Obaervatoriulu ase de doue ori in septemana, mercorea si sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 ana intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fi. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. său 22 franci, pe 6 luni 6 fl. său 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr. Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu. Ori-ce inserate, se platescu pe serie său linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare că,te 7 cr., la adou’a si a trei’a citte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu. Nr. 88. Sibiiu, 3/15 Novembre 1879. Anulu II. Cela mai non scandalu din diet’a Ungariei. D’abea s’au deschisu uşile dietei unguresci din B.-Pest’a si scandalurile s’au si inceputu. In siedinti’a din 7 1. c. deputatulu br. Dio-nisie Pazmandy au adressatu d. ministru de finantie corniţele Julius Szapary urmatorea in-terpelatiune : 1. Este adeveratu, ca d. ministru de finantie in Octobre a. c. — dra nu in decurSulu lunei lui Septembre — au vendutu in persona la cass’a de schimbu din locu a lui Waizenkorn si fii, obligaţiuni rurale in valore nominala de 11,600 fl. v. a.? 2. Este adeveratu, ca totu d. ministru de finantie a mai vendutu inca in decursulu lunei lui Octobre la banc’a de escomptu unguresca de aici din strad’a Dorothea, astfeliu de charthii de cre-ditu, relativu la care densulu a pusu in perspectiva o prolongatiune a terminului de amortisare, prin espunerea sa de motive făcută in 28 Oct. a. c. ? 3. Are d. ministru de finantie cunoscintia despre aceea, ca mai mulţi membri din famili’a sa, au lasatu se fia vendute valori de aceeaşi categoria, in acelasiu tempu si in sume mari ? 4. Cum pote d. ministru de finantie se inpace aceste fapte cu positiunea sa oficiala si cu deoble-gamentulu seu de a pastrâ secretulu ? La aceste intrebari ministrulu de finantie corniţele Julius Szapary respunse : Onorata casa ! Pracs’a parlamentara si usulu ce s’au stabilitu la noi aducu cu sine, câ membrii gubernului se respunda dela loculu acesta pentru acele fapte seu neregularitati, cari s’au comisu in cerculu loru de activitate oficiala. Din respectu fatia cu camer’a deputatiloru si in urm’a simtiului meu de datorintia, mi’am tienutu totu-deauna de datoria a respunde pentru astfeliu de fapte. O făcu acesta si cu ocasiunea acesta, declarandu inaintea onor. case, câ eu n’am comisu nici o fapta, din care s’ar potea deduce, câ eu asiu fi abusatu de positiunea mea oficiala, seu câ o asiu fi esploatatu in favorulu meu, si de aceea me rogu de onor. casa, câ se ia la cunoscintia acestu respunsu alu meu. Onor. d. deputatu au atinsu inse si alte lucruri, care sunt de caracteru privatu. Acestea sunt acuma de mai multe dile si din mai multe parti venturate in pressa. Tocmai pe bas’a decla- ratiuniloru făcute din mai multe parti s’ar fi potutu informa ori si cine si prin urmare si ori care membru ale acestei case, despre starea lucrului, precum si deca in casulu acesta s’au comisu vreo fapta condamnabila seu nu. La o intrebare, ce se referesce la o cestiune de natura privata, asiu potea afirma, câ nu sunt de locu deoblegatu a respunde dela loculu acesta. Dar’ mergu mai departe si dicu, câ pentru tote câte s’au publicaţii in cestiunea acesta din partea mea, iau respunderea. Totu ce trece inse preste acelea, me vediu silitu a le declara de neadeverate, precum o am facutu si până acuma. Relativu deci la acele intrebari eu nu mai respundu nimicu dela loculu acesta, ci declam, câ sunt aplecatu a dâ respunsu in persona dlui deputatu care a pusu intrebarile, cu tota promptitudinea si sinceritatea. In câtu privesce insusi respunsulu meu datu la intrebarea făcută, me rogu de onor. casa, câ se ilu ia spre cunoscintia. După acestu palidu si sucitu respunsu alu ministrului de finantie, interp el antele declara câ : densulu au consideratu cestiunea cu totulu din altu punctu de vedere si si-au cugetatu câ, deca lucrulu nu va fi desaprobatu in modu categoricu, autoritatea gubernului si a maioritatii va fi sdruncinata. Dar’ deca ministrulu de finantie si maioritatea considera acesta de o cestiune privata, apoi nu va mai vorbi nici elu despre acestu lucru, ci con-statandu acesta, va lua respunsulu la cunoscintia, de si nu este multiumitu cu elu. — Maioritatea camerei deputatiloru, pre langa care se mai adao-sera si câţiva deputaţi din opositiune, au luatu respunsulu ministrului de finantie la cunoscintia si au trecutu la ordinea dilei. In aceeaşi di inse bar. D. Pazmandy publicâ in „Magvarorszâg“ o declaratiune, prin care cu date autentice confirma adeverulu acusariloru pe care le indreptase asupra ministrului Szapâry si pe cari ministrulu nu numai câ nu le au potutu negâ, dar’ in declaratiunile publicate prin diariele guber-namentale le constata si densulu câ esistente. Pentru câ apoi se-si salvedie onorea sa personala de cavaleru si magnatu, ministrulu de finantie au provocatu la duelu pe bar. Pazmandy, ai cărui secundanţi după ce au primitu declaratiunile ulteriore ale provocatoriului, au inpacatu conflictulu in modu pacificu. Yorb’a romanului: nici cepa n’au man-catu nici gur’a nu le mirosa. Asia se esplica si se aplica in Ungari’a responsabilitatea ministeriala: Revista politica. Sibiiu, 14 Novembre st. n. 1879. In cercurile parlamentare din Yien’a, precum si in press’a austriaca se discuta cu mai multa violentia decâtu consecentia logica, proiectulu de lege pentru ficsarea contingentului anualu alu armatei de linia permanenta. La inclieiarea fatalului dualismu, contingentulu acela s’au fostu ficsatu pe 10 ani inainte, la enorm’a cifra de 800.000. Acesta cifra a fostu conbatuta din capulu locului de câtra toti acei patrioţi, cari prevedeau si prediceau, câ acelu „budgetu de feru“ alu armatei va ruina fiuantiele monarchiei. In punc-tulu acesta, trebue se recunoscemu câ unu meritu necontestabilu alu nemtiloru centralisti, de a se fi opusu si a fi conbatutu din respoteri budgetulu mi-nisteriului de resbelu atâtu in Iteiclisrath câtu si in delegatiuni, si a fi pretinsu de repetiteori reducerea cifrei armatei permanente dela 800.000 la 600.000. Dar’ opositiunea loru si a intregei monarchii a fostu in desiertu, pentru câ gratia politicei continentale si a politicei esterne inaugurate, urmata si acuma lasatu moştenire de câtra fostulu ministru de esterne corniţele Andrâssy, monarclii’a austro-ungara se afla intr’o astfeliu de situatiune fatala, in câtu ea acuma nu isi pote reduce armat’a permanenta, fara câ se nu abdica la rangulu ei de potere mare, si fara câ se nu se espuna pericolului, de a fi surprinsa de câtra marile evenimente ce se prepara in Orientu. Sunt si nemţii centralisti prea convinşi despre acestu adeverii fatalu, sciu si ei prea bine câ alianti’a germano-austriaca au fostu si este possibila numai, deca Austro-Ungari’a va dispune in totu momentulu si la tota bun’a cerere de o potere armata corespundietore celei prusso-germane. Deca ei totuşi continua a conbate proiectulu de lege alu gubernului austriacu, apoi o făcu acdsta mai multu numai din punctu de vedere alu tacticei parlamentare, pentru câ se pota resturnâ cabinetulu actualu de coalitiune alu comitelui Taaffe. Foisior'a „Observatoriului“. Femelele. De: Juliu Pederzani. Traducere de: J. G. Bari tiu. IV. Consortea unei vietie. Pe mesa in solitar’a’mi camera de studiatu sta deschisa antic’a si sant’a carte a bibliei. Si eu citescu intr’o limba sublima cuvintele: „Cine se afla in posessiunea unei femei, acest’a este mai nobilu câ celu mai pretiosu magaritariu. La o astufeliu de femeie pote spera anim’a bărbatului. Ea ’i oferesce amoru si nu’lu supera in tota vieti’a sa. Ea este co-ron’a lui.