Observatoriulu ese de doue ori in septemana, raercurea si sarnbat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu întregii 7 fl.. pe 6 luni 3 fl. 50 or., dusu la casa cu 1 fl. mai raultu pe anu; — trimişii cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s5u 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sfin linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assetn-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Red acţiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 94.
Sibiiu, 24 6 Decembre 1879.
1
Anulu II.
Turci a, si vomu dice mai multu, in tota Itali’a interiore, in o parte mare a Spaniei, inca si in unele provincii ale Germaniei, in tota Irlandi’a cu 7 milione de locuitori si asia mai departe. In tote acelea tieri locuitorii săteni stau in tota pri-vinti’a sau totu câ cei din Transilvani’a, sau si multu mai reu decatu aceştia, in barbaria si sel-batacia de care te apuca florile nu numai vediendu-o cu ochii, ci si numai citindu descriptiunile făcute de catra caletori onorabili si moderaţi, caroru nu le place a exager’â îiimicu din ceea ce vedu si audu ei inşii.
„Kelet" (Orientulu) din Clusiu descriindu si elu acea stare de barbaria spune, ca omeni de ca-librulu lui Nagy sunt de părere, ca unu poporu atâtu de cadiutu si barbaru nu pote fi gubernatu decatu numai prin frica si terore, prin inchisori, batai, legătură fedelelesiu sau butucu (manile la pitiore) cu fune, cu gâuji de mestecanu sau din scortia de teiu, ori cu lantiuri, in fine prin fonie si sete, adeca totu câ pana in a. 1848. „Kelet" combate astadata prea bine acelu metodu selbaticu de a dâ poporaloru educatiune prin atrocitati. După ce inse este sciutu, ca in patri’a nostra se mai afla forte mulţi partisani ai acelui metodu barbaru; dupace de alta parte, progressele gigantice ale civilisatiunei moderne străine, cu tote insusirile bune si multe rele, amerintia cu exterminare difinitiva pe tote poporale câte mai innota in drb’a nesciintia, a sunatu or’a suprema, in care avemu se cautamu cu totii sigur’a cale pe care se pota esi asia nu-mitulu poporulu tieranu din starea barbariei, câ-ci se nu ascundemu nimicu: acesta stare este in ade-veru barbara.
Midiulocele recomandate de amicii lui Nagy se potu contrage in urmatori’a formula simpla si claru:	Pentru câ se poţi face din barbari
omeni civilisati, fa-te mai autaiu tu insuti barbaru.
Pana la 1848 dressarea cailora si a cani-loru de venatu se intemplâ de regula pe la curţile boieresci mai multu numai prin batai cumplite si prin fonie; pana si in grajdurile husariloru cu chivără rosiîa se vedea furci de lemnu frânte de osele cailoru. Astadi se aplica la cai si la câni cu totulu alte metode, neasemenatu mai umane, fora câ se remana atati cai orbi sau schilaviti prin batai, nici se mai crepe atâtia câni.
Se nu pota afla ore domnii dela Clusiu, Aiudu,
Murasiani, Desiu etc. midiuloce de a dressâ pe omeni „barbari “ celu puţinii de acelea, pe care le aplica la dressarea caniloruderassa „nobila", cumpăraţi din Angli’a si Americ’a cu câte 10 până la 50 de napoleond’ori unulu ? Se nu aiba ore locuitorii săteni nici atâtia creeri in* gamali’a loru, câţi au caii dormres^i? Dara caii nu beu vinarsu? Asia este in adeveru, nu vedemu nici-unu calu betu si cu atâtu mai puţi nu betîvu. Dara cine dâ locuitoriloru săteni vinarsu-rachiulu celu spurcatu ? Cu a cui permissiune sunt ei creditaţi inadinsu de câtra jidovu, pentru-câ preste puţinu se pună la toba si celu din urma pamentielu, de unde’si scotea mamalig’a pentru câte 5—6 prunci golani ?
Este nespusu de greu a nu scrie totu numai satira in acesta patria nefericita.
După atâtea legi relative la instrucţiunea publica, insocite de nenumerate decrete ministeriali si guberniali, in câtu se faci din ele unu mormanu de inaltimea unei biserici; pe langa atati consiliari referenţi guberniali după confessiuni, apoi indîecitu mai mulţi inspectori fora confessiuni religiose; după atâtea canone sinodali, circularie archiereesci si consistoriali câte au inplutu arcbivele, astadi, după ani 30, revisorii (inspectorii) scoleloru câ si corespondenţii particulari stau se jure, câ in regiunile dintre Murasiu si Somesiuri necum romanii, dara nici cbiaru ungurii cei ajutati si portati pe palmi, n’au scole de domne-ajuta, si care sunt, nu prindă nici-decum radecina in poporu; era de candu s’au decisu a le magiarisâ, merge si mai reu, câ-ci acuma poporulu respunde in cunoscut’a sa maniera fatalistica: „Ci câ-â, daca vreu se faca scolaa imgurescaa, faaca-o din banii loru, cââ iţoi nu’i mai avemu, cââ ni iau luatu toti in daajde" — „Mee, nu fiţi nebuni, câ ve pune jucutie (execu-tiune) si ve ia totu ! “ Candu le vorbesci asia, ei iti ridu in nasu si’ti respundu totu cu nepăsare fatala: Se totu pună jucutie, câ n’are ce se’mi mai ia."
„D’ apoi ?“
„D’ apoi câ larga’i lumea, vomu vedea atunci." Acesta resistentia passiva, desperata, este o arma mai teribila decâtu o miie de tunuri, si ea castiga in potere, cu câtu actual’a sistema si-a pusu capulu in peptu si pitiorulu in pragu, spre a da poporului o specie de cultura, pe care densulu o uresce din
Moralitatea popornlui tieranu in Transilvani’a.
Cine cutedia a trage in judecata publica moralitatea classei celei mai numerose a locuitoriloru unei tieri ? Ce mai incape aci intrebare ? O tragu in judecat’a loru o suta si o miie de inşi, nu de eri, ci totudeauna, dra mai de curendu se tînii judecata aspra in Clusiu asupra intregei classe a poporatiunei rurale. Deunadi adeca, dupace se publicâ verdictulu in processulu celu scandalosu de pressa, alu subprefectului Nagy Lajos contra Jancso Jânos, care denuntiase crudimile celuia, partisanii crudimiloru si ai lui Nagy aflara, câ verdictulu juriului care acquitâ pe Jancso, a fostu lipsitu de matoritate, nedreptu, asupritorii! pentru Nagy. Temeiurile loru era intre altele, câ locuitorii sateloru sunt lipsiţi de ori-ce cultura, ■ prin urmare prosti câ si vitele loru, da, prosti; inse t totuşi vicleni, insie-latori, resbunatori; preste* acpWâ atâtu de leneşi, in câtu până ce mai air câte o' mesura de farina in camara, nu lucra nimicif, nici loru nici la alţii pe simbria, ci stau cu dilele iiitregi cu popa cu totu in cârcîum’a jidovesca bendu la vinarsu ames-tecatu cu vitriolu, până ce stau se le esa ochii din capu. Femeile loru sunt totu asia de beţive; acestea cara mereu la jidovu bucate din cosiu cu siurti’a sau catrinti’a pentru rachiu puturosu, pe care apoi ilu beu acasa unele cu altele, inpartiendu si la baiati, curatu asia precum făcu selbaticii roşii din Americ’a, sau negrii Cafferi din Afric’a meridionale, a caroru rassa va dispărea preste puţinu, esterminata mai multu numai prin beţia. Locuintiele sateniloru colibe inputîte, grajdurile (cosîere le dicu in Romaui’a) borte si scorburi intunecose, făcute câ spre peddpsa pentru bietele vite necuventatorie. Inlaintrulu casei putdre de nesuferitu; paretii ne-varuiti de mai mulţi ani; preste totu icon’a sărăciei estreme. Un’a din urmările sărăciei este furtulu, care s’a prefacutu in vitiu de tote dilele etc.
Acesta descriptiune a locuitoriloru săteni s’ar potea continuâ pe mai multe cole, si din operatulu intregu ar resultâ oglind’a pe care o ai potea tine fora nici o temere de a fi desmintitu, de inaintea ochiloru la tote poporale, uu numai din Ungari’a si tierile adnexe, ci si la cele din Moravi’a, Silesi’a, Carinthi’a, Carnioli’a până in Dalmati’a, cu atâtu mai virtosu in Galiti’a si de acolo inainte in totu teritoriulu celu prea vastu alu Russiei, in tota
Foisior'a „Observatoriului“.
