Obgervatoriulu ese de doue ori in septemaua, raercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimiau cu poat’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fi., pa 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici ae dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a că,te 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 85.	Sibiiu, 24/5 Novembre 1879.	Anulu II.
Bndgetulu statului.
Candu dicemu budgetu alu statului, dicemu punga, lada, lacra, busdunariu, cassa a toturoru locuitori-loru tierei, incependu dela milionari pana la femei’a cea saraca, ce’si innoda in coltiu de cârpa crucerii castigati cu torsulu si cusutulu, si pana la acei orfani de tata si mama, caroru le-a remasu câ here-ditate singura casciora coperita cu sîndile, situata intr’unu capu de orasiu, ori unu pamentielu de papusioiu, din care ’si scotu mamalig’a gola pe câte 4—5 luni din anu.
Totudeauna in vieti’a nostra de publicişti amu recomandatu lectoriloru nostrii cu totu adinsulu, câ ori-candu li se dâ ocasiune, se se ocupe, nu din simpla distractiune, ci inadinsu si forte seriosu de afacerile finantiali ale statului in generalu, de budgetele anuali in specialu. Nici-odata inse nu a fostu trebuintia mai mare de a ne face unu studiu intregu din finantiele statului câ tocma acuma; preste acesta ne si aflarnu intrunu stadiu alu eve-nimenteloru, candu pare câ resuflamu ceva mai usioru, ne si remane timpu de ajunsu in serile de dma, a ne mai ocupâ si de afaceri publice.
In 28 Octobre corniţele Juliu Szapâry mi-nistrulu de finantie alu Ungariei depuse pe mâs’a camerei deputatiloru budgetulu statului preparatu pentru anulu 1880, ilu insoci apoi si de unu comentariu aparatoriu, o specie de apologia, pentru-câ se nu despere nimeni, nici pentru inventarea de inposite noue, nici pentru urcarea unora din cele vechi si nici din caus’a calcarei dreptului miriade-loru de creditori particulari.
Sum’a totala a intrateloru (venitului) Ungariei si provincieloru annexate Transilvania, Croati’a cu Slavoni’a, e prevediuta pe anulu 1880 cu v. a. fl. 236.350,294.
Sunia intriga a speseloru ordinarie 253.669,662 Cele estraordinarie (Bosni’a) .	.	1.800,000
Totalu . 255.469,662
Asia deficitu pe anulu 1880 ar fi numai v. a. fl. 18.031,368.
In aceeaşi di din 28 Octobre aşternu si mi-nistrulu Cliertek in camer’a deputatiloru din Vien’a budgetulu statului Austriei (Cislaitaniei) pe a. 1880. In acela venitulu are se faca v. a. fl. 399.399,774 Din contra spesele sunt prevediute cu „ 412.712,917 Prin urmare deficitu .	.	.	. fl. 12.717,143
Adecă deficitu mai puţinu decâtu in a. 1879 cu 7.113,897 fl.
Sumandu la unu locu spesele ambeloru staturi, din care e compusa acesta monarchia dualistica si adeca ale Ungariei cu ale Austriei la unu locu, făcu pea.l880gigantic’asuma de v.a.fl. 668.182,579. Adeca: siese sute slesedieci si optu milione una suta optudiece si doue mii cinci sute sieptedieci si noue florini val. aust. Acesta suma computata in franci vine de 2 '/2 ori pe atâta.
Se ia ori-cine a mana budgetele monarchiei intregi de inaintea dualismului, candu finantiele toturoru tieriloru erau concentrate numai in Vien’a si va aflâ, câ cu esceptiune de anii 1859 si 1866 budgetulu imperiului intregu se urcâ numai până la 420 de milione, dara de ex. in anulu 1862 au fostu numai de 394.612,000 fl., adeca nici atâta câte sunt astadi spessele unui stătu, alu Cislaitaniei, in câtu se pote dice cu totu dreptulu, câ de 18 ani incbce greutăţile locuitoriloru s’au adaosu si incarcatu tocma cu sum’a enorma, câta lace astadi singurulu budgetu alu Ungariei, adeca preste 250 milione pe anu.*)
Se remanemu inse acilea numai pe langa budgetulu Ungariei si alu tieriloru adnexate.
Pentru-câ se vedemu si noi, unde au se fia ingropate preste 255 milione in anulu 1880 si de unde au se se storca, in altu Nr. vomu dâ si noi tabellulu specificatu alu cifreloru, dra aci reflectamu numai la nouele sarcini pe care ministrulu Szapâry
*) A se vedea: Statistisches Jahrbuch der oster-reichischen Monarchie fur das Jahr 1863. Wien 1864, dela pag. 395 inainte.
cere câ se le incarce in spinarea locuitoriloru. Acelea sunt de diverse categorii, precum :
Adaosu de 10% la tax’a ce se ia dela pe-troleu, de care se arde astadi si in colibe sau bordeie.
Dela castigulu din loterii pe langa tax’a vechia, inca 10%.
încărcare la inpositulu directu de classea II pe câştiguri.
Adaosu la taxele de'transporturi pe apa.
Vama de drumu si de poduri, care a mai fostu, dara se desfiintiase.
Taxa dela cei scutiti de asentare la armata, dela 3 fl. până la 100 fl. de capu, fiacare pe câte 12 ani, câtu ar fi fostu datoriu a servi sub arme 3 si in reserva 9 ani.
Unu asia numitu moratoriu la bonurile rurali pe alţi 20 de ani inainte, adeca pe 50 si respective 60 de ani in acelu sensu, câ din acelea se se traga pe fiacare anu mai puţine la sorti decâtu este asiguratu prin lege, de unde ministrulu crede câ va face o economia preste trei milione pe anu; in-tr’aceea proiectulu acesta au si turburatu forte tare spiritele, nu numai la bursa, ci in tote cercurile sociali, pe unde omenii se afla in possessiunea bonuriloru rurale, sau cum le dicu pe la noi, obligaţiuni urbariali sau pe nemtiesce, obligaţiuni pentru dessar-cinarea pamentului. Aci este necessitate imperiosa, câ se ne ajutamu memori’a cu cifrele urmatorie :
După calculele făcute sub regimulu absolu-tisticu austriacu, domnii sau boierii avea se ia des-daunare pentru iobagii (sclavii) desrobiti, in obligaţiuni garantate de câtra statulu intregu, in Ungari’a....................v. a. fl. 189.223,000
InTransilvania, a cărei teritoriu este numai !/4 câtu
aluUngariei, enorm’a suma de „	„	70.000,000
di: sieptedieci milione.
La acestea sume se mai adaosera asia numite rectificate si pentru dieciueli etc.in Ungari’a 3.820,140.
In Transilvani’a si mai multu, adeca 6.010,720.
Din tote acestea s’au trasu la sorti in cursulu aniloru de mai multe milione si s’au platitu in bani de	câtra stătu.	Au	mai	remasu	inse	a rescumparâ:
in	Ungari’a obligaţiuni	in	valore	de	154.705,000
In	Transilvani’a	de....... 74.200,000
In	Croati’a de............. 12.062,280
In vreo 30 de ani de aci inainte intr’unu stătu bine administratu erâ se se traga tote si se se platesca; acum inse ministrulu cere câ cele de Ungari’a se fia prolongate pe 50, era cele de Transilvani’a pe 60 de ani!
Saraca Transilvania, cu 80 de milione florini platiti la 3600 faini hi, in care se coprinde si fisculu si pretensiunile unoru societăţi religiose, tu inca totu nu te-ai rescumparatu din robi’a vechia.
In tier’a vecina, incependu dela 1864 până in anulu 1880 nu va mai fi nici-unu bonu rurale in cerculatiune.
Revista politica.
Sibiin, 4 Novembre st. n. 1879.
Desbaterile asupra proiectului de adressa alu camerei deputatiloru din Vien’a au duratu doue dile. La acele desbateri au luatu parte corifeii ambeloru partide, incercanduse si unii si alţii a probâ justeti’a causei ce o aparau si corectitatea punctului loru de vedere. Câ lupt’a au fostu inversiunata si câ in decursulu ei oratorii si-au facutu recriminatiuni si acusari violente, nu pbte surprinde, de drece adversarii cari isi mesurau poterile, nu se vediusera de 16 ani pe aren’a parlamentara. Aveau deci a isi spune multe.
