Obaeryatoriuiu ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cn 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s4u 22 franci, pe 6 luni 6 fl. său 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional - eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sdu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. ▼. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face In modulu celu mai usioru prin aasem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiunea Blariulai Observatoriulu in Sibiiu.

Nr. 93.
Transilvani’a.
Una casa forte instructiva de dimissiune scandalbsa.
Dn. Carolu Fabricius parochu ev. luteranu in comun’a Apoldea, (germ. Trapolden in sc. Sighi-siorei), din capulu locului amicu passionatu alu sisthemei dualistice, prin urmare adversariu declaratu alu autonomiei transilvane si alu ori-carei individualităţi naţionale, in fiacare periodu alesu deputatu la diet’a Ungariei, in fine asta-data o pati si dsa cu connationalii sei. Dupace fusese alesu din nou in anulu 1878, in calitatea sa câ parochu platitu prea bine din partea poporeniloru sei sasi, era obli-gatu a cere invoirea loru si prin aceştia conformu ordinei observate la evangelici, concessiune dela consistoriulu districtuale (protopopiatu, decanatu) si dela celu provinciale (episcopescu). In periodele anteriori consistoriele nu s’au opusu; asta-data inse i s’a denegatu invoirea, prin urmare dn. Fabricius fu adusu in positiune de a renuntiâ sau la mandatulu dietale si a reman6 frumosielu acasa, sau a se retrage din parochia. Dn. Fabricius isi alese alternativi din urma si intr’o adressa de dato Sighi-sior’a 11 Nov. a. c. indreptata câtra consistoriulu protopopescu isi dâ dimissiunea din parochia, inse numai dupace in aceeaşi adressa injura cum ii vine in p&ia pe representantii bisericesci (Pres-byterium se dice la ei), fac&ndu’i furi si asassini, insulta si pe ambele consistorie in termini prea brutali, inculpandu-le până si de abusu perfidu alu auctoritatiei sale (der gewissenlose Missbrauch der Amtsgewalt); amerintia totuodata câ va denuntiâ pe auctoritatile sale bisericesci chiaru si la person’a monarchului, câ sub masc’a autonomiei bisericesci exercita despotismu si violentia (Willktihr und Ge-walt), in fine câ densulu le va face processu de desdaunare.
Dreptu se spunemu, noi nu pricepemu nimicu din tote acestea declamatiuni ale dlui parochu Fabricius. N’amu auditu nici cititu vreodată câ unui functionariu subordinatu, fia seculariu sau eclesi-asticu, se’i dea superiorii lui concessiuni, licentie, concedii de frica, si cu atâtu mai puginu s’a vediutu undeva, câ unu parochu se’si pota paraşi parochi’a sa câte 8—9 luni pe fiacare anu, numai câ se pota figurâ câ membru alu unui parlamentu si inca asia, câ in acela se desvolte activitate diametralu oppusa sentimenteloru si aspiratiuniloru de care sunt
Sibiiu, 21/3 Decembre 1879.
inspiraţi poporenii sei, membrii consistorieloru, epis-copulu si o parte considerabile a natiunei. Se facemu inse abstracţiune dela sentimentele politice si fâra a voi se ne amestecamu in afacerile domestice ale compatriotiloru nostni, se remanemu numai pe langa cestiunea incompatibilitatiei. Acdsta este cestiune de principiu, care trebue se interessedie pe toti cetatienii unui stătu.
Abusuri blastemate la assentari de recruţi.
In siedinti’a dietei unguresci din 27 Nov. de-putatulu Colomanu Thaly isi spala mai antaiu gur’ain contra armatei imperiale comune, descriendu-o intre altele câ vrasmasia a magiarismului si propaga-tore a germanismului, declara câ nu va mai votâ nici-unu soldatu pentru acea armata; după aceea se intorce câtra ministrulu Szende si ii promite câ are se’i denuntie pe mai mulţi individi, cari făcu comerciu cu vieţi si cu sânge de omu, luandu si dandu bani grei.
Bela Szende in calitatea sa de ministru alu miliţiei teritoriale scie si recunosce, câ la assentari se făcu abusuri mari (nagy vissza&esek) si câ elu incdrca tote midiulocele câ se le inpedece; este inse forte greu a pune man’a pe criminalisti de aceia, pentru câ ei sciu se lucre in mare secretu, preste acesta mulţi credu câ a scapâ pe tineri dela assentare ar fi o fapta patriotica. (Cum se nu o creda, candu si astadata afara de Thaly se mai aflara alţi vreo 40 deputaţi carii strigâ câ bine este, se nu dea „catane nemtiului." Red.) De altumentrea Szende promitte, câ daca Thaly ii va denuntiâ intre patru ochi pe negutiatorii cu sânge omenescu, esc. sa va sci se i ’ia de chica si se’i arunce la umbra.
Deputatulu Aug. Pulszky (de origine polonu) constata si elu acelu comerciu cu sânge de omu, reflecta la registre falsificate, la medici mituiti si la alte nelegiuiri, invita inse trag&ndu din ochiu pe ministru, câ se nu’si pregete a cautâ bine p’intre actele resortului seu, intre care va aflâ destule si de acelea, care au a face tocma cu abusuri dela assentatiuni.
Tote câ tote, este inse abusulu celu mai revoltatoriu atunci, candu speculantulu cu vieţi omenesci are legea de inrolare la oste in degetulu celu micu, scie forte bine câ pe Mitrica, uniculu
Anulu II.
fiiu alu veduvei septuagenarie si pe Niculae cu orbulu gainei, care nu. vede noptea nimicu, in nici-unu casu n’au se’lu ia „la catane" si totuşi le ia pretiulu dela câte o vaca ori dpa, mintindu câ are se dea, se ungă, se inpinga cine scie la câţi, candu colo, elu baga toti banii in pung’a sa; fetiorii scapa câ trebuea se scape, era bieţii omeni credu câ charlatanulu ’ia scapatu. Dara exemple de acestea sunt cu miile, si vedeţi câ ministrulu le scie. Poporulu nu cunosce legea, nici chiaru po-porulu nemtiescu si celu magiaru, in ale caroru limbi se făcu legile, era poporale nemagiare nici nu au de unde se o scie, decâtu pdte după vreo miîe de ani, candu voru sci nemtiesce si ungu-resce, cari voru trai până atunci.
Statistica bisericesca.
Din Analile statistice ale Ungariei au esitu mai de curendu pe anulu alu 7-lea fascior’a a 8-a, care coprinde numai cifre despre starea societatiloru bisericesci de tote confessiunile din tiera si de scolele loru. Noi inca nu avemu acea faseiora, era estrasele ce se vedu prin diariele magiare sunt prea seci si in unele locuri au lacune mari. Cu tote acestea vomu reproduce si noi aici incai pe acelea ce ni se păru mai exacte; era respectivii domni bisericesci voru face bine si le voru controlâ cu schematismele dieceseloru, daca le voru fi avendu.
Biseric’a rom.-catolica cu 15 episcopate, cu 2 archiepiscopii si 1 archiepiscopia cu primatu, are 21 de capitule cu 324 canonici, 196 archimandriti (Abates) 165 prepositi, 72 protopopi actuali si 336 viceproto-popi 3151 parochi (plebani) si 1246 capelani, era nu-merulu sufleteloru rom.-catolice este de 6.328152.
Clerici studenţi la facultatea teologica avea in acelu anu 970. Catolici au 22 scole sau institute pedagogice 5445 scole confessionali de diverse categorii, 7476 pro-fessori si docenţi; au si 188 monastiri barbatesci cu 2130 călugări si 95 femeiesci cu 1131 calugaretie.
Biseric’a gr.-catolica, cu 3 episcopate si 1 archiepiscopatu de naţionalitate romanesca si 2 episcopate de ruteni, era 1 gr.-cat. se afla in Slavoni’a. 8 capitule cu 71 canonici, 19 archimandriti, 7 prepositi, 2108 parochi, 2420 docenţi, 53 călugări (Altu nimicu? Câţi protopopi, vice-protopopi, capelani si care este numerulu sufleteloru ?).