“ Si eu imi preamblu privirile preste pamentulu intinsu. Ce spectacolul Vediu in Orientu o ceta de fiintie nefericite, lipsite de lumina si de libertate, petre-cendu’si visatorele loru dile in suferintie, închise in scundele si obscurele chilii ale unui seraiu. Vediu aceste fiintie femeiesci nu de a drept’a unui barbatu care „spereza intr’ens’a." O vediu jucându la peciorele lui. O jucaria, pre care o a cumperat’o odata si pre care astadi o despretiuesce. Soci’a orientalelui nelibera si lipsita de dreptu, nu este consortea ci sclav’a domnului seu, nu a bărbatului seu. Ea trebue se cersiesca pentru fiacare privire, pentru fiacare semnu alu amorului seu si a se lupta cu mai multe altele din secsulu ei in jalusia fara finitu. Femeia a orientelui, unde D-dieu ne permite noue peregrini pamenteni a gustâ celu mai lungu si mai feri-citu visu, eu te cautu câ pre unu „mărgăritariu“ mai pretiosu câ ori care altulu si aflu o flore desfoieta si veşteda de granata, cadiuta in pulbere! Te cautu câ pre o corona a unui barbatu si aflu numai unu vasu de lutu acoperitu cu colori strigatore. Oriente, tu eşti până in diu’a de astadi marele si intre-deschisulu mormentu alu tuturoru femeiloru! Si’mi intorcu privirile spre apusu, ale cârui tieri sunt adumbrite prin infloritele crenge ale cristianismului. In tier’a culturei si a civilisatiunei, unde sublimele idei morale ale religiunei creştine adie prin legile de stătu si civile. Acolo aflu femeile stimate si protegiate de a adrept’a bărbatului, pre care si l’au alesu din liber’a vointia, care o a castigat’o prin petire fidele. Femei’a apusana este: „consortea unei vietie,“ prim’a si ultim’a fericire a bărbatului. Brahiale unei mame Ta strensu la peptulu ei la inceputulu vietiei lui, in braciale*- unei femeie elu isi termina vieti’a pamentesca. Femeiei Orientelui i este permisu a trai numai, pana cându este fruraosa si inflorinda. Mai in tota diu’a se arunca sute de femei inbetra-nite, sub rotele carului lui Jagernath, care trece incetu preste corpurile loru. Dorulu de morte le arunca sub nimicitorele rote ale carului, acelu doru de morte, care le scapa de o vietia a fdmei si a rusinei. Femei’a apusena privesce liniscita in faci’a be-tranetieloru sale, fiindcă ea se afla iu posessiunea unei frumusetie spirituale ce nu vestediesce niciodată si prin acest’a amorulu unui barbatu. Intr’un’a de dile ea a disu bărbatului cuvintele sacrei scripture: „Poporulu teu va fi si poporulu meu, D-dieulu teu vâ fi si D-dieulu meu“ si ’i a urmatu in vieti’a lui, pre care elu o crease pentru dens’a. Elu iubesce pre acesta femeia inteligenta din totu sufletulu si cu tota sinceritatea. Fiindcă deca amorulu a coprinsu pe unu barbatu, apoi elu ’i inple tota fiinti’a sa, asemenea unui valu de sânge si nu se termina de câtu numai cu vieti’a lui. Elu iubesce numai unde ’i se dâ ocasiune a se aretâ in deplin’a sa amabilitate si demnitate de barbatu. Ea iubesce pe eonsciulu vietiei sale, din totu sufletulu si cu tota sinceritatea. Fiindcă tota fericirea unui omu se coprinde in intimitatea, care unesce doue anime nobile. Amorulu adeveratu este o minune, care nu ne mai uimesce, fiindcă se intempla in fiacare di. Vieti’a se incepe numai din diu’a in care iubimu. Dela diu’a acest’a ar trebui se se numere tote suvenirele. A fi iubitu insemnedia, câtu a fi intielesu, bine cuventatu, consolatu si ferici tu. A fi iubitu insemnedia a amblâ pe căile luffiesci cu unu conductorii protectoru, care inlatureza toti spinii din cale. A fi iubitu insemnedia a possede unu coperisiu in timpu de furtuna, unu asilu in lupt’a vietiei. Ceriulu se intinde mai seninu si cu unu azuru mai intinsu, valulu are mai multu sunetu si mai multa claritate, sorele stra-luce mai splendidu si cantarea paseriloru este mai dulce. Ferice de barbatulu, care dupace l’au amâgitu tote idealurile sale, si-a mai pastratu credinti’a in acea femeia pe care o numesce a sa. Acesta credintia este, care ilu consoledia chiar’ in desastrele sale. Forti’a lui este redicata prin linistitulu farmecu alu femeiei si nemarginitu de ferice vâ fi — viitoriulu seu. Elu esclama cu acelu principe la privirea inelului seu de casatoria: afara de acest’a nu esista altu amoru. Vai de barbatulu, care si-a pierdutu credinti’a in intensitatea amorului si a fidelităţii sale. Elu este bolnavu de spiritu. Care nu pote dice cu Schiller: Credu in realitatea unui amoru adeveratu si desinteresatu. Sunt pierdutu deca elu nu ar esista, atunci asiu despera de Duinne-dieire, de imnortalitate si de virtute. Nu’mi mai remane alta proba pentru sperantia, deca asiu incetâ a mai crede in amoru. Unu spiritu ce se iubesce numai pe sine, este unu atomu plutitoriu in nemarginitulu spaciu golu.tt Nefericiţii barbatulu, care nu mai este in stare se ofere sociei sale decâtu numai subsistenti'a; decâtu numai cenusi’a unei anime consumate si stinse. (Va urmâ.) 352___________________________________________________ Pentru câ in Constitutiunea militară a monar-chiei se se pota face vre-o modificare esenţiala, se cere o maioritate de doue treimi. Acesta maiori-tate se cere chiaru si pentru casulu de a se vota puru si simplu stătu quo ante alu contingentului anualu pentru armat’a permanenta, pe diece ani inainte. Cabinetulu actualu nu dispune inse in camer’a deputatiloru decâtu numai de o maioritate de 18 voturi, era in senatu partid’a gubernamentala se afla in minoritate. Positiunea cabinetului Taaffe este deci forte critica si dificila, si ea devine cu atâtu mai apasa-tore, de orece corniţele Taaffe candu a fostu in-sarcinatu cu formarea cabinetului de coalitiune, au luatu strictulu angajamentu fatia cu coron’a si de partid’a militară, de a face cu ajutoriulu boe-miloru, câ parlamentulu austriacu se primesca neştirbita si se votedie pe alţi dieci ani inainte, cifr’a de 800.000 a contingentului actualu alu armatei permanente. Nemţii centralisti sunt inse decişi a face din cestiunea acesta o cestiune de incredere fatia cu cabinetulu Taaffe, si nu voru se’i votedie proiectulu care se afla acuma in desbaterea sec-tiuniloru. Pentru casulu acela, candu cabinetulu Taaffe nu va fi in stare se’si inplindsca angajamentulu luatu fatia cu cordn’a, va demissionâ si precum anuntia deja foile oficiose, gubernulu va fi concrediutu comitelui Hohenwart, Clam-Martinitz si Dr. Smolka, cari formandu unu cabinetu de resistentia, voru dissolve nu numai Reiclisrathulu actualu, dar’ si dietele provinciale si apoi, voru cautâ a isi crea