Pentru publiculu nostru, acele desbateri nu co-prindu nimicu nou, de orece caus'a autonomiei provinciale seu a asia numitei decentralisari administrative, pentru care se lupta acuma boemii, este totuodata si a nostra si prin urmare cunoscuta. Acea causa pentru care se lupta boemii, este o causa comuna tuturoru nationalitatiloru negermane si nemagiare, care au fostu trântite de părete prin
introducerea dualismului. Este deci lucru firescu, câ nationalitatile acelea se urmaresca cu atenţiune incordata, fasele prin care trece lupt’a boemiloru cu nemţii centralisti si se dordsca victori’a acelora.
Resultatulu votarei asupra proiectului de adressa alu maoioritatii partidei autonomistiloru din camer’a deputatiloru, de si nu se pote numi o victoria strălucită a gubernului austriacu de coalitiune, dar’ in totu casulu, se pote numi o lupta perduta a partidei centralistice, a nemtiloru fideli constitutiunei, alu cărei numeru va decresce si mai multu, indata ce voru veni pe tapetu desbaterile budgetare si celelalte proiecte de legi administrative, promisse prin messagiulu de deschidere. Adress’a maioritatii a fostu votata cu 180 voturi contra 162.
Mesurile finantiale pe care le au propusu miniştrii de finantie ambeloru parlamente dualistice, pentru coperirea deficiteloru budgetare ale anului viitoru, au facutu asupra intregei poporatiuni o inpressiune nu numai rea, dar’ forte deprimatore, carea se si manifestedia si se reflectedia in modu destulu de durerosu si simtitu, atâtu in press’a independenta de fondurile de dispositiune, câtu si cu deosebire din scăderile ce au suferitu cursulu mai tuturoru valoriloru austro-ungare la bursele din tiera, precum si la cele din străinătate. Lumea finantiala nu mai are nici o incredere in politic’a finantiala a dualismului si urmarea este : câ capitalurile indigene si străine se retragu, se ascundu si se tienu in reserva pentru timpuri mai favorabile.
Situatiunea finantiala a unui stătu este oglind’a cea mai fidela si criteriulu celu mai siguru, după care se pote judecâ, deca acelu stătu este guber-natu bine seu reu. De aceea practicii englesi nu isi formedia o părere definitiva asupra gubernului loru, decâtu numai după ce vedu resultatulu ad-ministratiunei lui, care se reflectedia in budgetulu flăcărui anu. Considerandu situatiunea finantiala a monarchiei austro-ungare, apoi urmandu esem-plulu englesescu, nu potemu ajunge la altu resultatu, decâtu la acela de a constatâ, câ monarchi’a austro-ungara, este forte reu gubernata, de orece situatiunea ei finantiala nu este numai critica, dar’ cu privire la Ungari’a se pote numi desperata, aprope totu asia de desperata câ si a Turciei. Gubernulu ungurescu continuandu „asiatic’a“ sa administra-tiune de până acuma, in curendu va ajunge se ia banii de acolo de unde ii va aflâ, imitandu cunoscut’a maniera a principelui de Bismark inaintea resbe-lului din 1866, seu a se declarâ de insoîventu si a licvidâ.
Catastrofa finantiala, care ne amenintia in modu inevitabilu, va fi accelerata si mai multu, deca urmandu politicei inaugurate de corniţele An-drâssy, succesorulu seu va continuâ aventurios’a si ruinatorea politica orientala, alu cărei mandatariu s’au facutu gubernulu austriacu la congressulu din Berlin. Onoratorea missiune carea a fostu incredintiata Austro-Ungariei de a fi „Sentinel’a Europei la port’a Turcie i“, o va incurcâ in resbelu cu panslavismulu si va dâ lovitur’a de gratia ruinateloru sale finantie. Acesta va fi una din consecintiele fireşti ale aliantiei austro-germane, asia precum resbelulu russo-turcescu a fostu una din consecintiele prevediute ale aliantiei celoru trei imperati nordici.
Credinti’a câ alianti’a austro-germana, fia ea verbala seu scrisa si sigilata după tote formele, este o garanţia mai multu pentru pacea lumei, presupune a naivitate copilaresca pe alu cărei contu pecatuesce atâtu de multu scol’a diplomatica moderna, creata de principele de Bismark. Nu se cere decâtu numai o memoria fidela, pentru câ comparandu cineva actual’a situatiune a Europei, cu aceea ce domnea inainte de resbelulu prusso-francesu, se afle forte multe momente de asemanare cu cea de astadi. N’avemu decâtu se comparamu situatiunea in care se aflâ Napoleon III după Sadow’a, cu aceea in care au ajunsu tiarulu Alesandru II după Plevn’a, si se ne aducemu aminte de acelu nerusinatu traficu diplomaticu, ce porta etichet’a „politicei compen-satiuniloru reciproce", pentru câ se ne convingemu, câ tote asigurările de pace ce sboru prin atmosfer’a
340___________________________________________________*	-
politica nu sunt, decâtu totu atâtea ilusiuni vane si ainagitore. De candu domneşte in Europ’a nmcsim’a câ : „poterea primedia dreptulu“ pacea lumei se balantiedia pe verfulu a milione de baionete, care tote sunt gafa a o străpunge la comand’a data. Asternutulu pe care dormitddia pacea, semana forte multu cu patulu mitologicu alui Procustes.
Odiniora se purtau resbele in numele libertăţii, acuma resbelele moderne se porta in numele pacei si alu civilisatiunei. Asia se schimba tempurile si cu ele morafa politica.
Magnaţii Ungariei si ai Transilvaniei in revolutinnea din 1848 9.
Conversatiunea lui Ludovicu Kossuth cu re-dactorulu francesu Peyramont reprodusa si de noi in Nr. 83, in sinesi forte instructiva, a facutu, precum si era usioru de prevediutu, forte multu sânge reu la connationalii sei, era câ a numitu pe magnaţii tierei trădători ai patriei, acesta revoltâ tote spiritele in cercurile aristocraţiei unguresci. Răpită de mania, una parte a pressei magiare produse unu cathalogu lungu alu aceloru magnaţi, carii rebelasera in adeveru contra casei Habsburg cu armele in mana, remanendu mulţi din ei pe campulu de bătălii, alţii răniţi si schilaviti, după aceea câţiva din ei inpuscati sau spendiurati, alţi mai mulţi aruncaţi in prinsori, o parte din ei refugiaţi in strainetate, de unde până la 1866 au facutu casei austriace tote relele câte au potutu. In adeveru Kossuth facil mare nedreptate aceloru familii de magnaţi, ai caroru membrii au trecutu din capulu locului in castrele lui, au lucratu si luptatu alaturea cu elu, sub comand’a lui, spre a nimici definitivu pe cas’a austriaca, spre a sparge imperiulu, totuodata a esterminâ pe slavi si pe romani. De aceea diarie câ „Hon“, „Ellenor", „Keletl£, „Magyar Polgâr“ etc. au tota dreptatea candu punu sub ochii lui Kossuth urmatoriulu cathalogu de magnaţi rebeli contra casei Habsburg-Lotaringi’a si contra monarchiei:
Corniţele Ludovicu Battyânyi, fostu mi-nistru-presiedente, inpuscatu in Pest’a la comand’a baronului	Fml. Haynau.	Corniţele Casimiru
Battyânyi, refugiatu, tote averile lui confiscate. Br. Jeszenek, spendiuratu alaturea cu br. Pe-renyi fostulu custode alu coronei. Br. Med-nyânszky, spendiuratu	la Pressburg	pe ddlulu
(golgot’a)	asiniloru. Corn.	Ladislau	Teleki,
emigratu, isi luâ vidti’a mai tardiu din desperatiune, dupace fusese amnestiatu. Br. Nic. Josika, cu-noscutu scriitoru, fanaticu persecutoru si alu ro-maniloru.	Corn. Stefanu	Csâky,	unulu din
sugrumătorii slavaciloru. Corn. Stef. Szechenyi mai pre susu de toti, nu câ rebelu, ci câ părinte adeveratu alu magiariloru, care după ce vediîi atrocităţile dela Pest’a, innebunindu sari in Dunăre, de unde ilu scosera spre a’lu scuti in cas’a de sanetate la Dobling, unde se inpuscâ.
