i în \
Observatoriulu ese de doue ori septemana, mercurea si sambat'a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 6 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau cita cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce Inserate,
se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmoudu, la prim’a publicare c&to 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenuraeratiuuile se potu face iu modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 84.
Conscriptiunea contributiuniloru.
Inpositele directe incepu a se conscrie si arunca pe locuitori pentru anulu 1880 inca din lun’a acesta Novembre. Tragemu deci atenţiunea, mai virtosu a capiloru de familii, ca se nu mai lase, cum dice romanulu, laptele in grij’a vitielului, ci ori candu ii chiama deregatoriile politice si primăriile comunali la asia numitele comissiuni de rectificare, se mârga totudeauna regulatu si cu atatu mai multu, câ acum tdmn’a si tdta drn’a, massele poporului, cliiaru si cei mai mulţi orasieni au timpu destulu de a mai dâ câteodată si pe la primarii, pe la comis-siuni. Din diecile de mii de erori câte se comitu cu ocasiunea rectificarei dariloru, celu puginu diu-metate din ele se intempla din culp’a (vin’a) locui-toriloru contribuenti, spre cea mai mare dauna a loru, uneori dupla si tripla. Erorile se comitu in doue intielesuri, adeca nu numai incarcandu pe contribuenti cu inposite mai grele decâtu sufere legea, ci si descarcandu-te, de ex. de darea pa-mentului (fontier’a), pe care l’ai cumparatu cu banii tei dela altulu, fora ca se fia petrecutu in cartea mare pe numele teu, prin urmare daca nu vei plaţi dumneata darea aceea, vei veni in pericolu de a’ti perde dreptulu de proprietate la elu, sau in casulu celu mai bunu a te incurcâ in processe pe-riculose, preste acestea te lipsesci si de celu mai pretiosu dreptu politieu, de dreptulu electorale, pe carele trebue se punemu temeiu forte mare, in ori-ce casu si intre ori-ce inpregiurari. 16 ani câtu au stătu cecliii in resistentia passiva, au avutu grija neadormita, din comuna in comuna, din familia in familia, ca din listele electorali se nu fia stersu nici-unu cecliu din câţi platescu censulu cerutu de legi si anume darea de pamentu. In tdta tier’a locuita de ei, cecliii formara comitete electorali, din alu caroru sinu se trimitu omeni seriosi, câ se asiste la comissiunile rectificatore si in casu de necessitate se reclame. Rivalităţile naţionali din tier’a loru ii constringu la mesuri de acestea. Curatu asia este si in patri’a nostra. Mai avemu inse si alte cause de cea mai mare inpor-tantia, câ inpositele câte au se platesca familiile romanesci la stătu si intre acestea in lini’a prima darea de pamentu, se se transcrie pe numele loru exactu, nici mai multu nici mai puginu. Ba-gati bine de sama, câ poporulu romanescu mai este descrisu si până in dio’a de astadi la locu-
Foisior'a „Observatoriului“.
N i h i 1 i s t u 1 u.
de: An gel o Degubernatis.
Traducere din italienesce de: V. P—u.*)
Cuventulu „nihilistu" vre se dica unu omu care nega totu; după acestu principiu Solomonu, Buddha, Schoppenbauer, Leopardi, pentru carii ori ce lucru in lumea acesta e o ilusiune, ar fi toti nihilisti. Dar’ ni-hilistulu russescu are unu caracteru alu seu particularii, ce merita se ilu esaminamu. Pentru a intielege nihilis-mulu russescu, trebue se consideri doue lucruri ce apesa in modu egalu asupra vietiei russesci: clim’a cea aspra si.tirani’a oprimatdre. Prim’a greutate e nedelaturabila; totuşi, candu capital’a russesca se va muta mai catra miediadi, si candu sângele slavu va pote circula cu vioiciune pe ripele Dunărei**)» va pare acesta greutate mai suportabila; ceealalta, administratiunea tiranica, fiindu opera omenesca, va pote fi usioru delaturata seu celu puginu modificata. Unu numeru considerabile de juni russi s’a datu in manile nihilismului din desperaţiune, dupace au incercatu indesiertu se restorne unu colosu, care lipsitu elu insusi de o vointia determinata, este prin natur’a sa, giganticu, tenace si asupritorii!. Punemu casulu câ esista in Russi’a unu june infocatu, plinu de
*) Vedi: „La Russi’a descritta e ilustrata da Dixon, Biancardi Moynet, Vereschaguine, Henriet e Vâmbery e, dai. prof. Angelo de Gubernatis". Milano 1877.
**) In marea sa iubire catra russi a uitatu dlu autoriu, câ pe ripele Dunărei locuiesce o grupa de latini, ce nice-candu nu-si voru lasă vetrele loru russiloru si nice candu nu voru ertâ se se inplinesca acesta profeţia a Dniei sale. Se vede câ si Dni’a s’a a fostu inbetatu pe acele tempuri cu apa rece, cu scopurile atatu de umaifitarie (? Bassarabi’a ?) a le russiloru!
Sibiiu, 20 1 Novembre 1879.
rile mai inalte si cliiaru in tota Europ’a, câ unu poporu de proletari, relative forte numerosu, ai cărui familii inse n’au nici atâta avere inmobila, nici professiuni, nici sciintia, in câtu se platdsca după ea macaru 8 fl. 40 cr. v. a. dare directa, câta se cere in Transilvani’a câ censu electorale, sau macaru 5 fl. câ in Ungari’a.
In anulu 1863 adeca. tocma inainte cu 16 ani, s’a documentatu la diet’a transilvana de atunci cu cifre autentice, câ din teritoriulu Transilvaniei se afla mai multu in proprietatea romaniloru, decâtu in a toturoru celorulalte popora. Se simte necessitate suprema, câ astadi, după 16 ani se ne facemu din nou revisiunea câtu se pote de exacta despre tdta averea nostra inmobila si mobila, comerciala, industriala si de inteligentia superiora, scurtu, de totu ce avemu, ce potemu dice câ este averea si drept’a nostra proprietate in patri’a comuna.
In statulu ungurescu sunt atâtea inposite directe câte litere se afla in alfabetulu latinescu dela A până la O, la care preste puginu se voru mai adaoge doue, ale caroru proiecte sunt gafa in B.-Pest’a. Sistem’a inpositeloru este, cliiaru si după mărturisirea gubernului, nespusu de complicata; asia dara cu atâtu mai virtosu trebue se’si deschidă ochii fiacare contribuentu.
1)	Darea pentru pamentu (fontier’a, Grund-steuer, foldado) in Ungari’a 20.76% din venitulu curatu -f- (plus) 9% desdaunare pentru foştii iobagi = 29.76 %; in Transilvani’a 13% -4- 9% = 22%.
2)	Pe case, una după chiri’a casei (pe la orasie si cetati) 14.35%; alfa după trei classe si 10 categorii computate pe numerulu camereloru, cabineteloru, saleloru, bucatarieloru etc. etc. dela 1 până la infinitu asia, câ de ex. dela una singura camera se platescu in classea I 80 cr., in II 1 fl. in III 1 fl. 20 cr., dra dela 16 incaperi 39, 49, 59 fi. si asia mai departe.
3)	Darea pe castigu sau venitu incependu dela proletariu, care isi castiga pânea cu munc’a bragia-loru, până susu la milionari si după etate dela 16 ani inainte. Acesta e inpartita in 4 classe, care trebue cunoscute bine.
4)	Inposite pe intreprinderi si consortiuri câte 10% din venitulu brutto.