Biseric’a gr.-resaritena cu 6 episcopate si 2 mitropolii are 2129 docenţi si 2129695 suflete. (Atata e totu? Pare câ publiciştii făcu inadinsu, câ se întunece adeverulu). Locuitori de confessiune ev. luterana sunt 1.058,228 cu 848 popi, 2221 docenţi si 130830 şcolari. Inse câte scole mici, câte gimnasie, academii de dreptu, scole pedagogice, teologice etc?
Foisior'a „Observatoriului“.
Ala doailea Concerta
alu
Reuniunei romane de cantari din Sibiiu.
Conformu programei publicate, acestu alu douiiea concertu alu junei si activei Reuniuni romane de cantari din Sibiiu, avii locu Domineca in 18/30 Novembre a. c. in frumos’a sala a edificiului Reuniunei germane de cantari (Musikverein), in care s’a fostu datu si primulu concertu.
Pe la 7 V2 ore sal’a erâ plina completu de unu publicu numerosu, compusu din membrii ajutători ai Reuniunei, intre cari observaramu cu deosebita plăcere si câteva dame si domni de naţionalitate străină, cari onorara concertulu acesta cu presenti’a loru, gratia bunului renume ce si l’au castigatu jun’a Reuniune in de-cursulu scurtei durate a esistentiei sale.
De si prograin’a anuntiase numai trei numere, totuşi concertulu durâ până la 9 '/2 ore ser’a, fâra câ publiculu ascultatoru se fi datu vre unu semnu de in-patientia seu nemultiumire. In totu decursulu concertului a domnitu o tăcere serbatoresca si discreta, care proba tactulu, seriositatea si viulu interessu cu care acelu publicu alesu, urmarea silintiele si îngrijirile ce isi dăduse Reuniunea romana de cantari, pentru câ cu modestele sale poteri se obtiena, unu resultatu demnu de densa si corespundietoriu asteptariloru si chiaru pre-tensiuniloru musicale ale numai publicu mai severu in critic’a sa.
Concertulu a fostu introdusu prin „M a n d o 1 i n a t a" de E. Paladilbe, pe ţâre chorulu o a esecutatu cu o precisiune multiumitore. Publiculu a primitu cu multa buna-vointia acea tnusica de unu caracteru veselu si dulce.
Alu douiiea numeru „Scene de baletu“ de Beriot, solo pentru violina cu acompamiamentu de forte-
piano a seceratu din partea publicului aplause caldurose si bine meritate. Junele violinistu Victor Roşea, pe care publiculu ilu cunoscea si ilu audise si la primulu concertu, a fostu fericitu in alegerea piesei sale, atatu cu privintia la valorea ei musicala, câtu si a talentului seu, care progressandu in desvoltarea sa, promite unu frumosu viitoru. Publiculu a recompensatu pe simpathi-culu violinistu cu aplaose sincere si incuragiatore pentru precisiune’a, siguranti’a si claritatea cu care si-a esecutatu partea sa. O parte din aplause i se cuvine si junelui J. Diedek, scolariu alu d. C. Fruhling, diri-gentele chorului, care avii bunetatea a lua asupra’si acompaniamentulu pe forte-piano.
Ultimulu si din tote punctele de vedere celu mai inportantu numeru alu programei a fostu „Verfulu cu doru,“ balada naţionala in 3 parti, tecstu de N. Laroc (M. S. R. D 6 m n ’a R o m a n i e i,) musica de C. L i u b i c z.
Coprinsulu acestei balade, alu cărei tecstu (libretto) a fostu inpartitu publicului la intrare in brosiure tipărite in editiunea Reuniunei, este urmatoriulu:
BALADA.
Dintre Carpati se ’nnaltia Unu munte pan’la nori, Verfulu cu dorn si astadi Se chiama de pastori.
Din umedi vai, din codri Cu umbrele adenci De fagi podoaba ’nnaltia Pe umeri-i de stanei.
Ear’ piscu-i stralucesce Cu flori acoperitu;
Acolo’n vremea veche Unu tineru a muritu;
O ierna petrecut’a In codru singurelu Pân’ ce unu doru de morte Topi ânima’n elu.
Si eata câte astadi Din omeni mai ascultu, Câ s’a intemplatu acolo In vremea de de multu.
Atâtu in privinti’a tecstului, câtu si a musicei părerile diferu chiaru si in criticele ce s’au facutu din partea pressei romane din capitala, la prim'a represen-tatiune a acestei balade pe teatrulu nationalu din Bucuresci. In câtu pentru noi, ne marginimu a dice, câ atâtu tecstulu
din punctu de vedere literaru, câtu si music’a nu este mai pre susu de ori ce critica si dicemu acesta cu deosebire la adress’a acelui domnu, care au tradusu librettulu in limb’a romanesca, din cea originala nemtiesca. Traducerea celu prnjinu potea si trebuea se fia mai romanesca si mai clara. Dara câ unu inceputu de musica naţionala pote trece de bunu.
In câtu privesce esecutarea pârtiei musicale a baladei de câtra chorulu nostru vocalu, apoi in generalu potemu dice, câ ea a fostu suficienta si a corespunsu si-lintieloru si perseverantiei ce a reclamatu studiulu ei.
Acele dificultăţi au fostu cu atâtu mai simtite, de ore-ce music’a d. C. Liubicz nefiindu de unu caracteru bine definitu, interpretatiunea ei este forte anevoiosa.
Deca cu tote acestea esecutarea „Verfului cu doru“ a avutu mai multu decâtu unu „succesu de stimau si a seceratu aplause vii si prelungite din partea publicului, apoi acesta este de a se multiumi in prim’a linia celoru doue soliste M a r i a (sopranu) cantatu de d-sior’a Elen’a br. de Popu, Dorului (altu) cantatu de d-n’a An’a Mo ga nasc. Bologa si lui Jonelu (tenoru) cantatu de d. Josifu Popescu. Succesulu celoru doue soliste a fostu completu câ si la primulu concertu. M a r i ’a a cantatu cu o voce flecsibila, doiosa si plina de sentimentu si ne a facutu se gustamu si se percurgeinu intrega scala a amorului in cele trei principale fase ale sale de: lupta consumatore, de sperantia suridietore si de o tragica desperare. Dorulu a fostu fermecatoru, fascinatoru si neinpacatu, unu doru care isi urmăreşte victim’a sa cu perseveranti’a si suveranitatea unei divinităţi, demonice care nu sufere nici o contradicere. Deca Mari’a a sciutu se inspire si se aprindia amorulu lui Jonelu, se ilu farmece prin cantarea ei gingasia si plina de unu devotamentu nemarginitu, apoi Dorulu a sciutu se ilu subjuge si se ilu faca sclavulu seu. Sirmanulu Jonelu! elu trebuea se isi rescumpere si se isi espiedie amorulu cu mortea sa.
Tenorulu (Jonelu) d-lui JosifuPopescua tienutu bine si nu fâra succesu balanti’a intre Mari’a si Dorulu, cu deosebire in finale din partea a trei’a a baladei.
372_____________________________________________________________
Unitarianii (antitrinitarii sociniani, de carii se afla numai in Transilvani’a) sunt 54324 suflete, au 106 popi, 170 docenţi cu 6182 şcolari.
Numerulu evreiloru este pusu in acesta statistica pe anulu 1877 cu 542766 cu 735 rabini, 796 dăscăli si 73727 şcolari. Acestea cifre inse potu se fia prea de-fectuose. Este sciutu din nenumerate cercetări oficiose, câ jidovii au mulţime de scole private dosite, la care’si trimitu pruncii inadinsu, pe ascunsu, câ se’i scape de invetiarea limbei magiare si de multe taxe.
R o m a n i ’a.
Mesagiulu domnescu pentru sessiunea ordinara dela 15 Novembre.
Domniloru senatori, Domniloru deputaţi!
După doue lungi si laboriose sessiuni estra-ordinare, astadi intrati in sessiunea ordinara a activitatii d-vostre legislative.