Nicolau Grogol
seu
Poetulu mortu de f6me.
(O istoria russesca.)
Comunicata de .1. . . C . . . .
Departatu d’ori ce fiintia, ce alu meu sufletu mai doresce,
Moru in chinuri, nu mai este Dumnedieu pentru pribegi.
Fericitu e poetulu, care laşa de ereditate posteri-tatiei chipolu veselu alu junetiei sale. De o suta de ori nefericiţii e acel’a, care nu mai vegetandu, acopere cu velulu durerei splendorea trecutului seu.
Admirarea nostra se schimba in compătimire, glorificarea nostra cea vesela se preface in condolentia fatia de person’a lui.
In un’a din serile innadusitore din Iuliu 1820 s’au representatu in teatrulu din Hamburg „Brigand ii“ de Scbiller. Cu tote câ nadusiela era nespusu de mare, teatrulu totu-si era indesuitu de publicu. Itol’a lui Carolu Moor era destinata pentru unu ospe. care se bucura de renume bunu. Cortin’a s’au radieatu pentru a dou’a ora, publiculu chiamâ pe artistulu prin aplausele cele mai frenetice. Elu de si avea espressiuni străine totu-si era unu mare dramaturgii.
La intrebarea preotului: „N’ai atinsu cu man’a ta de hotiu Sanctuariulu domnului?“ representantele lui Carolu Moor de odata se cutremura in tota fiinti’a sa, fatia i deveni palida, ochii incepura a ’i se inverti câ la unu selbaticu; — publiculu privea cu cea mai mare incordare si lipsitu de resuflare la acestu jocu artistieu — imitatu până la înfiorare — deodata isi intorse capulu, ochii si-’i acoperi cu manile si cu o voce tempita
si plina de dorere respunse: „Nu, nu, numai luminele, luminele!“ si cadiu josu .... mai mortu.
Publiculu nu erâ in stare se-si esplice acesta scena. După cateva minute cortin’a se radicâ si regi-sorulu anuntia publicului incordatu. cumcâ prin repentin’a turburare de minte a dlui Nicolau continuarea tragediei e inpiedecata si câ in loculu piesei întrerupte se va representâ o comedia scurta. Publiculu misîcatu de acesta tragedia neasceptata, cu cea mai mare dorere paraşi teatrulu.
Catastrofa cea infioratore de după coulisse numai acum se incepu.
Nenorocitulu fu asiediatu pre unu fotoliu. In giurulu lui se aflau socii sei, in vestmentele loru cele selbatice. Spiegelberg storse lacrimi din ochii sei cei fierosi. „Se misîca“ esclama cu compătimire Franciscu Moor. Toti ilu priveau cu cea mai mare incordare, elu s’au radieatu cu incetulu si isi deschise ochii. In privirea lui nu poteai observa semnele nebuniei dar’ vedeai semnele unei doreri nemărginite, semnele luptei din interiorulu seu.
In diu’a urmatore ilu cerceta mediculu. Nenorocitulu isi esprima voi’a de a-’si enarâ istori’a morbului seu. Si-au istorisitu biografi’a.
— Sunt convinsu dle medicu, cumcâ in pracs’a dtale ai destula ocasiune de a cunosce plagele cele desperatore din vieti’a omenesca. Dta nu faci deosebire intre saracu si avutu. fruntasiu. si de josu, palatu si coliba, cercetesi pre cei pacienţi câ si unu preotu — pentru-câ unu medicu servesce in vi'a domnului chiar câ si unu preotu. Adeveratulu meu nume e Nicolau Wasiljeviţ Gogol. Tatalu meu a fostu unu proprietariu de midilocu si s’au nascutu in 1808 in Wasiljevko gu-bernamentulu Pultav’a. — inca si acum imi aducu aminte de inocentele plăceri din copilari’a mea. M’au instruatu mai in tote limbele„ inse cu deosebire in limb’a francesa si germana! Candu eram de 9 ani prin dili-gintia am ajunsu de a pote ceti tiuentu biblia germana. Dta me privesci intrebandu. Nu me intielege reu, nu
sunt creştinii falsu, părinţii mei m’au crescutu in fric’a lui Dumnedieu."
Acum câ si candu ar voi se alunge o cugetare carea ilu tortura, se opri pe unu momentu.
— Asia am traitu bucurandu-me de presente, ne-cugetandu-rne la trecutu si inpletindu fantasii indrasnetie pentru viitoriu. O nopte, o singura nopte nimici tote sperantiele parintiloru mei, ba cbiaru si vieti’a loru si mi-a rapitu fericirea pentru totudeauna. Cas’a nostra au luatu focu prin unu incidentu necunoscutu, flăcările sbiciuite de unu ventu poternicu au consumatu in cateva minute tota averea parintiloru mei. Tatalu meu abia au potutu scote din flăcări pe mam’a mea. De odata i vine in minte cumcâ si-au uitatu in cas’a ardienda nesce documente pretiose. Palidu câ mortea esclama: „Arip’a aceea inca nu e acoperita de flăcări, trebue se scapu documentele, la din contra, sunt perdutu cu intreg’a mea familia, vomu ajunge cersitori. Niculae ai grige
de mam’a-ta!" se repede si de acolo.............nu s’au
mai reintorsu. Documentele le au aflatu in chili’a cea de asupra, de odata apare intr’o terestra tienendu in mana unu pacbetu. „O scara!“ striga elu „pentru indurarea
Mantuitoriului, o scara!" Inca unu tipetu...........unu
tipetu .stringatoriu de anima si pe candu ra’am trezitu i scoteau cadavrulu celu arsu.
Ne am cautatu asilu la unu amicu din apropiere alu tatalui meu. Acesta ne au alungata. Din norocire unu iobagiu ne au primitu in colib’a sa.
In acea nopte trista bun’a mea mama au inbetra-nitu cu 20 de ani. Erâ nepotintiosa. Singurulu radiemu i erâ copilulu ei de 13 ani. Desperarea ne au dusu cbiaru la inpossibilu. Fiindu asiediati intr’o cetate, feceamu — ducendu unele si altele pentru domnii străini — in fia-care di cale de mai multe miluri. Acestu serviciu aducea atâta venitu, in catu aveamu ambi panea de tote dilele.
Mam’a mea au fostu coprinsa de unu morbu si starea ei devenea din di in di mai ingrigitore. Inza-daru me rogamu de medici, ce se iuteressau ei de vieti’a unei cersitore? .... Umblainu prin cetate in cuce si
376
sufletu, prin omeni de aceia, pe cari elu niciodată nu ’ia potutu vedâ in ochi.
Classile dela cetati si din residentiele de seniori, care pretindu a fi civilisate numai ele si considera cultur’a ca unu restu de monopolu, aru trebui se incâpa mai antaiu dela sinesi examinandu-se cu rigore si atunci voru cunosce, câ stergându spoiâl’a civilisatiunei străine, va esi de sub ea o barbaria ce sâmena ca ou cu ou celei dela sate.
Budgetulu armatei imperiale comune.
Unu oceanu de cuvente s’au vorbitu si scrisu pana acum in caus’a armatei comune de linia si certele asupra ei nici pe departe nu sunt inchiaiete. Nu este numai marimea budgetului care da atâta sementia de vorba, ci mai sunt si alte planuri reservate ascunse, de si ascunse reu. In Ungari’a kossuthianii aru voi, ca daca s’ar potea se se des-fiintiedie cu totulu armat’a regulata de linia, se remana numai militi’a teritoriale (honved), miliţia precum fantasedia ei, pura naţionale magiara, pentru ca asia, la momentulu. datu, Ungari’a se se pbta rupe mai usioru si definiţivu de câtra Dinasthi’a si de catra statulu Austriei si se’si proclame independenţi’a, de ex. sub dinasthi’a lui Kossuth. Totu asia pangermanistiloru din tierile austriace nu le place se vedia o armata mai numerosa, pentru-câ totu asia, la momentulu datu, dorinti’a loru se fia inplinita si mai usioru, adeca incorporarea la Ger-mani’a cea mare.
