Ob#ervatoriulu eae de doue ori in septemana, mercurea ai sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa eu 1 fl. mai multu pe auu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s4u 22 franci, pe G luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politicu, naţional -eeonomieu si literariu
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sdu linia, cn litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a c&te 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Eedactiunea Diariului Observatorialn in Sibiiu.
Nr. 95.	Sibiiu, 28 10 Decembre 18T9.	' Anulu II.
Unele decisinni de ale congressului serbescu.
In altu Nr. arataramu, ca după activitate de 1 luna congressulu nationale-bisericescu alu serbiloru, adunatu la Carlovitiu a fostu inchisu, pentru-câ in primaver’a viitore se’si continue lucrările reorgani-sarei, care le da preste aşteptare multu de lucru, mai alesu câ avura se votedie si unele regulamente forte necessarie, se inventedie exactu tote averile bisericeloru, monastiriloru, scoleloru si ale institute-loru filantropice, precum si se reguledie venitulu archiereiloru, plăţile ieromonachiloru, disciplin’a no-vitiiloru si altele multe.
In siedinti’a din 17/29 Oct. s’au regulatu plăţile ieromonachiloru. Asia de aci incolo archi-mandritii voru avea plata câte 2000 fl., egumenii câte 600 fl., vicarii monastiresci (economii?) 300 fl., si fiacare ieromonachu câte 200 fl. pe anu, pe langa care se intielege de sine locuinti’a, victulu, servitiulu, trăsură. Dinprisosulu curatu alu venitului monastiriloru, comassatu intr’o suma, */a intra in fondulu monastirescu si ceealalta '/2 in fondulu clericale sau alu seminarieloru de clerici. Cu acea ocasiune deputatulu Mich. Dimitrieviciu cerii, câ monastirile ajunse in saracia se se cassedie, călugării se fia supusi din nou la examenu si chiaru „regulele s. Yasilie celu mare se fia luate la revi-siune“r pentru-câ asia rigorose f6ra margini, dara si obsolete cum sunt, o parte din ele nu aru mai avea nici-unu intielesu si călugării nici câ se mai tînu de ele. Dimitrieviciu remase aprope isolatu cu opiniunea sa, precum si era usioru de prevediutu, pentru-câ reforme de acelea se făcu prin monastiri, dara nu se mai spunu.
In aceeaşi di se luâ iu desbatere proiectulu episcopului Zsivkovics pentru supunerea la examenu rigorosu a toturoru protopopiloru, din candnele, decretele si instrucţiunile eclesiastice, câ si din legi, decrete, instrucţiuni de ale statului, relative la afaceri bisericesci, examenu strictu din dreptulu matrimoniale, din unele parti principali ale dreptului canonicu, din legile scolastice si preste totu din alte institutiuni, a caroru cunoscere este indispensabile unui protopopu. Acelu proiectu fu votatu si adoptatu de câtra congressu; era urmarea pote se fia câ, unii protopopi voru fi constrinsi a se retrage si a face locu altora.
In siedinti’a din 30 Oct., care a fostu a 27-ea, s’a datu in desbatere modulu administrarei fon-duriloru, pe basea raportului compusu de Nic. Pavloviciu dela Panciova, care câ omu de specialitate, intr’unu discursu de 1 ora intrdga supuse la critica severa tota contabilitatea, adeca modulu cum s’au portatu acolo socotelele până acum, adeca forte eronatu, din care de ex. nu se pote afla, daca vreunu debitoru a platitu canduva interesele, mai alesu caudu detoriile active făcu mai multe sute de mii, prin urmare nu se pote inchiaid nici bilantiu cum se cade. Congressulu scandalitu forte priu acele revelatiuni neplăcute, decise câ tote cărţile de contabilitate se se dea in studiulu aprofundaţii alu comissiunei revisorie.
Regulamentulu votatu pentru administrarea fondului monastiriloru si modulu intrebuintiarei in-teresseloru in reparaturi, edificie noue, intertentiune, plaţi, burse, pensiuni, este unulu din cele mai bune.
După acestea se puse la ordinea dilei si do-tatiunea episcopiloru diecesani. Referente dr. C i r i c î secretariulu corporatiunei. Proiectulu seu este in-temeiatu pe unu prea in. rescriptu din 10 Aug. 1868 si coprinde numai 6 §§-i. Resultatulu este câ: metropolitulu patriarchu serbescu va trage si de aci inainte ad personam venitulu „modestu“ de
150.000	(una suta cincidieci mii) florini v. a. pe anu; era venitulu celoru 6 episcopi serbesci s’a regulatu asia, câ mai antaiu se sumara veniturile diverse in cifr’a totale de 72.021 fl. 96 cri, din care se scadu 6900 fl. pentru reparatur’a residen-tieloru si in ajutorie la unii preoţi lipsiţi, era restulu de 66.021 fl. 96 cr. se face in 6 parti egali, adeca 11-000 fl. si ceva pentru fia-care episcopu diecesanu. Sciutu este câ diecesele serbesci in comparatiune cu cele gr.-or. romanesci sunt forte mici, unele numai câtu unu protopopiatu de cele mai mari romanesci; câ-ci si din ce erau mai măricele, de ex. diecesea Temesiorei si a Versietiului, de caudu a datu D-dieu de s’au despartitu romanii, cele serbesci au devenitu si mai mici. Depende inse la şerbi, câ si la romani, câ si la ori-care altu poporu, in prim’a lini’a dela cieruri, câ se se inmultiesca diecesanii loru, nu prin proselitismu, care nu mai merge, câtu mai virtosu prin ingrijirea neadormita de sanetatea trupesca si sufletesca a poporeniloru, câ nu castigandu 100 de suflete I prin conversiune, se perdi in acelasiu timpu câte
1000 prin beţia, lene, fome, bole, coruptiune, batai, omoruri si alte fapte barbare.
Transilvani’a.
— Sibiiu, 8 Dec. n. (Despre ajuto-riele in bani ce se dau la invetiacei si sodali.) In Nr. 88 din 3/15 Nov. alu acestui diariu noi deteramu câteva informatiuni despre dificultăţile ce intimpina corn. Asociatiunei transilvane la inpârtirea de burse (stipendie) pentru studenţi, ajutorie sau subventiuni pentru invetiacei si sodali dela diverse professiuni. Suntemu informaţi câ aceleaşi dificultăţi le intempina si alte corporatiuni, eclesiastice si civili, care au a face cu fonduri destinate spre scopuri de acestea. Cestiunea este inportanta si grava din natur’a sa, pentru-câ ea taia departe in venitoriulu natiunei. S’a observatu la mai multe ocasiuni, câ la alte popora deştepte capii familiiloru ingrijescu de timpuriu câ se’si inpartia pe fiii loru, care după facultăţile si aplicările firesci, la oste, la preoţia si professoria, la comerciu, industria mare si mica si la agricultura cu tote frumosele sale ramuri. Dara pentru tdte acestea vocatiuni ale vietiei tenerii se fia preparaţi de ajunsu si supraveghiati forte de aprope, câ se nu se alega din ei omeni perde-vera, precum de ex. scriu diariele magiare despre o parte a studentiloru dela universitatea din B.-Pest’a, câ cu lunile intregi nu mergu la nici-o prelegere, ba inca alţii nici nu siedu in capitala, ci după ce s’au iuscrisu toran’a, o iau la sanetos’a pe la sate si orasiele, fbra câ părinţii sau tutorii loru se afle ceva despre densii.
Noi aici ne vornu margini asta-data numai la tenenmea dela professiuni sau meserii. Audimu câ Societatea „ Transilvania “ a mai destinatu câteva ajutorie, spre a se inparti la professionistii cei mai buni, inse si cei mai lipsiţi, in Sibiiu prin comitetulu Asociatiunei, in Brasiovu, Clusiu, Bistritia prin comitetele din acelea cetati. Se va publicâ concursu nou; dara tocma se nu se publice acuma, nu e indoiela câ ajutorie de acestea voru votâ si de aci inainte tote adunările generali in cursu de‘ ‘ mai mulţi ani, pâua se apuce a ambla si industri’a nostra naţionale pe petiorele sale. Asia reflecsiu-nile pe care avemu noi se le facemu acilea, nu sunt legate de vreunu timpu anumitu.