La aceştia se mai numera cu totu dreptulu acei magnaţi, cari au luptatu sub comand’a generalului polonu Bem, mai virtosu in Transilvani’a si au facutu anume romaniloru, ori-câte rele au potutu, precum se scie mai virtosu din actele oficiali. De aceştia au fostu comiţii (grafii) G r i g o r i e Bethlen celu vitâzu, Gabrielu Bethlen de-coratu de Bem, Paulu Eszterhâzy, Alexandru Teleki, spendiuratoriulu si tetiunariulu romaniloru, Franciscu Haller, venatoriulu po-piloru romanesci, Colomanu Eszterhâzy, care remase din bătălii fora o mana, Clemente M i k e s, care picâ in batali’a dela Sibiiu 21 Ianuariu 1849. Dintre grafii Andrâssy au fostu A1 adâr si J u 1 i u câ comandanţi de batalione, până ce pe acesta ilu insarcinâ Kossuth cu missiuni diplomatice; era grafulu Stefanu Kârolyi a infiintiatu singuru unu regimentu de husari pe spesele sale contra Austriei, dandu si pe cei doi fii ai sei la oste, precum făcuse si corn. Ge orgie Kârolyi cu fiii sei. Dintre baroni au stătu pe partea lui Kossuth mai mulţi, intre carii Lupulu Kemeny, prea bine cunoscutu din bătăliile avute cu romanii Ioanu Bânffy, Ladislau Bânffy, Georgie Ap or, care spendiurase barbatesce dintre romani, pe campia de a lungulu Murasiului; O r b â n, Orczy, Lopreszti, Liptay, Vay etc. etc. Cu atâtu mai mulţi au fostu dintre nobilii fruntaşi carii urmâ in rangu indata după baroni (praenobiles), câ Beothy, Csânyi, faimoşi tirani; Aczdl si alţi nenumerati, alu caroru cathalogu se publicase in anii 1850 până 1851 in „Wiener Zeitung".
Asia dara toti acei aristocraţi de ranguri inalte, câţi au luptatu cu arme contra dinastiei austriace, câţi au subscrisu proscriptiunea din 14 Aprile 1849,
OBSERVATORIULU.
câţi au lucratu spre a sparge monarchi’a, inferaţi de rebeli din partea austriaciloru, sunt numerati intre cei mai iluştrii patrioţi magiari din partea pressei gubernamentale de astadi.
Apoi dara cari au fostu aristocraţii rebeli in sensu magiaru si buni patrioţi in sensu austriacu?
Pe aceia ’i numera press’a kossuthiana câ „Egyetertes“, „Alfoldu, „Szabadsâg“ si altele câteva, numindu’i câ si odiniora, Pecsoviciu, sîerbi ai ca-marillei si trădători.
(Partea a dou’a urmedia.)
Gimnasiulu romanescu din Beiusiu.
Institutele nostre scolastice si literarie din acesta monarchia sunt atâtu de scumpe noue toturoru, in câtu starea si sortea loru aru merită, câ daca ar stâ prin potintia, se ne ocupamu cu totii in tote dilele de ele.
Despre scolele primărie si de gimnasiulu romanescu din Beiusiu străbătu din timpu in timpu unele sciri surde câ acelea aru stâ uneori „numai câ frundi’a pe apa.“ De alta parte, amu auditu de multe-ori in vieti’a nostra mulţi barbati de distinctiune din ambele confessiuni romanesci dicendu: „De nu aru fi esistatu in tineretiele nostre scolele din Beiusiu, nici-odata nu s’ar fi alesu din noi aceia cari suntemu astadi; câ-ci ori nu amu fi invetiatu la nici-o scola, ci amu fi remasu cum se dice, „prosti", sau daca amu fi invetiatu in scole serbesci, şerbi eramu se ne facemu, precum s’au mai facutu mulţime nenumerata de alţi romani; erâ de amu fi mersu la scole magiare, astadi amu arunca si noi cu petrii in naţiunea romanesca, ne-amu taia ven’a câ se se se scurgă din noi sângele romanescu si amu incarcâ cu insulte chiaru si pe părinţii nostrii."
Credemu câ acestea sunte raţiuni de ajunsu, pentru-câ se ne ocupamu si noi aci in câteva linii de starea gimnasiului beiusianu.
Corpulu professoriloru acelui gimnasiu publicase in Anuariulu seu scolasticu din a. 1870/1 primele documente relative la fundarea lui, inse numai in limb’a latina si in exemplarie multu mai puţine decâtu se pota străbate mai departe decâtu la bibliotecele publice, la cele scolastice si la unele redactiuni. Apoi anume in primulu documentu dela 1828 au remasu si unele mici lacune. Noi vomu scote aci punctele essentiali a le aceloru documente.
In actulu de fundatiune alu episcopului Samuilu Vulcanu de dato Oradea-mare 6 Octobre 1828, fundatorulu constata mai antaiu, câ in regiunea opidului Beiusiu situatu in comitatulu Biharu, in distantia de siepte miliarie (27* poşte) dela Oradea se afla preste una suta de comune romanesci, pentru care nu esiste nici-o scola mai de domne-ajuta in apropiere; de aceea densulu s’a decisu cu ajutoriulu lui Ddieu, câ la Beiusiu unde până atunci erâ numai o scola mica elementaria, se infiintiedie scola primăria sau cum se mai dicea, capitala ori normala, cum si patru classe gimnasiali. Prin prea inalte resolutiuni din 1 Maiu 1827 Nr. 10929 si 5 Februariu 1828 Nr. 3241 episcopului S. Vulcanu i s’a datu voia de a fuudâ acele scole romanesci, era densulu le si intemeie pe langa urmatoriele con-ditiuni:
1.	Pentru localu de scole donedia pentru totu-deauna casele sale edificate de nou din averea sa in Beiusiu, in regiunea dintre residentia si biserica, in care pre langa sale destinate pentru şcolari, mai potea locui si doi sau trei professori, era una classa normale cu docenţele ei remanu totu in localulu vechiu.
2.	Pentru fiacare se fia câte unu professoru, era profesorii dela gimnasiu se fia obligaţi câ pre langa materiile prevediute pentru fiacare classe in regulamen-tulu gubernului se propună fia-care, si ceva elemente deeconomi’a rurale si de medicin’a poporala pentru caşuri de urgentia, până se ajunga mediculu; apoi fiindu-câ acestu institutu este fundatu cu preferentia pentru naţiunea romanesca, se se invetie in elu cu totuadinsulu orthographi’a cu literele străbune, gramatic’a si literatur’a romanesca precum si istori’a naturale si caligraphi’a.*)
P. p. 3, 4 et 5, 6. Pentru dqtatiunea professoriloru pune unu fondu nerevocabile de 35.000 florini moneta convenţionale in argintu cu interesse de 6°/f„ din care afara de docenţele dela classea elementaria le face câte 300 si 350 fi. m. conv. plata pe anu era professorului care va fi si directoru, unu adaosu de 50 fi. m. c., le dâ si locuintia la trei in edificiulu destinatu pentru scole, la alţii in alte doue case ale sale; era 400 fl. pe anu laşa pentru reparatur’a caseloru si pentru requisite scolastice.
p. 7. Pentru securitatea acelei fundatiuni si a scoleloru episcopulu Sam. Vulcanu decide câ după mortea sa se fia respundietori episcopii succesorii sei si in casu de vacantia capitululu diecesanu, pe langa tinerea de computu exactu in fiacare anu.
p. 8. Conformu resolutiuniloru imperatesci, pe professori are se’i alega totudeauna episcopulu diecesanu si in timpu de vacantia capitulu, se propunu inse spre confirmare la „direcţiunea literaria" (acuma ministeriulu instructiunei publice?), dupace voru fi depusu examenu de professoru.