Noi arataseramu la altu locu ca din veniturile monarchiei intregi 660 milione armat’a de linia (fbra cea de honvedi in Ungari’a, de Landwehr in Austri’a) cere pe anu, după inpregiurari, dela 90 pana la 116 milione; este inse fdrte interessantu ca se se vedia ceva mai in detaliu, camu pe ce se ducu aceste milione preste anu. După unu preliminariu proiectatu pentru delegatiuui pe a. 1880 aflamu urmatoriele cifre :
1.	Comand’a centrale, auctoritati militarie superiori, comissiunea bellice, comand’a comissiunei
bellice........................... 2,022.000 fi.
2.	Preotimea armatei, insti-tutulu geograficu, scole, peniten-
tiarie (inchisori), remuneratiuni .	3,821.000 „
3.	Comissiunea technica, ma-
gasine de aşternuturi, de victualii si de monture, magasine de cara, ma-terialu de pioniri si pontonieri .	1,062.000 „
4. Comande superiori si sta-
turi majore........................... 1,758.000	„
5.	Comande architectonice (cetati, fortaretie, redute etc.) .	.	2,080.000	„
6.	Institutele sanitarie (spitale,
farmicia, medici etc.) ....	3,095.000	„
7.	Pensiuni si subventiuni .	10,591.000	„
8.	Artileri’a si pirotechnic’a .	2,632.000	„
9.	Aprovisionarea de monture
si aşternuturi........................ 7,585,000	„
10.	Montarea pentru castre
(lagare) si aparate bellice .	.	.	4,148.000	„
11.	Spessele corpuriloru de
armata............................... 21,338.000	„
12.	Victualii ce se dau in
natur’a.............................. 16,683.000	„
13.	Mancarea soldatiloru gregari 	 15,419.000	„
14.	Chirii (plaţi) pentru lo-
cuintie............................... 4,453.000	„
15.	Cumpărare de cai in
reserva............................... 1,562.000__„
Sum’a totale 94,249.000 fi.
in colo fâra a sci ce făcu, deodata me trediescu intr’o biserica. Am ingenunchiatu inaintea Altariului. „Mama! Mama! deca nu potu face nimicu pentru tine, me voiu rogâ la Dumnedieu, elu va asculta rogatiunea mea si ne va ajuta."
Inse tentatiunea reului era mai aprope de mine decâtu mangaierea ceriului. ’Mi parea câ luminarele de argintu, luminele cele mari, si alte obiecte si pre-tiose ce se aflau acolo imi sioptescu:
„Nu fi nebunu! ia-ne^ si ne vinde inainte de a’si inchide mum’a ta ochii!" Ânima mea voia se se roge: „nu ne duce in tentatiune!" inse busele mele sioptira: „ne ierta pecatele nostre!"
— Mi-am inchisu ochii, câ se nu vediu ce făcu manile mele cele profane — — — am furatu luminele de pre Sanctuariulu Domnului.
Indata le am vendutu, cu banii m’am dusu la mam’a mea. Ea mi-a observatu turburarea si m’a in-trebatu câ de unde am banii. Nici odata n’am mintitu in vieti’a mea........i-am spusu cum s’au intemplatu.
La acesta mărturisire inspaimantandu- se m’au respinsu, eu i-am apucatu manile si udandui-le cu lacrime si cu sărutări am esclamatu plangendu:
„Mama! Mama! ierta-me.............pentru tine am
facutu.........iertame."
Nu me mai audiea, — mărturisirea mea i-au frantu ânim’a.
_____OBSERVATORIULU.
Barbarii de specialitate intielegu fiacare posi-tiune perfectu, cei ce n’au a face nimicu cu ale armatei, ar trebui se studiedie budgetulu in tote ameruntele sale, coprinse intr’unu volumu grosu. De altumentrea noue laiciloru ne camu ajunge daca ne vomu insemnâ bine numai cifrele de sub posit. 3, 7, 12, 13, 14, 15.
Transilvani’a.
— Sibiiu, 4 Dec. n. Erna aspra si forte timpuria s’a pusu in totu coprinsulu tierei nostre. A ninsu asia de multu, in câtu mai preste totu s’a deschisu drumu de sania pana la Clusiu si de acolo la Oradea. Demâneti’a in unele dile gerulu trece si dela 15 grad. R. in josu. De acum ursii se retragu in scorburele si bortele loru pana in primavera, remanu inse potaile de lupi, cari in erni aspre ataca si pe omu.
Aici s’a deschisu in 1 Dec. sessiunea anuale a universitatiei sasesci (specie de congressu natio-nalu) prin o cuventare scurta a comitelui-presiedente. Acesta corporatiune despoiata dela dualismu incoce de tote atributiunile si prerogativele sale national-politice si redusa mai multu numai la „unu birou de înregistrare “, s’ar parea câ nu mai are nici-o insemnatate pentru poporulu sasescu; inse nu este asia. Din norocirea acestui poporu laboriosu, barbarii sei cu dorere de ânima pentru densulu, ii salvara incai averea cea frumosa si — celu pu^inu pana acuma — S c 61 e 1 e. De acestea inse si ingrijescu câ de lumin’a ochiloru, si este sciutu, câ in totu coprinsulu Ungariei si alu Transilvaniei scole bune câ cele sasesci abia mai sunt altele, era foi’a loru eclesiastica si scolastica redactata de unulu din barbarii cei mai erudiţi si mai zeloşi, de 14 ani nu lipsesce dela nici o parochia si dela nici-o scola; *) pe langa acestea mai in tote comunele mari au societari de lectura, si anume in lunile de erna se aduna si pe la sate mereu in serile cele lungi, citescu inpreuna, isi comunica unii altoru ideile.
Venitulu anuale ordinariu din fondurile centrali administrate de câtra universitatea sasesca este de v. a. 171.341 fl. 66 cr.
Venituestraordinariu „	11.400 fl. — cr.
Sum’a	182.741 fl. 66 cr.
Spessele ordinarie v. a. 104.014 fl. 87 cr. „ estraordinarie „	78.050 fl. — cr.
Sum’a 182.064 fl. 87 cr.
Asia prisosulu ar fi prea puginu.
Unu altu fondu numitu din vechime alu celoru 7 judetie, dâ pe a. 1880 unu venitu totale de 55.994 fl. 63'/a cr. Spessele preliminate din acela 55.604 fl. 541/, cr. Specificarea toturoru spesseloru se va publicâ dupace comissiunile voru veni cu raporturile loru. Lucrările acestei adunari au se interessedie si astadata pe toti romanii locuitori cu sasii in asia numitulu fundus regius.
Revista politica.
Sibiiu, 5 Decembre st. n. 1879.
Desbaterile asupra proiectului de lege alu armatei s’au inceputu in 1 Decembre in camer’a deputatiloru din Vien’a. Aceste desbateri voru dură, probabilu, vre-o patru dile. In diu’a prima, după ce raportorulu si-au cetitu r^portulu seu prin care
*) „Schul- und Kirchenbote". Herausgeber Franz Obert, ev. Pfarrer. Verleger Julius Spreer Hermannstadt. Ese odata pe luna. Pretiulu 2 fl. 40 cr.
Am profanatu altariulu domnului si am omorîtu pe mam’a mea.
Flamandu si setosu am vagabondatu trei dile prin păduri si câmpuri.
Deodata imi aducu aminte: dâ de cumva nu au
muritu mam’a mea, dâ de cumva o aflu inca traindu_____
câ unu nebunu me repedu spre coliba .... Nu departe de ea omenii astrucau unu mortu.
Câ unu desperatu saru in gropa; — nesce mani m’au scosu de acolo si batendu-me bine, m’au alungatu fâra nici o mila.
Nici adi nu intielegu cum de nu am peritu. S’au aflatu nescari omeni, cari m’au compatimitu. Am lu-cratu câ unu sclavu si in spiritulu meu s’au aprinsu flacar’a libertatiei.
Sortea m’au aruncatu intr’o trupa de comedianţi vagabondi, vieti’a libera incepu a-mi fi plăcută. Cu aceştia am vagabondatu din cetate in cetate, din satu in satu până in fine ajunseiu in Germani’a. In fine me trediescu „artistu" dise elu cu unu sarcasmu tristu.