prin faimosele candidaturi ministeriale, după mo-delulu prussianu alu principelui de Bismark si a epigonului seu C. Tisza, o maioritate complesanta si flecsibila. Viitoriulu celu mai de aprope ne va proba, deca atunci corniţele Hohenwart va fi mai fericitu, decatu cum a fostu in scurtulu intervalu alu gubernarei sale din anulu 1871. Deca situatiunea din Yien’a n’are nimicu altu inbucuratoru si incuragiatoru pentru noi romanii de câtu aceea, câ lavin’a reactiunei anti-dualistice s’a pusu in mişcare, apoi cu atâtu mai intristatore sunt scandalele politice, care sunt erasi la ordinea dilei in diet’a Ungariei. In articolulu nostru primu de astadi, cetitorii noştri se voru informa despre celu mai prospetu scandalu ce avii locu in siedinti’a din 7 1. c. in dieta. In urm’a acelui scandalu, ministrulu de finantie corniţele Szapâry si-au retrasu ambele sale proiecte, relative la prelungirea termi-nului de amortisare a obligatiuniloru rurale si ale dieciuelei viiloru. Nu puţinu au contribuitu la acesta si remonstrarile forte seriose, ale creditoriloru esterni ai statului magiaru. Unu altu scandalu au avutu locu totu in diet’a unguresca intre deputatulu Irâny si ministrulu-pre-siedinte C. Tisza cu ocasiunea votarei civilistei regelui Ungariei, dela care numitulu deputatu kossuthianu a pretinsu, câ se se tocmesca cu ministru seu magiaru asupra civilistei sale, si se mai scada ceva din ea in favorulu nefericitului seu regatu. La ordinea dilei in dieta se afla acuma de trei dile proiectulu de lege asupra administratiunei Bosniei si a Hertiegovinei, care este calulu de ba-talia favoritu alu opositiunei. De trei dile urmedia si va mai durâ inca o adeverata inundatiune de discursuri si declamatiuni pro si contra, pentru câ apoi in fine, fidelii deputaţi ai poternicului si „liberalului" C. Tisza se ’i votedie totu ce va vrea densulu. Cunoscutulu autoru germanu J. C. Bluntschli facendu critic’a si conbatendu macsimele politice ale lui Machiavelli dice : „O doctrina de prude n t i a, care este indiferenta fatia cu moral’a, nu mai merita a fi numita politica, de orece ea convine mai bine pentru o ceta de bandiţi seu pentru o societate de hoţi, decâtu pentru unu stătu".*) Amu fi forte curioşi se aflamu parerea celebrului autoru germanu, asupra incarnatului machia-vellismu, care se cultiva si infloresce atâtu de frumoşii in patri’a lui Deâk, alui Szecseny si alui Petofi, subt actualulu gubernu liberalu. Precum aflamu din scirile ultime venite din Bucuresci, d. ministru-presiedinte J. Brateanu si-au retrasu demissiunea, in urm’a staruintieloru A. S. R. Carolu si a colegiloru sei. Sessiunea estraordinara a camereloru s’a mai prelungitu pe optu dile *) Vedi J. C. Bluntschli: „Geschichte des allgemeinen Staatsrechtes und der Politik“. Miinchen 1864, pag. 11 al. 2 la fine, unde se dice: „Eine sittlich-indifferente Klugheitslekre verdient nicht mehr den Namen der Politik, da sie eher nocli fiir eine Răuberbande oder eine Diebsgenossenschaft als fiir den Stat passt.“ OBSERVATORIULU. si se speredia, câ in restempulu acesta, atâtu de multu conbatut’a rescumperare a cailoru ferate va fi votata după proiectulu gubernului romanu. Transilvani’a. — Sibiiu. (Trei siedintie ale comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultura poporului romanu.) Conformu statuteloru, acestu comitetu are se tina siedintie o r d i n a r i e in fiacare luna, martiea după l-a st. n.; asta-data inse s’au tînutu trei siedintie una după alta, adeca in 31 Oct., 1 si 4 Nov. lungi si migalose, fora inse câ se dea de capateiu la tote agendele câte’i stâ de inainte. Cele mai multe decisiuni luate de câtra adunarea generale dela Seghisior’a, avea se fia executate; preste 110 de petitiuni si suplice asteptâ se fia resolvite; partea cea mai mare din acelea coprindea cereri de stipendie (burse) si ajutorie pentru industriari. Din tote agendele acestui comitetu noi nu cunoscemu nici-unele mai delicate si inpreunate cu atâtea greutati in resolvirea loru, precum sunt petitiunile de natur’a acestora. Pro-cessele verbali luate in respectivele siedintie au se confirme acesta assertiune a nostra, indata-ce se voru publică in Anali; dara neasemenatu mai bine s’ar potea informă ori-cine din lectur’a si studiarea toturoru supliceloru. La o mica bursa de 70 fl. concurgu 14 studenţi gimnasisti. Cele 5 ajutorie modeste de câte 20 fl. votate pentru industriari le ceru 21 de sodali. La cele 24 de ajutorie mititele de câte 12 fl. alerga până la terminu, din diverse parti ale tierei vreo 65 de baiati invetiacei dela diverse pro-fessiuni; mai vinu si alţii după terminu, plangendu si vaietandu-se ei, părinţii sau tutorii, câ n’au sciutu nimicu, câ nu citescu nici „Telegrafu“, nici „ Gazeta", nici „Observatoriu“, câ-ci n’au de unde si nici pop’a loru nu tîue „Ui sî a guri", câ se le spună ce stâ in ele (adeca publicarea regulata a coricurseloru). Acum pas’ de alege din toti aceştia pe cei mai demni, judecaţi nu numai după testimoniele loru de invetiatura, ci si după starea materiale a parintiloru, după inpregîurari familiarie adesea nespusu de grele, alteori delicate, gingăşie, demne de tota atenţiunea si crutiarea. Ici unu studentu fiiu de preotu, inse orfanu de tata si de mama; colea alţi cinci, tineri buni, ai caroru părinţi se afla in vietia, au inse câte 9—12 prunci; mai dincolo acelea veduve nefericite, remase cu câte 3—4 prunci, cu avere forte scadiuta, sau cu o pensiune, pe langa care nu pote nici trai si nici a mori, si erasi in alte parti studenţi dela vreo universitate, in anulu alu treilea ori alu patrulea, unde părinţii nu’lu mai potu ajută fbra ruin’a sigura si definitiva a familiei, mai alesu candu alţi 2—3 fii inca se afla pe la scole inferiori si o fiica e tocma acuma se se mărite. In fine mulţimea acelora baiati de săteni, economi bunicei, cu proprietate de câte 10—15 jugere (pogone), cari începură se cunosca si se prevedia, câ daca mosiior’a s’ar inparti vreodată intre 5—6 prunci ai loru, aceştia ar veni in periculu de a cade la proleta-riatu; de aceea ei isi dau pre câte unulu sau doi baiati la professiuni; dara de unde se platesca taxele la corporatiuni si se’lu inbrace până ce ilu va află „maisterulu" demnu de a’lu inbracâ elu. Acestea si alte inpregîurari nenumerate îngreuna comitetului forte multu repartitiunea ce are se faca. Mai este inca de observatu, câ o parte considerabile a supliceloru, anume la professionisti, sau nu este instruita de locu cu documentele ne-cessarie, sau atâtu de reu, in câtu nu scii ce se alegi din ele. La unele lipsesce cartea de baptismu, la altele testimoniulu măiestrului, sau celu de paupertate, ori câ acestu din urma este compusu si subscrisu asia, in câtu nu merita nici-unu cre-diementu. Se punemu inse câ tote acelea vreo 100 si mai bine de suplice se afla in tota regul’a: la care din toti se votedie comitetulu puţinele burse si ajutorie incuviintiate de câtra adunarea generale ? Puţine? Da si nu, după cum vomu judecă lucrulu din unu punctu sau altulu de vedere. Pentru studenţi se dau dela Asociatiune din anu in anu burse totu mai puţine, de candu pentru densii s’au in-fiintiatu alte fonduri forte respectabili, in Sibiiu, Blasiu, B.