Cu acdsta ocasiune, amu o plăcută datoria de a ve multiami din nou pentru patriotic’a si luminat’a rîvna ce ati pusu in deslegarea spindseloru si gre-leloru cestiuni ce ati avutu la ordinea dilei.
Situatiunea ndstra esteridra este favorabile pentru presentu, si o potemu privi cu incredere pentru viitoru.
Cu tdte dificultăţile ce ne inpunea esecutarea tractatului din Berlin, cu tdte chiaru durerdsele sacrificii ce a trebuitu se facemu, d-vdstra cunosceti cu câta lealitate si abnegatiune, cu câtu tactu si umanitate amu sciutu cu totii a ne conforma acelui tractatu.
Poterile semnatare, suntemu siguri, voru tind sdma de lealitatea nostra, câ si de dificultăţile ce esistau, si voru aprecia modulu indeplinirii acestei obligaţiuni internaţionale, precum si valorea morale a unanimităţii cu care naţiunea a potutu concilia interessele sale interiore cu stipulatiunile unui actu Europdnu.
Suntemu dera in dreptu a crede, câ peste puginu vomu vede stabilindu-se intre noi si celelalte patru mari Poteri semnatore tractatului, acele rela-tiuni normale, care se formedia intre statele abso-lutu independente.
Politic’a gubernului Meu, fiindu eminaminte naţionale, basata pe lealitate, pe drepturile si datoriile internaţionale alipite de calitatea ori-carui Stătu liberu, nu va pote jicni nici unu interessu legitimu strainu; din contra, va inspira o egale incredere pentru noulu stătu Romanu din partea tutuloru celorulalte Staturi.
Astfelu ne vomu pote asigura simpathiele Po-teriloru si consolida cu densele acele relatiuni permanente si normale, de care Romani’a are tre-buintia pentru desvoltarea activitatii sale politice si economice.
Sperandu si asteptandu-ne câ in curendu vomu fi liberi de preocupatiuni esteriore, cu atâtu mai multu activitatea nostra va trebui se fia concentrata asupra inbunatatiriloru nostre din laîntru, asupra indestularii trebuintieloru nostre morale, materiale si economice !
In timpulu resbelului, in timpulu complicatiuni-loru nostre internaţionale, aceste trebuintie, in mare parte, au fostu neingrijite. Acum a sositu timpulu câ, cu fortie intrunite, Camere si gubernu, se ne punemu seriosu la lucru !
D-vdstra, d-loru senatori, domniloru deputaţi,
D-lu Popescu dispune de o voce simpathica si delicata cu deosebire candu canta mezza voce.
O inpressiune forte buna a facutu si d-sior’a Mari ’a Roşea, care a seceratu frumosu aplausu pentru dragalasi’a cantare a Isvorului. Vocea densei (sopranu) este inca in desvoltare, dar’ promite bune sperantie pentru viitoru. D-sior’a Mari’a Bologa (altu) a cantatu bine partea sa.
Merita amintire si recunoscintia si cantarea d. P. Ciora fbasu), care atatu câ baciu betranu câtu si cu deosebire in cantarea Ventului si-a datu tota silinti’a de a nu remanea subt nivelulu celorulalti parti-sani ai sei, ceea ce ia si succesu.
In fine si nu câ de unu ce secundaru trebue se amintimu si despre perfectulu si brilantuluacompaniamentu pe forte-piano alu d-nei Minerv’a Brote, fâra alu cărei concursu amabilu,esecutarea „Verfului cu doru“ ar fi perdutu forte multu din succesulu avutu, ba ar fi fostu chiaru inpossibilu, intre inpregiurarile actuale, in cari se afla Reuniunea de cantari.
Dirigentulu chorului d. C. Fr un ling merita tota recunoscinti’a pentru zelulu si activitatea desvoltata si credemu câ si densulu va fi multiumitu cu succesulu avutu.
Nu ne indoimu, câ onor. membrii ajutători ai Reuniunei romane de cantari din Sibiiu, precum si cei activi nu voru pregeta nici de aci ’nainte, a isi dâ totu concursulu moralu si materialu possibilu, pentru asigurarea esistentiei si a unulu falnicu viitoru ai acestei Reuniuni, care dejâ până acuma si-a castigatu legitime titluri nu numai la recunoscinti’a si spriginirea nostra a romaniloru, dar’ si la respectulu strainiloru. Se voimu si vomu potea!
Camilu.
_________OBSERV ATORIULU.____________________________
si aveţi inaintea d-vostra mai multe proiecte de legi demne de tota bine-voitorea d-vostra cercetare; cele mai inportante sunt: proiectulu de lege comunala, proiectele de legi pentru inbunatatirea serviciului sanitara, pentru crutiarea paduriloru, pentru mine, pentru organisarea administratiunii domeniiloru Statului, pentru banc’a de scomptu si circulatiune. Alte proiecte de legi, nu mai puginu inportante, voru veni se reclame legislativulu d-vdstra concursu.
In administratiunea financeloru, unu controlu mai eficace si mai severa a produsu inbunatatiri reale; si unele ramuri ale venituriloru Statului, precum vămile si monopolulu tutunuriloru, au datu resultate ce merita a fi numite satisfacetore. Astfelu cu concursulu luminatu alu d-loru vostre, vomu ajunge la finele esercitiului acestui anu cu unu bugetu esecutatu in tocmai după prevederile ce au predomnitu la votarea lui.
Cu tdte acestea, in vederea multeloru inbunatatiri ce se reclama de starea nostra din laîntru, viitorulu nu se presinta fara dificultăţi financiare. Silintiele constante inse de a ameliorâ serviciulu, si speranti’a ce amu câ bugetele voru fi votate la timpulu oportunu, Me făcu a crede câ, cu pru-dentia si esactitudine, totuşi vomu ajunge a vedd situatiunea nostra financiara pe deplinu regulata.
Ministrulu de finantie va supune domnieloru-vostre legile necessare in raportu cu bugetele anului viitoru.
Romani’a de peste Dunăre, Dobrogea, reclama tdta bine-voitorea d-vdstra ingrijire.
In escursiunea ce amu facutu in nou’a provincia romana, M’amu incredintiatu câ acolo possedemu unu capitalu mare de devotamentu si de iubire câtra nou’a loru patria, din partea intregeloru po-poratiuni de ori-ce naţionalitate, de ori-ce confes-siune. Este de datori’a ndstra, este de interessulu nostru de a conservâ si desvoltâ acestu preciosu capitalu moralu; si amu ferma convicţiune câ ori-ce sacrificii vomu face pentru inbunatatirea si inflorirea Dobrogei, voru fi manose in resultate folositore pentru intregulu stătu romanu. D-vdstra veţi avd in curendu a ve pronunciâ asupra proiecteloru de legi privitore la organisarea acestei provincii, si la regularea proprietăţii rurale in aceeaşi parte a tierii.
Ministrulu Meu dela interne va infacisiâ d-vdstra mai multe proiecte de lege privitore la intregu statulu romanu, intre care cele mai inportante sunt acelea pentru inpuginarea si reorganisarea subpre-fecturiloru, pentru admissibilitatea si inaintarea in funcţiunile administrative, pentru completarea serviciului posteloru si telegrafcloru, pentru reformarea serviciului penitenciareloru nostre.
Judecătoriile de ocole, cu competinti’a loru de astadi, au inpuginatu processele la instantiele supe-riore. Unele tribunale dejâ au inceputu a nu mai ave de câtu forte pugine judecaţi. O reforma dera se inpune. Gubernulu Meu ve va presentâ in acesta privintia unu proiectu de lege care va asicurâ totuodata si positiunea magistratiloru, organisandu si respunderea loru pe o scara mai larga.