5)	Din montanistica, pe cărbuni de petra 7°/0, pe altele 5% + 3.5% aruncu sau adaosu.
energia, dotatu cu o mandria nobila, cu unu ingeniu inal-tu si liberu, dar’ lipsitu de orice avuţia. Elu intra in vieti’a publica, si-si cere postulu seu competente. Intra in scola. La primele semne de rebelliune ajunge a fi proscrisu, si odata proscrisu nu mai pote reintră in funcţiune, si asia remane esclusu dela orice oficiu publicu. Trece in pace scolele ? Intra in administratiunea publica ? Observa abusuri? Despretiuesce servilismulu subalterni-loruV Probesa elu singuru se remana justu? Vine spio-natu si persecutaţii la totu pasiulu. Are voia se re-siste si se combata relele, pe care le observedia, prinde pen’a a mana si scrie; dar’ esista in Russi’a o censura, ce nu-lu erta se dica ceea ce cugeta, seu după ce i-a permisu, isi reservedia dreptulu de a-lu inprocessuâ si a ilu tramite in Siberi’a. Eşti liberu se cugeti ce voiesci in Russi’a; dar’ nu poţi dice si face, decâtu ceea ce-ti comanda si permite Tiarulu. Ce poţi dara încercă, deca esci dotatu cu sentimente generose? Se taci si se conspiri. Recunoscendu, câ sorgintea reului e de a se cautâ in insasi organisatiunea societatiei; recunoscendu inpossibilitatea de a răni pe marele inamicu alu liber-tatiei si justiţiei prin restornarea unei singure persone, ci câ din contra trebue se se surpe intreg’a ordine presenta a societatei, se se schimbe direcţiunea ideiloru omenesci, se se rumpa tote legaturile, tote convenienţele si câ omulu are se se reintorca la statulu seu naturalu; ba mergi asia de departe câ consideri câ unu privilegiu, câ o vanitate orice lucru bunu si frumosu, sciinti’a, arfa, iubirea. Nu vedi altu ceva pe lume, decâtu egoismu; iubirea materna, amiciti’a, sacrificiulu pentru patria sunt totu atatea forme ipocrite ale egoismului; nu se cuvine se le dai crediementu; e nedemnu de unu omu, de respectulu cu care suntemu datori adeverului, a nutri sentimente marinimose, a dâ crediementu sen-timenteloru nobile ale altora; nu esista altu ceva realu, decâtu E u 1 u, acea fiintia brutala compusa din materi’a, ce se se mislca de sine. Si asia nihilismulu, ce incepe in genere dela o nobila si drepta reactiune, termina cu o negatiune nebuna si scelerata.
Femei’a trebue se-si perdia tdta pudiciti’a si se
Anulu II.
6)	Din interessele si rentele dela capitaluri 10%.
7)	Din transporturi pe Dunăre si caii ferate, dela persone 10%, trenuri accelerate 5%? mărfuri 2%.
8) Dela dreptulu de venatu 12 fl. pe anu; dela puşca cu 1 tieva extra 4 fl., cu 2 tievi 2 fl.
9)	Darea de luxu, biliarde, trasuri, servitori, camerari, cai de luxu etc., forte variatu, dela 4 până la 30 fl. si cliiaru până la indefinitu.
10)	La acestea mai vinu asia numite aruncături sau crescaturi sub diverse titule, si mai de curendu tax’a pe loterii si tax’a militaria pentru tinerii neapti a servi in armata, dela 1 fl. până la 100 fl.
Dările indirecte, adeca monopole, timbruri, accise etc. formedia cu totulu alta sistema de inposite.
Lacuri de spirtu si de vinarsu (rachiu).
Se va parea lucru cu totulu necrediutu au-dindu, câ daca s’ar versâ totu spirtulil si vinarsulu câtu se face in tierile coronei unguresci in cursu de unu anu, in locuri incliise cu deluri si munţi, s’aru forma lacuri asia de mari si afunde, in câtu se pota pluti omenii cu luntrii pe ele. Daca inse vomu examina urmatorele cifre statistice oficiali, ori-ce indoiela va dispărea.
Ungari’a si Transilvani’a câ teritorie finantiali se inpartu in districte finantiali, in care s’au adunatu sub periodulu destilatiunei alu anului 1878/9 numerulu machineloru si alu caldariloru, care in anii din urma s’au multitu preste mesura. Asia Iu districtulu finantiale ah1 Aradului au fostu /	5524
In celu		de	Besterczebânya (Ungari’a super.)	3486
77	n	n	Bud’a		4140
77	n		Dobritînu		5404
77	r)	77	Cassovia (Kassa)		2038
n	77	77	Cinci-biserici (Pecs) ....	5776
			In Pest’a		16
n	n	77	Presburg (Pozsony)		1294
n	77	77	Sîopronu		8160
n			Satmaru X		2228 "
n			Seghedinu		. 17,073
			Temisior’a.y		16,610-
n	77	77	Clusiu (Ardealu) J ... .	12,871-
			Sibiiu numai . /-		3630-
77	n	77	Agrara (Zagrabi’a in Croati’a) .	. 18,841
		Sum’a caldariloru si machineloru		. 107,091
Adeca		cu	5226 mai multe decâtu in a.	1876.
tractese pe omu cu o familiaritate, ce nu s’ar concede nici intre amici. A se aretâ curtena, delicata, plăcută, folositore sunt totu atatea vanitati; a recunosce meritulu vreunuia, a se aprinde de entusiasmu, a admiră ceva sunt totu atatea absurdităţi. Buddhistulu crede pote asemenea, dar’ candu densulu nega tote bunurile pamen-tesci, crede in fericirea suprema, câ unulu ce renuntia cu adeveratulu seu sacrificiu, tuturoru bunuriloru pa-mentesci; nihilistulu russu e convinsu, câ după morte nu pote fi altu ceva, decâtu o materia pote si mai vila ; negatiunea sa asia dara destruge totu, fara câ se reedifice ceva idealu nou. Ce am eu de a face, dice neinteres-satulu nihilistu russu, cu idealulu vostru? Ar fi pentru mine cu o illusiune mai multu; unu capriciu alu ratiunei ce-si schimba figur’a in fiacare capu; eu credu numai aceea ce vedu si murindu eu nu vedu altu ceva, decâtu nimiculu, precum in vietia vedu numai miseria, opressiune vilitate, impostura si nimicu altu ceva. Pentru ce se traiesci dara? Ai crede câ fia-care nihilistu are se devină naturahnente unu sinucidu. Si totuşi caşurile de sinucidere sunt forte rare intre nihilistii russi. Pentru ce? Ei sciu respunde la tote: — pentru-câ esista o lege de inerţia, ce ne constringe se traimu; din aceeaşi raţiune, din carea lamp’a nu se stinge, pana ce nu i s’a consuinatu totu oleulu, si nu s’ar stinge nice deca ar sci, câ lipsindu-se de oleu ar pote muri mai iute. Nu ne-amu datu noi insine vieti’a; avemu se o purtamu pana ce se finesce cursulu vietiei nostre. Pentru a trece din acesta vietia este de lipsa unu atentatu contra sa, si acestu pecatu contra naturei, nu ne este permisu se-lu facemu. — Cea mai mare parte dintr ensii se feresce câ de focu de casatoria, câ una din care născu alte vieţi; si unii din ei traiescu o vietia stoica; alţii cari au cetitu pe Malthus, se indestulescu cu acele compen-diuri economice, ce ar trebui ^e apara scelerate si brutale ori cărui omu de sentimente nobile. Din tote acestea s’ar pare câ nihilistii sunt nisce inca patinati; mie inse mi pare despre densii chiar contrariulu. Ei îmi păru nisce persone dotate cu pre pucina vointia propria. — Densii sunt cu atatu mai cutediatori in negatiunea loru
336
In acea suma enorma se coprindu numai asia numiteln vinarsarii economice; mai sunt si altele in numeru de 1901 de diverse calitati si preste acestea inca 10,934 pe teritoriulu croato-slavonu, si asia cifr’a totala de vinarsarii mari si mici esiâ in 1878 la 119,926 !