„Eri au trecutu 8 ani de candu am omorîtu pe mam’a mea; vorbele părintelui tote mi le au revocatu in memoria, pentru acesta m’am turburatu, acesta m’au facutu era-si asia de miserabilu.	(Va urmâ.)
*
recomanda camerei primirea neschimbata a proiectului gubernului, au luatu parte la desbatere din partea opositiunei centraliste, fostulu presiedinte alu camerei Dr. Rechbauer, âra din partea autono-mistiloru corniţele Clam-Martinitz, Czedik, Gro-cholsky si corniţele Salm.’ Resultatulu votarei este inca indoiosu.
Delegatiunile voru fi convocate pe diu’a de 14 1. c. la Vien’a. Intre delegaţii ordinari aleşi din partea dietei magiare, figuredia de astadata si faimosulu nostru concetatienu Guido de Baussnern, ale cărui espectoratiuni si professiuni de credintia politice se schimba mai in fiacare perioda legislativa, in direcţiunea din care bate ventulu mai tare.
In siedinti’a din 1 1. c. a dietei din Pest’a erasi avu locu unu incidentu scandalosu. In acea siedintia era la ordinea dilei indemnisarea ministe-riului Tisza de a conduce si pe anulu viitoru ad-ministratiunea statului magiaru , pe bas’a legei finantiare din anulu acesta, până candu se va ficsâ budgetulu pe anulu 1880. In decursulu desbaterii deputatulu C s a n a d y declara : câ naţiunea si-au intorsu cu despretiu fati’a sa dela vieti’a privata a lui C. Tisza. (Ilaritate mare si strigări: la ordine !) Mai departe dice elu, alegatorii din Do-britinul’auhuiduitu(elkergettek.) (Sensatiune, strigări: la ordine !) Presiedintele face atentu pe deputatulu vorbitoru, câ se va vedea necessitatu a-i lua cuventulu, deca densulu va continuă a intre-buintiâ astfeliu de espressiuui neparlamentare. Alexandru Csanady coregenduse dice: Ei bine dara, alegatorii l’au exilatu (szâmustek.) (Ilaritate.) Presiedintele: si acesta espressiune este ne-admissibila. In fine A. Csanady concede: câ nu l’au alesu.
Se prea intielege câ astfeliu de incidente scan-dalose, care se repeta mai pe fia-care di si care se pare câ si-au castigatu dreptulu de incetatianire in diet’a magiara, nu voru contribui de locu la radicarea autoritarii si a prestigiului actualelui cabinetu magiaru, alu cărui titularu este d. C. Tisza, cunoscu-tulu „sfarîmatoru alu nationalitatilor u“ si fostulu siefu alu partidei „tigriloru" anti-dualistici.
Cu ocasiunea agratiarei si eliberarei din tem-nitia a cunoscutului patriotu Dr. Svetosar Mile ti ci, connationalii sei sîrbi din Neoplant’a, celebrară acelu actu alu M. S. imperatului prin ovatiuni, conductu de tortie, serenada si musica.
Indata după caderea comitelui Andrâssy se respandise scirea, câ ambassadorulu austro-ungaru din Constantinopole, corniţele Franciscu Zichy si-au datu demissiunea. Acuma vine „Monitoriulu oficialu" si constata, câ prin decisiune mai inalta din 26 Novembre, M. S. imperatulu a primitu demissiunea comitelui Zichy, conferindu’i cu acea ocasiune si marea cruce a ordinului r. ung. a St. Stefanu. Inca nu se scie cine va fi urmatoriulu comitelui Zichy in postulu din Constantinopole, care intre inpregiurarile actuale este celu mai in-portantu dintre tote ambassadele din străinătate ale monarchiei.
Pe câtu de sgomotosa erâ activitatea diplomatica a comitelui Andrâssy pe terenulu politicei esterne, pe atâta este de discreta si de misteriosa, celu puţinu până acuma, aceea a successorelui seu baronulu Haymerle, care seu tace si face, sdu câ inca nu s’au potutu orienta in de ajunsu in labi-rintulu politicei esterne, ereditata dela antecessorele seu. Unu lucru este constatatu, câ adeca nici bar. Haymerle nu i-a succesu a obtienea unu resultatu favorabilu iu cestiunea reinnoirei tractatului de co-merciu cu Prusso-Germani’a, precum nu i-a fostu succesu acesta nici comitelui Andrâssy.
Acele negotiari s’au reinceputu acuma pentru a cincea ora intre representantii austro-ungari si cei prusso-germani, fâra câ inse se fi ajunsu la unu resultatu multiumitoru. Representantii austro-ungari din lipsa de instrucţiuni, fatia cu preten-siunile esagerate ale gubernului prusso-germanu, s’au vediutu necessitati a se reintorce dela Berlin cu budiele umflate erasi la Vien’a, in necasulu multu lăudatei si multu discutatei aliautie ce ar fi esistandu intre Austro-Ungari’a si Prusso-Germani’a. Principele de Bismark prin politic’a sa ecuivoca si inachiavelistica tinde a constrânge pe Austro-Ungari’a se capituledie pe terenulu economicu si finantiaru inaintea Zollvereinului germanu, * in semnu de recunoscintia pentru ilusoriele beneficii pe cari i le ofere „protectiunea si alianti’a egoista a cancelariului de „feru si sânge" dela Varzin.
Sinistrele sciri, despre unu nou atentatu comisu asupra Tiarului, ce se respandisera si alarmasera Berlinulu, primiră o reala confirmare prin urmatorea telegrama a gubernatorului generalu din Moscv’a, publicata in „Monitoriulu russescu" din 3 1. C.
Telegram’a ne spune, câ „la intrarea bagaj ei a trenului de serviciu in cuartirulu Moscvei numitu Rogosisi la 1 1. c. pe la 11 ore noptea se facil o esplosiune, din care causa trenulu deraila (esi din sine), unu vagonu cu bagaja fu resturnatu, âra doue vagone de persone cadiura de a curmezisiulu pe sine. In corpulu drumului de feru se forma in urm’a esplosiunei a gropa de 8 arsine (coti) de lata si de 7 arsine de lunga. Nici o persona nu s’au nenorociţii. Urditoriulu atentatului inca nu s’au descoperitu, dar’ sau descoperitu cas’a din care s’au asiediatu min’a.“
Fâra indoiala, ca si acestu nou atentatu, politi’a russesca ilu va inscrie pe contulu nihilistiloru. Im-peratulu Alecsandru II aparendu in sal’a George din Moscv’a pentru câ se primdsca felicitările supu-siloru sei pentru câ au scapatu neatinsu, intre altele au disu: „D-dieu l’au scapatu pe densulu si pe toti aceia, cari calatoreau cu densulu spre Moscv’a, dar’ spiritulu rebelu trebue esterminatu. Toti cei binesimtitori se contribue la desradacinarea reului.“ Adunarea coperi aceste cuvinte ale imperatului cu aplause viue si prelungite.
Camerele parlamentului francesu s’au reintorsu erasi la Paris in capital’a decapitata. Nici una din predicerile pessimistiloru nu s’au realisatu pana acuma. Parisulu este linistitu si camerele potu lucra neconturbate. Radicalii si-au datu parol’a de a nu întreprinde nemica, si a nu se folosi de alte mijloce, decâtu, de voturile de care dispunu in po-terea sufragiului universalu. Acelea, adeca voturile, dicu organele loru, se le fia arm’a loru cea mai redutabila.