O esperientia de mai mulţi ani a doveditu câ dispositiunile practice, luate de legiuitoru spre a garantâ cetatieniloru folosele principiiloru bune ale legiloru moderne, n’au ajunsu totudeauna scopulu loru. De aceea ministrulu de justiţia ve va presentâ unu proiectu de reforme parţiale alu codi celui de procedura civile, in vedere de a conciliâ o mai rapede cercetare a causeloru cu trebuinti’a unei instrucţiuni seriose a processeloru. Asemenea vi se va presentâ unu proiectu de lege privitorii la reorganisarea corpului portareiloru, care se afla in strinsa legătură cu reform’a codicelui de procedura civile si in specialu cu urmăririle averiloru imobiliare. Acestu ministeriu ve va presentâ proiecte de legi privitore la reformarea legiuirei asupra so-cietatiloru comerciale si economice, asupra infiin-tiarii notariatului, asupra inbunatatirii organisatiunii corpului advocatiloru.
Astadi gratia inpulsiunei date instructiunei si radicarii nivelului moralu alu naţiunii, Romani’a are unu persoualu judecatorescu luminatu, intregu, corespundietoru sacrificieloru ce tier’a face pentru justiţia. Cu o mai buna chibsuire si cu inbunatatiri parţiale in legislatiunea ndstra civile si criminale, fâra se i atingemu basele fundamentale, in curendu vomu ajunge a ave tribunale, care se fia in tota privinti’a la inaltimea institutiuniloru jude-catoresci ale tieriloru celoru mai luminate.
Esperienti’a făcută in ultimulu resbelu a doveditu câ organisatiunea actuale a armatei are trebuintia de a fi pusa in raportu cu nou’a situatiune politica a tierii si cu desvoltarile ce a luatu acesta insti-tutiune in timpii diiî urma. In acestu scopu, se
va supune deliberariloru d-vdstra unu proiectu de organisare a armatei, stabilitu pe noue base, care se coprinda tdte elementele de fortia de care dispune tier’a, spre a pote fi intrebuintiate in casu de ne-cessitate. Introducerea nouei organisari a fortieloru nostre militare va necessitâ dela sine si modificarea celorulalte legi, care ’si-au sorgintea in legea generale a armatei.
Inbunatatirile aduse in ultimii ani diferiteloru grade de invetiamentu publicu, prin separarea classei I-a de a Il-a primara si prin adaogerea classei a IV-a, pe câtu midilocele au permisu, infiintiarea din nou si separarea a catoruva catedre la universităţi, cum si infiintiarea unei a dou’a facultati de medicina la Jasi etc. — sunt atâtea progresse făcute in invetiamentulu nostru publicu. Gubernulu Meu va urmâ nu mai puginu si in viitoru a se preocupâ de complectarea invetiamentului.
Patriotic’a solicitudine a corpuriloru legiuitdre corespunde, sunt sicuru, dorintieloru generale de a se distribui instrucţiunea primara in tdte unghiurile patriei, si de a se dâ o mai mare desvoltare diferiteloru ramure de cultura speciala.
Scolele normale, menite a pregăti invetiatorii rurali, au trebuintia de multe inbunatatiri, spre a potd corespunde in tdte scopului pentru care ele sunt create1; intre altele, trebuie se li se alipdsca câteva scole primare pentru practic’a pedagogiei.
In anulu acesta, s’a elaboratu si program’a gimnasieloru reale, indispensabile unei direcţiuni practice in instrucţiune, lucru la care tinde gubernulu Meu pentru complectarea sistematica a culturei poporului. In realisarea acestei simtite necessitati nu me indoiescu câ veţi grăbi a inlesni midilocele necessare deschiderei si organisarii instrucţiunii pro-fessionale, menite a contribui in raodu sicuru la desvoltarea economica a tierii nostre.
Cu tdte mesurile dejâ luate câ se se comple-tese si se se inlesnesca predarea cu succesu a stu-dieloru universitare, invetiamentulu superioru nu mai puginu are nevoia de deosebit’a d-vdstra atenţiune, mai alesu in fati’a nouei situatiuni politice ce a dobanditu tier’a ndstra.
Deca, cu tdte insemnatele fonduri ce s’au afectatu lucrariloru publice, nu s’au potutu face atâtea creatiuni din nou câtu se simtiâ trebuintie, caus’a a fostu deteriorarea atâtu de mare a caliloru de comunicaţia, provenita din transporturile enorme ce s’au facutu de armat’a russa in timpulu resbelului, ceea ce a necessitatu si va mai reclamâ inca fonduri considerabile, nu numai pentru reparatiune, ddra si pentru reconstructiunea loru. Cu tdte acestea multe inbunatatiri s’au facutu. Mai cu sema calile judetiene esecutate cu fondurile si dilele de presta-tiuni, s’au intinsu cu activitatea reclamata de interessele locale.
Calile ferate, cari la infiintiarea primei retiele atâtu de intinse, îngrijise pe toti, gandindu-se la sarcinele ce tier’a credea a isi inpune, sunt astadi arteri’a de vietia pentru prosperarea materiale a statului romanu, si cunosceti cu câta staruintia desvoltarea si inmultirea loru este astadi reclamata din tdte unghiurile tierii. Lini’a Ploiesci-Predelu se va deschide intrega circulatiunii publice preste pugine dile, si lini’a Buzeu-Marasiesci, destinata a stabili o comunicatiune mai directa a Moldovei cu capital’a si a inlaturâ gravele inconveniente ale liniei actuale, este dejâ pusa in lucrare. Speru câ acesta linia va fi terminata, in mare parte celu puginu, anulu viitoru. Esecutiunile de caii ferate prin capitaluri naţionale, dovedindu cu succesu pos-sibilitatea de a nu mai avd recursu la intreprin-dietori străini, ne-au condusu la construirea de câtra stătu a liniei Buzeu-Marasiesci. Resultatele adjudecatiuniloru, de si proiectele au fostu făcute pe pretiurile cele mai reduse ale intreprinderiloru actuale, au fostu atâtu de avantagiose, iu câtu suntemu asicurati câ vomu pote in viitorii iutre-prinde si alte asemenea lucrări in conditiunile cele mai favorabile tesaurului publicu. Gubernulu Meu va si presentâ in curendu d-vdstra unu proiectu de lege pentru o noua cale ferata, care va pune in comunicatiune centrulu tierii cu portulu Kiustenge, a cărui inportantia pentru prosperarea naţionale este simtita de toti.
Deca acesta pretidsa lucrare a fostu amanata până acum, caus’a a fostu obiectiunile ce s’au ra-dicatu in contra sancţionării fruntariei de sudu a Dobrogei, determinata pe teremu, conformu tractatului din Berlin, de comissiunea de delimitare.
Constatu cu fericire, câ activitatea naţionale merge crescendu cu paşi rapedi, fiindu câ, cu tdte sacrificiile ce a facutu statulu pentru crearea caliloru de comunicatiune, ele sunt inca departe de a respunde la tdte trebuintiele productiunii nostre naţionale.
373
O lipsa inse forte insemnata ce se simte in privinti’a esecutarii lucrariloru de câtra stătu, este aceea a nesuficiintiei personalului technicu de ingineri spre a pote intreprinde acele lucrări cu succe-sulu doritu. Pentru acesta este de neaparatu se damu scolei nostre naţionale de poduri, siosele si mine, desvoltarea reclamata de necessitatile tierii.
Ministrulu meu de lucrări publice va presentâ cliiaru in acesta sessiune căteva proiecte de legi destinate la inbuuatatirea agriculturei si a comer-ciului, precum: crearea de comissiuni si de scole regionale de agricultura, pentru orgauisarea de intreposite, de burse pentru misiti si samsari, in fine pentru orgauisarea de institutiuni economice naţionale, proprii a da desvoltarii tierei aventulu doritu de Mine, de simtimentele d-v6stra patriotice si reclamatu de viitoriulu naţiunii romane.
Mai este unu proiectu de lege, pe care in deosebi ilu recomandu bine-voitorei d-vostre cercetări. Acestu proiectu de lege este privitoru la instituirea unui consiliu, carele, intre alte atributiuni, se aiba si acelu principialii de a elabora proiecte de legi si regulamentele de administratiune publica. O espe-rientia de mai mulţi ani ne-a doveditu necessitatea unui asemenea consiliu, compusu de omeni speciali, prin concursulu carora numai vomu potd avea proiecte de legi bine studiate in tote amenuntele si puse in concordantia cu intreg’a nostra legis-latiune !