9. Gimnasiulu se se deschidă in 1 Novembre 1828 se se si publice in comitatele Ungariei si Transilvaniei.
După p. 10. Fundatiunea si administratiunea ei este privata, scolele inse au se fia publice, supuse la
*) In textulu originale asia: Ac quoniam hoc institutum praefereuter pro natione valachica fundatum sit Orthographia ad aviticas latinas literas reducendae, gramaticae item ac litteraturae valachicae, — historiae item naturalis et caligraphiae pecularis refiexio habeatur.
inspectiunea publica a tierei, de aceea si informatiunile semestrali trebue se fia inaintate la gubernu.
După p. 11. De si acelea scole s’au infiintiatu mai multu numai pentru tinerimea romanesca (praefe-renter pro valachis fundatum), totuşi se potu primi si tineri de ori-ce religiune si naţionalitate (cujuscunque religionis aut nationis); dara serbatoriele se voru tînea numai după calindariulu Julianu, asia precum sunt acelea recunoscute prin decrete imperatesci; se permitte inse scolariloru romano-catkolici, câ si in serbatori grego-riane se merga la biseric’a loru locale, se se si cuminece acolo, asia si greco-resaritenii se se cuminece la biseric’a loru.
P. 12. In casu candu acelea scole s’ar desfiintiâ, venitulu fonduriloru se se prefaca in burse de câte 50 fl. pentru tineri studenţi romani (cedat in stipendia juvenum valachicorum literis operam navantium per annuos quinquaginta florenos conv. individuatim repartienda).
Acelu documentu de fundatiune fii intaritu de câtra imperatulu abia in 3 Iuniu 1829 Nr. 16311.
Prin alu doilea documentu din 2 Iuliu 1836 episcopulu Samuilu Vulcanu mai adaose la fundatiunea scoleloru din Beiusiu alte 40.000 florini mon. conv. si asia fondulu intregu se făcu de 75.000 fl. cu venitu siguru de 4500 fl.; preste acesta mai mari localulu scoleloru, câ se incapa si classele humaniori, numite mai inainte poetica si retorica, se mai făcură si locuintie pentru professori. Plăţile acestora se regulara din nou cu 500 fl. pentru directoru, câte 400 fl. la 2 professori, câte 350 fl. la cei dela gimnasiulu inferiore, câte 300 fl. docentiloru dela scolele primărie; alte sume pentru incalditu, pedellu, reparaturi, era 1147 fl. ii destină pentru coptu de pane spre a se inparti pe fiacare di la şcolari cu portari bune. Celelalte conditiuni sunt deco-piate până la punctulu 8 si celu din urma, mai totu după documentulu din 1828. In p. 8 unde fundatorulu prevede erasi casulu candu acele scole ale sale aru pote incetâ, si dispune, câ la o intemplare (prea nefericita) câ aceea, diumetate din venitu se se prefaca in burse de câte 50 fl. mon. conv. pentru studenţi de naţionalitate romanesca, era ceealalta diumetate se treca câ dotatiune adaosa la fondulu seminariului micu din Oradea mare.
In p. 2 fundatorulu erasi inpune din nou professoriloru cultivarea limbei si literaturei romanesci cu litere latine, era la p. 3 lit. b) obliga pe unu professoru, câ si in cele doue classe humaniore limb’a si literatur’a romana se o propună câ studiu estraordinariu.
Acesta a dou’a fundatiune provediuta cu tote formalităţile usitate in stilulu numitu curiale, fu „aprobata, roborata, ratificata, confirmata de câtra imperatulu si regele Ferdinandu, Vien’a in 19 Novembre 1836; contrasemnatu: corn. Pâlffy cancelariu et Petrus Galy.
Lasamu câ la acelea doue documente se faca altu cineva mai bine informatu de câtu noi, comentariulu pe care’lu merita intru tota poterea cuventului si se traga din ele consecentiele pentru presentu si viitoriu. Noi aci ne permitemu a reflectă numai la doue lucruri. 1) câ 75 mii fior. in mon. conv. si cu valorea caseloru donate de episcopulu Vulcanu totu la acelea scole, facea pe la a. 1836 in suma rotunda celu puQinu 100.000 fl., care după valorea baniloru din dilele nostre făcu câtu 300,000 fl., de unde urmedia firesce, câ de ex. in a. 1836 fl. 500 erâ o plata, care astadi ar trebui se fia 1500 fl. si asia mai departe. 2) câ episcopulu Vulcanu mai virtosu in p. 4. alu documentului din 1836 lega viitoriulu si inflorirea aceloru scole de sufletulu episco-piloru carii avea se’i succeda lui in scaunulu episcopiei dela Oradea, era imperatulu Ferdinandu dice curatu in rescriptulu seu, câ acelea scole s’au fundatu cu preferentia pentru romani „praeprimis vero in utilitatem et promovendam nationis valachicae culturam etc.“ etc. Asia dicea monarchulu in a. 1836 la propunerea si recomandarea consiliului cancelariei de curte a Ungariei, cu corniţele Pâlffy in frunte.
Statutele Academiei Romane
Votate in siedinti’a din 21 Juniu (3 Juliu) 1879.
(Urmare.)
Art. 10. Decisiunile Academiei, in sessiune generala se iau de regula cu maioritate’a voturiloru membri-loru presenti; inse decisiunile relative la alineatele b, d, e, f, 1 si m din art. 7, nu se potu luâ decâtu cu doue treimi din voturile membriloru presenti. In casu inse de a nu se pote obtiene doue treimi la votarea in doue siedintie consecutive, va fi de ajunsu in a trei’a siedintia votulu maioritatii absolute.
Art. 11. Academi’a tiene siedintie ordinarie, odata pe septemana in totu cursulu anului, afara de vacantiele, ce ea isi va determină si cari nu potu trece preste doue luni in totulu. Siedintiele ordinarie septe-manarie se tienu seu de intregulu corpu academicu, seu de secţiuni, seu numai de comissiuni; dilele si orele se voru determină printr’unu regulamentu specialu. Siedintiele ordinarie ale Academiei, ale sectiuniloru si comissiuniloru, se tienu cu numerulu membriloru presenti ori câţi aru fi.
Art. 12. Decisiunile Academiei, in siedintiele ordinarie, atâtu ale intregului corpu, precum si ale sectiuniloru si comissiuniloru, se potu luâ in genere cu majoritatea voturiloru membriloru presenti, atunci inse numai, candu se afla faţia celu puginu o a trei’a parte plus unulu, din membrii Academiei, ai secţiunii seu ai comissiunii.
Art. 13. Siedintiele ordinarie ale Academiei, precum si cele din sessiunile generale, voru fi parte publice, parte private, după decisiunile prealabilu luate de catra Academia si de catra secţiuni.
Art. 14. Academi’a publica periodicu Analele sale, cari voru coprinde atâtu desbaterile si lucrările ei administrative, câtu si operatele literarie si scientifice,
aprobate de dens’a pentru acestu scopu. Form’a si inpartirea acestei publicatiuni se voru determina printr’-unu regulamentu specialu.
Art. 15. Pe fiacare anu, la finele sessiunei generale, Academi’a isi alege cu maioritate de voturi, dintre membrii sei, unu presiedinte, spre a dirige desba-terile siedintieloru. Presiedintele va fi secundaţii de trei asessori (vice-presiedinti), aleşi asemenea, câte unulu din fiacare secţiune. Fia-care secţiune, in parte, isi alege din sînulu ei, pe fia-care anu, la aceeaşi epoca câte unu presiedinte si unu vice-presiedinte speciali, pentru acelasiu scopu, aplicatu la siedintiele sectiuniloru. Presiedintii si vice-presiedintii seu asessorii anuali ai Academiei si ai sectiuniloru nu potu fi realesi mai multu de trei ani consecutivi.
