote classele societăţii. Distanti’a ce ne desparte de scen’a revolutiunei russesci, nu ne permite a ne face o idea clara despre elementele si factorii, cari s’au angajaţii intr’o lupta asia de gigantica, precum este aceea ce decurge in Russi’a. Totu ce potemu dice si dori in in-teressulu umanitatii si alu pacei generale este: că cătu mai curendu se potemu află, că in Russi’a domni’a despotismului moderata prin asassinatu a incetatu de a fi o trista realitate si că au facutu locu unui gubernu mai liberalu si mai corespundie-toru spiritului secolului in care traimu. Romani’a. — (Instrucţiunea suroriloru de Caritate.) „Monitoriulu oficialuk! alu României publica decretulu domnescu, prin care se aproba statutele institutiunei suroriloru de caritate, fondata de A. S. R. Domn’a Elisabet’a. Eta dispositiunile principali ale acestoru statute: Institutinnea suroriloru de caritate pentru Romani’a este pusa sub patronagiulu A. S. R. Dămn’a, si are de scopu cautarea bolnaviloru prin spitale, sau pe la case private, fia ele avute sau sarace, precum si a ranitiloru in casu de resboiu. Ea este fundata cu cheltuial’a propria A. S. R. Dămn’a; va potea inse primi si contribuţii voluntare. In-stitutiunea se va administră de o superiăra, sub controlulu unei epitropii compusa din persone onorabile, numite de A. S. R. Dămn’a. In acesta institutiune se voru admite fetele si veduvele, cari isi simtu vocatiunea pentru ingrijirea bolnaviloru si cari, renuntiandu la lucrurile lumesci, se devotăza omenirei suferinde. Se voru potea admite, prin intielegere cu Prea Sfintiele Loru Părinţii Mitropoliti si Episcopi ai eparchieloru, si dintre surorile de prin monastiri, cari se voru crede proprii a se consacră cu devotamentu la serviciulu reclamaţii de acesta institutiune. Conditiunile de admissibilitate sunt: 1. a fi trecutu patru classe primare celu puginu; 2. a nu fi mai tinere de 20 ani, nici mai in versta de 35 ani; 3. a avea o constitutiune sanatăsa si nealterata de vreo boia cronica incurabila; 4. a avea invoirea parintiloru, sau a epitropiloru. Admiterea in institutiune se face cu titlulu de aspiranta pe timpulu de 6 luni, si la casu candu, după acestu termenu de incercare, aspirant’a n’ar mai voi se remana in institutu, sau nu se va găsi potrivita pentru asemenea voca-tiune, va despăgubi institutiunea cu cate 30 lei pe luna, ce s’au cheltuitu pentru intretînerea si inve-tiatur’a ei. Aspirantele trebue se aduca cu sine, la intrare, rufari’a si incaltiamintea necessara pentru 6 luni, cum si uniform’a, tote marcate cu numele ei. Fia-care sora de caritate depune juramentulu că va păzi regulele casei, că va ascultă pe superiori, că va ingriji de bolnavi cu dragoste si fără preferintia. Ele voru avea inbracamintea uniforma, si o voru purtă pretutindeni. Ele nu primescu de cătu locuintia, nutrimentu, rufaria, inbracaminte si lei 15 pe luna pentru cheltueli mărunte, de cari voru tină socoteala. Surorile nu potu primi daruri. Acesta facultate o are numai superiăr’a. Administratiunea interiăra a institutiunei o au duhovniculu si superiora (pe care o voru chemă tote maica). La casu candu superiăra ar trebui se lipsăsca dela postu, ea va laşa in locu’i, cu in-cuviintiarea A. S. R. Domn’a, pe una din surori pe care o va crede mai apta pentru acăsta. Surorile trebue se pazăsca totudeauna cea mai mare ordine si curatienie pretutindeni. Ele se voru indeletnici pe rondu in cas’a centrala cu menajulu si voru ingriji de biserica, daca in localulu institutiunei se afla biserica. Sunt tînute a luă parte la unu cursu de infirmerie, care se va predă in institutu. Surorile cari sunt din Bucuresci, si cari ar ave părinţi sau rude, au voie odata pe luna se mărga acasa. Acelea din alte localitati voru avă odata pe anii unu congediu de 15 dile. Ele nu voru primi nici o visita de cătu la cas’a centrala, in dilele si ărele fixate de regulamentu, si numai a parintiloru si rudeloru. Este interdisu suroriloru se primăsca său se tramita scrisori fără scirea superiărei. Candu o sora ar simţi că nu mai păte lucră cu totu devotamentulu si abnegati’a, ce ’i inpune calitatea sa, sau ar dori se se casatorăsca, va face cunoscutu acăsta cu doue luni mai inainte de a paraşi