D-loru senatori, d-loru deputaţi!
Cum vedeţi, unu largu campu se deschide activitatii d-v6stre legislative. Amu convicţiunea că d-vostra ve veţi pune la lucru, cu zelu, cu in-teligentia, cu patriotismu, amu convicţiunea ca tier’a, multiamita d-vostra, va datori si acestei sessiuni legi manose in resultate bune.
Astfelu d-vostra veţi contribui la indreptarea multoru neajunsuri din legislatiunea nostra, veţi inbunatati serviciele publice, veţi înzestra naţiunea eu folositore institutiuni si veţi rădică nivelulu materialii si moralu alu poporatiuniloru nostre. Facendu asia, d-vostra veţi intari tier’a in intru, si tari in laintru vomu fi tari si in afara; că-ci asia vomu insuflă, si vomu merită stini’a si încrederea natiuni-loru si guberneloru străine. Urandu activitatiei d-vostra unu bunu si folositorii succesu, rogu pe Dumnedieu se biue-cuvinteze lucrările d-vostra legislative.
Sessiunea ordinara a corpuriloru legiuitore este descliisa.	Car o lu.
(Urmeza sub-semnaturile d-loru miniştri.)
Societatea de cultura Macedo-Romana.
Colonele diariului nostru sunt martore despre viîulu interessu ce amu portatu noi dela inceputu poporului de acelasiu sânge cu noi, si cum ne siliramu a pune pe lectorii nostrii in curentulu mesuriloru ce s’au luatu spre salvarea acelei parti considerabile de elementu naţionale. Astadi avemu ocasiune de a felicită din nou pe macedo-romani, că s’au aflatu din nou aparatori caldurosi ai exi-stentiei si desvoltarei loru naţionale. Actele ce urmedia aci, ne spunu restulu.
„Domnule directoru! Avemu onore d’a ve comunică aci anexatu, statutele „Societăţii de cultura macedoromâna", care s’a constituitu si a inceputu a funcţiona. Rogandu-ve, domnule directoru, că se binevoiţi a dă acestoru statute cea mai intinsa publicitate prin stima-bilulu d-v. organu, subsemnaţii ne credetnu autorisati a declară, că Societatea pune interessele ei sub patro-nagiulu nefalibilu alu pressei naţionale, acestu midiulocu sublimii de cultura alu măreţiei nostre epoce.
Noi nu ne indoimu unu singuru minutu despre triumfulu causei ce sustienemu, de indata ce press’a, prin urmare si poterniculu d-v. organu de publicitate, ne va acordă concursulu seu preciosu. Si care este ore ceşti unea naţionala, pe care press’a n’a sustienutu-o si n’a triumfatu? Au dora unirea, instrucţiunea publica gratuita, inproprietarirea clacasiloru, secularisarea ave-riloru monastiresci, cotropite de călugării străini; regi-mulu constitutionalu, independinti’a tierei si altele, nu sunt pe atatea triumfuri reportate de naţiune cu concursulu înainte mergatoru alu pressei romane?
Cătra pressa der’ facemu antaiulu nostru apelu, că se deştepte si se atraga bagarea de sema a naţiunii asupra romanescei si plinei de viitoru Asociatiuni ce s’a infiintiatu, spre a scapă din ghiarele ignorantiei si ale peirei, doue milione de fraţi ai noştri de peste Dunăre, ce cu lacrimi inplora ajutoriulu „României libere", nu spre alta, ci spre facere de biserici, scole si tipărirea de cârti, in sfant’a si armonios’a nostra limba. Ast-feliu au se pota si ei a se bucură, celu puginu, de astadi inainte, de dreptulu, pe care Creatorulu Pa acordatu tuturoru poporaloru, dreptulu de a invetiă datoriile si prerogativele omului, dreptulu, in tine, de a comunică cu semenii sei in limb’a natala, care pentru toti romanii cis-Danubieni, că si pentru trans-Danubieni, trebuie se fia, se cere se fia romanesca si numai romanesca. Au dora, nu traimu noi, in secolulu alu XlXlea, secolulu deşteptării nationalitatiloru ?
OBSERVATORIULU._______________________________
Redicati der’, voi organe romanesci, vocea vostra autorisata si ascultata; redicati-o si nu puneţi pen’a josu, până ce in fia-care comuna romanesca de peste Dunăre nu se va infiintiâ o scola si o biserica romanesca. Si fiţi bine incredintiati, că in curendu, cele doue milione romani de acolo nu vom mai roşi in faci’a unui bulgaru, a unui grecu, a unui serbu seu turcu; ci voru ave si ei o biserica, o scola, o limba romanesca; după cum bulgarulu, serbulu, greculu si turculu cu care in-preuna vietiuiescu fraţii noştri de secoli, au sculele loru, templele loru, cărţile loru, fără că nimene se ’i persecute pentru esercitiulu acestui dreptu forte naturalu, după cum, de secoli suntu persecutaţi si şicanaţi prin tote modurile Romanii din peninsul’a balcanica.
Acestu resultatu Domnedieescu dobendindu-se se va datori in mare parte si concursului d-vostre domnule directoru.
Multiamindu-ve de mai inainte in numele întregului consiliu alu societăţii, ve rugamu domnule directoru, se bine voiţi a primi asigurările nostre cele mai caldurose de stima si inalta consideratiane.
G. Chiti u, G. Goga, V. A. Uree hi e, G. Missailu.
Nota: Veri ce incassari de bani au a se face numai de catra cassierulu societăţii d-nu Cotodi in modurile si locurile ce se voru indică prin publicitate. — Veri ce colecte de persone străine societatei seu fara permis-siunea espressa a societăţii, voru fi urmărite conformu legii.
Statutele Societatei de cultura macedo-romane.
Art. I. Societatea de cultura Macedo-romana are de scopu:
a)	A respandi prin scoli, incependu de la cele primare, in limb’a romana, invetiatur’a intre locuitorii Romani de preste Dunăre si de preste Balcani:
b)	A stărui pentru bun’a stare a bisericiloru comuni-tatiloru romanesci, de a drept’a Dunărei si de peste Balcani;
c)	A priveghea mersulu scoleloru existente in aceeaşi parte si a lucră la inbunatatirea loru sporitore:
d)	A le dotă cu cârti, bibliotece, aparate. A intreprinde insasi si a indemnâ editarea de cârti pentru Romanii din acele parti.
Art. II: Societ. de cultura Macedo-romana va potea primi legeturi si donatiuni, ce i se voru face de binevoitorii Romaniloru transdanubieni.
Art. III. Soc. de cultura Macedo-romana va fi datore a veghea si a stărui, pentru că ori ce donatiune seu legatu, chiar anteriormente făcute constituirei socie-tatiei, se nu se distraga de la destiuati’a loru, ci se se aduca intocmai la indeplinire, după vointi’a testatoriloru si donatoriloru.
Art. IV. Soc. de cultura Macedo-romana se va sili a aduce buna învoire intre diversele naţiuni conlocuitore si intre Romanii de preste Dunăre si Balcani, facendu-le prin pressa si prin missiuni si cu ori ce mijloce a intielege, că salvarea comuna este asigurata numai de Ia infra-tirea sincera, er’ nu de la persecutarea reciproca, nici prin tendintie fatale de desnationalisare mutuala.
Art. V. Fia-cine pote deveni membru Societatiei de cultura Macedo-romana, facendu cerere pentru acesta comitetului societatiei.
Art. VI. Fia-care membru este obligatu la o coti-satiune de 40 lei pe anu, platiti după vointia, seu inainte seu anticipativu pre trimestru.
Art. \ II. Person’a care donedia Societatiei fonduri mai mari de câtu 1000 (o mie) lei noi, se declara membru fundatoru alu Societatiei.*
Art. \ III. Administratiunea Societ. in vedere cu scopurile sale, este incredintiata unui consiliu compusu din 35 membri aleşi dintre membrii Societatiei, pe unu periodu de 3 ani.