La naţiunile ci vili sa te ingrijesce insusi
Foisior a „Observatoriuiui“.
Nicolau Gogol
seu
Poetulu mortu de f6me.
(O istoria russesca.)
Comunicata de J ... C ....
(Urmare si fine.)
Intr’o di in St. Petersburg se ceteau doue novele in manuscriptu, fiindu câ censur’a le oprise tipărirea loru. —
Atâtu iu Moscv’a câtu si in Petersburg se sciâ forte bine, câ personele batjocorite fâra nici o crutiare din acestea manuscripte sunt nişte funcţionari inalti din Ministeriu.
Autorulu aceloru novele era unu poetu si necunos-cutu, se scia numai câ numele lui e Nicolau Gogol.
Gogol au cutezatu se tiparesca aceste novele si in diu’a urmatore erâ decisa transportarea lui in câmpurile ghiatiose din Siberi’a.
Gogol alergă numai decatu la Tiaru, inse in pragulu palatului ilu aştepta o mare pedeca pe care nu o potea trece. Reintorcendu-se, abia face cati-va paşi si se intalnesce cu Ministrulu culteloru Noroff.
Ei erau amici, inse Noroff nu potea se apere pe tinerulu poetu din;Russi’a mica, de orece acestea opuri — după afirmarea censorelui „usioru poteau se ntîtie ura si desconsiderare in contra organeloru gubernului."
—	Eşti nebunu Nicolae!
—	Asia! acum intielegu, pentru-ce trebue se ca-
letoreşcu la Siberi’a. Nebunii se espedesa — intieleptii remanu.	i
—	Dar’ ce dracu te au indemnatu, de ai scrisu neste opuri, cari usioru potu se atîtie ura si desconsiderare in contra organeloru gubernului?
—	Ore am facutu eu acesta? intreba Gogol pe Noroff’.
—	Ori ce stătu are gubernu si gubernulu are organe, deca recunoscu gubernulu recunoscu si organele lui. Celu de autaiu e o intrebare mare pentru mine amice Noroff! Eu mi-am spusu liberu opiniunea mea asupra fapteloru gubernului si ale organeloru lui.
—	Tie nu-ti place de Russi’a?
— Pe mam’a nostra o iubimu fia chiaru si seki-dola, chiaru deca ne ar inple ânim’a cu fiere, ba chiaru deca nu ne ar dâ de mancare.
—	Dora suferi lipsa Gogole!
—	Organeloru guberniale le merge mai bine, acelea se ingrasia din sângele altor’a.
—	Si tu ai potea face asia ceva.
—	Se cantu unu imnu pentru organele gubernului?
—	Nu — sci pentru ce? cercetedia-me mane.
—	Mane plecu la Siberi’a.
—	Unu poetu, care flamandiesce nu merge in Siberi’a, remane in Petersburg si traiesce bine — adeca deca e istetin si tace; celelalte pe mâine.
Gogol au cercetatu pe Noroff, — nu l’au escortării la Siberi’a — au tacutu. Novelele lui de aici incolo erau mai blânde, traiulu bunu i-au micsioratu ideile. Noroff i au esoperatu staţiune in Ministeriu, inse spiri-tulu lui celu nestatornicu in continuu ilu persecută, ori unde isi întorcea privirea nu vedea altceva, decâtu demonii si sânţii pe cari i-au furatu. In 1840 deveni professoru de istoria la universitatea din Petersburg; acesta funcţiune o îndeplini unu anu si jumetate. Opurile lui apareau acum in intervale de totu mari. „Novelele," „Serile mele la tiera langa Ditauc’a," „Revizo-rulu," „Sufletele morte," acesta satira a nobilimei provinciale russesci, „Mantau’a" scl. ilu făcură barbatu reuumitu, placutu atatu înaintea publicului de frunte din
Petersburg, catu si inaintea lumei literate, si i castigara coron’a de poetu.
O tăcere ilu coprinse din ce in ce mai multu si deca ilu trezea cineva din somnulu seu, i’si rădică ca-pulu acoperirii cu negrele si desele bucle, si aretâ fati’a sa acoperita de semnele fortuneloru prin cari au trecutu, respira greu câ si candu i-ar apesâ ceva pieptulu.
—	Pentru ce eşti asia de tristu Nicolae Gogol!
—	Me platescu! respundea totudeauna poetulu.
— Trebue se me rogu, câ ceriulu se-mi ierte-multe! si Atotupotintele se-mi dea multe! Vieti’a mea cea pierduta si lipsita de libertate! Iubirea mea fatia de mam’a, carea erâ mai mare chiar’ decâtu credin-ti’a mea.
Si Gogol se rogâ..........
Tacea si se rogâ. Elu pentru lumea esterna nu mai esistâ. Nici odata nu se atingea de pensiunea sa, pe carea o primea regulatu. Se simtiâ culpabilu in contra patriei sale ortodoxe, tiparea scrieri volante, in cari aperâ tote acelea pe care le ura din tota anim’a sa. Lu dorea tare, pentru câ din propri’a s’a vina nu l’au intielesu.
Dile intregi stetea melancolicii inaintea iconeloru sfinte din camer’a sa si se rogâ fierbinte pentru mântuirea credintiosului poporu si pentru sufletulu seu ingreu-
natu cu pecate revoluţionare................In 21 Febr.
1852 l’au aflatu mortu de fome inaintea iconeloru sale. Asia isi tini vieti’a marele poetu si uinoristu russu, carele si-au incordatu ordiniora lir’a sa pentru astfeliu de acorduri:
„Mortu e omulu care geme
Sub catusiele tirane.
• • • .11 SI
Omulu traiesce,
Până e liberu.u
380_____________________________________________________
statulu a ficsâ prin legi speciali conditiunile pe langa care potu fi primiţi baiatii la invetiare de professiuni; câ-ci este lucru celu mai periculosu, câ in locu de adeverati industriari, professionisti, mes-tesiugari, si capabili si integrii se crescemu, se inmultimu numai o classe de cârpaci (Pfuscher) si de proletari peritori de fome. Trebue se ne tragemu forte bine sam’a de pre acuma, câ crescdndu noi professionisti, cugetamu a ne cresce totuodata acea classe midiulocia, acea bur-g e s i a, care va avea trebuintia se scia carte multa, din alu cărei midiulocu esu in dilele ndstre primari (Biirgermeister) si senatori la cetati si orasie, membrii ai diverseloru comissiuni si deputatiuni, uneori pana susu la tronu.
Dara tocma se si facernu abstracţiune dela acesta chiamare paralella a canditatiloru de „maisteri“, candu cugetamu la infricosiat’a concurentia ce au se intimpine in tota vidti’a loru, din afara, din străinătate, trebue se insistemu cu totu adinsulu pentru conditiuni de primire multu mai precise, decâtu s’au vediutu pana acuma.
Baiatii sasi nu se mai primescu câ invetiacei, daca n’au testimoniu scolasticu bunu celu mai puţinu de siese, inca si optu ani de invetiatura, in scole primărie, in asia numite civili (Bttrgerschulen), sau in reali câte doui ani. Noi ii damu la „mestesîu-guri“ chiaru si numai din o scola elementaria, unde a invetiatu a citi si a’si mânji numele. Cunoscemu chiaru aici in Sibiiu unu tineru de 18 ani, care invetia de 4 ani la unu pantofariu (Schuster), ger-manu, fdra câ se cunosca o litera, necum se pota scrie ceva. Acelu tineru dilele acestea se face sodalu; preste 2—3 ani ilu vei vedea figurandu câ „maisteru“; dara ce mai figura va face elu chiaru si la unu satu ? candu i se va cere câ se subscrie câte ceva, totu de atâtea-ori i se va prăji nasulu de ruşine.