institutulu. — In „Romanulu“ din 5 1. c. v. cetimu urmatărele: „Unu numeru de 63 deputaţi, la initiativ’a d-lui G. Chitiu, au depusu pe biuroulu Camerii unu proiectil de lege prin care societatea de cultura, macedoromâna , cu resiedenti'a in Bucuresci, se declara persăna juridica cu tote drepturile ce legile civile recunoscu, unom asemenea persone si se prevede că, in bugetulu fiacarui anu, se se inscrie sum’a de 100.000 lei, că subventiune pentru acesta societate spre a o ajută intru realisarea scopului ei de cultura naţionala ce unnaresce.K „ Suntemu şicuri, adaoge R o m a n u 1 u , că d-nii deputaţi se voru grăbi a dă acestui proiectu eminamentu nationalu consacrarea votului d-loru.“ 393 Corespondentie particularie ale „Observatoriului.“ Buciumu-Sie sa 7 Dec. 1879 st. n. Citindu eu cu multa părere de reu in nr. 90 an. cur. alu „Observatorului “ spargerea prin furi la biseri-cele din Lesnicu, Valea lunga, Certesu si Vortia, si luarea din-ladisiore a baniloru aflaţi, venu prin acesta a face cunoscutu, că si in munţii apuseni la mai multe biserici in diferite tempuri s’au teraplatu atari spargeri; ina si la biseric’a mea locala in noptea spre 29-a Aug. an. 1873 pre unu tempu forte furtunosu furii spargendu unu ochiu dela una ferestra de câtra media-nopte, si pre acolo intrandu in biserica, au furatu vasele cele sânte,., er’ ladisior’a, in care crediusera câ voru afla bani, ne aflandu nemica intrens’a, au trantit’o de pa-mentu totu in biserica. Totu pre acelu tempu s’au templatu spargeri si in vecinele biserici din Buciumu-Poieni si Cerbu, de urm’a furiloru inse n’au datu nimeni nici până in dio’a de astadi. De orece inse furii de cele sacre comitu crim’a cu tota cutezanti’a, sciindu siguru cumcâ ’inlaintrulu bisericiloru nimeni nu vighiaza mai alesu preste nopte, apoi pre acelu soiu de omeni fâra Ddieu atâta mai puginu i pote retine dela sacrilegii respectulu seu temerea de santiani’a Sionului divinu. Dreptacea eu câ preotu betranu si patîtu, pentru a se evita in venitoriu spargerile de prin biserici, imi iau libertate a recomendâ fratiesce preotiloru si cura-toriloru bisericesci, câ banii, vasele sacre si alte obiecte bisericesci de pretiu se nu le mai tina in biserica afara de tempulu cultului divinu, ci se le duca cu sene indata spre conservare la locuintiele proprie, de unde apoi firesce câ furii nu le voru pote instrainâ asia usioru câ din biserica. „Experto crede Ruperto." In munţii apuseni după o ninsore multa si după unu geru aspru urmandu ploi continue, in 3, 4, si 5 ale curentei lune, anume in opidele: Abrudu, Câmpeni, Zlatna, cum si in vecinatele sate au crescutu apele infrico-siatu câ si in an. 1831, in câtu stricandu drumurile, podurile si punţile au inchis’o; au ruinatu case, grajduri, garduri, grădini si fenatie, au ruptu stavile si au implutu cu nasipu jazurile moriloru si ale steampuriloru, eră bieţii locuitori spaimentati de furiile apeloru au fostu siliţi a fugi din siesuri si lunci cu vite cu totu la locuri mai inaltiate. Albiile pe unde curgeau inainte riurile, s’au implutu de pietra si de prundu, si asia apele isi schimbară cursulu loru pe strade inainte, printre case, grădini si fenatie. Daunele causate de acestea torente (povoiu) sunt enorme, si nici câ e apta pen’a mea de ale calculă, cu atâtu mai puginu a descrie nenorocirile provenite din inundatiunea acesta. Sermani Munteni! pre voi nu ve apasara destulu diversele contributiuni, imposite si esecutiuni; — nu v’au ajunsu sterilitatea mineloru, care odeniora erau pentru voi unu modus vivendi; —nu ve seraci destulu secet’a din ver’a trecuta si scumpetea bucateloru, din care platiti litr’a tl4 cupe) de grâu cu 2 fl. 50 cr., er cea de cucuruzu 1 fl. 30 cr; v. a. Acum acestea pre-tiuri mergu crescendu totu mai susu pe fia-care septe-mana; era tiran’a sorte tocina acum in capu de earn’a, ve implu cup’a amaratiuniloru prin desastrele descrise aci. O temporal........... Josifu Ci ura, m. pr. „ALBINA“, Institutu de creditu si de economii in Sibiiu. Informatului asupra inprumuturiloru ipotecar ie. (Estractu din statutele si regulainentulu specialii alu institutului.) I. Conditiunile. 