Art. IX. Alegerea consiliului se face la fia-care trei ani in diu’a de 15 Oetobre, cu ori câţi membrii voru fi presinti, după prealabila convocare publicata celu puginu prin trei jurnale romane.
Art. X. Consiliulu alesu numesee imediatu din sinulu seu indata după constituirea sa unu comitetu compusu din trei membrii, pentru conducerea afaceriloru Societatiei.
Durat’a funcţionarei membriloru din acestu comitetu este legata cu aceea a insusi consiliului.
Art XI. Unu regulamentu elaboraţii de consiliu va determină atributiunile consiliului si ale comitetului.
Art. XII. Consiliulu va tîne siedintia de câte ori va fi invitatu de comitetu, era la 10 Oetobre si 10 Maiu se va adună in siedintia fără nici o convocare speciale, spre a se ocupă de lucrările Societatiei si a cercetă despre mersulu acestoru lucrări, sub conducerea comitetului dirigente.
Art. XIII. Comitetulu se aduna de câte ori tre-buinti’a cere, dera negresitu odata pe luna la 30 a fiacarei lune.
Art. XIV. La 15 Oetobre a fiacarui anu se va tînea o adunare generala a tuturoru membriloru Societatiei, anuntiandu-se acesta si prin foile romane.
Acesta adunare asculta darea de sema a consiliului si alege (la fia-care trei ani) pre membrii lui, ori si in fia-care anu inlocuesce pre cei cari din unu motivu plausibile au lipsitu de la indatorire.
Art. XV. Consiliulu pote convocă adunari generale si la alte date, după trebuintiele Societatiei.
Art. XVI. Fondurile Societ. se constitue din :
a)	Cotisarea membriloru.
b)	Subventiuni, legături, donatiuni.
Art. XVII. Consiliulu fixesa budgetele fia-carui anu, după care comitetulu se conduce la lucrările sale.
Consiliulu primeşte dela comitetu darea de sema anuale de modulu intrebuintiarei fonduriloru si la ren-dulu seu o dă si in cuuoscinti'a adunarei geuerale dela 15 Oetobre.
Art. XVIII. Presiedintele consiliului este si pre-siedinte adunarei generale a Societ. Acesta inse alege la fia-care sessiuue a sa mai mulţi vice-presiedinti si secretari.
Art. XIX. Pentru prim a data alegerea membriloru consiliului Societatiei si a comitetului dirigeutu se va
face cu derogare dela datele ficsate la articolii de mai susu din acestu statutu. Asemenea si dat’a primei adunari generale o va fixă Consiliulu Societatiei.
Art. XX. Statutele de facia, supuse de consiliu aprobarei gubernului Romanu, nu se potu modifică de câtu de adunarea generala si numai asupra unei cereri a consiliului, întemeiata pe experienti’a de 3 ani de funcţionare.
Soiri diverse.
—	(Necrologu). Leonu Baritiu ceta-tiânu din Turd’a că tata, Ele n’a Baritiu că sora, Agnet’a Ratiu că mama betrana, cu ânima franţa de dorerere insciintiăsa pe toti consângenii, amicii si cunoscuţii despre repausarea lina a fiiului scumpu, respective frate dulce si nepotu iubitoriu:
Constantinu Baritiu,
medicinistu la universitatea din Vien’a intemplata in 24/12 Novembre la trei bre dimindti'a după inpartasirea cu ss. sacramente ale muribundiloru, la cas’a parintâsca in urm’a unui morbu greu de piu mani.
Nici poterea scintiei, nici ingrigirea frageda, nici vigbrea etatiei de 21 de ani, nu potura redă bravului june sanetatea atacata in inodu neasteptatu. Suflarea morţii ucidietore vescedf acestu muguru plinu de sperantia lasandu in ânim’a părintelui seu acea rana sangeranda, pentru care numai tempulu si puritatea consciintiei potu ave balsamu alinatoru.
Remasitiele-i pamentesci s’au transportatu la Pe-tridulu de midilocu in 26 ale lunei c., unde după ceremoniele funebrali s’au asiediatu in mormentulu familiei.
Fia-’i tierîn’a usîdra!
—	(D-nu A. T. Laurianu), veteranulu nostru literatu si istorica, fiindu greu bolnavu a mersu la Vien’a sis’asupusu acolo unei operaţiuni forte dificile, care din fericire a reesitu bine. D. Laurianu este acuma restau-ratu si Marti in 25 1. tr. a sositu in Bucuresci. Mulţi amici, professori, magistraţi, publicişti, studenţi l’au in-tempinatu la gara, urandu’i buna venire. Din parte-ne felicitamu si noi din ânima pe ilustrulu nostru barbatu, dorindu’i inca mulţi fericiţi ani in deplina sanetate.
—	(O recunoscintia regala). înainte de plecarea sa din Turinu regele Italiei Umbert I a conferitu veteranului patriotu si cunoscutului filo-romanu Vegezzi-Ruscala gradulu de mare oficiaru alu ordinului St. Mauriciu si Lazar, in semnu de recunoscintia pentru distinsele servicii aduse de câtra renumitulu publicistu atatu pentru caus’a unitarii Italiei, catu si in generalii a umanitarii. Acesta recunoscintia onoredia In acelasiu gradu pe augustulu conferitoru, câtu si pe primitoru.
—	(AgratiarealuiDr. SvetosarMileticiu.) Cunoscutulu patriotu serbescu a fostu condamnatu la inchisore pe 5 ani, in urm’a unui processu de lese majestate, pe care i-la fostu intentatu gubernulu ungu-rescu. In 22 Novembre M. S. imperatulu ilu agratiâ de restulu ineliisorei, după ce siedîuse la Vatiu 3 ani, 4 luni si 21 de dile si in 26 1. t. a fostu pusu pe pe-cioru liberu. In aceeaşi di au mai fostu agratiati si alţi 23 şerbi, mtemnitiati, cari in resbelulu turco-serbescu luasera parte activa in calitate de supusi ai Ungariei.
Aceste agratiari forte semnificative, au facutu o rea inpressiune asupra siovinistiloru magiari, dar’ cu atatu mai buna asupra tuturoru celoru-lalte popora din monarchia, că unu actu de clementia si inalta gratia.
—	(Hymen.) Dr. Nicolau Olariu advocatu si assesoru consistorialu din Sibiiu, s’au fidantiatu in 27/11 Novembre a. c. in Muresieni cu gentil’a si ama-bil’a d-siora J u s t i n ’a fiic’a d. S e r v i a n u Popovi-ciu-Barcianu consiliaru la tabl’a reg. din Muresieni. Ceriulu se bine-cuvintedie si fericesca alianti’a loru intru mulţi ani!
—	(Profesorii se nu pota fi redactori ?) Acesta restrictiune relativa la diariele politice nicidecum nu este noua in tierile nostre. Până la a. 1848 nu inpută nimeni, de ex. professoriloru calvinesci Sam. Mehessy si A. Szilâgyi dela Clusiu, câ unuhi redactâ foi’a opositiunei Erd. Hirado, celalaltu foi’a boieresca Mult es Jelen. Dela 1868 s’a pusu mai antaiu lui Jac. Muresianu alternativ’a, câ sau se se lase de professura si direcţiune, sau de redaetiune. Aci scopulu eră cu ochi cu sprincene. Au mai dus’o terîsiu-grapisiu până in a. 1876, candu nu s’a mai potutu. Iu acelasiu timpu inse s’a datu concessiune la câte unu professoru calvi-nescu din Muresiani, cliiaru inspectori de scole câ Mol-dovăn Gergely si Rethi Lajos au intemeiatu ei inşii diarie, la care colaborâ professori, sau eră chiaru redactori. In dilele trecute inse lucrulu ajunse asia departe, câ insusi comitetulu administrativu din Murasieni opri pe professorulu Kerekes Sam. câ se nu mai cutedie
374
OBSERVATORIULU.
a redacta diariulu „Marosvidek." Elu protestă si luă recursu la ministeriu, totu-odata alarma tota press’a magiara. Cărturarii au mare interessu ca se vedia ce va esi din acestu processu. Cestiunea in sine este grava, de aceea chiaru si păna acuma multu disputata. Cei carii nu sufere că professorii si docenţii se scria la diarie, ii oprescu chiaru si dela foi periodice nepolitice sub cuventu, că daca se ocupa „cu de acelea", nu’si vedu de scola, de studiele pe care sunt obligaţi a le cultiva, si nepotendu servi la căte doui domni, de siguru că scol’a sufere mai multu. Aceiaşi mai adaoga, că este forte periculosu a lasă pe professori „se se amestece in politica," din causa că theoretici precum sunt in maioritatea loru, lipsiţi de esperienti’a ce dă numai vieti’a practica, ametiescu lumea cu teorii estravagante si in fine seducu pe tenerime la rebeliuni.