Massacrarea lui Mu kt ar-paşi a de câtra albanesi se adeveresce a fi fostu numai o inventiune de fantasie. Numitulu pasia inca nici nu au ajunsu, la loculu destinatiunei sale.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului.“
V — Dela Dev’a avemu trist’a scire, câ junele romanu Alexandu Enciu, de nascere din comun’a Ros-cani, studente in an. II la institutulu pedagogicu un-gurescu din locu, in 24 Nov. demâneti’a pe la 5 ore din desperatiune sarindu in Murasiu s’a innecatu; era ingropatiune i s’a facutu după ritulu bisericescu, dara
1	s’a cantatu si unu himnu calvineseu. Până acum la naţiunea nostra avea valore sententi’a câ romanulu nu se. sinucide. Până candu din alte popdra sau rasse de omeni sj iinucidea 100 de inşi intr’unu periodu anumitu de timpu, dintre romani aveamu câte 1 rnultu
2	exemple de sinucidere, si chiaru in caşuri de acelea individii isi perdea mai antaiu tota mintea, innebunia cu totulu, apoi in lipsa totale a consciintiei de sine isi luâ vieti’a. In Orientu sinuciderea mai nici-decum nu este cunoscuta si in Itali’a este forte rara; in acelea tieri inse, câ si buna-ora in R^mani’a si preste totu la romani, innebunescu cu atâtu multe persone si cele mai multe remanu alienate pentru tota vieti’a. Despre, ne-fericitulu Alexandru Enciu diariulu „Hunyacl/ din Dev’a pretinde câ la examenulu depusu înaintea coinis-siunei professoriloru, nefericitulu teneru ar fi respunsu reu, ceea ce aflandu unchiu-seu, care’i erâ totuodata si epitropu, l’ar fi infruntatu aspru si asia bietulu teneru ar fi desperatu. Unu corespondente alu nostru inse ne dâ cu totulu alta informatiune si anume, câ junele Enciu invetiâ bine, i erâ inse nespusu de grea limb’a magiara si fiindu-câ nu o sciâ asia cum o cerea dela elu pro-fessorulu Zsiga, acesta l’a infruntatu in termini atâtu de necrutiatori, in câtu tenerulu rusînatu si amaritu in sufletulu seu, dapace luptâ cu sinesi insusi tota noptea, in urmatorea di des-demânetia in locu de a se prepara pentru orele de prelegeri de care’lu luâ fiori reci candu cugeta la ele, s’a dusu dreptu la Murasiu si s’au arun-catu in apele lui.
Le este de graba duinnealoru, câ in patru ani, se invetie tota lumea unguresce. Ei, bine, nu s’a potutu in 400, nu se va potea nici in alţi 400 de ani; va invetiâ cine va vrea si cine ’i va simţi trebuinti’a, era de frica nu se mai invetia nimicu.
Sciri diverse.
— (Processu criminale pentru calumnia.) Acelu processu infamu si scandalosu a decursu la tri-bunalulu din B.-Pest’a in 21 Nov. a. c.; elu inse pote fi de mare invetiatura pentru toti industriarii si comercianţii din tierile uostre. Pre câte case si firme industriali si comerciali au ajunsu a fi si până acum discreditate si ruinate prin luxu nebunescu, totu pe atâtea au fostu subminate si nimicite prin „gurile rele,“ prin vorbirea de reu din pisma si reutate diavolesca. Caşulu ce ne stâ de inainte este pe scurtu urmatoriulu:
Doue case de comercianţi si proprietari, Saxleh-ner si AdolfLoser, porta fia-care comerciulu seu, intre altele si cu apa minerale amara din fântânile dela Bud’a, de care sunt multe. Unu veneticu, anume Adolf Riegen dela Hamburg, prasitu in Bud’a numai la 1876 rogase pe Saxlehner câ se’lu accepte de agentu, se’i vendia ap’a minerale in tota Russi’a. Se vede câ lui Saxlehner nu’i va fi placutu de exteriorulu, sau cum dicu comercianţii nostrii, de „mutr’a" lui, câ nu ’ia
_________OBSERVATORIULU.
datu agentur’a, l’au primitu inse cas’a A. Loser. Din acea di veneticulu Riegen jurâ lui Saxlehner resbunare, si câ se’lu pota discreditâ mai pe siguru compuse si unu testimoniu in numele a trei sierbitori natarai, pe cari Saxlehner ii scosese dela sine; de aci s’a incercatu cu obrăznicia demna de ori-ce jidovu din Hamburg, se induplece si pe unii medici câ se dea testimoniu contra lui Saxlehner; in fine denuntia pe acesta dreptu la ininisteriu, câ ap’a lui tota e falsificata cu apa dulce, cu sare si cine scie cu mai câte ingredientie chemice. Ministeriulu ia lucrulu in seriosu si dâ ordinu aspru de cercetare; mai pe urma caus’a vine la tribunalu pentru calumnia. Se chiama mai mulţi martori, câţiva medici, farmacişti si chemisti de professiune, câ se’si dea parerea toti sub juramentu. Cei trei servitori nega totu, dieundu câ ei nu sciu nimicu despre câte a scrisu Riegen in numele loru; era chemistulu Joanu Molnâr spune, câ voindu elu se arate lui Riegen, câ ap’a cutare nu e falsificata, acesta ’i respunse cu tota neruşinarea: „Fia cum va fi, dara eu nu me lasu până nu voiu ruinâ creditulu lui Saxlehner." Atunci advocatulu dr. Graner iritatu de inpudenti’a lui Riegen ilu declara in publicu de unu vagabondu fâra patria, care a vehitu se discre-ditedie pe casele comerciali. Tribunalulu califica fapt’a lui Riegen de calumnia grea si’lu condamna la inchisore pe 6 luni, unde va avea timpu de a face cura de apa amara. Daca succedea lui Riegen câ se’i treca calumni ’a de adeveru, Saxlehner nu mai avea ce face cu cele noue fântâni ale sale de apa amara, perdea pe toti consu-mentii si erâ ruinatu.
—	(Omoru in biserica!) Blastemate semne ale timpului! In comun’a Dorea aprope de cetatea Olmtitz parochulu moravu Joanu Kislonzyl in 19 Nov. după liturgia baptisase si unu pruncu, apoi se retrase spre a desbracâ vestmentele bisericesci. In acelea momente unu neomu anume Joanu Beza, care fusese 18 ani inchisu pentru omoru, alergandu după preotu ilu întreba: Alu teu este prunculu baptisatu? Preotulu se intorce, era asassinulu i si trage unu glontiu dreptu in peptu, ilu laşa mortu, se pune iute pe o trepta dela altariu, unde’si trage alu douilea glontiu de revolveru dreptu in anima, in câtu remane si elu mortu la momentu. Acuma dara nu mai e siguru nici preotulu la altariu; câ-ci a fostu si până acum unu casu in Itali’a, altulu la greci, de au trasu cu revolveru asupra preotului dela altariu.
—	(Errata si rectificare.) Din caus’a unui regretabilu incidentu, in Nr. precedentu alu diariului nostru, s’au stracuratu in „Foişor a" câteva erori de tiparu pe care ne grabimu a le corege, precum si a intregi acea dare de sema despre concertulu „Reuniune i romane de cantari“ prin unu intregu passagiu, care din fatalitate a scapatu din vederea corectorului.
Asia pe spalt’a prima, lini'a 9 de josu in susu in locu de:	„ale numai publicu" se se citesca „ale
unui publicu," totu pe acea spalta lini’a din urma se se corega „acompaniamentu" in locu de „acompamia-mentu," era la fine in lini'a 5 spalt’a a 4-tra de josu in susu, in locu de: „unulu falnicu viitoru ai" se se citesca: „unui falnicu viitoru alu."
Passagiulu omisu este urmatoriulu: „Menţiune onorifica li se cuvine si d-loru Yictoru Petricu, Radu Balasiu si Lud. Binder pentru concursulu datu din partea d-loru cu ocasiunea acestei esecutari a „Verfului cu doru."
—	(Bibliografia.) In editur’a metropoliei a apa-rutu dilele acestea unu frumosu volumu, coprindiendu pe 314 pagine „Protocolulu Congresului ordina r i u naţionalu — bisericescu alu metropoliei romaniloru gr.-orifentali din Ungari’a si Transilvani’a convocatu la Sibiiu, pe 1/13 Octobre 1878." Pretiulu 1 fi. v. a. Sibiiu 1879.
Adusele acestui protocolu de sub C. F. M. N. si P. se potu procurâ dela metropolia si in editiune separata, anume:
Regulamentulu pentru parochii 10 cr. ReguL afa-ceriloru interne ale consistoriului metropolitanii 20 cr. Regul. afaceriloru interne congresuali 20 cr. Regul. pentru procedur’a judecatoresca in cause matrimoniali 20 cr. Regul. pentru orginasarea invetiamentului 10 cr. v. a.
3 Despre locuinti’a tieranului.
(Urinare si fine.)
Patulu prea tare si cu tiole puţine, nici nu ilu incaldiesce, nici nu ilu odihnesce; seu, deca e facutu de erba, acesta intrandu in fermentaţie, este o causa de nesanatate si pericolu, lucru ce se practica mai alesu la munte (Muscelu).