Noi suntemu de părere, câ ajutorie se nu se mai dea la nici unu invatiacelu, care nu va produce testimoniu scolasticu de 6 ani celu mai puginu. Se se mai căra dela tinerime câ conditiune stricta desemnulu lini ar u, inca si celu de mana libera, de care voru avea trebuintia de aci inainte cele mai multe professiuni, fora care necum casa si mobilii, necum unelte la mii de trebuintie, dara nu vei avea nici macaru caltiamente pe mesura cum se cade si nici-o manufaptura preparata cu gust u.
Ori in ce locu este tinerime mai multa pe la maisteri, se stea sub privighiarea cuiva, anume dela cei ce primescu ajutorie se se cera totu la câte 6 luni adeverintia de portare, de conduita.
Se fia controla, câ nu acelasiu tineru se pri-mesca ajutoriu dela 2—3 locuri si alţii de nicairi.
Revista politica.
Sibiiu, 9 Decembre st. n. 1879.
Proiectulu de lege alu armatei, care a fostu depusu din partea gubernului austriacu pe mes’a camerei deputatiloru, coprinde numai doue paragrafe. Primulu paragrafu ficsedia cifr’a totala a armatei permanente de linia la 800.000, era paragrafulu doui pretinde, câ acesta cifra se fia votata, inca pe diece ani inainte, neschimbata.
In urm’a viueloru desbateri ce au decursu asupra acestui inportantu proiectu de lege si in urm’a interesantei si caldurosei aparari ce a facutu acelui proiectu, ministrulu comunu pentru apararea tierei bar. Horst, mulţi se aşteptau câ opositiunea centralista se se induplece si se votedie si ea, ddca si nu cu entusiasmu, dar’ celu pu<pnu cu atâtea voturi câte mai erau de lipsa, pentru câ se se atinga cele doue treimi ale maioritatii necessarie, câ proiectulu in cestiune se fia votatu conformu prescrieriloru Constitutiunei.
Venindu treb’a la votare, paragrafulu primu alu proiectului gubernului a fostu votatu cu 178 contra 152 voturi, era paragrafulu alu douilea, dela care depindea sortea iutregului proiectu de lege, a fostu votatu cu 174 contra 155 si prin urmare ueintr’unindu cele doue treimi se considera câ refusatu.
Acestu votu, provocatu prin atitudinea oposi-tiunei centraliste, a facutu o inpressiune forte rea nu numai asupra cercuriloru gubernamentale, ci si asupra curtiei imperiale si a cercuriloru militare. De orece in decursulu desbateriloru, opositiunea îndreptase atacurile sale violente nu atâtu asupra cestiunei ce erâ la ordinea dilei, ci cu preferintia directu asupra ministeriului actualu, corn. Taaffe, preşedintele consiliului, aflâ ocasiune in cursulu discutiunei, a declarâ din nou câ : missiunea ministeriului actualu de coalitiune este de a uni tote nationalitatile imperiului pe terenulu Constitutiunei
OBSERV ATORIULU.
comune si câ doresce si densulu a vedea in camera
0	maioritate austriaca, dra nu o maioritate formata de cutare seu cutare naţionalitate; voiesce inse câ drepturile toturoru nationalitatiloru se fia ocrotite.
„In Austri’a", termina corn. Taaffe, „nu se pote gubernâ trantindu la părete pe nemţi seu pe slavi, pentru câ inaintea Constitutiunei, poporatiunile acestoru doue nationalitati au drepturi egale. Recunoscendu drepturile toturoru, toti voru ajunge a fi buni austriaci.“
Aceste cuvinte din urma, au fostu primite cu aplause prelungite din partea autonomistiloru, era asupra centralistiloru au facutu o inpressiune forte neplăcută si sensationala. Opositiunea loru va deveni de aci inainte mai intensiva si mai ostentativa, de orece prin declaratiunea ministrului-pre-siedinte corniţele Taaffe, principiulu egalei indrep-tatiri a nationalitatiloru sugrumate, a primitu in fine si recunoscinti’a legitimităţii sale din partea gubernului, si totuodata corniţele Taaffe, de si in-directu, a recunoscutu câ sistemulu actualu nu este basatu pe principiulu egalei indreptatiri a nationalitatiloru din care este compusa poporatiunea imperiului, ci câ ea a fostu până acuma hostila fatia cu nationalitatile negermane si nemagiare.
Ce va urmâ după acesta la Vien’a, nu se pote sci. De-o-camdata proiectulu de lege alu armatei, asia precum a fostu elu votatu in camer’a deputatiloru, va fi inaintatu la camer’a senatoriloru, unde se aştepta câ paragrafulu doui se fia resti-tuitu asia, precum este elu in proiectulu gubernului. Deca după acesta, camer’a deputatiloru nu va primi proiectulu restituitu de câtra camer’a senatoriloru, atunci va urmâ seu dissolvarea camerei deputatiloru si escrierea de noua alegeri, seu o schimbare de cabinetu. Se pote inse, câ se urmedie dintr’o data si un’a si alta, si atunci vomu avea in Austri’a crisa parlamentara si ministeriala, careia
1	va urmâ pote si o decisiva crisa constituţionala, in ambele parti ale monarchiei dualistice. Vomu merge deci si de aci inainte câ si dela 1866 incoce din crisa in crisa, până ce vomu ajunge la o noua catastrofa, care din ce in ce se pare mai inevitabila si mai apropiata.
Atentatulu asupra Tiarului preocupa inca in modu forte viu opiniunea publica si press’a Europei. Sperantiele de-abea inmugurite ale acelora, cari doreau se vddia imperiulu russescu, schimbanduse intr’unu stătu constitutionalu, s’au vestejitu inainte de a fi inbobocitu. Actualulu potentatu alu Russiei este cu multu mai cerbicosu si mai orgoliosu, decâtu se capituledie inaintea revolutiunei. Elu, precum a disu la Moscv’a, va stâ sdu va picâ cu principiulu seu, care precum scimu, este despotismulu.
Cabinetulu francesu alu d. Waddington, voindu a isi clarifică situatiunea sa facia cu parlaraentulu, a provocatu unu votu de încredere, care acordan-duise a probatu, câ actualulu cabinetu republicanii dispune inca de o respectabila maioritate parlamentara. Până candu ? Acesta depinde in mare parte dela Gambetta si partisanii sei.
In siedinti’a din 6 1. c. a camerei deputatiloru din Bucuresci, d. ministru de esterne V. Boerescu, a comunicatu inbucuratorea scire, câ Itali’a a recunoscutu independenti’a României si câ au intaritu denumirea comitelui T o r n e 11 i, de ambassadoru pre langa curtea romana. In fine dar’ gubernulu ita-lianu a facutu, după o lunga traganare acelu pasu, pe care Romani’a erâ in'dreptu se ilu pretindă dela Itali’a, inaintea ori cărui altu stătu nelatinu. Pentru câ independinti'a României se fia pe de-plinu recunoscuta, mai lipsescu inca voturile Fran-ciei, Angliei si alu Prusso-Germaniei, de orece Turci’a, Russi’a si Austro-Ungari’a au recunoscutu independenti’a României, curendu după încheierea pacei.
Unu comunicatu.
— Pe candu tecstulu Nr. precedente erâ gata de a intrâ subt pressa, primiramu dela onor. procuratura din Dev’a comunicatulu ce urmedia mai la vale relativu la un’a din scirile diverse publicate in Nr. 80 alu diariului nostru :
Sz: 6196-879 kii:
Tekintetes Baritiu Gyorgy ur mint az „Observatoriul u“ czimii politikai lap szerkesztdj enek.
Nagy szeb enb e.