Dela tote acestea ministeriulu de finantie a incassatu in acelu anu taxele (accis’a) in suma de 4,998,170 fi. adeca aprope 5 milione de fiorini. Imaginaţi-ve ca ati cuinparatu spirtu de 32 graduri pentru sum’a de 5 milione si l’ati prefacutu in vinarsu numai de 12 pana 14 graduri amestecandu’lu puru si simplu cu apa. Dara nu acesta e cantitatea spirtului pe care l’ati cumparatu cu 5 milione, ci cu totulu alfa, pote indiecitu mai mare produsa de vinarsarii, ca 5 milione este numai tax’a luata dela productiune. Se reflectamu aciim la acelea milione de hectolitre papusioiu, cartofi, prune si alte producte necessare la nutrimentulu omeniloru care se ardu si se prefăcu in spirtu, apoi in rachiu, care se bea in aprope 4 milione de familii sau preste 15 milione de suflete. S’a calculatu ca se vine pe familia vinarsu de cate 30 pana la 100 fi. v. a., care se bb. Cu atâta vinarsu ai potea innecâ tînuturi intregi. In locu de a’lu preface in bălti, ei ilu bbu pe n eman cate, ca se le treca de f 6 m e, dupace si-au vendutu bucatele la macliina !
In tierile proprie austriace sunt pentru 20 de milione locuitori numai 34,506 vinarsarii, ce e dreptu, mai totu de cele mari, era venitulu (accis’a) statului dela a acelea fii in acelasiu anu 1878 de 6 milione 645,457. Numai câtu austriacii esporta multu spirtu.
Cu catu unu poporu este mai barbaru, cu atâtu elu bb vinarsu mai multu, cu atâtu devine si mai neomu, stupidu, coruptu, seminţia degenerata, robu alu patimiloru, robu si de batjocura la tota lumea.
Revista politica.
Sibiiu, 31 Octobre st. n. 1879.
In siedinti’a din 27 1. c. a senatului, la care participară intre alţi mari demnitari ai statului si archiducii Carolu Ludwig, Ludwig Victor si Albrecht, ceea ce nu făcuseră in decursulu celoru opti ani din urma ai asia numitului gubernu „fidelu constitutiunei“, au avutu locu des-baterea adressei de respunsu la messagiulu impe-rialu. Resultatulu acelei siedintie a fostu, ca schmer-lingianii respinseră amendamentulu mijlocitoru alu minorităţii gubernamentale, propusu de câtra bar. Hiibner la alineatulu 3 alu adressei maioritatii antigubernamentale, cu 78 voturi contra 59. In fine după ce se mai primi unu amendamentu alu bar. Kraus facutu la alineatulu 5, aclress’a maioritatii s’au votatu en bloc.
Pentru centralisti acesta votare in senatu este unu evenimentu de mare inportantia politica, si organele loru publicistice se si grăbiră a ilu esploata si a face din elu capitalii pe contulu gubernului actualu. De alta parte, ministrului presiedinte corniţele Taafte i se dete o lectiune aspra dar’ buna, acarei morala este: ca positiunea cea mai nesigura si politic’a cea mai ingrata a unui gubernu parlamentam este aceea: candu voiesce a siedea pe doue scaune, adeca si pe acela alu maioritatii si pe alu minorităţii parlamentare.
In urm’a ceWu intemplate in siedinti’a din 27 1. c. a senatului, iiU-care se declara si se incepîi
OBSERV ATORI U L U. ______________________
lupt’a formala intre autonomisti si intre siovinistii centralisti, corniţele Taaffe si colegii sei se afla puşi fatia de alternativ’a de a se pronunţia fara intardiere si fara nici o reserva, pentru una din cele doue partide seu a abdice, facendu locu unui cabinetu Hohenwart-Clam Martiniz, acarui caracteru va fi dela inceputu federalisticu si cu multu mai pronuntiatu si mai energiosu, decâtu cum este acela alu cabinetului actualu, care se încerca a face clătite fara câ se spaj’ga ouele, ceeace inca n’au succesu nici unui bucataru-diplomatu.
Alaltaeri s’au inceputu desbaterile la adressa si in camer’a deputatiloru. Oratorii cari au vorbitu din ambele castre, o au facutu in modu conciliatoru si se speredia, ca resultatulu desbateriloru din camer’a deputatiloru va paralisâ si va face se dispara efectele neplăcute ale disonantiei, provocate prin vo-tulu maioritatii din senatu.
Din budgetele pe anulu 1880, depuse in aceeaşi di de catra ambii miniştri de finantie pe mbs’a parlamenteloru dualistice resulta, ca Austri’a va avea in anulu viitoru unu deficitu de 12 mi-lione, era Ungari’a de 17 milione, plus deficitulu inca neacoperitu de 18 milione alu anului curgbtoru.
Pentru câ se acopere deficitele budgetari ale anului viitoru, respectivii miniştri de finantie nu cunoscu si n’au alte resurse, decatu cele cunoscute din stravechime adeca: urcarea inpositeloru directe si indirecte, sbu inprumuturi onerose si ruinătore. In specialii, starea fi-nantiara a statului magiam au ajunsu deja de multu, la acelu stadiu tristu si fatalu, in care spessele administrative nu se mai potu coperi din prisosulu si venitulu contribuabililoru, ci din capitalulu loru mobilu si nemobilu. Proba pentru acbsta ne sunt esecutiunile permanente ale fiscului, devalvarea rea-litatiloru, miseri’a si pauperismulu poporatiunei rurale si mai pre susu de tote, frigurile de emigratiune ce au apucatu cu o violentia necunoscuta pana acuma pe class’a agricola si industriosa a intregei poporatiuni, fara deosebire de naţionalitate.
Cetitorii noştri au avutu ocasiune in numerulu precedentu, se cunosca opiniunea pe care o are L. Kossuth despre situatiunea actuala din Ungari’a. Astadi vomu inregistrâ o alta voce magiara, totu asia de patriotica si competenta câ si alui Kossuth, pe care adversarii sei ilu numescu unu pessimistu incurabilu. Acea voce este a cunoscutului barbatu de stătu magiaru George Mailatu, de origine romana, actualu J u d e x c u r i a e, care cu ocasiunea deschiderei conferentiei juristiloru in B.-Pesf a, tienîi unu discursu forte inportantu, din care vomu reproduce aci, acele passage prin care destinsulu oratorii facil critic’a actualei situatiuni a regatului magiaru. Intre altele d. G. Mailatu dise :
...............„Ne au remasu inpovaratorele „investi tutiuni“, a caroru carnete nu suntemu in stare a le plaţi, in tocmai câ si unu cavaleru pe care ilu ruinedia conturile croitoriului seu. Ne au remasu in-vestitiuni, care jacu inpodobite pe catafalculu incapabili-tatii loru de a trai. Ne au remasu drumurile de feru, care ne aru mai costâ inca de doue ori atâtu câtu ne au costatu deja, deca amu vrea se reparamu erorile national-economice care s’au comisu, candu s’au con-struitu. Ne au remasu palatulu vamei fara dokuri si intreposite. Ne au remasu strad’a radi ala, care nu va fi gata nici după unu jumetate de secolu. Ne au remasu fundamentele operei, in ale cărei spaciuri de cumva ele nu voru cresce asemenea Atenei prin harfa lui Amfion, cu greu vomu potea audi primadone renumite ale gene-ratiunei actuale. Ne au remasu deficitulu, ne au remasu
starea asiatica. Ne au remasu complicat’a procedura processuala, care a fostu smulsa din manile lui Horvath, tocmai in momentele candu voiâ se o refor-medie. Ne au remasu c h a o s u 1 u partidelor u, ne au remasu barbatii de stătu usati si nulităţile inflate!"
Asia cugeta si vorbescu cei mai luminaţi si mai probaţi patrioţi ai Ungariei. Cu câtu mai du-rerose si mai multe nu sunt ore suferindele, de care avemu noi n e m a g i a r i causa de a ne plânge. Dar’ candu am vorbi noi asia, ni s’ar dice si ni se dice câ suntemu pessimisti, calomniamu, câ con-spiramu si câ suntemu trădători de patria. Cine va potea si va avea curagiulu se arunce aceste epitete infamante in fati’a unui L. Kossuth si a unui G. Mailatu ? Fara indoiala, câ nici unulu din toti aceia, cari nu sunt si nu potu fi admiratorii orbiţi ai ruinatoriului sistemu de gubernare, subt care gememu si care ne duce cu paşi repedi spre peire, pe unii câ si pe alţii.