Adaogati la acesta, uecuratieni’a, apterele ce le storce* sângele, mai alesu in casele făcute din lemnu.
Coperisiulu casei facutu cu trestie, paie, coceni si adesea ori cu unu stratu de pamentu, sunt o causa mare de umiditate si necuratienia. Ei recunoscu acestea si instinctualii, se grabeseu a schimbâ celu puţinu la 2 ani aceste paie. carele dejâ sunt mucedite.
______________________________________________________377
In urma ne mai vorbindu de locu de restulu mobiliarului seu, se ne gandimu la reulu ce resulta din intrebuintiarea meseloru scurte pentru mancare, pe langa care toti ingenuchiati cu abdomenulu inco-voiatu mananca; esercitandu o pressiune mare asupra ficatului si stomacului, carele e supusu se primâsca adesea unu volumu mare de mămăligă.
Acestea intru câtu privesce partea interna a locuintiei. Dâru se nu uitamu câ inpârta adesea si inca forte rnultu situatiunea ei.
Fii tînu comptu instinctualii si prin observatiune de direcţiunea velitului si de resaritulu sorelui. Adesea casele sunt puse cu faci’a la S. — SY. Espositiunea deru in genere, iu acesta privintia e buna. Deru nu tînu de locu comptu de vecinătatea paduriloru, a baltiloru sâu a curenturiloru de ventu ce trecu peste bălti, nisipuri, câ in Dolju etc.
Necuratieni’a domnesce in curtea sa. Fia nu va dispărea de câtu atunci, candu va sci beneficiulu imensu ce locuitorulu din Germani’a, Franci’a si Austri’a, trage din gunoiulu viteloru.
Cantitati enorme de aceste substantie in fermentaţie, adesea mocirlâse, stagnâza langa pragulu casei sale, pe langa cari mai potemu adaoge bălţile ce respecta elu ensusi langa putiu pentru paseri sân porci, fâra a se gândi la reulu ce isi face insusi prin acesta. Lips’a de plantatiune, de comodităţi inasprescu inca atmosfer’a vecina, din care causa isi ia atmosfrr’a sa.
Ei nu sciu reulu ce potu a isi causâ de asemenea prin punerea casei in locuri umede, vai profunde, ripi, unde sorele nu lumineza de câtu puţine ore la liorizontu si unde nu numai noptea o atmosfera umeda, incarcata de fumu si miasme, domnesce necontenitu.
Asemenea pe balta, elu sacrifica person’a si famili’a sa punendu-’si cas’a tocmai in loculu celu mai declinatu.
Sunt sate in Ilfovu s. e., unde jumetatea din vale de langa balta e perduta prin paludismu, si cu tote aceste, legaţi de interessulu loru, nici nu se muta, nici nu făcu nimicu pentru a o indreptâ.
Se trecemu acum la alu 2-lea punctu, adica a vedea care sunt consecintiele pathologice ce resulta din starea in care amu vediutu câ se afla locuintiele locuitoriloru noştri.
Aici nu avemu de câtu a ne cugetâ la urma-torele cause directe: umiditatea, lips’a de lumina, atmosfer’a vitiata, aglomeratiunea si neconstanti’a ce resulta din căuşele interne, paludismulu, gusia etc., ce resulta din căuşele esterne dominante asupra locuintiei.
In generalu locuitorii noştri cu tote câ ver’a stau rnultu afara, sunt anemeci; acâsta anemia se observa cu deosebire la copii si la adulţi. Prima-ver’a, adica atunci candu efectele aglomeratiunei si ale lipsei de lumina, fortiati prin ârna a stâ in casa, se vedu mai bine.
Bronchite si conjunctivite sunt adesea ca usate prin presenti’a substantieloru iritante empyreumatice ce conţine fumulu Diarrhoei, Hydropsiei si Anasaree mai alesu la copii, din caus’a insuficienţii căldurii seu a treceriisubite de la unu gradu la altulu. Febre typhoide, adesea din caus’a aglomeratiunii si a fermentatiunei materieloru organice.
Si e de observatu câ odata o maladie conta-giosa sâu infectiosa trecuta in sinulu unui membru alu unei familii, aprope mai toti sunt victime. Nu arare ori amu observatu familii intregi jacendu pe prispa de variola seu febra typhoida, seu venindu se me consulte pentru accidente syphilitice.
Encerit’a catarala, disenteri’a, debilitatea, scro-fulos’a, tuberculos’a pulmonara, si multe maladii datorite miseriei, se potu lesne observâ la ei. Se nu uitamu câ deca panea este absolutu necessara vietiei, cu acelasiu titlu este si aerulu, carele e unu alimentu generalu si absolutu necessaru. Ilespirandu cineva o atmosfera influintiata prin modulu cum o limitamu pentru necessitatile vieţii nostre, este acelasiu lucru câ si atunci, candu panea seu carnea ce mancamu le vomu tînea in fermentaţie seu putrefacţie pentru a le consumâ in urma.
Se vedemu acum, ce trebuie a face pentru a ameliorâ starea neliygienica a locuintieloru sateniloru noştri.
Pentru a face sătenii se intielega benefîciulu ce trebuie a trage din lucruri câte odata nein-semnatore si modulu cum trebuie a isi construi cas'a, trebuie a 'i dâ instrucţiunea necessara.
Unu lucru ce se neglige cu totulu in tier’a nostra este studiulu si practicele hygienice.
Fiindu inse câ acesta cestiune este urgenta si fiindu câ prin instrucţiune se cere timpu, trebuie se recurgemu la incuragiari si bune esemple.
Trebuie câ administratiunile judetieue se mai esa puţinu din cerculu loru egoisticu de activitate
378
OBSERV ATORIULU.
si se faca ceva si pentru starea tierauului. Ar trebui ca in fia-care comuna se se faca la veduve seu orfane câte una seu doue case, după unu planu stabilitu, si aceste case dinpreuna cu scol’a, cas’a professorului si a popei, se fia unu esemplu ca construcţie si curatienie pentru săteni. Câţiva potenţi din jud. llfovu se hotarisera la acesta, nu sciu inse de voru face ceva.
Casele le vomu face din cărămidă, vălătuci seu chiaru gardu, dâru lucrate cu atenţiune. Obligatoru se conţină 2 camere, cu o capacitate hotarita. De preferintia 3m. □ 2V2 inaltime celu puginu pentru un’a din ele.
Se fia acoperite cu trestie, paie etc., deru bine suprapuse si bine inclinate pentru a nu fi umede. A le dâ o lumina suficienta si a ’i deprinde se isi construiesca celu puginu cuptoriulu vechiu in dimensiuni mai mici. Si ai obliga ca cosiulu se fia totu-deauna scosu din podu.
Asemenea trebuie a nu uita curtea casei. Nu vomu caută a ’i cere o comoditate de câtu escep-tionalu, dâra vomu caută a ilu obligă că tote bălţile se le scurgă, se isi planteze arbori si se rădice gunoiele.
Asemenea se se pună premiuri pentru acele mame ce voru dâ proba de o buna ordine si cu-ratienia in casele loru; numai astu-felu vomu pote obtînâ o buna stare hvgienica a familiei rurale, care este primulu membru alu asociatiunii ce constitue statulu.
Candu aici va dură inca miseri’a si decadinti’a in care se afla elu, se fimu şicuri câ in studiile nostre demografice nu vomu avea a inregistrâ, ceea ce amu inceputu dejâ a face, de câtu perderea nostra prin degenerarea rassei.
Cas’a pentru famili’a rurala este tier’a in micu; acum o neingrijesce, si pote câ escessulu de munca ce i-se cere, miseri’a in care se afla, justifica acesta; elu e desgustatu si tempitu; a ’i da inse casa salubra si curata, a ilu face se o iubesca, este a ilu ficsâ tierei, pe care o va iubi mai multu. — Este a contribui la progressulu tierii.	Dr. Jstrati.
(Jurn. soc. sc. med.)