Cam acestea sunt argumentele produse de adversarii professoriloru că publicişti. In realitate scopulu este a infricâ si descuragiâ pe omenii literaţi dela ca-rier’a de publicişti. Dara tocma de candu domina acesta mesura politica, s’au inmultitu in tota monarehi’a numerulu asianumitiloru „publicişti de revolvere", adeverate existentie catilinarie, omeni desperaţi si fără caracteru, cari punu pen’a loru astadi in servitiulu lui Mihailu archangelu, mane intr’ alu lui Belzebub, numai se le platesca, era poimane’ti dicu: ori prenumeri la diariulu nostru cu 100, cu 200 cu 300 fi., ori iti dau secretele familiei, ale oficiului, ale comerciului teu in gur’a lumei, sau cum se dice in Romani’a: „Te punu la gazeta."
înainte cu 4 septemani condamnară in B.-Pest’a erasi pe vreo 6 redactori si editori de revolveru, mai toti evrei, pentru-că prin amerintiari si insielatiuni storsesera căteva mii dela unu mare numeru de omeni. Unii din ei fusera condamnaţi la căte 4 alţii la căte 3 ani si unulu la căteva luni de inchisore.
Pre cătu timpu nu se va formă si in acestea tieri o classe si cum se dice, o scola anumita de publicişti, a caroru unic’a professiune se fia manuarea pressei periodice, pe atăta poporale conlocuitorie potu se aiba prea bine pressa onesta, dara nu si independenta.
—	(Budgetulu Clusiului) cu vreo 24 mii locuitori se apropie la 400 mii fi., din care vreo 50 mii mergu numai in salarie si simbrii, se dau si scoleloru (mai totu magiare) subventiuni mari de mai multe mii, din contra pentru incuragiarea industriariloru abia patru sutisiore fi. Mei frate, cum se vedesce spiritulu bi-rocraticu si aristocratici;, chiaru fdra voi’a sa!
—	(Despre numerulu vagabundiloru) cati se stracura in Ungari’a si de acolo mai departe in Romani’a, ne potemu face puţina idea din inpregiu-rarea, că chiaru si in tierile propriu austriace (Cislai-tani’a) vinu străini atatu de mulţi, de classe si categorii diferite, in cătu auctoritatile publice in fia-care luna se vedu necessitate a „a dă preste plaiu, la urrn’a loru," adeca a goni din tiara căte 30—40 totu omeni de aceia, carii au scapatu incoce după ce au comisu in patri’a loru crime grele. Asia „N. fr. Presse" din 22 Nov. arata, că in lun’a Octobre au fostu daţi la urm’a loru 49 de străini, din cari 13 la Russi’a, 12 la Ungari’a, 7 la Bavari’a si asia mai departe.
—	(Muiere maiestra). La ceea ce’i dicu latinii mulier venetica, germanii Giftmischerin, poporulu nostru ii dice muiere maiestra, care adeca scie se prepare beuturi, din care omenii innebunescu, alţii se usca pe pitiore, alţii moru iute. In Orientu si iu Itali’a au fostu totudeauna si mai sunt forte multe femei măiestre; era in 17 Nov. au prinsu si la orasiulu Szere-dahely din Ungari’a pe una Lukas Kati (Catarina), care rogata de femei, a omoritu cu veninu preparatu de densa pe trei barbati si pe prunculu bastardu de 7 ani alu unei femei tinere, era la o feta de 17 ani ’ia datu beutura că se lapede fetulu. 6 femei si unu bar-batu mai inchisera odata cu maiestr’a; curge investiga -tiune aspra.
—	(Bibliografia). In Bucuresci a aparutu nu de multu „Juliu Ce sar", tragedia de William Shakespeare, in traducere metrica romanesca după tecstulu originalu de Adolf Stern traducâtorulu lui Hamlet. Pretiulu ?
: Despre locninti’a tieranului.
(Urinare.)
Vedemu că argila formeza bas’a principala pentru locuintiele din vale.
Deca bordeiele făcute in pamentu au fostu bine arse, astu-feliu in cătu paretii sunt nesce adeverate caramidi massive, locuinti’a nu va fi umeda, si chiaru preferu acestu midilocu la celu urmatoru, unde past’a făcută din argilu sl baliga se intinde pe gardulu ce formeza cas’a seu ample golurile dintre lemnele
incrucisiate. — In acestu casu argil’a care este unu corpu forte hygroscopicu nu face altu-ceva, nefiindu arsa, decătu se pune in raportu totu-deauna cu gra-dulu de umiditate alu atmosferei. Adesea ori bucăţi intregi din aceşti păreţi, ramoliţi de umiditate cadu necontenitu său saturăsa in unu modu constantu atmosfer’a interiora.
In timpulu calduriloru mari argil’a, perdiendu ap’a sa se usucă, volumulu seu descresce, crapa si adesea erna aceşti păreţi sunt insuficienţi a opune resistentia curenturiloru atmosferice cu multu mai reci că temperatur’a atmosferei interiore.
Umiditatea se simte mai alesu in acele case făcute in Doljiu din pamentu batutu, care are atata apa in cătu adesea paretii mai alesu pe partea N. si NV. sunt acoperiţi cu o vegetatiune lucsurianta.
Unu reu nu mai pucinu inportantu este că gunoiulu animalu din pasta fermenteza, avendu căldură si umiditate, si atmosfer’a interiora este totudeauna grea, nesanatosa, si pote nu arare ori microfilele si microzoerele formate prin fermentatiunea loru influentiăsa sanetatea locuitoriloru aceloru case.
Lemnele sunt cu mult mai preferabile pentru constructiuuile tieraniloru păne atunci candu caramid’a va potă se fia la dispositiunea tutuloru. Dăca ele sunt bine insghebate si dăca interstitiele sunt am-plute cu argilu mestecatu cu varu, aceste locuintie voru fi cu multu superiore.
Inconvenientele umidităţii se presinta adesea in casele făcute la munte in pătra, deca zidulu e pră grosu.
Acesta intru cătu privesce substanti’a elementara luata in sine.
Modulu inse cum aceste case sunt situate si făcute inporta multu pe hygienistu.
Primulu lucru este numerulu camereloru.
Se intielege că nu unu lucsu de camere se pote cere şatenului care abia are midiloce cu ce se isi insghebe o casutia mica si unu patu pentru repaosu. — Cu tote acestea este unu mare reu că adesea elu dispune numai de o singura camera. Bucatari’a sa nu consista de cătu raru in substantie grase, alterabile prin focu care se infecte atmosfer’a; deru modulu cum elu construiesa sob’a sa, făcu că aerulu se fia totu-deauna incarcatu cu productele combustiunii, si temperatur’a se fia mai multu că radicata, cu deosebire in timpulu verei.
Pe urma considerandu numai 5 (că pentru Ungari’a si Austri’a, 4 că in Russi’a, tieri vecine, seu 3 că in Franci’a), termenulu de midilocu alu membriloru unei familii, vedemu că mai alesu ern’a este o supra-aglomeratiune pentru o camera care adesea nu numera de cătu 2 V, p. m. si 1,80 inaltime.