Ungari’a este gubernata după maxim’a Bour-boniloru, cari diceau:	„Celu ce n’are pâine se’si
cumpere colaci. După noi diluviulu ! “
Ceti ti istori’a si veţi vede, ce si cum le au respunsu naţiunea francesa, după ce au proclamatu drepturile omenesci, concentrate in istoricele trei cuvinte de: libertate, egalitate si fratietate, care aflara resunetu in tota lumea si devenira formuPa fermecatore a despositismului, câ si aceea a cristi-anismului pentru barbaria. Nu nu mai in religiune dar’ si in politica devis’a careia trebue se ne con-formamu acţiunile trebue se fia: „Cetienuiti place altuia nu face.“
Au trecutu 1879 de ani, de candu a fostu esprimate pentru prim’a ora acele cuvinte sublime, si totuşi lumea inca nu le au intielesu seu ddca le au intielesu vreodată, apoi acuma le au uitatu erasi.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului."
— (Visteainferiorain comitatulu Fagarasiului). In corespondenti’a din Fagarasiu de dto 30 Sept. a. c. publicata in „Observatoriulu" Nr. 78, relativa la adunarea municipala a comitatului se ataca onorea inteligentiei romanesci din Vistea de josu.
De nu ar fi intratu acelu atacu intr’unu diariu se-riosu precum este ,,Observatoriulu“, l’amu trece cu vederea câ pe cele ce se publica in foi liumoristice. Dara acestu casu isi are partea sa naţionala politica, considerata si din altu punctu de vedere, câ-ci cercetatu mai de aprope, se dâ din elu pe fagia si in acestu co-mitatu putrediunea organismului, câ si unele passiuni vane, care se invertu in capetele unoru membrii ai na-tiunei romane.
A aduce strămutarea preturei dela Vistea la Ar-pasiu in combinatiune cu alegerile din a. 1872—1878 este numai o trasaritura. Actele pe care le avemu la mana, care se afla si in acrhivulu comitatului, spunu cu totulu altuceva. Adeverulu este urmatoriulu :
In decursulu a. 1876 pre candu domina despotulu Colomanu Boer in acestu comitatu nefericitu, unii omeni de calibrulu lui Konczey, Kossy, Grideanu s. a. au de-nuntiatu in modulu celu mai spurcatu pe pretorulu Ioanu Turcu, care atunci avea staţiunea in Vistea, si pe c. r. capitanu pen. Bas. Stanciu. Acelasiu soiu de omeni au mai aretatu si despre scol’a romanesca din Vistea, câ baiatii esu la campu cu steguri, cu tobe si cu cântece naţionale, din care causa Szeremley, fostu pe atunci inspectoru de scole, după ce au interpelatu in comitetulu (consiliulu) administrativu, a cerutu si pedepsirea docen-tiloru. Urmarea fu, câ in adunarea generala de tomna, despotulu a poruncitu la fiscalu, câ se sparga acelu cuibu daco-romanescu din Vistea, si asia a propusu câ si re-siedinti’a preturei se fia strămută ta dela Vistea la Ar-pasiu, subt preteste de nimicu. Propunerea fiscalului fu primita din partea unguriloru si jidoviloru cu elyen furiose. La 1 luna după acea deeisiune pretur’a fu stramutata in capu de erna; totuodata Boer a destituitu la 3 dile pe bravulu pretoru Turcu, ilu trase si in cercetare disciplinara pentru causa, care nici până astadi n u este cunoscuta. De altumentrea subt Boer toti funcţionarii romani erau terorisati infricosiatu si tractati câ unelte orbe ale despotului, care deca nu’i facea pe voia ii dâ la momentu afara.*)
In aceleaşi dile capitanulu B. Stanciu se vediii si-litu a intenta prefectului C. Boer processu la tribunalu pentru o prea brutala vetamare de onore ce i-a facutu in 28 Ian. in localulu prefecturei, in presenti’a amplo-iatiloru si a unoru membrii din comitetu, dicendu’i in-sielatoriu, numai din causa câ intr’o afacere nu se adressase câtra elu in limb’a magiara. Acelu processu a duratu până in 20 Iuliu 1876.
Din tote acestea ur’a si urgi’a, ce cadiuse asupra inteligentiei romanesci se pote pricepe usioru si fâra eombinatiuni electorale.
Devenindu conducerea comitatului in alte mani mai umane, representanti’a comunala din Vistea făcu in 8 Iuliu 1878 rogare la representanti’a comitatului, cu care
*) Credemu câ nimeni din noi nu a uitatu, câ in a. 1876 pe langa furiile lui C. Boer mai apesâ cumplitu, nu numai asupra Romaniloru din comitatulu Fagarasiului, ci si asupra tuturoru din tier’a intrega poruncile severe dela B.-Pest’a spre a urinari toti paşii loru, a spiona tote vorbirile loru, s’i terorisâ di si nopte, câ nu cumva se cutedie ceva fagia cu evenimentele sangerose din Serbi’a, Bulgari’a, Bosni’a ect.	Red.
cu câtu este mai mare nepotinti’a loru de a distruge ordinea sociala, pe care o urascu. Cei mai buni dintre densii au devenitu nihilisti pentru câ sunt pre idealişti, pre neindestuliti, pentrucâ visesa despre perfecţiuni omenesci pre inalte, voindu câ toti omenii se fia angeri, santi si eroi, dorindu unu remediu si o provedintia universala si câ ori ce progresse se se faca in unu singuru momentu; realitatea le pare pre diferita de astfelu de visuri ale loru, si acesta e caus’a, câ densii nega si acelu pugitiu bine ce esista aice pe lume. Ni-liilismulu a inundatu o mare parte a societatiei russesci; ceva dintr’ensulu a penetratu pana si la curtea imperiala; e tare combatutu si cei ce profesedia in publicu doctrine nihiliste sunt aspru pedepsiţi: dar’ densulu e efectulu neindestuliri universale, pe care o simtu toti, dar’ mai alesu ânimele celoru mai oneşti. Reducendu-se niliilis-mulu la ide’a s’a primitiva densulu ar pote reuşi salu-tariu pentru societatea russesca; ar distruge elocenti'a ipocrisiei si caricatur’a sociala; ar face mai oneste rela-tiunile intre omu si omu, ar invetiâ pe toti se respec-tedie mai multu adeverulu si ar fi o intarire pentru Russi’a. Elu inse e astadi o adeverata slabitiune, pentru câ deprime vointi’a propria, induce la unu fatalismu orbu, distruge ori-ce energia creatore, ori-ce idealitate in vieti’a presenta. Se speramu câ tempulu va corege si modera ceea ce e falsu si escessivu in doctrinele nihiliste, pentru câ se conducă pe niliilistulu russu la o conceptiune mai intielepta a vietiei, a cărui arbitriu supremu are se devină pentru ei singur’a raţiune individuala. In genere russulu nu cunosee mesura; elu in tote ori cutesa pre puginu ori trece pana la escesse;
9
passionandu-se usioru, e schimbatiosu in sentimentele sale, nu possede totudeaun’a simtiulu esteticii alu cu-venintiei si pentru aceea seu nu se inisîca nicidecum, seu se misîea cu o potere precipitata, ce-lu pote aruncă in abisu; seu nu vede in jurulu seu nici unu orisontu, seu nebunesce cercandu tiermuri nemărginiţi. Deca ar invetiâ dela germanu si englesu câtu de folositore, dela italianu câtu de frumosa pote fi vieti’a, elu n’ar mai fi unu spiritistu misticu si unu nihilistu cinicu, ci ar deveni unu idealistu practicu. Fia-care russu pare câ nu pote pricepe decâtu doue positiuni sociale: aceea a Tiarului ilomnitoriu seu aceea a supusului seu domnitu. Unii iau parte in gubernulu Tiarului si domnescu după plăcu; alţii se perdu in numerulu opressiloru; intre unii si alţii ar fi locu pentru omeni liberi, cari se nu servesca si se nu comande decâtu in miculu loru oficiu, si se fia in modestulu loru cercu de esemplu celorlalţi cu o vietia esemplara; pucini au curagiulu de a reuşi virtuoşi in acestu modu simplu si modestu; cea mai mare parte a neindestulitiloru in locu se cerce cu energia a obtiene acestu puginu bine possibilu, preferescu a se lamenta si a desperă de reulu esistentu si asia devinu inpreuna cu cei din jurulu loru nisce increduli desperaţi. Doc-trin’a nihilista e trista si pericolosa, dar’ este lucru claru pentru ori-care cetitoriu binesimtitoriu, câ nu se va invinge si delaturâ cu persecutiuni de politia, ce au fostu intreprinse pana acum in contra nihilisti loru, ci câ singuru numai buna-vointia pote retrage junimea russa dela abisulu in care este amenintiata se cadia.