1. Institutulu de creditu si de economii „ Albina “ acorda inprumuturi pe ipoteca de immobilie, cari aducu unu venitu durabilu si siguru, anume: a) pe moşii (bunuri) mari si mici, b) pe case supuse contributiunei de chiria, cum si pe case din comune cu unu numeru de locuitori de celu puginu 5000 suflete. Alte zidiri, cum si morile, minele, zidirile industriali de sine sigure nu se primescu de ipoteca, ci potu servi numai de intarire a unei alte ipotece corespundietore. 2. Inprumuturile se scorda pe timpu de 10, 15 si 20 de ani, er candu ipotec’a stâ numai din case (1. b.) pe celu mulu 10 ani. 3. Sum’a minimala a unui inprumutu pe timpu de 10 ani e de 300 fiorini, er pe 15 si 20 ani, cum si candu ipoteca consta numai din case, e de 500 fiorini. 4. Pretiulu ipotecei se pote stabili pe bas’a contributiunei fonciarie directe,*) a venitului curatu catas-. trale, a contributiunei de chiria, a contributiunei de case după classe, mai departe: prin pretiuri judecatoresci ori particulari, conspecte de venitu din mai mulţi ani, contracte de cumperare, arendare ori inchiriare, cum si — cu învoirea petentelui — prin pretiuirea organeloru esmise de institutu. In casulu din urma sum’a pentru coperirea speseloru cu esmiterea pretiuitoriloru este a se depune inainte la cass’a institutului. Viile se pretiuescu numai după valorea pamentului, fâra considerarea esploatarii câ viia. 5) Actulu de pretiuire, care se aclude la cerere, se pote face seu prin judecătoria, seu prin anumite comisiuni instituite pe la unele cetati, orasie etc., seu si numai prin oficiulu comunale, reservandu-si Direcţiunea institutului a dispune alta forma de pretiuire, candu n’aru putea luâ de basa pe cea produsa. 6. La imobilie indivise (neinpartite) se cere, câ ipotec’a se cuprindă totalitatea aceloru imobilie cu con-simtimentulu toturoru conproprietariloru. *) Grundsteuer, darea pe mosiia, pe proprietate de pamentu. . Not’a Red. ___________OBSERVATORIULU. 7) Imprumutulu trebue se fia coperitu prin ipoteca de valore întreita. Institutulu imprumuta de regula pe loculu antaiu aln ipotecei. Esceptiunile sunt admise, insa sum’a împrumutului adaugata la positiunile dejâ intabulate, nu pote trece in nici unu casu tertialitatea valorei imobilelui inpotecatu. 8. Cererea de imprumutu pentru unu minorenu seu unu curandu, trebue se fia adresata de tutorulu seu curatorulu respectivu si se fia insogita de auctorisatiunea oficiului competente. 9. Personele morali, cum: comune, societăţi, cor-poratiuni, intreprindieturi etc., au se justifice: a) câ sunt indreptatite după lege a contractă atare imprumutu; b) comunele au se producă unu conspectu auten-ticu de intreg’a avere nemiscatore a comunei, cum si despre venitele ei curente ; c) societăţile au se trimită statutele loru, cum si a-si documenta starea actuala a averii. 10. Inprumuturile pe ipoteca se dau in valuta austriaca, seu in numerar iu, seu in scris ure fon-ciari de ale iustitutului. Insa scrisurile fondări, afara de caşuri esceptionali, nu se predau inprumutatoriului, ci pentru vendiarea loru in interesulu acestuia ingrijesce de regula institutulu insu-si, platindu debitorului pretiulu scrisuriloru fondări in numerariu, după cursulu de bursa, eventualii după cursulu invoitu. 11. Interesele sunt 8°/„ pe anu, si se platescu inainte pe câte siese luni; a fâra de aceea se mai pla-tesce la ridicarea inprumutului o provisiune de V2 % odata pentru totudeuna. După anuitatea neplatita la scadentia se computa interesele până la diu’a. in care aceasi se platesce. O rebonificare a intereseloru plătite inainte nu este admisa. 12. Pentru timpulu dela diu’a numerarii inprumutului până la cadenti’a primei rate de anuitati se platescu numai interesele, fâra vre-o rata din capitalu. 13. Inprumutatulu este obligatu a documentă in fia-care anu prin quitantie autentice, câ a platitu punctualu interesele positiuniloru anteriore adeca a sacrineloru înscrise inainte, de institutu, cum si contributiunea, 14. Respunderea inprumuturiloru ipotecari urmeza in an nu i ta ti după anumite planuri de amortisare, astfelu câ prin plat’a la semestru a unei sume totudeuna egale, in care inse sunt socotite si capitalu si interese intr’unu numeru determinatu de ani se stinge intreg’a datoria. Anuitatea este deci acea suma, care vine a se plaţi din inprumutu la fiacare jumetate de anu in egala mărime, sub tota durata inprumutului, până la total’a amortisare a lui. Anuitatea dela 100 fiorini la inprumuturi. pe 10 ani este de 7 fl. 36 cr. »I^n n 5 „ 78 „ » « v U „ 5 „ 15. Inprumuturile ipotecari sunt de regula nerevocabile. înainte de terminulu stipulatu se va incassâ unu inprumutu numai in caşurile amintite in §. 