Az urasâgod âltal kiadott es szerkesztett „Obser-vatoriulu" czimii politikai heti lap idei October ho 18-ân megjelent 80-ik szâmâban a vegyesek rova-tâban „Omoru barbaru“ feliratu kozlemenyre vonat-kozolag, van szerencsdm a tkts. szerkeszto urat, az
igazsâg drdekeben a kbvetkezoknek becses lapjâban leendo kozldsere hivatalosan folkdrni:
A szâmos tagot szâmlâlo Furka csalâd, vagyoni kdrdesek miatt meghasonolvân, ket ellensdgeskedd, egymâst bosszantd ds gyiildld pârtra csoportosult, mely csalâdi bdketlen âllapot oda notte ki magât, hogy egyrdszrol a magtalan vagyonos Furka Jânos lui losany, az o pârtjân âllo unokaocsei Furka Jozsef ds Zsiga lui Jozsâ, tovâbbâ a segdlydkre sieto Gyila Pdter szomszedjuk, mâs rdszrol pedig Furka Gâspâr a Viguczi, Furka Josza lui Trdzsi, nemkiilonben Furka Gâspâr es 2. fia ugymint Gâspâr ds Jânos 1879 evi september ho 14-en estve 9 orakor a Furka Jânos lui Josânyi lakâsa elott ds utszâra nyild hâzi kertjeben kolcsonos verekedest iddztek eld, melynek folytâban mind kdt pârt embereibol tobben megverettek, sot a kivâncsi nezok koziil is egy pâr szen-vedett kohajtâs folytân serelmet. A legsulyosabban sdrelmezett Furka Jânos lui Josânyi volt, ki a mâsnap eszkozolt orvosi megvizsgâlâs alkalmâval a 4—5 het alatt gyogyuld sulyos fejsdrelmen kivul az âgybântalomnak olynemti timetei voltak eszlelhetok, melyek kftvetkeztetni engedtek, hogy legrovidebb ido alatt, a miatt el is halhat, eppen ez okbol a birosâg indittatva erezte magât a haldoklo egyent ott mindjârt a tettesek szemelye irânt kihallgatni, mert az elore gyanitott halâla mâsnap valoban be is kovetkezven, tobbd ugy sem lett volna kikdrdez-heto. Megjegyzendd meg, hogy a tettlegeskedest dppen a nehainak unokaottsei kezdettdk, es a megiitlegelt, s kdssel meghasitott Furka Gâspâr lui Gâspâr segâly-kiâltâsâra az utszârol odarohano tobbi rokonnep a verekeddst viszonozta, tovâbbâ megjegyzendd, hogy azon 5. tettes kozzul, kiknek Furka Jânos lui Josânyi megoldse torvdnyszerdnt betudhatd s kik kdzziil ketto szintdn szenvedett serelmet, csak ketto ev. re-formatus, â mâs 3. pedig g. keleti hitti, tovâbbâ hogy osszes vâdlottak, tanuk ds panaszlok egyarânt vdrrokonsâgban âllnak s mindannyioknak anyanyel-viik kizârolag a român; magyarul egyetlen egy sem drt kdzziildk, — tehât hirledt esetben nemzetisdgi vagy vallâsi viszongâst felismerni egyâltalâban lehetet-len keptelensdg, ’s az csupân csalâdi gyiildlkoddsnek nem is szokatlan eredmdnye.
Sajnâlatos hog}r nem hiânyzanak oly drtelmetlen avag)r rosz akaratu emberek, kik mdg a kdzonsdges biiniigyi esetekbol is erOszakkal capitalist akarnak faragni polyglott hazânkban, a XIX ik szâzad vdgdn a faj ds vallâsi viszongâsok szitâsâra.
A kir: Ugyeszsegtol.
Ddva 1879 evi deczember ho 3-ân
Horvâth Simon kir. tigydsz.
Pentru acea parte a cetitoriloru nostrii, cari nu cunoscu limb’a unguresca, punemu aci si o traducere pe câtu se pote mai fidela a comunicatului de mai susu.
Nr. 6196-879 p. r.
Onorabilelui dom nu George Baritiu câ redactoru alu diariului politicu „Obser-vatoriulu." in
Sibiiu.
In numerulu 80 din 18 Octobre a. c. alu foiei politice „Observatoriulu“ editata si redactata de câtra D-ta, sub rubric'a Sciriloru diverse, esi o inpartasire sub titlu „Omoru barbara." In interessulu adeverului am onore a te invitâ d-le redactoru, in modu oficiosu, câ se publici in stima-bil’a D-tale foia urmatorele:
Famili’a Furca, care numera mulţi membri, desbiuandu-se asupra unoru afaceri de averi, s’au formatu din trensa doue partide contrarie, care lucra un’a in mani’a celeilalte si se urâscu. Acesta stare neinpacata a familiei au ajunsu asia departe, in câtu despre o parte Joanu Furca alui Josany omu fâra prunci, cu nepoţii sei Josifu Furca si Zziga lui Josza cari tînu cu densulu, mai departe vecinulu loru Petru Gyila, care au alergatu in aju-toriulu loru, dra de ceealalta parte Gaspar Furca alu Vigutiei, Furca Jozsa lui Trezsi, precum si Gas-paru Furka si doui feciori ai lui, adeca Gaspar si Joanu, in 14Septembre 1879 sdr’a pe la 9 ore de inaintea casei lui Joanu Furca alui Josany si in gradin’a casei de câtra strada s’au luatu intre sine’si la bataia, in decursulu careia au fostu batuti mai mulţi dintre omenii ambeloru partide, ba inca si dintre spectatorii curioşi vreo doui inşi au fostu vatemati prin aruncături de petrii. Celu care au suferitu bataia mai cumplita au fostu Joanu Furca alu lui Josany, si carele cu ocasiunea visitarei medicului intemplata in diu’a urmatore, pe langa ce s’au prevediutu cu ocasiunea aceea, câ sparturile de capu forte grele se voru vindeca abea in 4 — 5 septemani, se observă si dresicare aparitiune a unei vetamari de creeri, din care s’au potutu trage con-secentia, câ pote se si mora câtu mai curendu.
381
Tocmai din acesta causa judecatoriulu se simţi îndemnaţii se asculte pe individulu moribundu indata atunci asupra persdnei faptuitoriloru, pentru ca mdrtea lui in alta di au si urmatu, după cum se prevediuse, si asia totu nu mai potea fi interogatu. • Mai este inca de observatu ca, batai’a o începuseră tocmai nepoţii reposatului si ca la strigarea lui Gaspar Furca alu lui Gaspar celui batutu si spin-tecatu cu cutîtulu, alergandu’i in ajutoriu de pe strada ceilalţi consângeni, au intorsu batai’a. Mai incolo este de insemnatu ca, dintre cei 5 făptuitori, carora după lege trebue se li se inpute uciderea lui Joanu Furka alu lui Josany si dintre cari doui inşi inca au suferitu lovituri, numai doui sunt evangelico-reformati, dra ceilalţi trei sunt de confessiune greco-orientala; mai departe ca, toti acusatii, martorii si acusatorii sunt totu consângeni unii cu alţii si limb’a loru materna este esclusivu numai cea romanica, dra limb’a magiara nu o pricepe nici unulu dintre ei. Asia dara in acestu casu faimosu este absolutu preste potintia si chiaru absurdu a vedea vre-unu antagonismu naţionale seu religiosu, ci to-tulu este unu resultatu numai alu ureloru familiarie, care nici decum nu sunt neusitate.
Este de regretatu, câ nu lipsescu dmeni sdu simplii, sdu de rea vointia, cari chiaru si din caşuri de crime ordinarie voiescu in poterea bratialoru se bata capitalu iu patri’a ndstra poliglotta, pe la finea secolului alu XlX-lea, spre a atîtiâ dissensiuni de naţionalitate si religiune.
Dela procur atur’a regesc a.
Dev’a 1879, lun’a Decembre in 3.
Simon Horvâth m. p.
Procuroru regeseu.
Corespondentie particularie ale „Observatoriuliii."
— Săliste in 3 Decembre 1879.
Astadi a avutu locu alegerea a 4 membri la Re-presentanti’a comitatului Sibiiu in loculu a 3 membri ajunşi virilisti si a dlui Vasile Petri, care a parasitu comitatulu Sibiiului. Atâtu tempulu celu greu de erna, câtu si indiferentismulu romanului in cause de aceste, nu ne a adusu la urna din 273 alegatori decatu abia 65 cu cei din locu cu totu, ba unele comune câ: Poplac’a, Orlatu, Sacelu, Vale, n’au fostu representate prin niei-unu alegatoriu.