337
aretandu nedreptatea care i s’a facutu in a. 1876, a cerutu strămutarea dela Arpasiu la Vistea.
Adunarea generala in 30 Oct. 1873 considerandu motivele aduse de repres. comunale, cu maioritate de voturi a concesu strămutarea preturei la Vistea interiore.
Neinpacatulu Konzy Ivaroly si soţii au recursu la ministeriulu de interne in contra acelei decisiuni. — Machinatiunile lui Nathan et Fleissig, care pe atunci s’au ilustratu mai pe largu in jurnalele „Tageblatt“ si „Telegrafulu Romanu", a datu ajutoriulu doritu pentru recursu. Boia lunga, morte scurta.
Acesta cestiune după unu anu intregu se aduse de nou in 29 Oct. a. c. inaintea adunarei generale. — Cei mai inversiunati inamici ai romaniloru si in speciale ai inteligentiei din Vistea, Konzey, Benedek, Kossy si Pânczel s’au sculatu câ tigrii, in contra acestei nevinovate cause si lupt’a loru fii ajutata forte prin doi romani precum si prin banii lui Nathan et Fleissing. Despre cele ce se vorbeseu in publicu cu privire la activitatea acestora, nu voiu se ostenescu pe lectorii.
Onor. d. Ales. Micu a aretatu cu fapte ne-disputabile progressulu care’lu face comun’a Vistea; dara tocma acesta fii reulu, care au amarîtu si infuriatu mai tare pe inamicii intelegentiei din Vistea.
Din susu citatele dovedi si mai multe altele care le avemu in reserva, inteligenti’a din Vistea se vede indrep-tatita a respinge cu indignatiune dela sine insult’a — totu pe acea cale, pe care i s’a facutu.
In fine nu lasamu neamintite si motivele principali, de ce comun’a Vistea insiste pentru strămutarea preturei dela Arpasiu. In Vistea sunt pentru oficiulu protorialu cuartire de ajunsu si corespundietore, despre care d-lu comite supremu s’a convinsu in persona, si care dela strămutarea preturei si a Gendermeriei stau gole — precum si avendu tergu de septemana, are si tote câte se ceru pentru înlesnirea de traiulu amploiatiloru: pe candu in Arpasiu oficiulu pretoriale este asiediatu in scol’a de nou clădită pentru ambele confes-siuni, era amploiaţii locuescu prine case ordinarie cu economii la unu locu, si acum voru se via gendarmi cu locuinti’a totu in acea scola romanesca!
Isi pote cineva închipui o mai mare insulta asupra unei scole romane? Si ore până candu voru fi autorităţile şcolare sonfessionale asia de indiferente faţia cu insulte de acestea?
Inteligenti’a din Vistea inferiore.
Roman i’a.
Mesagiulu domnescu.
Domniloru senatori,
Domniloru deputaţi!
Unanimitatea pusa de d-vostra in resolvarea uneia din cestiunile cele mai spinose ce au preocupaţii Romani’a v’a creatu drepturi neşterse la recunoscintia tierei. Acesta unanimitate a doveditu inca odata câ, in cestiunile cele mari naţionale, Romanii sciu a pune de o parte ori-ce considera-tiune, ori-ce spiritu de partida, spre a nu se gândi de câtu la interessulu generalii. Acesta cestiune comuna a constatatu din nou câ, de si Constitu-tiiuiea nostra, câ ori-ce opera omenesca, pote ave defectele sale, inse cliiaru acestea nu se cuvinu a fi îndreptate, câ unele ce făcu parte din pactulu nostru fundamentalii, de câtu atunci candu reform’a este simtita de intrega naţiune.
Atitudinea poporului romanu, reserv’a ce elu si’a inpusu, intieleptiunea ce a aretatu marginindu-se in aceste inpregiurari delicate in cerculu discutiunii legale si evitandu ori ce turburare care ar fi po-tutu compromite interessele României, a justificatu inca odata credinti’a ce amu pusu in inteligenti’a si prevederea politica a acestei tieri. Candu o naţiune se afla in asemeni conditiuni, ori-care aru fi greutăţile ce i s’aru infatisiâ, ea le pote privi fara temere. Ea pote paşi inainte cu incredere in viitorulu seu.
D-loru senatori, d-loru deputaţi, oper’a d-loru vostre câ Adunări de revisuire este terminata. Acum d-le vostre aveţi câ Adunări ordinare a paşi la lucrări legislative care nu potu suferi intardiare.
Inchidiendu dara astadi sessiunea Camereloru de revisuire, in virtutea art. 95 din Const. declaru deschisa sessiunea estraordinara a Camereloru ordinare si anume până la finele lunei curente Octobre.
Datu in Bucuresci, la 12 Oct. 1879.
Urmedia semnaturele Domnitoriului si ale mi-nistriloru.
Din desbaterile senatului.
— P. S. S. Mitropolitulu Prim atu. D. senatori, intr’o cestiune asia de grava care agita pe toti Romanii, si care pare a atinge vietia natiunei nbstre, permiteti’mi si mie a spune câteva cuvinte, nu dora cu pretenti’a de a ve da o noua lumina pentru deslegarea acestei cestiuni. In sinulu corpului nostru se afla barbatii cei mai eminenţi cari, in intieleptiunea si patriotismulu loru, voru sci se afle unu midiulocu pentru a aparâ interessele patriei nostre, si totu deodata a inpacâ si cerintiele con-ressului din Berlin. In ori-ce casu credu câ in g
_________OBSERVATORIULU,_______________________
unirea si infratirea nostra vornu pote găsi destula fortia pentru a departâ ori-ce perieolu.
Ceea-ce me face, d-loru senatori, a luâ cuveu-tulu este datori’a mea câ Priinatu alu bisericei Romane de a respinge din tote poterile acusatiunea nedrepta ce ni se aduce, cum câ Biseric’a si naţiunea nostra ar fi intoleranta. O asemenea in-putare nu o potemu primi, pentru câ nici noi, nici părinţii noştri, nici strămoşii nostrii n’au fostu vre-odata însufleţiţi de duhulu intolerantiei. Toti străinii veniţi la noi au gasitu nu numai cea mai mare ospitalitate, dara ’i-amu lasatu pe fiacare se creda in religiuuea parintiloru sei si se vorbâsca limb’a naţiunii loru. De aceia si vedemu rădicate prin orasiele nostre Biserici mai de tote riturile creştine. Ve marturisescu. d-loru, câ sunt mândru a fi Primatu alu bisericei Romane, care nici-odata n’a persecutaţii vreo religia, nici din diferite biserici creştine, nici cliiaru pe cea Israelita. Nici-odata persecuţii religiose n’a fostu la noi in tiera: singura esceptie — oprirea d’a se construi giamii in tiera nostra — n’a fostu dictata din duhulu intolerantiei, ci numai din consideratiuni politice.