Art. 16. Academi’a isi alege, dintre membrii re-siedinti in Bucuresci, cu doue treimi din voturile mem-briloru presenti in sessiune generala, unu secretariu generalu alu Academiei Romana, spre a porta acesta sarcina in timpu de siepte ani. Asemenea fia-care secţiune isi alege, pe acelasiu terminu, cu doue treimi din voturile secţiunii, câte unu secretariu de secţiune. La caşuri de necessitate maiora unulu din secretarii de secţiune inlocuiesce provisoriu pe secretariulu generalu in funcţiunea sa.
Art. 17. Secretariulu generalu alu Academiei, intru ceea ce privesce lucrările de competenti’a intregului corpu academicu, era secretarii de secţiune, in ce se atinge numai de operaţiunile speciale ale sectiuniloru, reguledia lucrările pregatitore pentru desbateri, tienu processele verbale ale siedintieloru, făcu raporturi anuale despre activitatea Academiei si a sectiuniloru, priveghiedia tipăririle Academiei. Secretariulu generalu intretiene, in numele Academiei, tota corespondenţii esterna si interna cu auctoritatile tierei si cu particularii, intru ceea ce privesce lucrările literarie si scientifice ale Academiei. Elu are direcţiunea inme-diata a cancelariei academice, de care este respundietoriu. Secretariulu generalu, precum si secretarii de secţiuni primescu indemnisari luate ficsate.
Art. 18. Presiedintele anualu alu Academiei, inpreuna cu secretariulu g e ne r a 1 u si cu cei trei asessori, aleşi din secţiuni, formedia delegat iu nea Academiei, care o representa in tote interessele ei administrative si financiare, fagia cu autoritatile si cu particulari.
Art. 19. Incheiarile delegatiunei se iau cu maio-ritate’a membrilorujsei, in siedintie, pentru a caroru tienere, la casu de trebuintia, toti membrii primescu o indemnisare anuala ficsata, afara de secretariulu generalu.
Art. 20. Academi’a are unu personalu acesoriu pentru lucrările sale de cancelaria si pentru pastrarea si renduirea colectiuniloru sale ('bibliotec’a, museu etc.) Acestu personalu va fi numitu de delegatiune, după propunerea secretariului generalu. Numerulu si atributiu-nile acestui personalu se voru ficsâ si specifica printr’unu regulamentu, era remunerarea lui se va determina prin budgete anuale.
Partea a dou’a. Personalulu.
Art. 21. Academi’a Romana se compune din 36 membri, câte 12 de fia-care secţiune. Pe langa acesti’a Academi’a Romana mai numera: membri onorari si membri corespondenţi.
Art. 22. Membrii Academiei se alegu pe viatia si numai la casu de vacantia, se procede, in cea mai apropiata sessiune generala, la inlocuirea loru.
Art. 23. Membii Academiei nu potu fi de câtu Romani din ori ce tiera, cunoscuţi prin operile si activitatea loru literaria seu scientifica.
Art. 24. Fia-care secţiune, cu maioritate de voturi propune candidaţii pentru locurile vacante din sînulu ei; era alegerea se face de câtra corpulu intregu alu Academiei cu doue treimi din membrii presenti, in sessiune generala.
Art. 25. Receptiunea solemna a membriloru Academiei se face prin lectur’a in publicu, din partea noului alesu, a unui operatu originalu, relativu de pre-ferinti’a la o ramura orecare a desvoltarii naţionale.
Art. 26. Fia-care membru alu Academiei, alesu pentru un’a din secţiuni, pote fi chiamatu prin maioritatea voturiloru unei alte secţiuni, a face totu-deodata parte si din aceea.
Art. 27. Membrii Academiei au dreptulu si datori’a de a participa cu votu decisivu la siedintele sessiunii generale ale Academiei atâtu in Adunările corpului intregu câtu si in ale sectiuniloru respective. Ei iau parte, după potintia, la siedintiele ordinarie, folosindu-se si atunci de indemnisarea (diurn’a) determinata pentru cei ce asista la o siedintia, de ori ce natura.
Art. 28. Afara de lucrările literarie si scientifice ce membrii Academiei din propria loru iniţiativa, voru presentâ Academiei, fia-care dintr’ensii este obligatu a indeplini sarcinele personale seu colective ce i se voru da de catra corpulu academicu seu de secţiunea sa respectiva.
Art. 29. Alteti’a Sa Regala Domnulu Romanilor u protectoru alu Academiei Romane este presiedintele ei ordinariu.
Art. 30. Membri onorari se alegu de catra Academia, atâtu dintre Romani câtu si dintre străini, fâra numeru determinatu, fnse: seu barbati de litere ori de sciintie, cari s’au distinsu prin operele si activitatea loru in favorea natiunei romane: seu persone cari voru fi inlesnitu desvoltarea activitatii scientifice si literarie a Academiei, prin donatiuni de o valore insemnata.
(Va urmâ.)
Sciri diverse.
(Necrologu.) f Dominicu Zichy, fostu episcopu diecesanu de Vesprimu inUngari’a, locui-toriu de mai mulţi ani in districtulu romanescu Nassaudu in comun’a Maieru, cunoscutu ca unulu
_________OBSERVATORIULU.
din cei mai mari binefac£toriu ai poporului romanescu, a repausatu in 29 Octobre in etate de ani 71. In anulu 1848 după ce Gorgei spendiurase pe frate-seu Eugeniu Zichy numai din ura fanatica si ii confiscara tote averile, episcopulu scapâ la Salzburg si de acolo la Rom’a, unde pap’a ii permisse a renunciâ la episcopia. La anii betra-netieloru, repausatulu, care avea mai multe moşii mari, nicairi n’au aflatu locu mai bunu spre a trai in pace si linişte, decatu intre romani, unde apoi le a facutu doue biserici, le a donatu vest-mente bisericesci, cruci, clopote, au ajutatu scole, le a facutu si spitalu in casele sale, s. a. Pentru acelea fapte bune multu l’au defaimatu diariele magiare.
—	(Despre adunarea generala) a despar-tiementului III (Sibiiu) alu Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, care s’a tienutu dumineca in 21 Octobre (2 Novembre) a. c. la Gur’a-Riului, ni se relatedia câ au avutu unu resultatu strălucitu. Raportulu specialu despre percursulu acelei Adunări se va publica in numerulu viitoriu alu diariului nostru.
—	(Completarea numerului d-loru oficia r i) inaintati cu 1 Novembre a. c. In list’a oficiari-loru de naţionalitate romana, cari au fostu inaintati, publicata in Nr. 83 alu diariului nostru, au fostu omisi din nebăgare de sema, următorii d-ni, a caroru inaintare ne grabimu a o face cunoscuta cetitoriloru noştri.
La rangulu de colonelu si comandantu alu regim. 2 de artileria, a fostu inaintatu d. locot.-colonelu Mi-hailu Trap si a.
Maiorulu si comandantulu pietiei in Brood d. Antonie Stoianu a fostu inaintatu la rangulu de locot.-colonelu. — D. locotenentu Sigismund Udrycki de Udrice (din Bucovin’a) inaintatu la rangulu de capitanu class’a II la regimentulu de infanterie Nr. 71. — La gradulu de locotenenţi au mai inaintatu d-nii sublocotenenţi: JenacheJoanu la regimentulu de inf. Nr. 43; Adamu Peschiru la reg. de inf. Nr. 29 si Minodoru de Janos (bucovineanu) la reg. de inf. Nr. 41. — Cadetii GeorgeFrancula reg. de inf. Nr. 64 si Mironu cavaleru de Costinu lac. r. herghelii de stătu din Stadl au fostu inaintati la gradulu de sublocotenenţi. In fine d. locotenentu Gavrila Cociuba a fostu inaintatu la intendanti’a militară din Seraievo, cu gradu de subintendantu cl. II. Asemenea a fostu inaintatu la acelasiu gradu si d. locot. Cae-sar Irlanda.
Primesca si aceşti bravi ostasi romani glori’a natiunei loru, salutările si felicitările nostre fratiesci si cordiale. Se traiesca!