Resultatulu alegerei a fostu acela alu conferintiei prealabile tînuta in preser’a alegerei, la care au luatu parte circa 25—30 de fruntaşi, unde s’a decisu câ se se alega domnii:	Georgiu Baritiu si Anania
Trombitasiu din Sibiiu, Nicolae Ciuceanu din Resînariu si Demetru Romanulu din Saliste. La propunerea invetiatoriului Hociota, câ se se alega si vreunulu dintre invetiatori da membru in representanti’a comitatului, se scolâ unu domnu si si-a pusu tota ora-tori’a in cumpena, numai câ se nu fia alesu cumva si vreunu invetiatoriu de membru alu representantiei. De motivu au adusu starea materiala a invetiatoriloru, din care causa, n’ar potea cercetâ siedintiele si câ e mai bine se alegemu omeni cu capitalu materialu.
Amu ascultatu motivulu, ce ni-lu presentase orato-rele cu o rara elocintia si amu decisu precum a voitu domnulu. Ei bine! fiat. Intrebu inse, câ ore dreptulu activu si passivu e numai pentru invetiatorii altoru confessjuni, nu si pentru cei romani?
Ore nu e cu dreptu câ se initiamu si pre invetiatorii nostrii, deca cumva nu sunt, in afaceri publice administrative ?
Sciri diverse.
—	(Siedintia publica.) Societatea de lectura „Andreiu Siaguna“ va arangiâ o siedintia publica, Joi in 19 Novembre st. v. in memori’a marelui arckipastoru Andreiu, in sal’a cea mare a „Seminariului andreianu." Inceputulu la 7 ore seria.
Sibiiu, in 22 Novembre 1879.
Comitetulu arangiatoru.
NB. Oferte marinimose se primescu cu multiamita si se voru cuitâ pe cale publica.
Programulu este urmatoriulu :
1. „La o rondurela", poesie de D. Bolintineanu, esecutata de chorulu vocalu. 2. „Cuventare ocasionala", rostita de Gerasimu Serbu, cl. curs. III. 3. „Biseric’a risipita", poesie de V. Alesandri, declamata de Nicolau Borza, cl. curs. II. 4. „Duinnedieulu nostru", poesie de I. Al. Lapedatu, esecutata de chorulu vocalu. 5. „Crestinismuiu si influinti’a lui asupra desvoltarii intelectuali", disertatiune de G. Bobesiu cl. curs III. 6. „Danu capitanu de plaiu", poesie des V. Alesandri, de-clamatu de Ioanu Micu, cl. curs. I. 7. „Fecioria Mari’a", poesie de D. Bolintineanu, esecutatu de chorulu vocalu.
—	(întreruperea comunicatiuniloru.) In urm’a ploiloru torenţiale ce au cadiutu pe la finea septemanei trecute, comunicatiunea trenuriloru si a poste-loru au suferitu intardieri, ba pe la unele puncte a fostu cu totulu întrerupta.
Din mai multe parti veniră sciri triste si alarmatore despre inundatiimi in capu de nopte. Asia a fostu inun-
__________OBSERVATOR IU LU.
date in parte Alb’a-Juli’a, Sebesiulu, Sigisior’a, Elisa-betopole si alte localitati situate in apropiarea rîuriloru. Oradea-mare inca a fostu forte tare amenintiata.
(Mersu 1 u trenuri 1 orn pe lini’aBrasiovu-P lo ies ci.) Cu 1 Decembre st. n. s’a regulatu mersulu trenuriloru intre Brasiovu siPredealu, provisoriu in modulu urmatoriu: Trenulu nr. 14 pleca dela Brasiovu la 11 ore 52 minute a. m., sosesce la Ddrste la 12 ore
6	min. si pleca la 12 ore 5 min. mai departe. In Timi-siulu de susu sosesce la 12 ore 40 min. d. a.; pleca la 12 ore 50 min. si sosesce in Predealu la 1 6ra 20 min. d. a. — Trenulu nr. 13 pleca dela Predealu la Brasiovu la 2 ore 50 min., sosesce la 3 ore 15 min. in Timisiu, de unde pleca la 3 ore 17 min. si sosesce la 3 ore 43 min. la Ddrste, pleca la 3 ore 46 min. si sosesce in Brasiovu la 3 ore 58 min. după ameadi.
Dela Predealu la Ploiesci pleca trenulu la
3	ore 40 minute d. a., sosesce la 4 ore 20 min. in Sinai’a, la 5 ore 5 min. la Comarnicu, de aci pleca la Carapin’a, unde sta 10 min. si sosesce la 6 ore 23 min. seria in Baicoiu, la 7 ore 50 min. in Ploiesci si la 9 ore 30 min. ser’a in Bucuresci.
Dela Budapest’a pleca trenulu mixtu nr. 14 la 6 ore 45 min. ser’a sosesce in Orade’a mare la 4 ore 50 min, demin. in Clusiu la 9 ore 44 min., in Brasiovu la 9 ore 40 min. ser’a si in Bucuresci la 9 ore 30 min. ser’a (urmatore).
Dela Bucuresci pleca trenulu mixtu la 7 ore 20 min. dimin. sosesce in Brasiovu la 3 ore 58 min. d. a. si pleca la 4 ore 10 min. dem. ajunge in Clusiu la
4	ore 5 min., in Oradea-mare la 9 ore ser’a si sosesce la 7 ore 55 min. in Budapest’a. — Cu 1 Aprile an. venitoriu se dice câ se voru introduce trenuri accelerate, candu se va schimbâ si mersulu trenuriloru.
(Calea ferata Ploiesci-Predealu.) Luni, la 19 Novembre, st. v. s’au deschisu circulatiunea pe lini’a ferata Ploiesci-Predealu, după mersulu urmatoru: Plecarea dela Ploiesci la 10 ore 52 m. dim. si sosirea la Brasiovu la 4 ore 20 m. d. a. Plecarea din Brasiovu la 12 ore 40 m., sosirea la Ploiesci la
7	ore 5 m. d. a. Pana la noue dispositiuni, trenurile
se voru opri la cantonulu de la podulu Vadului; pentru a merge spre Ploiesci seu Predealu voru plaţi câ din statia Campin’a. Stati’a Bucuresci libereza bilete pentru lini’a Ploiesci-Predealu, la 8 ore 45 m. dem., candu pleca trenulu, care coincide la Ploiesci cu celu pentru Brasiovu: asemenea staţiile liniei Ploiesci-Predealu libereza bilete directe pentru Bucuresci. Trenurile liniei Ploiesci-Predealu sunt in legătură cu tren. Nr. 13 si 14 ale calei ferate intre Predealu si Brasiovu.	„Rom."
— (Libertatea personale in Ungari’a.) Diariulu „Ellendr", organulu ministrului C. Tisza, după acesta „Pester Lloyd" Nr. 277 si de aci incolo mulţime altele producu caşuri de cele mai scandalose despre vetamarea si calcarea libertatiei personale chiaru si de catra unele tribunale, fâra nici-o causa scosa din legi. Aci nu e nici vorba despre libertatea personale esecutata de ex. in Angli’a prin renumit’a lege fundamentale cunoscuta sub titlu de Habeas Corpus, si in alte staturi civilisate, totu prin legi fundamentali precise. Din miile de persone cadiute in prepusu de vreo crima sau si numai de unu delictu (Vergehen), diumetate sunt deţinute in arestu preventivu, ori au garantu ori nu, pana la esirea sententiei, era in casu de a fi acquitati, pentru suferindele si daunele avute pe timpulu câtu au stătu in arestu, nu li se dâ nici o satisfactiune. Chiaru si dintre personele arestate numai pentru câte unu escesu sau transgressiune (Uebertretung, vina usiora), câte 25 până in 27 de mii se ţinu pe fiacare anu in arestu preventivu. Despre lungimea acestoru specii de arestu se aducu din multe mii câ ilustratiune doue exemple. Tribunalulu din Beregszâsz pusese man’a inainte cu 8 ani pe trei juni magyari, anume Mich. Kasso, Jos. Kirâly si Nic. Hee, pentru o bataia cumplita. Ei, bine, investigatiunea tînii optu ani, si după o p t u ani acei trei juni, acuma barbati, fusera condamnaţi la inchisore de câte patru luni! Adecă in realitate optu ani si patru luni, câ si pentru crime de cele mai grele. Curtea de apellu (instanti’a II) confirma sententi’a primei in-stantie sub Nr. 29193.