-Pest’a (G oj d u), generosele ajutorie ale familiei M o c i o n i, Societatea Transilvani ’a, Aradu (fundatiunea Bir ta 51 mii), Lugosiu, Te-misior’a (alunmeu) si de candu s’au inmultitu se-minariele de teologia mai in tote diecesele roma-nesci, cum si institutele pedagogice. Scimu câ nici acestea nu le ajungu, câ-ci de ex. mai deunadi au concursu la Blasiu pentru 10 burse de câte 80, 120 si 315 fl. vreo 79 de studenţi dela facultăţi si gimnasie. Cam asia s’a intemplatu inainte de aceea si la consistoriulu din Sibiiu, si preste totu. Din contra, Asociatiunea ajutata si de „Transilvania", de câţiva ani incoee întinde mai multu ajutoriu professionistiloru; dta inse câ si aceştia se inmultiescu preste tota aşteptarea multora pessimisti de ai nostrii, neasemenatu mai iute, decâtu aru fi crediutu vreodată si cei mai verdi optimişti. In cele trei siedintie ale comitetului s’a observatu si recunoscutu, câ celu puţinu V2 numerulu concurentiloru aru fi meritatu bursele si ajutoriele; prin urmare decisiunea erâ cu atâtu mai grea si rapitoria de timpu, in câtu veneai uneori in tenta-tiune câ se propui tragerea la sorti, mai alesu candu recugetai la vaieraturile ce voru urmâ din partea celoru ce n’au castigatu. Aci inse nu este altu midiulocu, decâtu cea mai prompta îndoire si intreire a venituriloru Asociatiunei; dra acesta ob-servatiune suna mai virtosu la adress’a despar-tiementeloru Asociatiunei, pe care ddnii directori se binevoiesca a le convocă in adunari regulate si a convinge pe membrii si nemembrii de estrem’a necessitate de a ne ajută noi pe noi. Gorespondentie particularie ale „Observatoriului." — Desiu 4 Novembre 1879. O scurta reprivire preste espositiunea dela Desiu! Espositiunea de producte naturale, agricultura si manufacturi s’a deschisu la Desiu in 18-a si s’a inchisu in 26-a Octombre. Desiulu e unu locu centralu de insemnatate mare din ori-ce punctu de vedere. Situatiunea lui geografica la conflusulu ambeloru fluvii Somesiulu rece din munţii Gileului, si Somesiulu caldu din munţii Rodnei; aicea se concentredîa caile de comunicatiune provinciala dela Bistriti’a, Bucovin’a, Lapusiu, Maramuresiu, Siomcuta, Baia mare, Zelau, Silvani’a, Gherl’a, Clusiu si Campia. Situatiunea-i favoritoria i prepara unu viitoriu cu prospecte bune pentru industria si cemerciu, mai alesu du-pace se va deschide si calea ferata dela Apahid’a la Desiu, a cărei realisare se spereza in decursulu anului viitoriu, de si acţiunile de intreprindere sunt subscrise in mare parte de comunele comitatului, care nici-decuin nu sunt bogate. Desiulu are la 6000 locuitori suflete, intre cari cam 1600 romani, 3400 magiari, si 1000 armeni, jidani, germani etc. Poporulu romanu abia pe la a. 1799 si-au fundatu o parochia gr.-cath. pre candu numerâ numai vreo 200 suflete. Astadi e divisatu in doue confessiuni, cam la 1200 suflete gr.-cath. 400 gr. - orientale. Inteliginti’a romana până in 1848 n’au avutu decâtu pre unu preotu. Sub regimulu austriacu, anii 1862 —1865 ajunseră câ se fia aci si dintre romanii mireni vreo 4—5 barbati si tineri trecuti in scolele superiori, inse fara case si realităţi. Astadi numeramu la 28 de inşi parte câ advocaţi, funcţionari pensionaţi, funcţionari activi si diurnisti la tribunalu, la judecatori’a cercuala, oficiulu politicu de administratiune, sedri’a orfanala, perceptoratu si oficiulu reg. de mesurarea corapetintieloru, er’ partea cea mai mare professionisti. Dintre inteligenţi 9 inşi possedu realitati cu laboriositate asidua si economisare. Realităţile inteligentiei (case si pamentu) au o valore dela 40,000—50,000 fl. v. a. La espositiune au concursu din tote părţile mai însemnate ale Transilvaniei, Clusiu, Sibiiu, Brasiovu, Tergulu Muresiului, Bistriti’a si altele, apoi dela Vien’a, Prag’a, Pest’a si din alte parti ale Ungariei cu producte naturali economice, manufacturi, machine si vite. Productele naturali, de agricultura etc. au fostu asiediate in Sal’a ciobotariloru, lunga de 32 stanjini, si lata de 7 bine luminosa; productele de industria si manufacturi in localitatiile scolei civice, machinele si alte fabricate intr’unu locu improvisatu de scânduri. Arangiarea obiecteloru au succesu câtu de bine, de si multe obiecte au sositu in prediu’a si in diu’a esposi-tiunei ce erâ dejâ deschisa. Mulţi prognosticasera unu fiascu; resultatulu inse totu a fostu satisfacatoriu. In 9 dile au cercetatu espositiunea vreo 13500 inşi după biletele vendute. Intre visitatori au fostu si II. Sa episcopulu romanu Szabo, canonici, professori si elevii scolei de preparandia dela Gherl’a. Pote câ numai tempulu nefavoritoriu au retie-nutu si pre inteliginti’a si professorii gimnasiului romanu din Nasaudu; altcum nu credemu, câ n’ar fi voitu a participă, si a se convige in persona despre atâtea lucruri folositorie espuse si demne de imitatu chiaru dela scol’a vecina de stătu din Rodn’a. Dintre notabilitatiile magiare au fostu contele Eugenu Zichy, generalulu Tiirr câ comisari ai comitetului de espositiune din Alb’a regala, tramisi spre a inparti medaliile si diplomele pentru concurenţii ardeleni, carii au fostu representati la espositiunea provinciale tînuta in Septembre a. c. la espositiunea Alb’a-regala in Ungari’a.*) Pentru incortelarea concurentiloru străini s’aufacutu dispositiuni bune in casele publice, in sal’a magistratului si la privaţi. Se vorbesce insa câ dintre concurenţii dela Prag’a, Vien’a sosindu aici uni întrebau câ Desiulu aru fi dora numai unu suburbiu alu Orasiului după închipuirea loru si visitandu localităţile de espositiune anguste (?) prin telegramu ar fi contramandatu retramiterea obiecteloru insinuate, sosite la gar’a calei ferate din Apahida, Clusiu. Pe unguresce Szekes-Fejervâr, se nu se confunde cu Nandor-Fejervâr, care este Belgradulu Serbiei si cu Gyula-Fejervâr, care este Alb’a-Julia. 353 Aceia cari au participatu la espositiunile din Yien’a, Paris, s’au vediutu sedusi si insielati in aşteptările loru. In contra juriului inca s’au facutu observări de nemultiamire pentru inpartirea premiiloru; noi inse nu ne miramu, pentrucâ cine si unde si sunt pricepătorii competenţi, d. e. pentru machine si alte fabricate mai insemnate? Altcum maioritatea concurentiloru au fostu premiata mai multu spre incuragiare pe viitoriu. Ori-si cum, se constata cu bucuria câ industri’a pasiesce si la noi inainte! Câ inse după atâtea espositiuni urmate după olalta in tempulu de facia se se faca espositiuni generali provinciali si nu singuru locali, se ceru, afara de mai multe alte conditiuni, localitati spaciose si luminose, pentru câ publiculu se nu fia silitu a merge si alerga pe stradele cele tinose si necurate pe distantia mare dela unu locu la altulu. Apoi espositiuni in locuri depărtate de caile ferate sunt inpreunate si prea cu multe greutati si spesse pentru concurenţi, — de si de aicea mulţi din ei s’au departatu prea multiamiti cu tergulu bunu ce l’au avutul Industri’a romana au fostu forte