91 alu statuteloru, er’a asupra dorinliei debitorelui, de a plaţi inainte inprumutulu, seu intregu, ori in parte, va decide Direcţiunea din casu in casu. 16. Plat’a anticipata a unui inprumutu pote urm’a numai in sume, prin cari un’a seu mai multe anuitati a le inprumutului se achiteza fâra restu. 17. Resprunderi parţiali anticipate nu intrerupu insa platirea mai departe a anuitatiloru, ci scurteza numai durat’a inprumutului, prin urmare anuitatile se ptatescu si după aceea neintreruptu, întregi, la terminele stipulate in oblegatiune, până la deplin’a amortisare a inprumutului. 18. Interesele si anuitatile inprumutului se platescu institutului in numerariu seu in cupone cu scadentia inplinita, de scrisuri foneiari ale institutului; plaţi anticipate inse se potu face sub conditiunea §,15 alu acestui regulamentu in sensulu §§. 90 si 111 din statute si in scrisuri foneiari de ale institutului, care voru fi primite alu pari (suta in suta), ori care aru fi cursulu loru. 19. Iustitiitulu rescumpera pretensiuni ipotecarie si stabilesce, după învoire cu debitorulu, modulu res-punderii loru. La asemeni rescumperari se cere, câ se se asigure institutului tote drepturile ce sunt a i se acordă după statute si regulamentele sale. (Va urmâ). Sciri diverse. — (Ceva mai multa geografia.) Eramu dedaţi si până acum câ se vedemu, nu numai in diarie, ci chiaru si acte publice din Romani’a, scrise roman esc e, numindu-se Brasiovulu pe romanesce Kronstadt si Sibiiulu Hermanstadt, fora a pune ma-caru in parentese vechile si adeveratele loru nume; amu avutu si ocasiune se audiniu afinnandu-se cu taria, câ passulu Vulcanu este la Rucaru si Oituzulu la Brasiovu; asta-data inse cu ocasiunea esirei apeloru in Transilvani’a si Ungari’a, deteramu preste o topografia cu totulu noua. după care riurile cunoscute din dilele antice sub nume de Chrysius, pe romanesce nu se chiama Crisiu, plur. Crisiuri. ci Koros, era apoi unu Kbros de acelea curge prin Trausilvani’a pe la Alb’a-Julia (Karlsburg), unde ar fi si satulu Br od, transportatu acolo cum se vede din Croati’a ori din Galiti'a, pe vreo corabia *). Toţi lectorii de dincoce, câţi dau preste *) Cu nume de Crisiu sunt trei riuri: Crisiulu rapede, care ese in Transilvani a din susu de orasiulu Huiedinu (Bânffy Hunyad), si luandu in elu si alte câteva riuletie trece in Ungari’a. unde se inpreuna cu Cri-siulu negru si apoi cu Crisiulu albu, cu cari la Ciongradu se versa in Tisa. Pe la Alb’a-Juli’a curge Murasiulu, riulu celu mai mare alu Transilvaniei. Crisiulu albu ese din munţii Abrudului si trece pe la orasielulu Baia de Crisiu. curiositati de acestea geo- si topografice, întreba cu totu dreptulu, daca nu se mai afla in tota Romani’a nici-o geografia a Ungariei si Transilvaniei scrisa romanesce, si daca au disparutu de acolo toti romanii literaţi ardeleni si banatieni si anume cei aplicaţi pe la re-dactiuni. — (Banca rurala.) Scirea adusa mai antaiu de diariele din Brasiovu si S. Szt. Gyorgy despre in-fiintiarea unui nou institutu de bani totu la Brasiovu, se adeveresce. Fundatorii sunt aristocraţii din Secuime si anume presidentu corn. Paulu Kâlnoki, v.-pres. Franc. Seethal, directori Mich. Maurer, Teodor Beldi, br. Bela Szentkereszty, Franc. Petki; membrii comitetului de revisiune Grig. Szekely, corn. Felix Kâlnoki si advocatulu Jos. Ktinle; directori de manipulatiune Teocharu Alexi, secretariulu dela banc’a Transilvaniei si Victoru Maurer frate cu Michailu. Capitalulu numai 100.000 fl. — (Banc’a vechia rurala din B.- Pesta.) In Nrii de antaiu ai acestui diariu din 1878 pre candu faceamu recensiunea ban cei celei noue rurale din Ungari’a, destinata pentru ajutorarea agricultoriloru săteni, arataseramu totu-odata, câ in B.