Locu deschisu. )
Provocarea din Nrulu 90 alu „Observatoriului" adressata comitetului par. gr.-ort. din Orasthia, ne silesce a paraşi reserv’a observata pana acum in caus’a scolei nostre. Nu amu tacutu câ dora amu fi fostu indolenţi facia cu scol’a, seu nu amu fi facutu totu ce ne au fostu possibilu pentru desvoltarea ei, ci numai din respectulu ce’lu datorimu autoritatiloru nostre bisericesci, cari — regretamu se marturisimu — in locu de a ne dâ mana de ajutoriu spre a redicâ scol’a din ticalosi’a la care pana acum din lips’a mediuloceloru amu fostu condamnaţi, in feliurite moduri si anumitu de dlu protpp. N. Popoviciu prin ilegalităţi si apucaturi, in cari e de minune versatu, era Veu. Consistoriu arcliidiecesanu din Sibiiu prin dis-positiuni neprecugetate, nebasate si diametralu opuse staruintieloru nostre, ne-au inpedecatu, precum din cele ce avemu onore a le espune, onoratulu publicu se va pote convinge. Ve rogamu dera Prea onorate dle re-dactoru, a dâ locu deslusiriloru nostre in pretiuitulu dvostre diariu, prin care credemu a satisface si provocării coprinse in Nr. 90 alu „Observatoriului."
Deca va luă cineva protocolulu comitetului in mana, ori vă cercă prin archivulu epitropiei nostre, nu va află altuceva decâtu câ, comitetele paroch. din Orasthia, sta-tatore mai numai din nisce plugari simpli, porta o lupta continua de ani 25 incoce cu preotimea locala; pre candu acesta se straduesce a tiene tote in stătu quo, si in tote afacerile ei are in vedere numai folosulu propriu, vedi pre comitetulu parochialu ocupandu-se cu cele mai salutare reforme in interessulu biserieei si scolei, — din care, edificarea unei scoli frumose (edificata in parte prin fostulu epitropu dlu J. Popu,) este oper’a loru cea mai inportanta. — S’ar fi potutu inca multu face in decursulu unui periodu asia lungu, daca comitetele nu ar fi intimpinatu totudeauna, in lini’a prima opositiune din partea preotimei. De aci numai se pote esplicâ deplorabil’a stare culturala in carea ne aflamu pe aici si carea nu se deosebesce in nimica de aceea, in care ne aflâmu inainte cu unu patrariu de secolu; câ-ci aceea aterna dela o conducere intielepta — carea lipsesce cu totulu — si dela scole bune cari, dorere! in intregu protopopiatulu Orasthiei, ne cum se se afle vreun’a normale, dar’nici populara de „dai domne.“ De aci lesne se pote esplicâ caus’a, de ce nu s’au potutu aventâ nici scol’a nostra preste o scol’a poporale.
In anulu acesta, universitatea sassesca in urm'a nenumerateloru rogari ce le amu asternutu de unu deceniu incoce ne-au acordatu o subventiune anuale de 1000 fl. Cine ar fi mai potutu dubită, câ nu ne va succede a redica scol’a nostra la unu nivelu cu celelaltate scole confessionale din Orasthia, dupace avemu la dispositiune 1500 fl. pe anu. Si cu tote acestea preotimei nostre — (ne folosimu de acestu terminu de orece avem 4 preoţi gr. ort. in locu) — credintiosa principiiloru sale
*) Pentru articlii cari se publica sub acesta rubrica, redactiunea nu ia nici-o respundere asupr’a sa. De altuinentrea relativu la articlulu de facia, dn. corespondente a luatu asupra’si ori-ce garanţia pentru cele coprinse in trensulu.	Red.
din trecutu si de astadata, trebue se-i recunoscemu tristulu triumfa ce l’a reportatu asupra comitetului sl in contra scolei.
Comitetulu, consciu chiamarei sale, inca in 20 Juliu a c. statori si publică coneursulu pentru trei posturi de invetiatori, (se intielege câ cu invoirea si intielegerea dlui protopresbiteru) pentru scol’a nostra, avendu de cugetu a o transformă in o scol’a normale
—	centrale, care cu tempu se devină unu institutu folositoriu nu numai pentru tenerimea de aici, ci si pentru cea din juru. In urm’a acestui concursu se insinuară 15 competenţi, din cari 10 erau absoluţi de gimnasiu si teologia, si calificaţi conformu conditiuniloru statorite in concursu.
Deca vreodată dlu protop. N. Popoviciu a doveditu câ la dsa nu scol’a si invetiatori calificaţi, ci cu totulu alte interesse in detrimentulu scolei joca rolulu, apoi acesta s’a intemplatu per excelentiam in 24 August a. c. diu’a defipta pentru alegere; câ-ci in locu de a se tiene de list’a candidatiloru, statorita in sensulu Statutului org., se incercâ de repetiteori a viri in list’a aceea, prin mediulocirea sinodului, pe unu nepotu si unu altu favorita alu seu, carii s’au fostu reieptatu de câtra comitetu, din causa câ aceia nu inplineau conditiunile concursului. Vediendu dlu protop. câ pe acesta cale nu’si ajunge scopulu, incepu se amenintie poporulu adunatu in sinodu, câ de nu voru alege celu puginu pe nepotulu seu, care e si preotu, de invetiatoriu, voru fi siliţi apoi a amblâ pe sate după preoţi, se le ingrope morţii, se le faca festanii s. a. Va se dica, dsale i trebue unu servitoriu pe care se’lu platesca scol’a. — Deca poporulu — necunoscendu apucaturile acestea a le dlui protp. provocatu fiindu câ prin redicarea mani-ioru se’si dea consimtiementulu la alegerea nepotului seu — in partea lui cea mai mare a corespunsu, este ceva forte naturalu. In urm’a acesta apoi dlu protp.
—	incependu cu alegerea pentru postulu alu III-lea de invetiatoriu — a proclamatu pe nepotulu seu de invetiatoriu alesu, fâra privire câ acesta nu eră in list’a candidatiloru, nefiindu calificaţii. După acesta apoi se intorce la alegerea de directoru, care decurse in ordine buna, dupace dsale se pare, câ puginu i pasa, câ cine vă reesi dintre cei trei candidaţi. — Ei, dara acum veni momentulu candu dlu protp. — vediendu’si desju-cate tote opintirile sale de a pune de directoru pe fa-voritulu seu din Sighisiora A. V. si dupace sinodulu incepu a alege si pentru postulu alu II-lea pe unulu dintre competenţii cei mai calificaţi, — uitandu’si de positiunea sa, permisse altui nepotu alu seu, era-si fecioru de protp. de presentu functionariu la cornitatu, a adressâ presidiului cele mai neruşinate invective, ba a se demite chiaru si la fapte brutali, pentru care s’a si aretatu forului criminalii. A descrie in detaliu scan-dalulu acesta nu aflamu de bine, pentru câ celu puginu onor. publicu se nu mai scie pana la ce gradu merge inpertinenti’a unoru omeni si cum nu se genesa a profană chiar’ si biseric’a! — In urm’a acestora membrii de incredere, notariulu sinodului si majoritatea poporului părăsiră biseric’a; afara de multu amentitulu protp. care propuse fractiunei remase, câ se alega pentru postulu alu II-lea de invetiatoriu erasi pre unu preotu, carele fusese in anulu trecutu invetiatoriu la scola si acum eră lasatu afara din list’a candidatiloru, fiindu câ nu are nici-o classa gimnasiale, carele apoi si fu alesu prin aclamatiune in tocmai câ celu d’intaiu.