puginu represen-tata. Femeile sassesci din giurulu Bistritiei au tramisu mai multe obiecte tiesute, si cusături laboriose. Din Valea Rodnei dela Sangeorzu s’au espusu de catra dsor’a Cămilă Paulu din Alba-Juli’a nisce covora de lana, propria mânu torse, colorate si tiesute; acestea atrasera atenţiunea generalului Tiirr, care lasâ comis-siune câ se i le procure spre a face presente cu ele in străinătate. Pentru aceste si alte lucrări si obiecte espuse de domn’a Maria Bohatielu, si preotes’a Cliere-betiu din Cascau s’au inpartitu diplome de lauda. Altcum si sub durat’a espositiunei mai venia câte o fiica de preotu romanu cu lucruri frutnose, dara prea tardiu! Preste totu s’au impartitu 94 medalii de argintu, 129 de bronzu, si 254 diplome. Din tote acestea con-tes’a Maximilian Teleki născută Maria Tatariu capetâ la vr’o 20 de bucăţi. Din resultatulu acestei espositiuni dorimu forte, câ la tote institutele de invetiamentu nationalu se se aplice câte unu professoru pentru lucrări de industria si sculpturi, de cari au fostu espuse multe bucăţi fru-mose, si cari in mare parte s’au vendutu, precum dela scol’a de Stătu din Itodn’a si dela altele; câ-ci ve-demu si asia, câ mulţi tineri absoluţi din gimnasie si maturisati ne avendu locu in vreunu seminariu de teologia, sunt siliţi a se preface in omeni „perde vara", câ-ci a tine de cornele plugului si a cossi nu sciu, nici n’au unde, câ-ci mosior’a parintiloru s’au consumatu cu spessele educatiunei fiiloru remasi fara aplicatiune, de-orece posturile de notari prin comune inca nu ajungu nici la clienţii „domniloru". Deci se’si alega mai mulţi dintre tinerii noştri carier’a de professiuni, industria si comerciu! Nu potemu lasă ne amintitu, câ in 19-a Octobre s’au santitu si flamur’a pompieriloru de aici, cumperata cu 320 fi. v. a., de si numerulu celoru in activitate e numai de 28. Ecuiparea lom au costatu până acuma la vreo 4,000 de fi. cu recuisitele necesarie; dara sacii de scapare se potu folosi in orasiele cele mari cu case de trei si mai multe etagiuri, eara pe la noi locuintiele sunt separate si nici-una cu doue etagiuri, prin urmare in casu de focu membrii familiei potu scapâ fara inbul-diala pre usia. După acea serbare s’au cantatu imnulu imperatescu. Ce schimbare! — Deca aceşti omeni nu aru imitâ pre alţii câ maimutiele, le aru mai remanea multe parale pentru lipsele cotidiane. Argus. Sciri diverse. (Necrologu.) Florentinu Luchi, fostu capitanu c. r., fostu pretoru si mai in urma vice-capitanu, a repausatu in Nasaudu in etate de 70 ani. Remasitie-le-i pamentesci s’au transportatu inse la comun’a Feldru, loculu seu natalu. — (In memori’a fericitului Manuile Gojdu.) Cetimu in „Ellenor" urmatoriele: Junimea romana din Buda-Pest’a a cercetatu Sambeta după amediu pe marele ei defunctu Manuile Gojdu, care, câ fostu comite supremu si mai tardiu câ Septemvir, după cum se scie, a facutu pe sem’a junimei studiose romane o fundatiune care se urca pana la 300,000 fi. Vorbitorulu tenerimei Traianu Barzu când. de profes. fu acela, care in discursulu seu tienutu in limb’a romana, a accentuatu cu deosebire insemnatatea fundatiuuei lui Gojdu si intre altele a disu : „Memori’a lui Gojdu va trai in veci in peptulu natiunei romane recunoscetore, câ unu tesauru scumpu, câ-ci densulu cu propriele sale mani si-a inscrisu numele pe column’a nemurirei. Din vieti’a si faptele lui Gojdu pote invetiâ junimea romana, cum se ’si iubesca patri’a si propri’a naţiune." După cuventarea acesta entusiasmata a lui Barzu stipendistii fundatiunei au decoratu mormentulu lui Gojdu cu-o cununa de dafinu legata cu panglice tricolore cu inscrip-tiunea: „Stipendistii lui Gojdu", er’ corulu vocalu a in-tonatu melodi’a funebra: „In planulu celu secretu". Dimitrie Ioanescu fostulu comite supremu alu comitatului Zarandu, in numele representantiei fundationale multiami apoi tinerimei romane pentru pietatea ce-a documentat’o facia de marele ei mortu. Intre alţii a fostu acolo si Atanasie Cimponieriu, judecatoriu la tabl’a reg." — (Ratiociniu), despre venitele si spesele reu-niunei de jocu arangiata in favorea Alumneului nationalu _________OBSERVATORIULU.___________________________ romanu din Timisiora in 9 Octobre 1379 st. n. Venite: dela II. Sa d-1 episcopu Ioanu Metianu 5 fi., dela d nii I Luca, N. Cosariu, Ios. Vili, Pavelu Rotariu câte 3 fi., dela d-1 Nicu Gerdanu 2 fi. 20 cr., dela d-nii Meletie Dreghiciu, Vladu Seimanu, An’a Popa, Ioanu Tieranu, Em. Ungureanu, Grig. Marienescu, George Traila, Em. Deme-troviciu, M. Barbu, I. Covaceviciu, Cons. Zavisits, George Trailescu, Vucskov, I. Kimmel, I. Scblichting, St. Para-schieviciu, Tr. Lungu, Vas. Ignea, I. Nestoroviciu, Vas. Barbulescu I. Teodoroviciu, C. Mania, Ilie Olariu, Aur. Popoviciu, St. Porutiu, Vie. Cernetiu, George Ardeleanu, Lazaru Iovi, Alecs. Chisiodianu, N. Ienatie, Gust. Onitiu, G. Sierbanu, Ios. Mikkel, Bela Gyertyâuffy, G. Cocotianu, I. Riszto, Car. Oszwald, Petru Cermena, Pavelu Adamu, Dr. At. Marienescu, Luis Schlotthauer, George Liota câte 2 fi.; — dela d-nii: Luca Calecianu, Laz. Sim, N. Darabantiu, Ios. Gradinariu, N. Petroviciu, I. Domsia, I. Vulcanu. Iul. Micu, I. Milu, Eut. Cjobanu, N. Draganu, M. Nediciu, Vie. Adamu, St. Ciortus, Liub. Adamoviciu, Lud. Ulrich, D. Sviratiu, I. Anca, I. Munteanu, Lud. Szabo, Vas. Brendusiu, Dem. Trailescu, Ioan Romanov A. Buchwald, Ed. Krampl, Târczay, Car. Tedeschi, M. Ferschitz, Kratochwill, Mor. Blau, Friedmann, Ad. Krauss, E. Iaromisz, Em. Doiveth, I. Roddig, Derera, II. Paunu, Dem. Macsimu, Ales. Secosianu, Petru Popoviciu, N. Ribariu, Mei. Miculescu, Vie. Selegianu, I. Dogariu, Iul. Totia, I. Dobosianu, Rud. Leinert, A. Hellner, G. Cab-debou, I. Darabantiu, N. Busia, A. Nadasianu, Gesberger, Dreher, I. Boncia, N. Maiereanu, Dem. Chritia, Schul-mann, Nicol. Chitescu, A. Sulyok, I. Popescu, D. Atkary, Milan Novacoviciu, Simionu Moldovanu, câte 1 fi.; dela d-nii Leop. Polak, H. Tauber, Max Csermak câte 50 cr. Venitu 173 fi. 70 cr., spesse 78 fi. 28 cr., venitu curatu 95 fi. 42 cr. care suma s’a predatu comitetului alumnialu. Manuilu Ungurianu, Georgiu Traila, notariu. cassariu. — (Era di ph teri tis). Ni se scrie dela Turd’a din 7 Novembre: In comun’a Hidisiu (Hidas) domnesce inca din lun’a lui Maiu blastemat’a boia diphteritis, (gusteru) secerandu fara nici-o crutiare victimele sale innocente. Mediculu de cercu au visitatu acesta comuna de doue ori* *); nu sciu inse cum se intempla, câ cu medicin’a prescrisa de domnealui nu a scapatu nici-unu patientu. De alta parte poporulu este forte fatalistu, puginu ii pasa de mortea prunciloru mari si mici, si audi pe părinţi dicimdu: „De ar trai toti, nu le-aru mai ajunge pamentulu." Medicamentele folosite de câtra acei părinţi pe cari’i dore de pruncii loru si nu voiescu se’i perda sunt: petroleu, aiu (usturoiu), morcovi, petra acra (lat. Alumen, nemt. Alaun), sau si petra veneta (vitriolu cristalisatu) etc. Din tote acestea s’a obser-vatu, câ petr’a veneta arsa, apoi pisata si amestecata cu miere de stupi a folositu in mai multe caşuri, daca