Unu alu douilea casu este la tribunalulu din cetatea Jaurinu (Gyor, Raab). Acolo, unu Martinu Erdos, fetioru alu unui economu cu casa cu mesa, bătuse reu pe unu altulu, intr’o incaieratura de acelea, care in Ungari'a sunt de tote dilele. Junele Erdos citatu la tribunalu isi mărturisi indata fapt’a; urmarea trebuea se fia, câ după 24 ore se’lu si lase din arestu, fia si pe langa garanţia, până candu ii va esi judecat’a: dara nu, câ-ci tenerulu arestatu in 31 Martiu a. c. siediii noue (9) luni inchisu! In fine curtea de apellu prin sententia Nr. 29024 ordina liberarea lui, dupace tribunalulu de prim’a instantia încă totu nu voiâ se’i dea drumulu nici după esirea sententiei. Se intempla câ
circa 1500 de individi siedu inchisi dela câte 6 până la 12 luni si candu colo, sau sunt acquitati'de totu, sau câ pedeps’a dictata loru de câteva septemani, nu stâ in nici o proportiune cu timpulu perdutu in arestu preventivu, si cu substragerea dela ocupatiunile sale, dela castigulu de tote dilele.	.
Susu citatele diarie constata si cu acesta ocasiune, câ procedur’a unguresea este rea si praxea judecatoresca nu este regulata prin nici-o lege; recursele âcusatiloru ăq remanu de multe-ori ilusorie, nu le ajuta nimicu. Opi-niunea publica a 1 u m e i unguresci este indiferenta pentru libertatea personale, cu alte cuvente: nu’i pasa la nimeni si nu intreba nimeni, din ce causa este arestatu, unulu -sau 100 de inşi; numai candu spendiura, buna-ora câ deunadi in B.-Pesta pe asassinulu Madarâsz Jânos, in caşuri de acelea totu mai intreba câte cineva, câ ore de ce l’au spendiuratu. Intocma câ si in Constantino-pole, câ in Brussa si Damascu. Ce se le faci, asia s’a datu acestoru popora educatiunea prin legi si praxea secularia; scorti’a sclaviei, stigm’a tiraniei este multu mai grosa pe sufletele si minţile loru, decâtu se li se pota şterge urmele in 40—50 de ani.
—	(Faliimente in Ungari’a.) Mai nu trece di, in care Monitorulu oficiale (Kdzlony) se nu publice serii de falimente noue; publiculu inse nu se mai ocupa de locu de cele merunte până la câte 20 — 30 mii.
Mai de curendu se scrie dela Cassovi’a (Kassa), care este o cetate mai multu slavo-germana, cu vreo 18 mii locuitorii forte industriosi, câ numerulu fabriceloru scade pe fia-care anu, si câ mai de curendu erasi mai cadiura in concursu moria cea mare cu vaporu si fabric’a de oleu, amendoue conduse prea bine, lipsite inse de capitaluri mari si eftine spre a infruntâ concurenti’a străină. Dara incai de caderea intreprinderiloru industriali te miri si nu prea, dupace scii bine, câ nu le stau la dispositiune capitaluri milione cu 4 si cu 5°/0 pe anu câ in Belgiu, Franci’a, Elveti’a, Angli’a etc.; iti bate inse mai tare la ochi candu citesci in diariele magiare, câ nu numai in Clusiu si Alba-regala, ci si in cetatile Szabadka, Aradu, Dobritînu, inca si in Oradea teatrele unguresci stau câ frundi’a pe apa, de si tote au sub-ventiune, care dela stătu, care dela municipalitate*).
Este inse si mai de insemnatu, câ chiar intreprinderile industriali realisate de câtra gubernulu ungurescu cu banii statului in sume de mai multe milione, isi dau preste capu un’a după alfa. Asia s’a intemplatu de ex. in Transilvani’a cu specul’a paduriloru, era dilele acestea citimu, câ la intrepris’a cea mare dela Petrosieni din districtulu Hatiegului cu minele de carbuni-de petra si de feru, cu calea ferata pe Jiu, se perdura sume atâtu de mari, in câtu gubernulu decise a o dâ unei companii de capitalişti, pentru unu pretiu ce nu stâ in nici-o proportiune cu milionele versate acolo in dilele ministriloru Lonyay si Kerkâpolyi, si se mai dice câ nici chiaru corn. Lonyay nu a facutu vreo treba mare prin cumpărarea dominiului dela Farcadinu.
—	(Inpositulu pe beuturi spirituosein Rus si a) au atinsu cifre aprope fabulose. Asia in anulu 1876 Russi’a a platitu numai acrise pentru spirtu si vinarsu 165.000.000, in 1877 circa 170.000.000 si in 1878 aprope la 190.000.000 ruble. Ministrulu de finantie alu Russiei are sperantia, câ in anulu 1880 se voru in-cassa 208.129.000 ruble.
—	(Femeielesi colorile.) „Fia-care caracteru seu deca voiesci spiritu, dice Balzac, isi alege o colore ce i este analoga." Asia se pote contâ cu multa sigu-rantia, câ femeile care iubescu colorile portocalii, de amarantu si grenada si se inbraca in vestminte de colore galbena seu verde, sunt de unu temperamentu rebelu si certaretiu. Nu te increde acelora, acaroru colore favorita este cea violeta si fereste-te de acelea, care porta constantu colorea negra. Aceste doue colori sunt fatale si cabalistice. Albulu este colorea cochetăriei si a inocentiei. In generalu femeile vesele, spirituale si amabile iubescu nuan-tiele coloritului ros’a. Albastru câazurulu ceriulu ieste colorea femeiloru gentile si frumose. Acelea care iubescu acesta colore sunt de regula de unu temperamentu blandu si contemplativu. Colorea vişinia, cenuşia si castania este cantata de aceleaşi femei, candu ele sunt triste seu nefericite. Lil’a este colorea frumsetieloru dejâ vestejite seu aprope de a apune, dar’ si a frumsetieloru privilegiate si a femeiloru nervose, poetice si sentimentale. Colorea lil’a este favorita femeiloru, care după ce au serbatu triumfuri mari in societate, s’au retrasu intr’o reserva defensiva. Mam’a va purta la cununi’a fiicei sale o palaria de colore lil’a, era femei’a de 40 de ani candu face visite. II o n n y soit q u i mal y pense!
~ (O g 1 uma si nu prea.) Doue dame, forte bogate din Russi’a, petrecendu in Veneti’a intr’una din dile intrara la unu giuvaerariu. Li se aratara mai multe bucăţi, dintre cari unele i plăcură forte bine celei mai tinere, pe cari inse cea mai inaintata in etate, nu voii se le cumpere, parânduise prea scumpe si asia fâra câ
*) „Kelet" Nr 191.
382
se fi cumperatu ceva părăsiră localulu. In apropiare de acolo se duseră la o cafenea, cerura sorbetu si cafea negra. Câteva momente după aceea, cea mai tinera scote rîdiendu doue bucăţi da giuvaere din buzunaru si dice:	„Totuşi le am luatu si acuma tu trebue se le
plăteşti. “ In momentulu acela inse se si presentedia giuvaerariulu cu unu sergentu de politia si cu tote protestările celoru doue dame, ele au fostu arestate; Optu dile au petrecutu in arestu, pana candu prin inter-ventiunea consulelui russescu successe, a proba prin documente autentice, câ cele doue dame apartienu societăţii inalte russesci, câ sunt forte bogate si câ in casulu acesta nu pote fi vorba decâtu numai de o gluma nesocotita.
Contractata Sociala.
De J. J. Rousseau.
(Urmare.)
Capitolulu XI.
Despre mortea corpului politicu.
Acdsta este deci inclinarea firesca si inevitabila chiaru a guberneloru celoru mai bine constituite. Deca Spart’a si Rom’a au peritu, care Stătu pote spera se durese pentru totudeauna ? Deca voimu a infiintiâ institutiuni durabile, apoi se nu credemu ca le vomu potea face eterne. Pentru câ cineva se reusiesca, nu trebue se incerce inpossibilulu nici se se magulesca cu ide’a, câ ar potea dâ ope-reloru omenesci o soliditate pe care lucrurile ome-nesci nu le au.
Corpulu politicu, asemenea câ si corpulu ome-nescu, incepe a muri dela nascerea sa si porta in sine insusi căuşele destructiunei sale. Dara si unulu si altulu pote avea o constitutiune robusta, prin ajutoriulu careia ele se potu conserva unu tempu mai lungu seu mai scurtu. Constitutiunea omului este oper’a naturei, aceea a Statului este oper’a artei. Nu depinde dela omenii câ se isi prelungesca viati’a loru, dara depinde dela ei de a prelungi viati’a Statului pe câtu numai este possibilu, dandu’i cea mai buna Constitutiune pe care o pote numai avea. Este adeveratu, câ si Statulu celu mai bine constituitu in fine i’si va află finitulu, inse cu multu mai tardiu câ ori care altulu, deca cumva accidente neprevediute nu grabescu pierderea lui inainte de tempu.
Principiulu vietiei politice se afla in autoritatea suverana. Poterea legislativa este ânim’a Statului, dra poterea esecutiva este capulu seu, care pune in misîcare pe tote celelalte organe. Crerii potu fi paralisati si de aceea individulu totu traiesce. Omulu remane inbecile si viu: inse indata ce ânim’a au incetatu de a mai functionâ, animalulu este mortu.
Statulu nu subsista prin legi, ci prin poterea legislativa. Legea de eri nu ar fi obligatore pentru diu’a de astadi, deca consimtiementulu tacitu nu s’ar presupune din tăcere si deca suveranulu nu ar confirmâ fâra intardiere legile pe care nu le abroga, de si o ar potea face. Totu ce au decla-ratu odata câ voiesce, o voiesce totudeauna, pana ce nu revoca.
Pentru ce are cineva atâtu respectu de legile vechi? Tocmai pentru câ sunt vechi. Trebue se credia cineva câ ele s’au sustienutu atâta tempu numai prin escelenti’a vointieloru antice: deca suveranulu nu le ar fi recunoscutu neintreruptu câ salutare, elu le ar fi revocatu de o miie de ori. Eta pentru ce, in locu de a se slabi, legile intr’unu Stătu bine constituitu, castiga din ce in mai multa potere. Prejudetiulu pentru anticitate le face cu fiacare di mai venerabile.
Din contra, ori unde legile se slabescu inve-chinduse, acesta este o proba câ nu mai esista potere legislativa si câ Statulu au incetatu de a mai trai.
Capitolulu XII.
Cum se mantiene autoritatea suverana.
Suveranulu ne avendu alta fortia, decâtu poterea legislativa, nu pote lucrâ decâtu prin legi, si fiindu câ legile nu sunt altu decâtu acte autentice ale vointiei generale, suveranulu nu pote lucrâ decâtu candu poporulu este adunatu. Poporulu adunatu, se va dice, ce chimera ! Astadi este o chimera, inse inainte de acesta cu doue mii de ani nu au fostu o chimera. S’au schimbatu ore natur’a bmeniloru ?
Marginile possibilelui in lucrurile morale nu sunt asia ânguste, precum le credemu noi a fi. Slăbiciunile, viciurile si prejudetiele nostre le făcu ânguste. Sufletele mici nu credu in omenii mari, sclavii selbataciti zimbescu cu unu aeru batjocori-toru, candu audu cuventulu libertate.
OBSERVATORIULU.____________________
Din cele ce s’au facutu se judecamu aceea ce se pote face. Nu voiu vorbi despre anticele republice ale Greciei; inse republic’a româna au esistatu si mi se pare câ au fostu unu Stătu mare si Rom’a o mare cetate. La censulu din urma s’au aflatu in Rom’a 400.000 cetatieni capabili de a purtă arme si la recensementulu din urma alu imperiului s’au aflatu preste patru milione de cetatieni, fâra de a numerâ pe supusi, pe străini, pe femei, pe copii si pe sclavi.
Câte dificultăţi, i’si va imaginâ cineva, nu trebue se intimpine pentru de a adunâ adesea acelu poporu numerosu alu acelei capitale si de prin pre-giuru! Si totuşi treceau puţine septemani, fâra câ poporulu românu se nu se fia adunatu si chiaru de mai multeori. Elu nu esercitâ numai drepturile suveranităţii, ci chiaru si o parte din acelea ale gubemului. Elu tractâ despre afaceri anumite, elu judecâ unele cause anumite si intregu poporulu se adunâ pe piati’a publica, mai totu de atâtea ori in calitate de magistratu câ si de cetatienu.
Repasindu cineva până la primele tempuri ale poporaloru, va aflâ, câ cea mai mare parte a guberneloru antice, chiaru si monarchice, câ la Macedoneni si la Franci, aveau consiliuri de asemenea. Dara ori cum va fi, acesta singura fapta respunde la tote dificultăţile. Dela esistentulu la possibilulu conse-cinti’a imi pare sigura.
Pretiurih* cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
5 Decembre in Sibiiu :
Grâu, după cualitati..................1	hectolitru	fl.	8- 9-—
Grâu, aruestecatu.....................1	„	„	6.80—7.60
Secara................................I	,,	,,	5-tO—5.50
Papusioiu ............................I	„	,,	4-30—4.70
Ordiu.................................I	,,	„	4 40—4.80
Ovesu.................................1	„	„	2.90—3-30
Cartofi...............................I	„	„	1.30 —1.50
Mazare................................t	„	„	8.-8.50
Linte.................................1	„	„	10.5011.—
Fasole................................I	,,	„	8.-8-50
Lardu (slănină)......................50	Kilogram.	,,	30.—32.—
Untura (unsore topita)...............50	„	„	28.—28-50
Carne de vita.........................1	„	„	—.40
Oua 10 de.............................................—.40
Cursulu monctelurii in val. austr.
Vien’a, 5 Decembre
Galbinii imperat. de	auru	.....................fl.
Moneta de 20 franci..................................
Imperialu rusescu................................„
Moneta germana de	100 maree........................„
Sovereigns euglesi	. .	.	J'..................,,
Lira turcesca......................................„
Monete austr. de argintu 100 fl......................
5.53% cr. 9.30 „ 9.64 „ 57.60 „ 12.— „ 10-65 „
Cursuri de Bucureşti in Lei noi (franci).
4 Decembre.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%...................
Imprumutulu Oppenheim din 1866 cu 8%
Obligaţiune de imprumutu dominiale din 1871 cu 8°/0
Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7%..............
Creditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 7° 0 . Imprumntulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8% Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10%	.	.	.
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° 0	...
Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% . . Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea de
250 1. a. 8° o.................................
Rom ani'a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.)
1873 cu 8%.....................................
I. 94.% b. „ 106.- „ ,, 102.'/, „ ii 98.- „ „	90.— i,
i> 99. ti ti 187.— a
n	•— ii
n	•	i?
tt 325.	,,
ii
101— „
Pentru
(Qraciunu si (Anulu nou
se recomanda marele si de nou asortatulu depositu de orologe alu lui
Johann Busehek
din Sibiiu Strad’a Cisnadiei Nr. 16, cu cele mai bune orologe de auru si argintu, lantiuri de auru si argintu probate prin oficiulu de puntiare c. reg.