-Pesta mai esista unu institutu hipotecariu pentru proprietarii mari, carele stâ forte bine, si altulu micu, pentru proprietarii mici, care stâ reu. In anulu acesta, pre candu se alegea directorii nouei bance, observaramu si noi, câ scandalulu intemplatu la alegeri venise de acolo, câ directorii bancei mici si acţionarii ei se incercara in poterea bratialoru se intre in societatea noua ajutata de câtra acţionari (intre cari este si mitropolitulu bise-ricei rom. gr.-or.) cu 300 de mii fl. Aceia au si intratu in mani’a toturoru reclamantiloru, carii voia se apere bunulu renume alu noului institutu; dilele trecute inse esira la lumina abusuri grose, disordine infricosiata in comptabilitatea bancei vechi si lipsa de preste 41 mii florini; preste acesta directorii aceluia se adressara la institutulu nou cu cerere de unu inprumutu in suma de 100 mii florini. Cererea fu refusata cu atâtu mai virtosu, câ după cum declara insusi ministrulu Tisza in respunsulu datu la interpelatiunea deputatului Andreiu Gyorgy, făcută in siedintl’a din 13 Pec., nou’a banca rurale inca nici până acum n’au apucatu a se constitui, din caus’a intrigeloru tiesute de câtra, cei dela banc’a vechia, ci sunt denumiţi numai de câtra monarchu con-formu statuteloru, presiedentele in person’a comitelui Festetich si v.-presiedentele in a dlui Stef. Bitto. După scirile din urma, cei vinovaţi au pusu Ia locu sum’a perduta; dara investigatiunea curge si diariele din capital’a Ungariei vorbescu de alte scandale, care ar seinenâ multu cu cele provocate asta-tomna de fostulu secretariu de stătu corn. Zichy. Credemu câ acestea tote justifica temerile nostre pronuntiate la diverse ocasiuni, câ băncile unguresci din B.-Pest’a potu se folosesca la lume si tiera, câ inse acelea pentru noi romanii aru fi numai o cursa de peire; prin urmare, câ noi se ne vedemu de capulu nostru, se ne deschidemu noi pentru noi institute de inprumu-tare, daca simtimu trebuinti’a de inprumutari, si se ni le administramu cu grija mare, cu prudentia si in fric’a lui Ddieu. — (Crima din cele mai crâncene.). In adeveru, ur’a ce domnesce in Ungari’a contra jidoviloru este mai multu decâtu barbara. In comun’a Ruszka, aprope de Galszecs escaudu-se deunadi focu arsera 36 de case. Locuitorii inversiunati puseră vin’a pe unu evreu din comuna, care si fu arestatu. Baiatii lui, o fetisiora de 12 si unu copilasiu de 10 ani, plecara se’i duca de mancare, câ se nu mora de fome in arestu; in alta di inse bieţii baiati se aflara asasinaţi nu departe de comuna, baiatulu sugrumatu, baiat’a cu gfltulu taiatu. — (La muntele de pietate din B.-Pest’a) s’au zalogitu in decursulu lunei lui Novembre a. c. 22.360 bucăţi de mobilie in valore de 53.783 fl. si 18.433 bucăţi pretiose in valore de 215.439 fl, la olalta 40.793 bucăţi in valore de 269.222 fl. S’au scosu totu in decursulu acelei luni 19.584 bucăţi mobilie in valore de 52.622 fl. si 15.115 bucăţi pretiose in valore de 264.530 fl. Virimentulu de pe lun’a intrega a fostu asia dara: 41.944 bucăţi mobilie in valore de 106.405 fl. si 33.548 bucăţi pretiose in valore de 427.347 fl. Cu totulu 75.492 bucăţi in valore de 533.752 fl. v. a. — (Unu bunu mijlocu pentru de a isi procura date biografice sigure.) In Washington unu tineru se duse la unu barbatu de stătu, rogan-du-lu se-i ajute, pentru câ se pota scote din archiv’a statului, nesce date secure din vieti’a mosiului seu. Barbatulu de stătu ascultă cu patientia rogarea tinerului si i dise: „Asia dara dta ai vrea se afli unele despre anteeessorii dtale ? — Spre acestu scopu iti reconiendu: candidesa-te de deputatu si in primele doue septemani ale candidaturei, vei sci totu acelu bine si reu, dar’ cu OBSERV ATORIULU. 