intingi in acea mixtura o pena si ungi gutlejulu bolnavului. Atâta dela Turd’a. Scirile funeste despre acea boia afurisita vinu erasi din mai multe parti; intre cele mai prospete este una dela Clusiu prea interesanta in acelu sensu, câ in septeman’a trecuta clusianii avura de mai multe luni o di, o singura di, in care nu a moritu nimeni de diphteritis. Daca in Clusiu, unde este facultate de medicina, diphteritis omora de câţiva ani neincetatu, in necasulu unei companii de medici, ce mirare daca pe la sate dispare generatiunea intrega, candu este sciutu, câ in mai multe comune la tote bolele de giitu se dâ mai multu numai vinarsu câ medicina, adeca veninu de morte sigura pentru acelea bole. Saracu poporu nefericitu, in locu se te invetie ceva hygiena, ceva curatia, 1 a u t u r a mai desa, câ apa e destula, in locu se’ti spună celu puţinu de 52 de ori pe anu, cum se te feresci de bole tu si pe pruncii tei, loru le-a casiunatu se’ti perda câte optu ore pe semptemana, indopandu-te cu o limba, din care in veci nu vei trage nici-unu folosu pe lume. Apoi totu ei se mira câ scade si numerulu loru necurmatu si neincetatu si striga desperaţi: „Pusztulunk, pusztulunk, ne prapadimu, ne prapadimu !“ Altu esemplu. Din orasiulu ungurescu Kiskun-Felegyhâza se scrie in diarie, câ acolo in câţiva ani din urma au muritu preste doue mii de persone, totu numai de diphteritis, câ inse nepasarea este barbara. — (Nebuni’a due 11 eloru). De candu onorea si onestatea in Ungari’a sunt puse pe simceo’a săbiei incependu dela miniştrii pana la studenţii junisiori; de candu nimeni pe lume nu mai este siguru de insultele celoru mai miserabili ştrengari, de atunci bol’a duelleloru a inceputu a străbate chiaru si intre membrii aceleiaşi familii si in scolele de baiati. Diariele magiare comunica unele esemple caracteristice. Invetiatoriulu (din Oradea?) înfruntase pe Michutiulu mamei pentru ştrengarii; ce se vedi inse ? Pe la amiedi alţi doi baiati intra la dascalu in calitate de martori si secundanţi *) Numai de doua ori dela Maiu?? Red. tramisi de Michutiu, câ se cera satisfactiune pentru vetamarea de onore ce i s’a facutu. Dascalulu nu a lipsitu a’si alege arm’a, cu care apoi a blanitu bine pe toti trei urdurosii pe cari’i mancâ pielea. — Unu părinte erasi spune in „Szabadsâg" din 9 Nov., câ dupace trăsese fiiului seu mucosu palma pentru neascultare, acesta preste catuva timpu ii sari inainte, si declarandu câ nu-’si capata secundanţi pentru unu duellu regulatu, provoca pe tata-seu la duellu americanu asia, câ cine va trage glontiulu negru din urna, acela se si’lu traga elu insusi in capu. Uciga-te crucea drace, câ multe mai scornesci tu pre pamentu ! Se intielege câ tatalu băiatului ii scarpinâ pielea câ se’i fia pe tota vieti’a. Acestea inse si alte ştrengarii de natur’a acestora sunt numai firescile consecentie a le educatiunei private si publice de raod’a noua, ce se dâ generatiunei tinere, si ultimele consecentie? Bai de sânge câ nici-odata. — (Erasi ursi). La Branu (comuna colectiva de alte 11) inpuscara o ursoica mare, era pe doi pui ai ei îi tocara romanii cu măciuci. Langa Sepsi-Szt.-Gyorgy in secuime doi ursi flamendi au desgropatu doi boi morţi de boia si îngropaţi destulu de afundu si au mancatu tota acea mortatiune, remanendu numai osele. („Kelet"). Contractulu Sociala. De J. J. Rousseau. Capitolulu V. Despre aristocraţia. Aicea aflamu doue persone morale forte deosebite una de alfa, adeca: gubernulu si suveranulu si prin urmare doue vointie generale, un’a in ra-portu cu toti cetatienii, era ceealalta numai in raportu cu membrii administratiunei. Astfeliu de si gubernulu pote regula politic’a sa interna cum i place, elu totuşi niciodată nu pote vorbi poporului, decâtu in numele suveranului, cu alte cuvinte, in numele poporului insusi. Acesta se nu se uite nici-odata. Primele societăţi s’au gubernatu in modu ari-stocraticu. Capii familieloru deliberau intre ei despre afacerile publice. Cei tineri ascultau, fara a con-tradice, de autoritatea esperientiei. De aici numele de preoţi, betrani, senatori si geronti. Sel-baticii dinAmeric’a septentrionale se gubernedia pana in diu’a de astadi astfeliu si sunt forte bine gubernati. Inse in aceeaşi mesura in care inegalitatea institutiunei prevalesa inegalitatea naturale, avuti’a seu poterea') au fostu preferata etatii si aristocraţi’a ajunse a fi electiva. Transmitienduse in fine poterea cu avuti’a tatalui la copii, se născură familiele patri-ciane, gubernulu deveni ereditara si s’au vediutu senatori de cate douedieci de ani. Esista deci trei feliuri de aristocraţii: f i r e s c a, electiva si ereditara. Cea dintaiu nu Se po-trivesce, decâtu poporaloru simple. A trei’a este celu mai reu din tote gubernele, era a dou’a celu mai bunu! Acbst’a este aristocraţi’a propriu disa. Pre langa avantagiulu distinctiunei celoru doue poteri, elu mai are si acela alu alegerei membriloru sei. Pentru câ in gubernulu poporaru, toti cetatienii se născu magistraţi, in tempu ce acesta se mar-ginesce la unu numeru micu si nu ajunge cineva magistratu decâtu prin alegere;2) unu mijlocu acesta, prin care probitatea, intieleptiunea, esperienti’a si stim’a publica, devinu totu atatea garanţii noue ale unui gubernu intieleptu. Pre langa acestea, adunările se făcu mai cu inlesnire, afacerile se discutu mai cu îngrijire si se espededia cu mai multa ordine si diligentia. Creditulu Statului este sustienutu mai bine in afara prin senatori venerabili, decâtu prin o mulţime necunoscuta si despretiuita. Cu unu cuventu, este asiediamentulu celu mai bunu si celu mai firescu, câ cei mai intielepti se gubernedie mulţimea, cându cineva este siguru câ ei o voru gubernâ spre binele ei, bra nu in folo-sulu loru. Nu este de lipsa a se inmulti resorturile, seu a face cu 20.000 omeni aceea ce 100 de omeni aleşi potu indeplini mai bine. Este inse de a se observa, câ aici interessulu de corpu incepe a dirige ') Este claru, câ sub cuventulu optimates la cei vechii nu se intielegea cei mai buni, ci cei mai poternici. Not’a lui J. J. Rousseau. 2) Este de o inportantia forte mare de a regulâ prin lege form’a de alegere a magistratiloru, pentru câ lasandu-o la buna-vointi’a principelui, nu se pote evitâ câ se nu cadia in aristocrati’a ereditara, precum li s’au intemplatu republiceloru Veneţiei si Bernei, din care, cea d’antaiu este deja de multu unu Stătu dissolvatu, era a dou’a are se multiamesca esistenti’a sa estraordi-narei intieleptiuni a senatului seu, ce este o esceptiune forte onorabila, dara si forte periculosa. Nota lui J. J. Rousseau. 