Orologe cilindre de argintu 10, 12, 14, 16 fl. Remon-toire cilindre de argintu 15, 18, 20, 22, 24 fl. Ancre de argintu 15, 16, 18, 20, 24 fi. Ancre remon-toire de argintu 19, 20, 24, 30, 40 fl.
Orologe de auro pentru dame 18, 20, 22, 24, 30, 36, 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl.
Remontoire de auru pentru dame 40, 46, 50, 56, 60, 75, 80 fl., 120, 150 ti.
Ancre de auru pentru domni 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl.
Remontoire ancre de auru pentru domni 40, 46, 50,
58, 60, 70, 80, 90. 120 fl.
Lantiuri de auru pentru domni si domne 24, 26, 28, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 100 fl.
Lantiuri de argintu 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10 fl. Lantiuri de talmi-auru 1 fl. 50 cr. 2, 4, 5, fl.
Oreldge de părete remontoire parisiane 14, 15, 16, 18, 20, 24 fl.
Deşteptători parisiane (Wecker) 5.50 cr. 6, 7, 10, 20 fl. Orolâge de Schwarzwald 4, 5, 6, 7, 8, 10 pana la 24 fl.
Orice reperaturi se făcu in inodulu celu mai conscientiosu. Comande se esecutedia prin ramburse (Post-Nachnahme.) Pachetarea gratuita. Pretiurile-cu-rente se tramitu la cerere.	(108) 2—6
Nr. 1140—1879.	(109) 1—3
Escriere de concursu.
Prin decisiunea spec. eomissiuni administrative u comitatului Severinu de sub Nr. 434 a. c. postula invetiatorescu comunalu cu propunere in limb’a romana si magiara din comun’a Ban ia devenindu vacantu, cu acesta se escrie concursu cu terminu până la 31 Decembre a. c. st. n.
Emolumentele sunt: pe unu anu 300 fl., 12 metri cubici lemne de focu, precum si locuintia libera cu gradina.
Recurenţii sunt datori a aretâ; 1. vârst’a si reli-giunea, 2. invetiamentulu seversitu, 3. atestatu de cua-lificatiune, 4. cunoscintia de limbi, si in fine, 5. ocu-patiunea de pana acuma.
Recursurile provediute cu timbre regulate, sunt a se adressâ catra Escelenti’a Sa dn. ministru de culte si instrucţiune, si a se tramite până la terminulu susu aratatu, la comissiunea administrativa in Caransebe-siu. Se observedia, cumca invetiatoriulu denumitu este datoriu a execută după ritulu gr.-orientalu cântările bisericesci, si in fine, cumca recursurile intrate după terminu, nu se voru lua in consideratiune.
Bania, in 2 Decembre 1879.
Pentru consiliulu scolariu:
E.	N. Terentiu Pucea, Vasilie Jenchii, notariu cercualu.	presiedinte.
Sz. 2570—1879	(110) 1—3
Arveresi hirdetmeny.
Alolirt szolgabiro reszerol kozhire tetetik, mikent a 3 âgu vasut es ebedlovel biro vasuti indohâzzal, ren-des heti es hârom orszâgos vâsârral biro Tovis mezo vârosâban es hatârân, az egesz evi koresoma jog ha-szonvetel, — 1880 januar 1 sotol december ho 31 ig bezârolag, — egy evre — a’ folyo ho 18 ân del utân ket (2) orakor, Tovisen a vâros hâzânâl megtartando nyilvânos ârveresen a legtobbet igeronek berbe ki fog adatni; — a’ 6000 (hatezer) o. e. forintban meg allapitott ki kiâltâsi ar, 10%-eka bănat penzfil keszpenz-ben leteendo.
Az ârveresi feltetelek â jârâsszolgabiroi irodâban bârmikor betekinthetok.
Tovis 1879 December ho 6 kân.
Molnâr Simon.
Singuru numai veritabila
Apa de gura anatherina
a lai
Dr. Popp	(99) 2-2
este remediulu celu mai siguru in contra gingieloru usioru sângerânde, a dintiloru slăbiţi si a mirosului greu alu gurei.
Dupace atn intrebuintiatu catva tempu Ap’a anatherina de gura a lui J. G. Popu c. r. dentistu alu curţii din Vien’a si după ce am simtitu bine-facetorea sa influintia asupra morbdse-loru si sângerândele ’mi gingii si a slabitiloru mei dinţi, cari isi castigara firraitatea loru, vediendu in fine delaturatu si mi-rosuln greu alu gurei, me simtiu indemnutu a dâ acestei ape de gura laud’a meritata si a o recomandâ fiacaruia.
Vien’a	Franz Schragel m. p.
Depositele se afla: in Sibiin la d-nii C. Miiller, far-macistu, F. A. Reisseuberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, comercianţi, VV. F. Morscher, farmacistu diplora., A. Teutsch, farmacistu; iu Oraş ci’a la d. C. Fuhrmann, farmacistu; in Brasiovula d-nii E. Fabick, W. Jekelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmacişti, Demeter Eremias, comer-ciantu; in Mediasiu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebesiu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; in Sighisidr’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutsch, precum si in tote farmaciele, parfumeriele, magazinele de galanterie si de materiale din Transilvania.
Animtiu de cârti.
Amiculu Poporului calindaru pe anulu visectu 1880 compusa de Visarionu Romanu. Anulu XX Pretiulu 50 cr. seu t leu 50 bani, cu tramitere francata 55 cr. sâu 1 leu 75 bani. Basmele Romaniloru. Publicate pentru nevinovata petrecere a tutu-roru. 12 foi. 24 cr.
Manliu J. Gursu practicu si gradatu de compositiune si de stila, pentru usulu classeioru secundare de ambe sexe. Cursulu inferioru, coprinde peste 100 de planuri si teme. br. 1 fi. 25 cr. Munteanu-Solomonu. Computulu mentale si cu cifre pentru scdlele poporale, după Dr. Mocnik, partea II. bros. 30 cr.
Popescu N. Manualu de Geografia pentru el. I. leg. 70 cr. PopesCU N. D. Prinsonierulu rom. dela Plevn’a, novela contimporane. Câ premiu unu tablou. Pretiulu inel. tramiterea francata (subt legătură) 1 fl. 40 cr.
—	Istori’a resbelului rom.-rus.-turc. 1875—78. Partea T dela in-
ceputulu resbelului pana la 30 Augustu 1878. Ca premiu unu tablou. Pretiu inel. tramit. franc, (subt leg ) 1 fl. 40 cr.
—	Istoria resbelului rom.-rus.-turc. 1875—78. Partea II. dela
30 Augustu 1877 pana la finele resbelului. Câ premiu uuu tablou. Pretiu inel. tramiterea franc, (subt leg.) I fl. 40 cr. Câ premiu la aceste potu avea amatorii ori care din urmatd-rele tablouri:	„Cade rea Plevnei“, — „Trecerea a ri-
matei romane in Dobrogia“, — „Batali’a de la Smardau*, — „Batalia de la Schitt (Rahova)“, — „Batali’a de la Opanes“, — „Capitularea Plov-n ei“, —Tablourile aceste se potu procurâ si singuratica in pretiu de 80 cr. esemplaru, pe langa trimiterea francata. Stefanescu Nicu Ion. Bella. Istoria circasiana. bros. 20 cr. Stefanelli lonu. Catechetic’a bisericei drept-credintiâse resaritene. 5 fl. sterca Siulutiu losifu. o lacrime ferbinte. 50 cr.
—	Din memoriulu lui. 50 cr.
Vlassa G. Manuala de aritmetica pentru gimnasiale inferiore după Dr. Mocnik. Part, I. pentru prim’a si a dou’a classe. 80 cr. Se afla de vendiare la
W. Krafft in Sibiiu.
NB. La cerere se voru spedâ cârti singuratece si subt legatara (Kreuzband), dar’ atunci pentru francare se urca pretiulu cu 10%. Sum’a acesta ni se va tramite prin assiguatia poştala d’odata cu coinaud'a.
Catalogulu celu mai nou se inparte gratis si franco oricui ilu-va cere.
Editoru si redactorii responsabilii G. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. KralTt in Sibiiu*