394_______________________________________________________ preferintia reulu, pe care l’au comisu antecesorii dtale, până in spiti’a a cliecea.M — (Poduri de sticla.) In Angli’a se făcură nu de multu esperiinente de a construi poduri de sticla. Inventatorulu d. Siemers laşa se i se prepare table din sticl’a cea mai ordinara, care se câlescu după unu me-todu particularu alu seu. Probele ce s’au facutu până acuma cu aceste table de sticla in privinti’a tăriei loru, se dice, câ ar fi fostu surprindietore. — (Bibliografia.) Primiramu prim’a carte romauesca tiparitu in Dobrogea. Titlulu ei este: D o b r o-gea, organisarea, — Prospectu. — Adressa. — Memoriu. — Situati’a generala. — Supuşii striani. — Tulcea. — Comun’a. — Armat’a. — Justiti’a — Scol’a. — Questi-uni financiare. — Dijm’a. — Imposite. — Proprietatea. — Posessiunea. — O idea naţionala. — Note. — De Con stan ti nu P. Scheletti. Tulcea, typografi’a romana, 1879. Pretiulu 1 leu. — R a p o r t u 1 u a n u a 1 u alu societăţii academice social-literare „Romani’a Juna" in Vien’a. Alu IX-lea anu administrativu, din 1 Octobre 1878 până in 30 Septembre 1879. Vien’a 1879. Contractulu Socialn. De J. J. Ro uss ea u. (Urmare.) Capitolulu XVI. Instituirea unui gubernu nu este unu contractu. Poterea legislativa fiindu odata bine stabilita, urmesa acuma a organisâ si poterea esecutiva, pentru câ acesta, care operesa prin acte particulare, nefiindu de aceeaşi natura cu cealalta, este separata de densa. Deca ar fi possibilu, câ suveranulu, câ atare, se esercitese si poterea esecutiva, atunci legea si esecutarea ei s’ar confundâ astfeliu un’a cu alta, in câtu nu s’ar mai potea sci ce este lege si ce nu, si corpulu politicu astfeliu deuaturatu ar cadea prada tocmai acelei violentie, in contra careia au fostu infiintiatu. Cetatienii fiindu egali in poterea contractului socialu, potu prescrie toti aceea ce au se faca cu totii, inse nici unulu nu are dreptulu se pretindia dela altulu se faca aceea, ce elu insusi nu face. Tocmai acestu dreptu, nedispensabilu pentru câ corpulu politicu se pota trai si a se pune in misîcare, este, pe care suveranulu ilu dâ principelui la instituirea gubernului. Mai mulţi au pretinsu, câ actulu acestei orga-nisari ar fi unu contractu incheiatu intre poporu si siefii pe care si-’i dâ, contractu prin care se stipuledia intre ambele parti conditiunile prin care un’a se obliga a comandă, era cealalta a fi ascultatore. Speru, câ mi se va concede, câ acesta ar fi unu contractu forte straniu. Dara se cercetamu, deca acesta opiniune se pote sustienea. Mai antaiu, autoritatea suprema nu se pote nici alienâ, a o margini ar insemnâ a o distruge. Este unu ce absurdu si contradictoriu, câ suveranulu se isi dea unu superiore. A se obligâ câ va ascultâ de unu doinnu, insemnesa a isi redâ deplin’a libertate. Mai departe este evidentu, câ unu contractu incheiatu din partea poporului cu person’a cutare seu cutare ar fi numai unu actu particularu, de unde urmesa, câ acelu contractu nu pote fi o lege si mai puţinu inca unu actu de suveranitate si câ prin consecintia, elu ar fi nelegitimu. In fine se pote vedea, câ părţile contractante sunt supuse numai legiloru naturei si fâra ori-ce garantu pentru angajamentele loru reciproce, ce este in tote privintiele in contra naturei starei civile. Acela care dispune de potere isi pote in-plini obligaţiunea numai pe câtu voieşte elu si atunci s’ar potea numi contractu si actulu unui omu, care ar dice câtra unu altulu: „Eu iti dautota averea mea tie, suptconditiune, câ tu imi vei dâ câtu iti va placea tie.“ Nu esista intr’unu Stătu decâtu numai unu singuru contractu, acela alu asotiatiunei si acesta eschide pe tote celelalte si nu se pote imaginâ unu altu contractu publicu, care se nu fia o violare a celui d’antaiu. Capitolulu XVII. Despre instituirea gubernului. Din ce punctu de vedere trebue deci conside-ratu actulu prin care se institue gubernulu? Mai-’nainte de tote observu, câ acelu actu este complecsu seu compusu din altele doue, adeca introducerea legii si esecutiunea legii. Prin celu d’antaiu suveranulu statoreste, câ are a se infiintiâ unu gubernu supt form’a cutare si este claru, câ acestu actu este o lege. Prin celu de alu douilea, poporulu numeşte pe siefi, caroru are a li se incredintiâ gubernulu infiintiatu. Acdsta denumire fiindu unu actu particularu nu este deci o a dou’a lege, ci numai o continuare a celei de antaiu si o funcţiune a gubernului. Dificultatea este de a intielege, cum pdte esistâ unu actu alu gubernului, mai inainte de ce esista gubernulu si cum poporulu, care nu este decâtu suveranu seu supusu, pote ajunge, in inpregiurari anumite, principe s6u magistratu. In punctulu acesta tocmai se descopere un’a din acele calitati minunate ale corpului politicu, prin care