—	(Lenea un gureş ca.) In mii de corespondente si articlii citimu, câ in părţile de susu ale Ungariei amerintia fometea. Intr’aceea gubernulu ungu-rescu a decisu, câ poporatiunei lipsite se’i intinda din partea statului pre câtu se pote mai multu ajutoriu, inse: nici cu inprumuturi de bani si nici cu bucate (cerealii) pe creditu. Apoi dara cu ce? Cu aceea, câ se dea, mai virtosu sexului barbatescu d e lucru, la caii ferate, la siosele, la regularea riuriloru, in pădurile statului si la alte multe, apoi pe munca se le platesca omenesce. Ce se vedi inse? In comitatulu Heves locuitorii mai multoru comune cerura ajutoriu. Nu li s’a datu ; ci s’a publicatu in comitatulu intregu, câ ori cine voiesce se câştige bani, se merga la cancelari’a Societatiei pentru regularea Tisei, unde se ceru de acum si tota ern’a vreo 6 mii de muncitori cu plata buna. Nici 60 de omeni n’au mersu. Ceilalţi siedu cu pipele intre dinţi si radîmati pe măciuci.
—	(Calatori’a A. S. R. Domnului in Do-b rog ea.) Citimu in „Monitorulu Oficialu":
D.	ministru-presiedinte a primitu dela d. ministru Cogalnicenu, urmatorea telegrama asupra voiagiului A. S. R. Domnului:
—	A. S. Regale a sositu in Braila la 3 ore si 25 minute. De si in totu parcursulu a ploatu neintreruptu, A. Sa a fostu la tote garele intempinatu de mulţimea poporatiuniloru. La Ploiesci si Buzeu tote autoritatile publice, precum si detasiamente ale armatei de linia si teritoriale aşteptau pe peronu pe Domnitoru, salutandu’Lu cu vie si neîntrerupte aclamatiuni. La Misilu si Ianca alte detasiamente de miliţia erau intr’unite in modu spontaneu. In Braila, unde tote stradele principale erau inpodobite cu drapele, draperii, ghirlande si cunune de flori, tota poporatiunea era in piciore cu tota ploi’a ce cadea torentialu; trasur’a princiara numai la pasu a potutu străbate printre mulţime, spre a ajunge la cuar-tierulu Domnescu, ce se pregătise in casele d-lui Vra-biescu. Aci, A. S. R. a fostu salutatu, in capulu scarei, de d-na Vrabiescu care a oferitu Domnitoriului unu buchetu de flori. A. S. Regale a primitu aci corpulu consularu, tote autoritatile publice si ale statului, jude-tiului si comunei, precum si pe mai mulţi notabili ai orasiului, cu cari a conversatu până la or’a prandiului.
________________________________________________________341
Unu banchetu de 80 persone s’a datu de primăria in onorea Ilustrului Ospe. Ser’a, A. S. R. a asistatu, in sala Rally, la o serbare teatrale data de trup’a Fany Tardini.
Astadi, la orele 9, A. Sa pleca la Tulcea, cu va-porulu Arpadu.
Domnii miniştrii au mai primitu dela d. ministru de interne, M. Cogalnicenu, urmatorea telegrama asupra călătoriei A. S. R. Domnului.
Luni, 15 Octobre 1879.
Astadi, 3 ore după amiadi, Alteti’a Sa Regale a pusu peciorulu in Dobrogea. Tulcea este in serbatore, primindu in sinulu ei pe antaiulu Domnitoru suveranu alu României, in bubuitulu tunuriloru, in sunetulu clo-poteloru, in strigatele entusiaste ale poporatiunii de tote nationalitatile, de tote religiunile, fara osebire. Primariulu presentandu la debarcare pâne si sare, Dom-nitoriulu a disu aceste cuvinte: „Voiu iubi Dobrogea „cum iubescu Romani’a, din care ea face acum parte; „ambiţiunea mea, staruintiele mele, voru fi de a dâ „acestei tieri desvoltarea morale si materiale la care ’i „dâ dreptu admirabil’a sa positiune."
In momentulu acesta Alteti’a Sa Regala priimesce autoritatile publice.
De sera Altetia sa regale va asista la unu banchetu ce dâ orasiulu in onorea Ilustrului Ospeţe, la care voru lua parte cinci-dieci invitaţi.
Mane celelalte amenunte.
—	(Clădirea internaţionala dela Pre-dealu). In dio’a de 4 Octobre — scrie „Rom.“ — s’a serbatu punerea primei petre a cladirei internaţionale pentru caletori, din gar’a Predealu. Au fostu de fa$ia la acesta ceremonia d-nii Semler, Erbelek si Oelil-hofer, ingenieri-siefi ai drumuiloru de feru ale Ungariei, sosiţi din Pest’a, d-nii inginieri romani de controlu, d-nii ingenieri ai concessionariului si unu numerosu publicu.
Cu acea ocasiune, s’au rostitu mai multe discursuri forte simpathice pentru ambele naţiuni vecine. Eta unele din cuvintele dise de d. Cornaud, interprindieto-riulu constructiunii, a careia începere se inaugurâ. „Făcu urări, câ gar’a Predealu se devină unu isvoru de prosperitate si de avuţia pentru Romani’a, acesta tiera iubita de Dumnedieu, ai cărei simpathici fii ne acorda, cu atâta generositate, o atâtu de larga si nobila ospitalitate. Ve rogu, d-loru, de a ve asociâ la urările mele si de a repetâ cu mine strigatulu ce’lu dau din fundulu ânimei; „Se traiesca Romani’a!"
—	(Lig’a an ti se mitica.) „Berliner Biirger-Zeitung", dela 18 Octobre, anuntia câ in Berlinu s’a constituitu o liga in contra Evreiloru.
Statutele ligei se potu resumâ in urmatorele articole :
I.	Scopulu Societarii.
Art. 1. Societatea constituita, subt numirea de liga antisemitica, se compune din barbati neevrei, si are scopulu de a uni si de a legâ strinsu si intimu intre sine pe toti Germanii neevrei, de ori-ce confessiune, partidu politicu si professiune, pentru câ prin munca, energie si seriositate se salvedie patri’a germana de o completa evreisare si se inlesnesca traiulu descendenti-lotu stravechiloru locuitori germani.
Art. 2. Societatea staruesce pe calea cea mai legala pentru realisarea scopului seu in acelu modu, câ se va opune prin totu feliulu de mijloce permisse la strimtorarea germanismului de câtra jidovismu, va respinge pe Evrei in positiunile corespundietore cu numerulu loru, va libera germanismulu de influinti’a evreiesca de care este apesatu pe terenulu socialu, politicu si religi-osu si va asicurâ fiiloru germani deplinulu dreptu la funcţiuni si demnitari in patri’a germana.
Art. 3. Pentru ajungerea scopului, societatea se va folosi de urmatorele mijloce:
a)	Va favorisâ concurenţii neevrei pe tote terenurile si afacerile sociale.
b)	Va combate si va inlaturâ influenti’a evreesca ce esista in administratiunea comuneloru, a statului, in corpurile legiuitore, si in tote classele societăţii prin incu-ragiarea muncei, educatiunei si prin liberarea victimeloru nenorocite din man’a camatariloru.
c)	Va combate press’a evreesca prin fondarea, ajutorarea si incuragiarea diarîeloru neevreesci; si in fine
d)	Va infiintiâ societari si cluburi esclusive, la care evreiloru nu le este permissa intrarea.
Art. 4. Simbolulu societatiei e o frundia de ste-jaru, pe care va figurâ crucea.
După acesta urmedia articolele, care vorbescu despre membrii si despre administratiunea societăţii.
In fine, statutele se termina cu următorii articoli:
Art. 17. Resiedinti’a societarii e in Berlin.
Art. 18. Organele societăţii sunt tote diariele cu tendintie in contra Evreiloru.	(„Reform’a.")