In modulu acesta dera a decursu alegerea inve-tiatoriloru in 24 8 a. c., o alegere pe câtu de scanda-losa, pe atâtu de fatala si funesta in consecintiele sale. Comitetulu de si mahnitu pana la sufletu vediendu-’si tote aşteptările sale nimicite, avea deplina sperantia in V. Consistoriu, pe care fâra amenare l’a si rogatu, câ pentru scurtimea tempului se denumesca pe anulu acesta invetiatori in modu provisoriu, din list’a candidatiloru statorita in urm’a concursului publicatu. Ven. Consistoriu inse in locu de a se interessâ de scol’a nostra si a ne dâ mana de ajutoriu la ridicarea ei, si asia a satisface legitimeloru nostre aşteptări; er’ pe dlu protp. a’lu trage la respundere pentru comiterea atâtoru ilegalităţi si abusuri in contra Statutului org. — prin o ordinatiune primita abia la 1 Octobre anulesa con-cursulu nostru de 3 ori publicatu in foi’a „Teleg. Rom.“ si dispune, câ invetiatorii de până acum au de a remane la postulu loru.	#
Deca Ven. Consist, ’si ar fi luatu ostenela a se informa exactu despre starea scolei nostre si nu ar fi luatu de basa numai relatiunile schimosite si false a le dlui protp.; atunci de siguru nu ne ar fi condamnatu se remanemu cum amu fostu până acum si nu face dispositiuni, cari in fapta nu se potu esecutâ ; câ-ci noi amu avutu in anulu espiratu 4 invetiatori (respc. adjuncţi) si o invetiatoresa si anume: in semestrulu primu au fostu invetiatoriu N. Barsanu dinpreuna cu fiic’a sa Sofia pentru unu salariu de 300 fl. si adjunctu A. Ha-nesiu. Pana nu s’a finitu semestrulu I, Sofia Barsanu a fugitu parasindu scol’a, duciindu-se la scol’a granitieresca din Cugeriu cu salariu mai bunu. Asia amu fostu siliţi a detrage '/3 din salariulu lui N. Barsanu câ partea fiicei sale si a lua inca unu adjunctu pe semestrulu alu II lea, antaiu pe S. Ciumasiu, era ne-coresponiliendu acesta, pe preotulu D. Elicu cu 15 fl. pe luna până in ultim’a Iuniu acelui anu. La acestea mai veni in anulu acesta si invetiatoriulu N. Herlea si pretinse, câ pe bas’a unei ordinatiuni consistoriale din anulu 1878 pe care dlu protp. abia după unu anu i-a comunicat’o, se fia restituitu in postulu seu de invetiatoriu.
Acum binevoesca Ven. Consistoriu a ne spune, câ pe cari din aceştia 6(siese) individe se-i tienemu si pe care nu. Cine e in stare a esecutâ ordinatiunea Ven. Cons. ? Cum se aducemu pe invetiatores’a Sofia Barsanu pe unu semestru, candu aceea au fostu tocmita numai pe anulu trecutu? Cum se-i poruncimu se fuga apoi după semestrulu primu, câ in loculu densei se potemu lua pe părintele Eli? câ se inplinimu ordinatiunea numita,
ce ne condamna a remane „cum amu fostu in anulu trecutu." Pe cine se tienemu din acei 6 invetiatori, dupa-ce dreptulu fia-carui e necontestabilu; câ-ce noi avemu lipsa numai de 3 si nici nu potemu plaţi mai mulţi ? — Dlu protp. inse nu scimu in urm’a vre unei dispositiuni mai inalte, seu din motive dictate erasi de deosebit’a insufletire ce o are pentru scola, ’si-a alesu din aceşti siese invetiatori pe cei 2 preoţi, a caroru alegere si in sinodu s’a efeptuitu prin aclamatiune, prin urmare, — anulandu V. Const. intregu actulu de alegere — erasi ss’a este, care nu recunosce acea ordinatiune si prin acea denumire de invetiatori au prefacutu scol’a intr’unu institutu de alimentatiune pentru aceştia 2 preoţi fâra parochia, respc. capelanii dsale; cari preoţi, semi-invetiatori, cutreiera orasiulu in funcţiuni preotiesci, era parochii siedu acasa si se multiumescu cu venitele ce le aducu preoţii invetiatori.
Un’a din cele mai triste consecentie a le ordi-natiunei V. Cons. este nedisputabilu, pericolulu ce’lu in-volva de a ne perde subventiunea anuala de 1000 fl. dela universitatea sassesca, carea cu anulu curent amu si inceputu a o trage, nu insa pentru-câ se remanemu „cum amu fostu până acum," ci espressu aplacidata pentru desvoltarea scolei nostre; câ-ci deca vomu remane totu câ până acum, atunci nu avemu trebuintia de acea dotatiune frumosa, ci vomu acoperi spessele nostre erasi numai din crucerii adunaţi cu disculu in biserica, si vomu plaţi cu ei acei invetiatori cari in fapta sunt preoţi dar’ nu au venitu destulu spre a trai câ atari si cari porta apoi numele de invetiatori.
Intemple-se ori si ce, comitetulu parochialu cu anima sangerenda, dar’ cu consciintia liniscita totudeuna ’si va pote dice: Amu facutu totu ce in sfer’a activitatii mele ’mi-a fostu possibilu, avendu cele mai bune inten-tiuni pentru scola si progressu. Pe cine va cade responsabilitatea câ nu se potu realisâ intentiunile salutare, lasamu se judece onoratulu publicu.
Destulu câ Venerabilulu Const. de o parte a decisu caus’a fâra privire la coprinsulu acteloru, si fâra a cunosce starea lucruriloru, era de alfa, ilegalităţile comisse de protp. nostru — au remasu aprobate. Subscrisulu comitetu nu porta vin’a, daca unele dintre autorităţile nostre şcolari lucră câ se avemu si noi scola numai după nume, cum sunt cele de pe la sate, cari tote sunt periclitate a fi prefăcute in scole comunali. Acestea sunt căuşele pentru cari subscrisulu comitetu parch. nu au potutu corespunde conclusului universităţii sasesci, prin care ni s’a acordatu acea 1000 fl. pe anu spre desvoltarea scolei nostre. - Inse nu amu desperatu, vomu cerca pe anulu viitoriu a corespunde acelui con-clusu, si deca vomu mai fi inpiedecati din partea organe-loru nostre bisericesci, vomu fi siliţi a apelă la ajutoriulu deregatoriiloru statului. Subscrisulu comitetu a facutu câtu a potutu, si speresa câ domnulu interpelante va fi multiumitu cu staruintiele nostre, asigurandu’lu câ acestu respunsu este basatu pe fapte intemplate, cari se potu constată prin protocolele respective. Pentruce nu a voitu Ven. Const. a ne dâ sucursulu datoritu si pentru ce nu si-a datu osteneala a cunosce adeverat’a stare a lucrului, nu suntemu indreptatiti, dar’ nici datori a dâ respunsu.
Pre langa care primiţi dle redactoru espressiunea deosebitei nostre stime.
Orasthi’a in 27 Novembre 1879.
Comitetulu parochialu gr. ort.
Cursulii moncteloru in val. austr.
Vieu’a, 4 Dezembre
Galbiuii imperat. de auru.........................fl.	5.53	cr.
Moneta de 20 franci................................,,	9-30	,,
Imperialii ruaescu..................................„	9.64	„
Moneta germana de tOO maree.........................„	57-60	„
Sovereigus englesi.................................. ]2.— „
Lira turcesca....................................... 10-65 „
Monete austr. de arginta 100	fl....................„	—.—	„
Pentru
(Craciunu si (Anulu nou
se recomanda marele si de nou asortatulu depositu de orologe alu lui
Johann Busehek
din Sibiiu Strad’a Cisnadiei Nr. 16, cu cele mai bune orologe de auru si argintu, lantiuri de auru si argintu probate prin oficiulu de puntiare c. reg.
Orologe cilindre de argintu 10, 12, 14, 16 fl. Remon-
toire cilindre de argintu 15, 18, 20, 22, 24 fl. Ancre de argintu 15, 16, 18, 20, 24 fi. Ancre remon-toire de argintu 19, 20, 24, 30, 40 fl.
Orologe de auru pentru dame 18, 20, 22, 24, 30, 36, .	40,> 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl.
Remontoire de auru pentru dame 40, 46, 50, 56, 60, 75, 80 fl., 120, 150 fl.
Ancre de auru pentru domni 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90,^ 100 fl.
Remontoire ancre de auru pentru domni 40, 46, 50,
58, 60, 70, 80, 90. 120 fl.
Lantiuri de auru pentru domni si domne 24, 26, 28, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 100 fl.
Lantiuri de argintu 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10 fl. Lantiuri de talmi-auru 1 fl. 50 cr. 2, 4, 5, fl.
Oreloge de părete remontoire parisiane 14, 15, 16, 18, 20, 24 fl.
Deşteptători parisiane fWecker) 5.50 cr. 6, 7, 10, 20 fl. Orologe de Schwarzwald 4, 5, 6, 7, 8, 10 pana la 24 fl.
Orice reperaturi se făcu in modulu celu mai conscientiosu. Comande se esecutedia prin ramburse (Post-Nachnahme.) Pachetarea gratuita. Pretiurile-cu-rente se tramitu la cerere.	(108) 1—6
Editoru si redactoru responsabilu I*. Baritiu in Sibiiu.
Tipăriulu lui W. KraflTt in Sibiiu.