In acesta camera elu adesea tine o parte din animalele sale, vitielulu ărna, găini etc. etc.; si totu aci venitu udatu de ploie elu isi usucă hainele, opincele, efecte adesea incarcate de sudore si substantie fermentescibile ce dau nu numai o odore infecta, deru si nesanatosa.
Se adaogamu inca, că ventilatiunea la ei nici nu este cunoscuta. Ea se face mai multu incon-scientu de vointi’a loru prin crăpături si cosiu.
Asemenea intre primele conditiuni nu trebuie se uitamu luminatulu casei. Aci avemu a ne ocupă si de ferestre si de luminatulu artificialu.
Ferestrele la tiera in generalu potemu admite că acum incepu a se introduce. Eftinatatea din ce in ce mai mare a sticlei, imitatiunea seu simţirea necissitatii, face că tier^nulu incepe a se ocupă si de acestu detaliu. Nu este greu a vedea pe la belciuri că pe langa sticl’a cu rachiu si luminarea pentru biserica, tieranulu duce supt bratiulu seu si doue gemuri mici.
In genere casele au o singura deschidere cu totulu insuficienta si acei ce le au visitatu sciu, că e o lumina forte slaba care domnesce la interioru. Reulu ce resulta nu e numai reulu fiintieloru ce traiescu sustrase de acestu elementu de vietia, deru inca fiindu că ferestrele sunt mici si fixe, ele nu potu servi de locu ventilatiunei si curatieniei case-loru. Duminatiunea artificiala se face rare ori prin luminări de seu, mai totu-deauna prin o paitia, unde o cârpa arde in puţina untura topita. Aerulu se incarca de acidu butiricu, acrilie si acidu car-bonicu, forte perniciose peptului si ochilori.
Sob’a este unu poternicu factoru de vietia erna pentru climatulu nostru si iu acelasiu timpu unu poternicu midilocu de nesanetatea pentru tiera-nulu nostru.
Ea consista mai totu-deauna in o vetra d’asupra careia este suprapusu unu cosiu mare termina tu său in interiorulu podului, că la munte (ursoica) seu d’asupra.
Cosiulu este adese ori atatu de largu in cătu permite plouii a cade in laîntru, apoi ventulu influintiăza nu numai asupra flacarei si a fumului, deru adesea si asupra cenuşiei din vătra. Candu foculu e posşi-bilu, numai caldur’a radianta incaldiesce că si căminele; nu este unu corpu, de cătu rare ori care se concentre in elu căldură, cum e cuptorulu ce se afla mai alesu in părţile de Nordu ale Moldovei.
De aci resulta că fumulu se afla constantu in interiorulu aceloru locuintie si temperatur’a nu pote fi tînuta ern’a mai multu timpu uniforma.
D. dr. N. Manolescu a semnalatu reulu ce resulta din intrebuintiarea la munte a ursdiceloru.*) D-sea descrie podulu facutu din scănduri, nelipite intre ele; fumulu ce se afla in podu, fiindu mai desu, cade prin aceste crăpături in interiorulu camerei si locuitorii respira acesta atmosfera cu totulu nesanatosa.
Pardosăl’a de josu, care nu e al tu de cătu argilu muiatu cu apa si lipitu, cu tota ingrijirea ce isi dă bun’a gospodina, este erasi unu ce insalubru. Ea e totu-deauna rece si umeda si acesta umiditate se mai intretîne cu desele stropituri ce se practica la suprafati’a ei. Adesea este caus’a multora pulveri ce se afla in casa si a unei odori datorita ei după aceleaşi cause că si paretiloru casei făcuţi cu aceeaşi subtstantia.
Patulu adesea este cu totulu negligeatu.
Elu consiste din scănduri acoperite cu o rogojina seu tiolu, adesea chiaru unu mindiru cu paie.
A-rare ori vedemu avutulu si proverbialulu patu romanescu in care velintiele de lana, sanatose si curate, aru fi unu midilocu de a odihni corpulu.
(Va urraâ.)
—
*) A se vede studiulu d-lui dr. Manolescu in „Ro-manulu" de la 12 si 15 Iuniu 1879.
Depuneri.
La institutulu subsemnatu se primescu depuneri de capitale spre fructificare cu 5'70, ăra sub con-ditiunea de a se denunciă institutului ridicarea depunerii cu 6 luni mai inainte, cu 5 Va % interesse.
Depunerile făcute păna astadi cu interesse mai mari că cele de mai susu, dela i Ianuariu 1880 in colo se voru fructifică cu 5%, ăra cele supuse conditiunei de a se insciintiâ ridicarea loru cu 6 luni inainte — cu 5 V2 % interesse.
Sibiiu, 25 Novembre 1879.
„ALBINA"
(107) 2—2 Institutu de creditu si de economii.
Numerose ateste ale	IVIodailii
primeloru autori- f&Ara»	deU diferite
tati medicinal**.	ESPOSITIUNI.
AP’A DE GURA ANATHERINA
«lui J. G. POPP,
c. r. dentistu alu curţii diu Vien’a, Stadt, Bognergasse Nr. 2 este probata iu decursu de 30 ani si se recomendx câ preferabila la ori ce alta apa pentru dinţi câ unu adeveratu pre-servativu in contra dureriloru de dinţi si ale gurei, in contra putregiunei si slabiciunei dintiloru; de unu mirosu si gustu plăcuiu acesta apa intaresce gingiele si sorvesce totuodata câ midiloculu celu mai esceleutu pentru curăţirea dintiloru Ea se p6te folosi si câ escelenta apa de gargarisare etc.
Pentru a face possibila respandirea acestui preparatu favoritu in t6te cercurile societăţii sunt introduse flaţone de marinii diferite si adeca 1 flaţon mare â 1 fl. 40 cr., 1 flaşon de midilocu â t fl. si 1 flaşon micu â 50 cr.
Past’a de dinţi anatherina alui Popp
pentru curăţirea si couservarea dintiloru, inlaturarea mirosului reu si a crustei negf$ a dintiloru. Pretiulu unei dose in sticla 1 fl. 22 cr. v. a.
Past’a de dinţi aromatica alui Popp,
recunoscuta in decursu de mai mulţi aui câ midiloculu celu mai esceleutu pentru ingrijirea si conservarea ceriului gurei si a dintiloru. Pretiulu unei bucăţi 35 cr.
Prafurile vegetabile ale lui Popp
Curatia diutii, mixtura atâtu de neplacut’a innegrire a dintiloru si glasur'a dintiloru devine mai alba si mai delicata. Pretiulu unei cuthie 63 cr.
Plumbulu pentru dinţi alui Dr. Popp
pentru plombarea dintiloru găunoşi.
Sapunulu de plante aromat, medicinalu
pentru infrumsetiarea pelitiei si probatu in contra tuturoru ne-curatienieloru pelitiei; in pachete orig. sigilate â 50 cr.
Spre deosebita luare la cunoscintia.
Pentru de a se apară in contra falsiflcateloru p. t. pu-bliculu se face atentu, câ la gutulu flăcărui flacon alu apei de gura anatherina se afla o marca (Firrn’a Hygea si preparate anatherine) precum si câ fiacare sticla e învelita cu o charthie, in care cu tiparu de apa se afla inprimatu vulturulu impe-rialu si firm’a.	(91) 5—5
Depositele se afla: in Sibiiu la d-nii C. Miiller, farmaciştii, F. A. Reissenberger, Pixti’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, comercianţi, W. F. Morscher, farmacistu diplom., A. Teutsch, farmacistu; in Orasci’a la d. C. Fubrmann, farmacistu; in Brasiovu la d-nii E. Fabick, W. JelceliHa. Ad. Kugler, Goos, Horuung, farmacişti, Demeter Eremias, comer-ciantu; in Mediasiu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebesiu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; in Sighisiâr’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutsch, precum si in tote farmaciele, parfumeriele, magazinele de galanterie si de materiale diu Transilvania.
Editoru si redactoru responsabilu O. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. RraU’t in Sibiiu.