Câtu privesce anume pe Israeliti, numerulu loru in tiera nostra este doved’a cea mai mare de toleranti’a nostra. Unu poporu religioşii până la fanatismu, câ Israelitii, la care religi’a este identica cu naţionalitatea n’ar fi navalitu cu mulţimea, n’ar fi implutu tote unghiurile tierei nostre, deca n’ar fi gasitu cea mai completa tolerantia. Ba inca tolerantia nostra a mersu până a’i laşa se practice mai multe superstiţii de ale loru.
Biserica n’a disu la tote acestea nimicu, si inca siefii bisericei au datu nenumerate dovedi câ nu sunt insufletiti de duhulu intolerantiei, nu alu urei. Spre dovada, marele mîtropolitu alu Moldovei Ve-niaminu Costache a inzestratu fete Israelite din familii Israelite scapatate. Nu mai puginu si mi-tropolitii Meletie si Sofronie au ajutatu mai multe familii Israelite, nefacendu deosebire la distribuirea de mile intre creştini si Israeliti. Modesti’a me opresce a spune câ cliiaru si acum se urmedia totu astfelu din partea siefiloru bisericei la inpar-tirea mileloru si cliiaru la inpartiri de burse pentru şcolari. Vedeţi dera, d-loru, câ numai intolerantia nu ni se pote inputâ noue Romaniloru. Regretu dara câ poterile, induse in erore de jurnalele Israelite, ne-au facutu o asemenea inputare.
Acestea dara, d-loru senatori, m’amu crediutu datoru a vi le spune in siedintia publica si oficialii, câ Primatu alu bisericei romane, in dorintia de a dâ adeverulu la lumina. Era câtu privesce cestiunea grava ce ne preocupa, speru câ veţi găsi o des-legare demna de capacitatea si de patriotismulu d-vostre, si unde voru fi toti, fiţi siguri câ me veţi găsi si pe mine.
Nici-odata pastorulu nu va paraşi turm’a sa, pe câtu timpu ea va merge pe calea adeverateloru interesse ale tierii. Acesta o dicu in sperantia câ domniile-vostre veţi avea in vedere situatiunea patriei nostre din tote punctele de vedere, si nu veţi lasa-o isolata si lipsita de ori-ce sprijinii in fati’a pericoleloru ce ni le-aru pote aduce viitoriulu.
Statutele Academiei Romane
Votate in siedinti’a din 21 Juniu (3 Juliu) 1879.
Partea I. Organisatiunea.
Art. 1. Academi’a Romana, in poterea legii promulgate prin inaltulu decretu cu Xr. 749 din 29 Martiu 1879, se constitue si se organisa prin urmatorele statute :
Art. 2. Academi’a formesa unu corpu unicu, carele se compune din trei secţiuni: 1. Secţiunea literaria, 2. secţiunea istorica, 3. secţiunea scientifica.
Art. 3. Atributiunile si îndatoririle sectiuniloru se specifica in modulu urmatoriu:
a)	Secţiunea literaria se ocupa cu diversele cestiuni literarie si limbistice, mai alesu cu cele destinate a cultivâ lirab’a romana, precum si cestiunile de bele arte; ea face publicatiuni critice si organisa missiuni lexicografice pentru compunerea unui dictiouariu romanu, care se pota fi dreptariulu limbei; incuragesa si reco-menda spre premiare operele literarie si artistice meritorie, de orice natura.
b)	Secţiunea istorica se ocupa cu diversele cestiuni de istoria si de sciintie sociali; culege documente inportante, mai alesu atingetore de istori’a Romaniloru ; organisa missiuni pentru asemene lucrări; ia initiativ’a pentru esplorarea archeologica a tieriloru romane ; face publicatiuni, incuragesa si recomenda spre premiare opere meritorie de istoria si de sciintie sociali.
c)	Secţiunea sciintifica se ocupa cu lucrările de sciintie esacte si fîsice, care au de scopu utilitatea generala ; ia initiativ’a pentru esplorarea tieriloru romane din punctele de vedere geograficu. fisiograficu, agricolu, medicalu si economicu; orgauisa missiuni pentru asemene lucrări; face publicatiuni, incuragesa si recomenda spre premiare opere meritorie, relative la cunoscinti’a scientifica a tieriloru locuite de Romani.
Art. 4. Academi’a isi esercita activitatea sa, in cerculu prescrisu ei de lege, atâtu prin acte provenite din propri’a ei iniţiativa, câtu si prin însărcinări, pe care ea se va fi invoitu a le primi dela Stătu, dela alte institute seu dela particulari.
Art. 5. Activitatea Academiei se esercita, după natur’a acteloru: seu de câtra intregulu corpului acade-micu; seu de fia-care din secţiunile ei in parte; seu de câtra comissiuni, emanate prin alegere din sinulu Academiei ori alu sectiuniloru, spre a esecutâ lucrări anume determinate ; seu in fine de câtra persone însărcinate de dens’a cu missiuni speciale.
Art. 6. Pana la construirea unui edificiu specialu alu seu, Academi’a isi tiene siedintiele in localulu ce-i este destinatu de catra gubernu, in palatulu universităţii din Bucuresci.
Art. 7. Odata pe anu, in cursu de 25 dile, ince-pendu cu trei-dieci dile inainte de Joui’a Pasciloru, (Joui’a patimiloru) Academi’a se intrunesce in sesiune generala.
De competenti’a sessiunii generale, sunt materiele urmatore: a) Determinarea subiecteloru de pusu la concursurile ordinarie si estraordinarie; b) Decisiunile de luatu asupra diverseloru premie; c) Alegerea comissiuniloru cari, in cursulu anului, voru cercetă operatele intrate la concursuri, precum si alte lucrări presentate Academiei ; d) Decisiunile de luatu asupra publicatiuniloru, missiuniloru, acuisitiuniloru, propuse de secţiuni; e) Facerea si modificarea regulamenteloru speciale; f) Alegerea membriloru Academiei, a membriloru onorari si corespondenţi; g) Receptiunea solemna a membriloru Academiei, aleşi in precedent’a sessiune generala; h) Tienerea de siedintie publice, in interessulu litereloru si sciintieloru; i) Alegerea delegatiunii Academiei, si a oficie 1 oru de secţiuni; j) Alegerea secretarului genera 1 u, a secretariloru de sectiuni si a cassariului -comptabilu; 1) Revisiunea si ratificarea compturiloru din anulu incetatu; m) Formarea budgetului pe anulu urmatoriu; n) Primirea donatiuniloru inportante si regulamentarea loru; o) In fine, ori ce alte cestiuni de interessu generalii pentru Academi’a Romana.
Art. 8. Academi’a pote fi convocata in sessiune generala estraordinaria, de câtra delegatiunea ei, candu acesta, in urm’a unei prealabile comunicatiuni motivate, ce se va adressâ tuturoru membriloru Academiei, va fi obtienutu consinitiementulu in scrisu alu unei treimi din numerulu loru totalu.
Art. 9. Siedintiele la sessiune generala se potu tiene numai in presenti’a maioritatii absolute a membri-loru Academiei.	(Va urmâ)
Soiri diverse.
—	(A 11eti’a Sa R. Domnulu Caro 1 u) a plecatu din capitala pentru a visitâ Dobrogea. A. S. este insocitu in calatori’a sa de inspectiune si de d. ministru de interne M. Cogalniceanu.
—	(Incendiu.) Din Bort’a (Mihâlyfalva) 2G 10
1879 ni se scriu urmatorele:	In 18 1. c. s’a escatu
focu prin negrijia jidanului emigratu Kolosy Jozsef in cas’a locuita de elu si ne fiindu stinsu bine foculu de acestu jidanu si cu deplina acuratetia si privighiere, din nou s’a aruncatu flacar’a focului in podulu acestei case in diu’a urmatore.