—	(Comora de mo ne ta antica romana.) Regiunea Vienei, câ si forte multe altele, este din sinulu
342
seu plina de anticitati romane, de care se si descopere multe la diverse ocasiuni. Berari’a lui Dreher dela Schwechat, renumita in tota Europ’a, are la 50 jugere de pamentu commassate inpregiurulu fabricelorn sale. Acolo mai de unadi arandu unu omu dede preste una ola de lutu plina cu monete de arama, bronzu, argintu si auru, lustruose câ si cum ar fi noue. Se dice câ mai tote monetele aru fi din dilele imperatului Constantinu M., ale mame-sei Helenei si ale imperatului Liciniu, adeca mai vechi de 1500 de ani. Cultivatorii Numismaticei si archeologii voru avea erasi de lucru.
— (Tribunalu jidovescu). Rabinii si betranii poporului mai judeca până in dio’a de astadi mulţime de cause jidovesci ei intre ei, fara a recurge la tribunalele publice legali. Mai deunadi la orasiulu Brest-Litowsk din Litvani’a o judecata de acelea fu cu totulu fatale. Junele jidovu Ioel Stern traiâ in certa continua cu tata-seu Naftali, de aceea elu decise câ se’i ascunda sorele. Sciindu câ tata-seu are se plece in afaceri de comerciu, tocmi pe unu tieranu cu 25 ruble, câ se’i esa undeva in drumu si se’lu omore in padurea pe unde avea se treca. Tieranulu christianu luâ cele doue-dieci si cinci ruble, dara inbolditu de consciinti’a sa, se duse pe ascunsu la betranulu Naftali si’i descoperi totu secretulu. Naftali dise tieranului: Na si dela mine 5 ruble, ia ’mi si hainele acestea, si mane pe la cutare ora ducendute la fiiu-meu care este „Me-suge si câne," se’i spui câ m’ai omoritu si se’i dai vestmentele. Tieranulu asia a facutu. Intr’aceea Naftali sculandu-se noptea sub pretestu câ are se plece, se intorce pe alta strada dreptu la rabinulu Josifu Beer. Acesta ’si făcu planulu. In demâneti’a urmatoria chiama la sine pe strengariulu Joel si’i dice: Avendu eu somnu greu, amu visatu asta-nopte câ tata-teu morise si câ mortu m’a rogatu pe vieti’a mea, câ se adunu pe betrani si se te infagiosiediu pe tine cu elu. Joel spariatu tremurâ de totu, s’a supusu poruncei, câ se stea la judecata cu umbr’a tata-seu. Pe la 12 ore din di, 12 betrani cu rabinulu in frunte se adunasera intr’o sala, preste alu cărei părete de laturi cu usia la midiulocu erâ trasa o perdea grosa, eleganta. Joel stâ in pitiore tremurandu. Tocma candu batea 12 rabinulu se scola cu gravitate si dice: „Locuitoriu alu lumei necunoscute! Asta-nopte mi te ai infagiosiatu prin visu si ai cerutu câ se stai la judecata cu fiiulu teu. Elu este de fagia ; fâ se’ti audimu vocea ta!" Atunci Naftali prefacându’si vocea câ si a unui moribundu, revelâ totu planulu fiiului seu de a’i luâ vieti’a prin asassinatu. Audiendu Joel vocea tata-seu, pe care densulu ilu sciâ mortu in pădure, intru atâta se spaimentâ, in câtu cadiu mortu in presenti’a betraniloru. Aceştia inca n’au potutu tace, si urmarea fu, câ autoritatile russesci iau inchisu pe toti.
Contractulu Sociala.
De J. J. Rousseau.
(Urmare.)
Cu câtu vointi’a particulara se raporta mai puginu cu vointi’a generala, cu alte cuvinte, datinile cu legile, cu atâtu forti’a reprimanta creste. Pentru câ deci, unu gubernu se fia bunu se cere câ elu se fia reiaţivu mai tare, cu câtu se măreşte nume-rulu poporului. De alta parte, cu câtu marimea Statului ofere depositariloru autoritatii publice mai multa tentatiune si mijloce de a abusâ de poterea loru, cu câtu este mai mare poterea ce trebue se o aiba gubernulu pentru de a tienea in frîu pe poporu, cu atâta trebue se aiba si suveranulu la rondulu seu mai multa, pentru câ se pota infrenâ gubernulu.
Din acestu raportu indouitu urmedia, câ pro-portiunea continuata intre suveranu, principe si poporu nu este o idea arbitrara, ci o consecintia necessara ce resulta din natur’a corpului politicu. Urmedia inca mai departe, câ unulu din estreme, adeca po-porulu câ supusu fiindu neschimbata si representatu prin unitate, decâte ori raportulu indouitu se măreşte seu scade, asemenea se măreşte seu scade si raportulu simplu si câ pin consecintia terminulu de mijlocu este schimbatu. Acesta ne arata câ nu esista o constitutiune de gubernare unica si absoluta, ci câ potu esistâ atâtea guberne diferite prin natur’a loru, cate state diferite prin marimea loru. Deca ridiculisandu acdsta sistema s’ar dice, câ după mine, pentru de a aflâ acea proporţionala de mijlocu si a formâ corpulu gubernului nu este de lipsa, decâtu a scote radacin’a cuadrata din nu-merulu poporului, apoi asiu respunde, câ eu nu intrebuintiediu acelu numeru de câtu numai câ esemplu, câ raporturile despre care vorbescu eu, nu se mesbra numai prin numerulu omeniloru, ci preste totu prin cantitatea de acţiune, care se combina prin o mulţime de cause, câ in fine, pentru câ se me esprimu cu mai pugine cuvinte, am inprumutatu pe unu momentu terminii geometrici, de si este cu-
_____ OBSERV ATORIULU.______________________________
noscutu, câ precisiunea geometrica n’are locu in cantitatile morale.
Gubernulu in micu este aceea, ce este in mare corpulu politicu, care ilu coprinde. Elu este o persona morala provediuta cu bre cari facultati, activu câ suveranulu, passivu câ Statulu si care se pote descompune in alte raporturi de asemenea, din care se naşte prin consecintia o noua proportiune si brasi o alta din acesta după ordinea tribunaleloru, până candu ajunge cineva la unu terminu de mijlocu in-divisibile, adeca la unu singuru siefu seu magistratu supremu, pe care si ilu pote inchipui in mijloculu acestei progressiuni, asemenea unitatii intre seri’a fractiuniloru si aceea a numeriloru.
Dara fâra de a ne mai incurcâ in acesta multiplicatiune a terminiloru, se ne marginimu a considerâ gubernulu câ unu nou corpu in Stătu, deosebitu de poporu si de suveranu si intermediaru intre unulu si celalaltu.
Intre aceste doue corpuri esista urmatorea diferenţia esenţiala câ adeca:	Statalu pote esistâ
prin sine insusi, era gubernulu nu pote esistâ decâtu numai prin suveranu. Astfeliu câ, vointi’a domnitore a principelui nu este sbu nu ar trebui se fia de-câtu vointi’a generala, seu legea si forti’a sa nimicu altu, de-câtu forti’a publica concentrata in elu si indata ce elu ar voi se intreprindia prin sine insusi vre unu actu absolutu si independinte, legatur’a intregului ar incepe a slabi. Deca in fine s’ar intemplâ, câ principele se aiba o vointia particulara, cu multu mai activa câ aceea a suveranului si deca pentru a face se se urmedie vointiei sale particulara, s’ar folosi de forti’a publica pe care o are in mana, astfeliu câ se esiste doui suverani, unulu de dreptu si altulu de fapta, atunci, in acelasiu momentu uniunea sociala s’ar rupe si corpulu politicu s’ar disolvâ.
Prin urmare, pentru câ corpulu gubernului se pota avea o esistentia si o viatia reala, care se ilu deosebesca de corpulu statului, pentru câ toti membrii se pota lucrâ in concertu si se corespundia scopului pentru care s’au instituitu, este de lipsa unu E u particularu, o sensibilitate comuna tuturoru membriloru sei, o fortia, o vointia propria, care se tientesca la conservarea sa. Acbsta esistentia particulara presupune: adunari, consiliuri, o potere care se deliberedie asupra drepturiloru, titluriloru si a privilegieloru care apartienu esclusivu numai principelui si care se faca conditiunea de magistratu cu atatu mai onorabila, cu câtu este ea mai penibila. Dificultăţile sunt inse de a potea asiezâ in intregulu, tote cele subalterne astfeliu, câ se nu alteredie intru nimicu situatiunea generala intarindusi-o pe a sa, câ se deosebesca totudeauna forti’a sa particulara destinata pentru popri’a sa conservare, de forti’a publica destinata pentru conservarea Statului, câ intr’unu cuventu: se fia totudeauna gata a sacrifică gubernulu poporului, era nu pe acesta gubernului.