354 OBSERVATORI ULU. forti’a publica mai puginu după cerintiele vointiei generale si ca o alta inclinare inevitabile detrage legiloru o parte din poterea esecutiva. Cu privintia la conditiunile particulare ale aristocraţiei, apoi nu se cere nici unu poporu atatu de simplu si dreptu, pentru ca esecutarea legiloru se urmedie nemijlocitu vointiei publice, ca intr’o democraţia bine organisata. Dara nu se cere nici o naţiune asia de mare, ca siefii departati pentru de a gubernâ se pota trunchiâ suveranitatea fiacare in districtulu seu si se incepa a se face independinti, pentru ca in fine se ajunga a fi domni. Deca aristocrati’a pretinde cu orecari virtuti mai puginu ca gubernulu democraticu, apoi predinde si ea altele, care i sunt particulare, precum mode-ratiunea in avuţia si cumpetulu in seracia, pentru ca o egalitate rigurosa aicea nu se pare a fi deplasata. Ea nu au fostu observata nici chiaru in Spart’a. In fine, deca si aduce cu sine acesta forma de gubernu orecare inegalitate in avere, apoi acesta este din causa, câ in generale administrarea afaceriloru publice se fia incredintiata acelora, cari potu se-’si sacrifice spre acestu scopu totu tempulu loru, 6ra nu precum pretinde Aristotele, pentru câ cei avuţi se fia totu-deuna preferaţi. Din contra, este de inportantia, câ din candu in candu o alegere opusa se probedie poporului, câ in meritele unui omu se afla o raţiune cu multu mai mare de preferintia câ avuţi’a. Capitolulu VI. Despre monarchia. Pana acuma amu consideratu pe principele câ o persona morala si colectiva, unita prin forti’a legiloru si câ depositariulu poterei esecutive in Stătu. Acuma vomu avea a considerâ acesta potere concentrata in manile unei singure persone fisice, a unui omu in fiintia, ce are dreptulu de a dispune singura de ea după legi. Unu astfeliu de omu se numesce monarchu seu rege. Cu totulu opusu celorlalte forme de administrare, in cari o fiintia colectiva representa unu individu, in acesta, unu individu representa o fiintia colectiva, astfeliu, câ unitatea morale ce constitue pe principe, este in acelasiu tempu o unitate fisica, in care tote facultăţile pe cari legea le reunesce cu atata greutate in celelalte, aicea se afla unite din natura. Aicea vointi’a poporului, vointi’a principelui, forti’a publica de Stătu si forti’a particulara a guber-nului, totulu corespunde aceluiaşi mobilu, tote resorturile machinei sunt concentrate in aceeaşi mana si totulu merge spre acelasiu scopu. Aicea nu esistu de locu mişcări opuse care se se distrugă un’a pe alta, si cineva nu isi pote imaginâ o alta forma de Constitutiune, in care cu unu agentu de fortia mai micu se se producă o acţiune mai considerabila. Archimede siedieudu linistitu pe tiermure si incre-diendu valuriloru fara ostenela o corabia mare, imi representa unu monarchu abilu, gubernandu din ca-binetulu seu Statele sale vaste si facendu se se misce totu, era elu parendu nemiscatu. Dara deca nu esista unu gubernu mai vigurosu câ acesta, apoi nici nu esista altulu in care vointi’a particulara se aiba mai multa potere si se domine mai lesne pe celelalte. Totulu merge spre acelasiu scopu, este adeveratu; inse acelu scopu nu este acelu alu fericirei publice si forti’a insusi a administratiunei este indreptata neincetatu in defavorulu Statului. Regii voiescu se fia absoluţi si din depărtare li se striga: mijloculu celu mai bunu pentru acesta este a se face iubiţi de poporale loru. Acesta macsima este forte frumosa si forte adeverata in unele privin-tie: din nefericire, la curţile regale ea va fi totu-deauna luata in rîsu. Poterea care isvorasce din amorulu poporaloru este fara indoiala cea mai mare, dara ea este precarie si condiţionată, si principii nu se voru multiumi niciodată cu ea. C e i m a i buni regi voiescu se aiba libertatea a fi rei candu le place loru, fara de aincetâ se fia domni! Inzadaru ar voii unu declamatoru politicu se le dica: forti’a poporului fiindu a vostra, interessulu vostru celu mai mare ar trebui deci se fia, câ poporulu se infloresca, se se inmultiesca si se fia redutabilu. Ei sciu prea bine, câ acesta nu este adeveratu. Interessulu loru personale pretinde, câ poporulu se fia slabu, miserabilu si se nu le pota resiste niciodată. Concedu, câ presupunendu pe supusi totudeauna in servitute perfecta, atunci interessulu principelui ar fi, câ poporulu se fia poternicu, pentru câ acesta potere fiindu a lui, l’ar face redutabilu fatia cu vecinii sei. Inse fiindu acestu interessu numai secundara si subordonatu si cele doue supo-sitiuni fiindu incompatibile, este lucru firescu câ principii se prefere totudeauna acea macsima, care le este mai utila. Acesta este ce le-au spusu Sainuilu cu atata tărie de cuventu Evreiloru. Acesta este ce au facutu Machiavelli se se vedia până la evidenţia. Subt pretestulu de a dâ lectiuni regiloru, elu au datu cele mai mari lectiuni poporaloru. „Principele" lui Machiavelli este cartea repu-blicanilora. ‘) Noi amu aflatu din raporturile generale, câ monarchi’a nu se potrivesce decatu numai la State mari si o vomu vedea erasi esaminandu-o mai dea prope. Cu catu administratiunea publica este mai numerosa, cu atatu raporturile principelui fatia cu supusii se inpuginedîa si se apropia de egalitate astfeliu, câ acestu raportu este unicu seu egalitatea insasi la democraţia. Acelasiu raportu se maresce in aceeaşi mesura, in care gubernulu se concentredia si elu au ajunsu la macsimulu seu, candu gubernulu se afla in man’a unuia singura. Atunci intre principe si poporu se afla o distantia forte mare si Statulu este lipsitu de legătură. Pentru câ se se infiintiese sunt de lipsa classe intermediare. Pentru câ distanti’a se dispara, sunt de lipsa principi, grandi si nobletie. Tote acestea inse nu convinu unui Stătu micu, pe care acele classe l’aru ruinâ. Deca este greu câ unu Stătu mare se fia bine gubernatu, apoi este cu multu mai greu de a fi bine gubernatu prin unu singura omu si ori cine scie ce urmesa, candu regele isi dâ substituţi. (Va urmâ). Soiri ultime. (Serviciulu telegraficu privatu alu lui „S. D. Tageblatt.“) — Vien’a, 13 Nov. (Telegramu). Astadi după amiedi sosiră aici marele duce Alexandru Cesareviclu, mostenitoriu alu coronei, inpreuna cu soci’a sa, cu socrii sei Maiestăţile LL. regele si regin’a Danemarcei si cu ducele de Cumber-land cumnatu alu seu. Maiest. Sa imperatulu a salutatu pe Augustii ospeti la gara, unde dupace saratâ man’a reginei de Danemarc’a si a marei ducese de Russi’a, strinse man’a regelui, era pe marele duce clironomu alu Russiei ilu sarutâ si in-bragiosiâ de repetite ori. Mai. Sa imperatâs’a primi din partea sa pe inaltii ospeti in residenti’a imperiala (Hofburg). (Si acestea se intempla tocma pre candu press’a magiara se bucurâ câ vomu avea resboiu cu Russi’a. Câte ilusiuni perdute ! Red. Obs.) — |Grafii C1 am-Martinitz siHohenwart cunoscuţii capi ai partidei autonomistiloru din imperiu, fusera decoraţi de câtra Mai. Sa cu ordinulu coronei de feru cl. I. *) Machiavelli au fostu unu omu onestu si unu bunu cetatienu, dara fiindu dependinţe de cas’a Medicei-loru, au fostu fortiatu a ’si ascunde amorulu seu de patria, in opressiunea patriei sale. Alegerea insusi a esecrabilelui seu erou—Cesare Borgia—manifesta inten-tiunea sa secreta si opositiunea ce se afla intre macsimele cartiei sale Despre principe, si intre acelea din Discursurile asupra lui TitusLivius si ale Istoriei Florentiei, demonstra, câ acestu barbatu politicu profundu nu au avutu pana acuma decatu cetitori superficiali seu corupţi. Curtea din Rom’a au opritu severu cartea lui. O credu, pentru câ elu au fostu care o au descrisu mai claru. Not’a lui J. J. Rouseau. Pretiurile eerenlelorii si altoru obiecte de traiu au fostu la 11 Novembre in Sibiiu : Grâu, după cualitati . Grâu, amestecatu . Secara ............... Papusioiu . . . . Ordiu................. Ovesu................. Cartofi............... Mazare................ Linte................. Fasole................ Lardu (slănină) . . . Untura (unsdre topita) Carne de vita . . . Oua 10 de . . . . 1 hectolitru fi. 8.50 - 9.50 1 7.30-8.10 1 99 5.10—5.50 1 4.10—4.50 1 4-40—4.80 1 19 2.60-3.- 1 19 99 1.20—1.40 1 9) 6.50-7.- 1 99 99 10.—10.50 1 99 99 0.50-7.- 50 Kilogram. 99 30.—32.- 50 28.-28.50 1 99 91 -42 Librăria Română J. C. Tacit in Braşov. Recomandă tote scrierile apărute în editura Academiei de ştiinţa din Bucureşti, precum şi o serie de Calendare pe anul 1880 cu conţinut forte variat. Analele societăţii academice române: Sessiunile aniloru 1867—1877. I Tom.......................................10.— Sessiunea anului 1878................................... 1.— Bălescu Niculae, Istoria Românilor sub Mihaiu-Vodâ Vitâzul urmată de scrieri diverse.................................. 2.— Demetriu Cantemir. Tomul I. Descriptio Moldaviae cu o chartă geografiă şi un facsimile...................* . 1.60 — Tom. II. Descrierea Moldaviei tradusă din textulu orig. lat................................................ 1.60 — Tom. III. Istoria imperiului otoman, trad. de Dr. J. Hodosiu Partea 1.......................................3.20 — Tom. IV. „ II.......................................4.— — „ V. „ I. Evenimentele Cantacuzinilor şi Brancoveniloru. Partea II. Divanul. Publicate de G. Sion....................................................... 1.20 Caesar Caiu juliu; Comentarele de belul galic, trad de C. Copăcinân. Coment. de belul civil urmate de Coment. lui A. Hirtiu, trad. de D. Caiau.......................2.— Cicerone M. Tuliu, Philippicele, trad. de A. Laurianu. . . 1.20 Cipariu Tim., Gramatica limbei române, Part. II sintaxa. . 2.— Dicţionarul şi Glosarul limbei române..........................12.— Dione Cassiu, Istoria romană dela Nero până la Aless. Sever trad. de A. Demetrescu.................................... 1.40 OdobesCU A. J. Istoria archeologiei.........................4.— Omer, Odyssea şi Batrachomyomachia, trad. de J. Caragiani. 3.20 Salustiu C. C., Catilina şi Jugurtha, trad. de D. T. Dobrescu —.80 Calendarul pentru toţi. Cu un tablou gratis: „Missiunea României în Orient*.................................... 1.30 Calendarul Halimalei........................................1.06 Calendarul amusant...........................................—.80 (Cumpărătorii fiâ ai Calendarului pentru toţi, seu ai Calendarului amusant şi al Halimalei, vor lua parte la Premiul - Loterie, ce se va trage la Martie 1880, avend şanse a câştiga premiuri de lei noi 200, 100, 50, 20, tO Numerile câşti- gătdre să voru publica prin jurnale). Calendarul amusant şi picant, ca ilustraţiuul xilographice colorate....................................................1.06 Calendarul pentru Domne şi Damnişore............................—.56 Calendarul Dorului (euprinde poesiile cele mai nouă). . . —.56 Calendarul Puricelui (cu istoriore comice)...................—.30 Almanach seu Calendar portativ..................................—.26 Amicul poporului, anulu XX......................................—.50 Calendarul bunului econom.......................................—.45 Calendarul tipografiei archidiecesane (cu Şematismnl bise- ricei ortodoxe-orieutale române din Ungaria şi Transilv. ____.QO Bariţiu G. Dicţionar unguresc-romanesc, broş..........3.— Dogar şi Dariu, Aritmetica. Esercitii practice cu numeriî dela 1—100 după sistemul decadic. Partea I broş. . —.25 legat. . . . ..........................................—.30 (Partea II să află sub pressă) J. Nemoiau, Gramatica magiară (pag. 306-hLXXII) . . . 1.80 A- Densusian, Negriada, epopeiâ naţională în 6 cânturi . . 2- — Aricescu C. D. Istoria revoluţiunii române dela 1821 si Acte justificative la istoria revoluţ. rom. dela 1821. Tom. I-II. 3.50 Se primesc abonamente la urmatorele Romane forte interesante: „Contessa Lambertini" fiica cardinalului Antonelli, 26 fasc. ă 25 cr. — „Dramele Parisului" de Ponsou du Terrail trad. din limba francesă fasc. ă 8. cr. — „Ca teri na Cornaro," cea mai frumosă regina a Ciprului, după G. J. Born, trad. de V. Gr. Pop, ă fasc. 8 cr. — „Juneţa regelui Hen-ric“ de Ponson du Terrail, ă fasc. 8 cr. — „Marea otrăvitoreK 37 fasc. â 8 cr. Preţurile se înţeleg LocoBraşov. La trimiterea sub banda (Kreuzbandj se urcă preţul cărţilor cu 10% Suma ni se va trimite d’odată cu comanda. (105) v # ii & t.» «» # u> # # g.

y, <Ş> jo & .. <#>.» ijt>.» <3? «. jfr « $ * CÂLINDARIUL BUNULUI ECONOM pe anul viseet 1880. întocmit de ZD. Comşa si Eugen Brote. Cu mai multe ilustratiuni intercalate în tecst. Anul IV. Cuprinsul: ţlilele şi serbatorile de preste an. Chronologia. Pascalia. Anotimpurile. Sistemul planetar al soarelui, întunecimi. Serbâtorile schimbătoare şi Posturile. Genealogia: Austro-Ungaria, Germania, Francia, Rusia, Italia, Britania şi Irlanda, Spania, Romania, Svedia şi Norvegia, Belgia, Olanda, Grecia, Portugalia, Monaco. Conspectul Complet al târgurilor din Ardeal : A. in rend alfabetic, B. in rend chronologie. Târgurile in Ungaria. Târgurile principale in România. Târgurile principale in Bucovina. — POSTA: A. Posta de epistole, B. Posta de mesagerie. Corespondenţa telegrafică. Raportul între măsurile nouă şi vechi. — TIMBRE. Tabele de interese. Tabela comparativă a valorilor de bani din toate ţările. — SFATUIT0RIU JURIDIC. Partea economică: Cu puteri unite. Carul (cu patru ilustraţiuni). Din istoria calului. Cât se seamănă pe un hectar? Timpul încolţirei şi vegetaţiunei la diversele plănte agricole. Tabelă despre maşinile agricole mai însemnate. Din care material cât vinars se estrage. Greutatea fructeloru şi semănţelor mai îndatinate. Cât timp poartă animalele agricole ? Mutarea pomişoriloru tineri. Pentru a apăra vrăbiile dela cireşe. Mijloc în contra omidelor pe varză. Plugul cu doue cormane (cu ilus-traţiune). Ciurul (cu ilustraţiune). Foarfeci noue pentru tunsulu oilor (cu ilustraţiune). GrijiJi pădurile! Cum să se prindă oile ? (cu doue ilustraţiuni). Scutul pomilor (cu trei ilustraţiuni). Digestiunea. Gândacul de Maiu (cu şase ilustraţiuni. Sarea ca nutriment de vite. — Partea beletristică: Ioan Turbincă, poveste. Bătaia dela Câlughereni. Poesii : Sentinela romană, poem istoric de Vasile Alesandri. Arătura de N. Beldicean. Mai iubit ... de I. Mincu. Stejarulu şi cornul, cântec din Moldova. Bogatul şi seracul, cântec poporal. Rugina şi frământatul pâri ei (cu ilustraţiune). Cât e de greu un bou V (cu ilustraţiune). Respectul cuvenit (cu ilustraţiune). Literatura română agricolă. Tabelă pentru preschimbata preţului după măsurile vechi in nouă. Inserate. Preţul 45 cr. v. a. sau i leu n. (104)3-3 Editura tipografiei JOS. DROTLEFF în Sibiiu. £■* $ *> $ sT* *l'4i $41 44