Ventulu viforosu si fortunosu a spriginitu repeziciunea si vehementi’a focului si asia in tempulu scurtu de o jumetate ora s’au prefacutu in cenuşia, tote supra-edificatele dela 19 economi plugari, dintre cari 2 sasi, unu magiaru, unu ebreu si 15 romani, remanendu fara bucatele si nutretiulu adunatu, unii chiaru si fara case.
Parochulu Pavelu Popescu si unu ebreu anume Aronu Grosfeld incrediuti fiindu in edificiurile loru de case si grajduri, care sunt clădite din materialu bunu si solidu, inca au dauna însemnata, de orece foculu li-a arsu siurile, siopurile, magazinele plin de cueurusu; mai mare inse e daun’a si mai apasatore, ba chiaru tare simtita este miseri’a pentru ceilalţi nenorociţi, cari au remasu in uşile omeniloru, peritori de fonie si frigu, acum in ajunulu ernei.
Nu a fostu nici unulu asecuratu contra focului.
A descrie repeziciunea si vehementi’a focului, precum si miseri’a celoru mai mulţi din aceşti nenorociţi, nu e destera acesta pena si prin acestea şiruri se încerca numai a aduce la cunoscinti’a publica multiamit’a cordiale, care-o debitesa marinimosiloru si generosiloru domni Leopold Edenyi c. r. colonelu in pensiune si Stefanu Eperjesi proprietariu din acesta comuna, pentru câ aceşti doui domni prin sfatulu bunu si prin incura-giare au contribuiţii multu la stingerea focului, mai multu inse la alinarea durerei si la delaturarea amarei miserie, dandu nenorocitiloru din averea loru propria in daru bucate, din pădurile d-loru lemnele necessare pentru reconstruirea coperisieloru de case si chiar si incuarti-randu pre unii in casele d-loru.
Dovedindu aceşti doui domni cu deosebire simtiulu nobilu de umanitate si cu acesta trista ocasiune, li se cere dela Dumnedieu sanatate si tota resplatirea; asemenea si celoru, cari voru intinde mana de ajutoriu acestoru nenorociţi.
Ofrande marinimose cuitesa oficiulu parochiale gr. cath. din Bort’a (u. p. Sieica mare — Nagy-Selyk —-Marktsclielken) pe cale publica.*)	R. . . .
*) Onor. redactiuni ale diareloru din patria, sunt rogate a reproduce acesta trista scire.
338
OBSERV ATORIULU.
—	(Calea ferata Ploiesci-Predealu). Direcţiunea de esploatare a calei ferate a statului Ploiesci-Predealu anuntia, că, la 15/27 Octobre 1879 se va incepe pe acesta linia serviciulu de mărfuri.
„Pe secţiunile astadi in esplotare, Ploiesci-Campin’a si Sinaia-Predealu transportulu marfu-riloru se va fa face cu trenurile mixte si cu trenuri de marfa, după dispositiunile regulamentare si tarifele generale pentru transportulu marfuriloru de mare si mica iutiela, valabile dela 15 Maiu 1879 st. n. pe liniile so-cietatiei actionariloru caliloru ferate romane. Pe secţiunea C a m pi n ’a- S i n a i ’a transportulu marfuriloru se va face cu camione totu prin ingrijirea si subt respunderea calei ferate, cu pretiulu de 24 lei pe tona si pe fracţiuni indivisibile de 100 kgr.; durat’a transportului va fi de 24 ore pentru mărfurile sossite la un’a din staţiunile Campin’a seu Sinai’a cu trenurile mixte de caletori adi in circulatiune, si de 4 dile pentru mărfurile sossite cu trenurile de marfa; er’ pentru mărfurile primite a se espediâ câ bagaje, durat’a transportului va fi de 4 ore si cu pretiulu de 50 lei pe tona si pe fracţiuni indivisibile de 10 kgr. Pe acesta distantia sunt escluse dela transportu: mărfurile mai grele de o tona (o singura bucata), cadavrele, animalele vii, trasurile de ori ce serie. Asemenea nu se primesce asigurarea de predare la timpu. In staţiunile Campin’a si Sinaia transbordarea marfuriloru din seu pe camionele administratiunei calei ferate sunt in sarcin’a acelei administratiuni. Mărfurile a se espedâ din Campin’a in directi’a Ploiesci, se voru primi după cererea statiunei, in staţiunea Campin’a seu in Halt’a Podu-Vadului; er’ mărfurile a se espedâ in direcţiunea Predealu nu se voru primi decâtu in Halt’a Podu-Vadului. Mărfurile incarcate in staţiunile calei ferate Ploiesci-Predealu, cu destinatiune pentru liniile actionariloru, trecu directu prin staţiunea Ploiesci fâra a se descarcă, er’ mărfurile destinate pentru lini’a statului ungaru trecu asemenea diiectu prin staţiunea Predealu, inse numai până la staţiunea Brasiovu, candu ele voru fi incarcate pe vagone romane, si până la destinatiune, deca voru fi incarcate pe vagone ungare; afara numai deca trecerea directa a vagoneloru prin staţiunea Predealu nu va fi in-pedecata de serviciulu de vama, seu din alte cause seu lipse de formalităţi. — Se spera câ in 1/13 Novembre secţiunea Campina Sinai’a va fi data cireulatiunei de trenuri de persone."
—	(Tergulu de tomna) dela Reghinulu sasescu au fostu unulu] din cele mai slabe de 10 ani incoce. Vite s’au vendutu forte puţine; cerealele din tienutulu acela au fostu mai bune câ de mijlocu si cu deosebire cucuruzulu (porumbulu) de care se semena mai multu, au fostu mai bunu. Raporturi venite din Brasiovu, spunu câ si acolo preste totu, tergulu de tomna au fostu forte slabu.
(Gonire oficiala a ebreiloru in Russi’a). Ministrulu de interne russescu a aprobatu dispositiunea au-toritatiei politienesci din gubernamentulu Don, după care toti ebreii cari locuescu in provinciele cazaciloru donici — se parasesea acea parte a locului inpreuna cu tote familiile loru in intevalu de doui ani de dile. — (Si acesta Russie se falesce câ a scapatu pe Bulgari de persecutiuni religiose — acesta Russia a inpusu României la Congressulu dela Berlin toleranti’a religiosa! N. R.*)	(„Resboiulu“).
— (Ininteressuluinstructiunei primărie.) Cu dat’a din 28/10 a. c. primiramu dela Brasiovu urmatorea comunicare, pe care ne grabimu a o aduce la cunoscinti’a publica:
Domnule redactorul In interessulu instructiunei nostre primărie, ve rogu, se luaţi notitia despre urmatorea conclusiune a venerabilului Consistoriu diecesanu din Caransebesiu in stimabilulu Dv. journalu:
Nro scol. 449.
„Dlui Dometiu Dogariu, invetiatoriu in Satulungu! Opulu DTale si alu Dlui invetiatoru Joanu Dariu, „A-ritmetic’a", esaminandu-se si aflandu-se de cores-pundietoru scopului, s’a introdusu câ manualu in scolele nostre confessionale pentru incepetori.
Ceea ce ve aducemu la plăcută cunoscintia cu acea firma sperantia, câ DVostre veţi stărui a continuă acestu opu in acelasiu modu si pentru celelalte despar-tiemente ale scolei popolare."
Caransebesiu din siedinti’a consistoriala a senatului scolariu, tienuta in 26 Septembre 1879.
Episcopulu diecesanu: Joanu Popasu, m. p.
Cu totu respectulu alu D-vostra stimatoriu
I. G. Ta ci tu.
—	(Unu nou diariu rom ane seu.) Primiramu dela Bucuresci urmatorea scrisore, careia ne grabimu a-i face locu, salutandu si dorindu celu mai completu succesu nouei întreprinderi diaristice, care este menita a inplea o mare lacuna in literatur’a nostra naţionala:
*) Este prea bine cunoscutu Europei, câ numai in 12 provincii din imperiulu russescu este jidoviloru per-misu a locui, si de câte ori străbătu mai incolo, sunt goniţi afara si pedepsiţi.	Red. Obs.