De si corpulu artificiosu alu gubernului este oper’a unui altu corpu artificiosu si nu duce decâtu o viatia inprumutata si subordonata, totuşi acesta nu inpedeca câ elu se nu pota lucrâ cu mai multa seu mai pugina vigore seu celeritate, bucurendu-se asia dicbndu, de o sanetate mai multu sbu mai puginu robusta. In fine, fâra de a se departâ in modu directu de scopulu institutiunei sale, gubernulu
pote se se abata mai multu seu mai puginu, pe câtu i permite modulu iu care este coustituitu.
Din tote aceste diferentie se născu deosebitele raporturi, pe care trebue se le aiba gubernulu cu corpulu Statului, conformu raporturiloru accidentale si particulare, prin care se modifica acelasiu Stătu. Pentru câ, adesea gubernulu celu mai bunu devine viciosu, deca acele raporturi nu se modifica după defectele corpului politicu caruia ’i apartienu.
Post’a redactiunei.
— La mai mulţi domni. Mai avemu exemplarie intregi dela 1/13 Octobre pe 3 luni, cu 2 fl., cum si dela 1/13 Iuliu cu 4 fi., mai sunt si dela 1/13 Ianuariu 20 de esemplarie intregi cu 8 fl. v. a.
D-vostra in Articolii noştri principali veţi aflâ o serie de idei, o sistema neintrerupta pe mai multe luni inainte, unele si pe anulu intregu, care numai luate iu legătură un’a cu alt’a se intielegu perfectu.
Dintr’odata nu pote dice nimeni totu; se apropie inse si dilele acelea.
Numerose «ateste ale p r i m e I o r u autori-tati medicinale.
XXedailii
dela diferite
ESPOSITIUNI.
AP’A DE GURA ANATHERINA
alui J. 6. POPP,
c. r. dentistu alu curţii din Vien’a, Stadt, Bognergasse Nr. 2 este probata in decursu de 30 ani si se recomenda câ preferabila la ori ce alta apa pentru dinţi câ unu adeveratu pre-servativu in contra dureriloru de dinţi si ale gurei, in contra putregiunei si slabiciuuei dintiloru; de unu mirosu si gustu placutu aţâsta apa intaresce gingiele si servesce totuodata câ midiloculu celu mai escelentu pentru curăţirea dintiloru. Ea se p6te folosi si câ escelenta apa de gargarisare etc.
Pentru a face possibila respandirea acestui pre-paratu favoritu in t<$te cercurile societăţii sunt introduse flaţone de mărimi diferite si adeca 1 flaşon mare i 1 fl. 40 cr., 1 flaşon de midilocu â l fl. si 1 flaşon micu â 50 cr.
Past’a de dinţi anatherina alui Popp
pentru curăţirea si conservarea dintiloru, inlaturarea mirosului reu si a crustei negre a dintiloru. Pretiulu unei dose in sticla 1 fl. 22 cr. v. a.
Past’a de dinţi aromatica alui Popp,
recunoscuta iu decursu de mai mulţi ani câ midiloculu celu mai escelentu pentru îngrijirea si conservarea ceriului gurei si a dintiloru. Pretiulu unei bucăţi 35 cr.
Prafurile vegetabile ale lui Popp
Curatia dinţii, inlatura atâtu de neplacut’a innegrire a dintiloru si glasur’a dintiloru devine mai alba si mai delicata. Pretiulu unei cuthie 63 cr.
Plumbulu pentru dinţi alui Dr. Popp
pentru plombarea dintiloru găunoşi.
Sapunulu de plante aromat, medicinalu
pentru infrumsetiarea pelitiei si probatu in contra tuturoru ne-curatienieloru pelitiei; in pachete orig. sigilate â 50 cr.
Spre deosebita luare la cnnoscintia.
Pentru de a se aparâ in contra falsificateloru p. t. pu-blieulu se face atentu, câ la gutulu flăcărui flaţon alu apei de gura anatherina se afla o marca (Firm’a Hygea si preparate anatherine) precum si câ fiacare sticla e învelita cu o charthie, in care cu tiparu de apa se afla inprimatu vulturulu imperialii si firm’a.	(9J) 4—5
Depositele se afla: in Sibiin la d-nii C. Miiller, farmacista, F. A. Reissenberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, comercianţi, W. F. Morscher, farmacistu diplom.; in O ras ci’a la d. C. Fuhrmann, farmacistu; in Brasiovu la d-nii E. Fabick, VV. Jekelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmacişti, Demeter Eremias, comerciantu; in Me di asiu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebeş iu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; in Sighisiâr’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutsch, precum si in t6te farmaciele, parfumeriele, magazinele de galanterie si de materiale din Transilvam’a.
CĂLIND ARIUL
BUNULUI ECONOM
pe anul viseet 1880.
întocmit de
X). Comşa si Eugen Brote.
Cu mai multe ilustratiuni intercalate in tecst.
Anul IV.
Cuprinsul: pilele şi serbatorile de preste an. Chronologia. Pascalia. Anotimpurile. Sistemul planetar al soarelui, întunecimi. Serbatorile schimbătoare şi Posturile. Genealogia: Austro-Ungaria, Germania, Francîa, Rusia, Italia, Britania şi Irlanda, Spania, Romania, Svedia şi Norvegia, Belgia, Olanda, Grecia, Portugalia, Monaco. Conspectul Complet al târgurilor din Ardeal : A. in rând alfabetic, B. in rând chronologic. Târgurile in Ungaria. Târgurile principale in România. Târgurile principale in Bucovina. — POSTA: A. Posta de epistole. B. Posta de mesagerie. Corespondenţa telegrafică. Raportul între măsurile noue şi vechi. — TIMBRE. Tabele de interese. Tabela comparativă a valorilor de bani din toate ţările. — SFATUIT0RIU JURIDIC. Partea economică: Cu puteri unite. Carul (cu patru ilustraţiuni). Din istoria calului. Cât se seamănă pe un hectar? Timpul încolţirei şi vegetaţiunei la diversele plante agricole. Tabelă despre maşinile agricole mai însemnate. Din care material cât vinars se estrage. Greutatea fructeloru şi sâmenţelor mai îndatinate. Cât timp poartă animalele agricole ? Mutarea pomişoriloru tineri. Pentru a apăra vrăbiile dela cireşe. Mijloc în contra omidelor pe varză. Plugul cu doue cormane (cu ilus-traţiune). Ciurul (cu ilustraţiune). Foarfeci noue pentru tunsulu oilor (cu ilustraţiune). Grijiţi pădurile! Cum să se prindă oile ? (cu doue ilustraţiuni). Scutul pomilor (cu trei ilustraţiuni). Digestiunea. Gândacul de Maiu (cn şase ilustraţiuni. Sarea ca nutriment de vite. — Partea beletristică: Ioan Turbincă, poveste. Bătaia dela Câlughăreni. Poesii : Sentinela romană, poem istoric de Vasile Alesandri. Arătura de N. Beldicean. Mai iubit ... de 1. Mincu. Stejarulu şi cornul, cântec din Moldova. Bogatul şi seracul, cântec poporal. Rugiua şi frământatul pânei (cu ilustraţiune). Cât e de greu un bou ? (cu ilustraţiune). Respectul cuvenit (cu ilustraţiune). Literatura română agricolă. Tabelă pentru preschimbarea preţului după măsurile vechi in noue. Inserate.
Preţul 45 cr. v. a. sau i leu n.
(104)2-3	Editura tipografiei JOS. DROTLEFF în Sibiiu. |
Editoru si redactoru responsabilu G. Uaritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. KralTt iu Sibiiu.