inpaca operaţiuni ce păru a fi contradictorie, pentru câ acelu actu se face prin o con-verssiune subita a suveranităţii in democraţia, astfeliu, câ fâra vreo schimbare simtita si singuru numai prin o noua relatiune intre toti cu totii, cetatienii ajungu a fi magistraţi si trecu dela acte generale la acte particulare si dela lege la esecutarea ei. Acesta schimbare a relatiuniloru nu este numai o subtilitate speculativa fâra esemplu in viati’a practica. Ea se intempla mai in tote dilele in parlamentulu Angliei, unde camer’a deputatiloru, la ocasiuni anumite se schimba intr’unu comitatu — secţiune — mare, pentru de a potea discutâ afacerile mai bine si astfeliu ajunge a fi o simpla comissiune, din curtea suverana ce au fostu cu câteva momente mai inainte, si deliberesa din nou subt unu altu titlu, despre aceea ce au decisu subt unu altulu, adeca deliberesa din nou câ comissiune, despre aceea ce au decisu candu se atiâ subt numirea de camer’a deputatiloru. Acela este avantagiulu propriu alu gubernului democraticu, câ pote fi infiintiatu prin unu simplu actu alu vointiei generale. In urm’a acelui actu, acelu gubernu provisoriu se preface in definitivu, d6ca aceea este form’a adoptata, seu organisesa in numele suveranului gubernulu prescrisu prin lege si astfeliu totulu se afla in ordine. Nu este possibilu a organisâ unu gubernu in vre unu altu modu legitimu si fâra de a renuntiâ la principiile stabilite mai susu. Capitolulu XVIII. Mijloce de a preveni usurpatiunile gubernului. Din aceste dilucidari resulta, spre confirmarea celoru dise in cap. XVI, câ actulu prin care se institue gubernulu nu este unu contractu, ci o lege, câ depositarii poterii esecutive nu sunt domnii poporului, ci funcţionarii sei,’) pe cari ’i pote pune si destitui după plăcere,* 2) câ la ei nu pote fi vorb’a de a contractâ, ci de a ascultâ si câ primindu funcţiunile pe care Statulu li le inpune, nu făcu altu, decâtu isi inplinescu datorintiele de cetatieni, fâra de a avea nici unu dreptu a dispută despre conditiune. Candu se intempla deci, câ poporulu se institue unu gubernu ereditariu, fia elu monarchicu intr’o familia, fia elu aristocraticu diutr’o classa de cetatieni, prin aceea elu nu se angajesa intru ne-micu, ci dâ administratiunei numai o forma pro-visoria, care duresa până ce afla cu cale a i dâ alta. Este adeveratu, câ acestea schimbări sunt totu-deauna periculose si câ nu trebue niciodată a schimbă unu gubernu odata stabilitu, până candu elu nu ajunge a fi incompatibilu cu binele publicu. Inse acesta circumspectiune 'este o macsima de politica si nu o regula de dreptu, si Statulu nu este tienutu a lasă autoritatea civila siefiloru sei si autoritatea militară generaliloru sei. Totu asia de adeveratu este, câ in astfeliu de caşuri trebue observate cu mare ingrijire tote formalităţile recerute, pentru de a distinge unu actu regu-latu si legitimu de unu tuinultu seditiosu, si vointi’a unui poporu intregu de strigatele unei fracţiuni. In astfeliu de caşuri odiose, nu trebue făcute mai multe concessiuni, decâtu numai acelea ce nu se potu refusâ in tota rigorea dreptului, si tocmai din acâsta obligaţiune principele trage unu mare avan-tagiu, pentru de a isi conservă poterea sa in contra poporului, fâra câ se se pota dice câ o au usur- *) Se pare câ regele Friedericu celu Mare alu Prussiei, au fostu subt inpressiunea acestoru idei seu de asemenea, candu au disu câ: „Eu sunt primulu servu alu poporului meu.“ Not’a Traduct. 2) Publicistulu germanu L. Borne intr’un’a din renumitele sale scrisori clin Paris, dice: câ unu poporu are dreptulu de a alunga pe principele seu, chiaru si numai din causa, câ nu ’i place nasulu principelui. Acesta este demagogia, voru dice lealii aparatori ai tronuriloru. Se pote. dara dreptulu poporului este necontestabilu. Not’a Traduct. patu, pentru câ parendu câ elu nu face intrebuintiare decâtu de drepturile sale , i este fdrte lesne de a le dilată si subt pretestulu linistei publice, a inpie-decâ aduuari, acaroru destinatiune este de a restabili ordinea, profitandu de o tăcere pe care o inpiedeca de a fi intrerupta s£u de neregularitati, pe care face câ se se comită, pentru de a interpretă in favorulu seu câ consimtiementu, tacerea acelora pe carii fric’a i-au amutitu, si pentru de a pedepsi pe aceia cari au cutesatu a vorbi. In modulu acesta decemvirii, aleşi la inceputu pe unu anu, 6ra după aceea Întăriţi si pentru alu douilea anu, s’au incercatu a isi conservă poterea loru pentru totudeauna, nepermi-tiendu câ comiţiile se se mai adune, si tocmai prin acestea mijloce facili, ori-ce gubernu din lume, in-vestitu odata cu poterea publica, usurp£sa mai cu-rendu seu mai tardiu autoritatea suverana. Adunările periodice, despre care amu vorbitu mai susu, sunt mijloculu celu mai bunu pentru de a preveni său celu puţinu a amanâ acea nefericire, mai alesu candu ele nu au lipsa de o convocatiune formala, pentru-câ atunci, principele nu le pdte in-piedecâ, fâra câ se se declare pe fatia de infractoru si inamicu alu Statului. . Deschiderea acestoru adunari, care nu au altu obiectu, decâtu mantienerea tractatului socialu, trebue se se faca tutudeauna prin doue intrebari, care se nu se pfita suprimă niciodată si asupra carora se se votese separatu. Cea d’antaiu: D6ca suveranulu voiesce se conserve form’a actuala a gubernului, seu nu? A dou’a: Deca voiesce poporulu câ se lase administratiunea totu acelora, cari sunt insarcinati actualmente cu ea, sâu nu? Aicea presupunu aceea ce credu a fi demon-stratu, câ adeca, in Stătu nu • esista nici o lege fundamentale care se nu pota fi revocata, nici chiaru pactulu socialu, pentru câ deca toti cetatienii s’ar adună pentru de a desfiintiâ acelu pactu prin o invoire comuna, apoi nu incape indoiala, câ elu s’au desfiintiatu in modu forte legitimu. Grotius admite chiaru, câ fiacare pote renuntiâ la Statulu alu cărui membru este si a isi reluă libertatea sa firâsca si averea sa parasindu tier’a.3) Ar fi deci unu ce absurdu, câ tuturoru cetatieniloru adunaţi se nu le fia permisu a face aceea, ce fia-caruia din ei i este permisu. 3) Se se intielega bine, câ cineva nu isi pote paraşi patri’a pentru de a se subtrage dela datorintiele si serviciile cu care datoreste patriei in momente, candu ea are lipsa de noi. Atunci fug’a ar fi criminala si de pedepsitu, pentru câ aceea nu ar fi o retragere, ci o deşertare. Not’a lui J. J. Rousseau. Curs ula iiioneteloru in val. austr. Vien’a, 18 Decembre Galbinii imperat. de auru............................ Moneta de 20 franci.................................. Imperialii rusescu................................... Moneta germana de 100 maree.......................... Sovereigns englesi................................... Lira tureesca........................................ Monete austr. de argintu 100 fl...................... fl. 5.54 cr. 9.30'/, „ „ 9.64 „ 57.70 „ „ 12.- „ „ 10.65 „ Pentru (Craciunu si (Anulu nou se recomanda marele si de nou asortatulu depositu de orologe alu lui Johann Busehek din Sibiiu Strad’a Cisnadiei Nr. 16, cu cele mai bune orologe de auru si argintu, lantiuri de auru si argintu probate prin oficiulu de puntiare c. reg. Orologe cilindre de argintu 10, 12, 14, 16 fl. Remon-toire cilindre de argintu 15, 18, 20, 22, 24 fl. Ancre de argintu 15, 16, 18, 20, 24 fi. Ancre remon-toire de argintu 19, 20, 24, 30, 40 fl. Orolâge de auru pentru dame 18, 20, 22, 24, 30, 36, 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl. Remontoire de auru pentru dame 40, 46, 50, 56, 60, 75, 80 fl., 120, 150 fl. Ancre de auru pentru domni 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90; 100 fl. Remontoire ancre de auru pentru domni 40, 46, 50, 58, 60, 70, 80, 90. 120 fl. Lantiuri de auru pentru domni si domne 24, 26, 28, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 100 fl. Lantiuri de argintu 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10 fl. Lantiuri de talmi-auru 1 fl. 50 cr. 2, 4, 5, fl. Orolâge de părete remontoire parisiane 14, 15, 16, 18, 20, 24 fl. Deşteptători parisiane (Wecker) 5.50 cr. 6, 7, 10, 20 fl. Orolâge de Schwarzwald 4, 5, 6, 7, 8, 10 pana la 24 fl. Orice reparaturi se făcu in modulu celu mai conscientiosu. Comande se esecutedia prin ramburse (Post-Nachnahme.) Pachetarea gratuita. Pretiurile-cu-rente se tramitu la cerere. (108) 4—10 Editoru si redactoru responsabilii O. Baritiu in Sibiiu. Tipariulu lui W. K.rafTt in Sibiiu.