Bucuresci, 11 Octobre st. v. 1879.
Domnule redactoru! Mai mulţi barbati, cari ne amu alesu placut’a cariera musicala, ne amu hotaritu prin multa sirguintia de a redacta si noi unu diariu mu-sicalu, care se coprinda compositiuni originale, si adunarea tutuloru cantaretiloru vechi romanesci, avendu dreptu devisa „Cântecele poporului se nu se uite.“
Acestu diariu intitulatu „Lyr’a Romana1* va apare odata pe semptemana si va coprinde, pe langa note musicale, si portretele cu biografiele compositoriloru si cantaretiloru mari.
Nu promitemu multu câ se damu puţinu, dar’ ne vomu sili se formamu din diariulu nostru, pe câtu for-tiele ne voru ajută, unu diariu instructivu, chiaru si pentru aceia ce nu s’au ocupatu inca cu Music’a.
Pentru acestu scopu vomu traduce si vomu publică intr’ensulu si istori’a Musicei, de la inceputulu ei si pana asta-di, vomu traetâ despre tote progressele noue in acesta arta, vomu fi totudeauna in curentu cu cro-nic’a musicala din străinătate, vomu vorbi de music’a de la noi etc.
Speramu câ vomu avea concursulu in lucrarea .ce vomu intreprinde si de luminile aceloru din tier’a nostra, cari sunt devotaţi acestei arte.
Terminu d-le redactoru, facându unu apelu la toti cari simpathisedia si dorescu prosperitatea acestui diaru, de a ne dâ spriginulu loru si a nu face câ elu se aiba sortea tutuloru scrieriloru de arta din tier’a nostra.
Abonamentele se făcu la magasinulu de Musica
C.	Gebau er, calea Victoriei (Mogosioie) preste drumu de gradin’a Episcopiei, si la librari’a Graeve vis-â-vis de teatru.
Abonaraentulu pentru străinătate 24 lei pe anu, pe siese luni 13 lei; pentru Romani’a 20 lei pe anu, 11 lei pe 6 luni.	J. Va sil eseu, administratoru.
Contractulu Sociala.
De J. J. Rousseau.
Cartea a treia.
Mai înainte de a vorbi despre diferitele forme de gubernare, ne vomu incercâ a ficsâ intielesulu pre-cisu alu acestui cuventu, care pana acuma nu au fostu prea bine esplicatu.
Capitolulu I.
Despre gubernu in generale.
Previnu pe cetitoriu, câ acestu capitolu trebue cetitu cu luare aminte si câ eu nu cunoscu arfa de a fi claru pentru care nu voieşte se fia cu atenţiune.
Ori ce acţiune libera are doue cause care conlucra câ se o producă: una morala, adeca vointi’a care determina actulu; 6ra cealalta fisica, adeca poterea care ilu esecuta. Candu eu mergu spre unu obiectu se cere mai aintaiu câ se voiescu a merge, era alu douilea câ peciorele se me pota duce acolo. Deca unu paraliticu ar voi se fuga si unu omu sprintenu nu o ar voi, atunci amendoui ar stâ locului. Corpulu politicii are aceleaşi fortie care ilu punu in misîcare si la elu se distinge forti’a si vointi’a, aceea subt numele de poterea legislativa, era cealalta subt numele de poterea esecutiva. Fâra concursulu loru nu se face seu nu ar trebui se se faca nemica in Stătu.
Precum amu vediutu poterea legislativa apartiene poporului si nu pote apartienea decâtu numai lui. Din contra, din prinripiile stabilite mai susu, este usioru de a se vedea, câ poterea esecutiva nu pote apartienea generalităţii in calitatea sa de legislatore, seu suverana, pentru câ acesta potere nu consiste decâtu in acte particulare, care nu cadu iu resortulu legii si prin urmare nici in acela alu suveranului, acarui acţiuni nu potu fi altuceva decâtu legi.
Forti’a publica are deci lipsa de unu agentu propriu, care se le unesca si se le realisedie con-formu direcţiveloru primite dela vointi’a generale, care se servesca câ instrumentu de comunicatiune intre Stătu si suveranu, si care asia dicendu, face in person’a publica aceea ce face in omu uniunea sufletului si a corpului. Acesta este in Stătu raţiunea gubernului, care se confunda in modu forte eronatu cu suveranulu, in tempu ce elu nu este decâtu ministrulu suveranului.
Ce este dara gubernulu? Unu corpu intermediare stabilitu inre supusi si suveranu pentru mijlocirea corespondentei loru mutuale, insarcinatu cu esecutarea legiloru si mantienerea libertăţii atâtu civile câtu si politice.
Membrii acestui corpu se numescu magistraţi seu regi, cu alte cuvinte, gubernanti, si corpulu intregu porta numele de principe.*) Astfeliu
*) Asia in Veneti’a colegiulu se titulâ „Serenissirae principe si atunci candu dogele nu eră de fatia.
Not’a lui J. J. Rousseau.
aceia cari pretindu câ actulu, pri i care unu poporu se supune siefiloru sei nu nu este unu contractu, au forte mare dreptate. Nu este nemica altu, decâtu o comissiune, o însărcinare, care câ simpli funcţionari ai suveranului, esercitedia in numele lui poterea a cărei depositari i-au facutu si pe care elu li o pote limită, modifică si retrage candu ii va placea. Alienatiunea unui astfeliu de dreptu, fiindu necompatibila cu natur’a corpulu socialu este totuodata si in contra scopului associatiunei.
Gubernu său suprema administratiune numescu deci, esercitiulu legitimu alu poterii esecutive si principe său magistratu pe acelu omu seu corpu, caruia i s’au incredintiatu acesta administratiune.
In gubernu se afla fortiele intermediare, din alu caroru raportu se compune relatiunile întregului cu intregulu seu alu suveranului cu Statulu. Acestu raportu si ilu pote imaginâ cineva prin estremele unei proportiuni continue, acarei cifra proporţionala de mijlocu este gubernulu. Gubernulu primeşte dela suveranu ordinile pe care le dâ poporului si pentru câ Statulu se se afle intr’unu bunu echilibru, trebue se se calculedie astfeliu, câ se fia egalitate intre productulu seu poterea gubernului consideratu câ atare, si intre productulu seu poterea cetatieniloru, cari pe deoparte sunt suveranulu, dra pe dealta parte supusii.
Ce este mai multu, nici unulu din aceşti trei factori nu se pote altera, fâra câ la momentu pro-portiunea se fia rupta. • Deca suveranulu ar voi se dea legi, seu deca supusii ar refusâ de a dâ ascultare, atunci in loculu ordinei ar urma disordinea, forti’a si vointi’a nu ar mai lucră in contielegere si Statulu dissolvatu ar cadea in modulu acesta, seu in despotismu seu in anarchia. In fine, precum intre ori ce raportu nu esista de câtu numai o singura cifra proporţionala de mijlocu asia, si intr’unu Stătu nu pote fi possibile, decâtu numai unu singuru gubernu bunu. Dara pentru câ o miie de evenimente potu schimba raporturile unui poporu, apoi pote fi bune nu numai diferite guberne la popora diferite, ci la acelasiu poporu in teinpuri diferite.
Pentru câ se ne potemu face o idea, despre deosebitele raporturi ce potu avea locu intre aceste doue estreme, vomu luâ de esemplu numerulu poporului, câ unulu ce este usioru de esprimatu.
Se presupuneam câ Statulu se compune din
10.000	cetatieni. Suveranulu nu pote fi codnside-ratu decâtu numai eolectivu si câ corpu, dara fia-care particularu, in calitate de supusu este consideratu câ individu si astfeliu suveranulu se afla in proportiune cu supusulu câ 10,000 la unulu, ce insemnedia, câ fiacare membru alu Statului representa din autoritatea suveranului a diecea miia parte, de si i este supusu cu totulu. Deca poporulu s’ar compune de
100.000	omeni, starea supusiloru nu s’ar schimba de locu si fiacare porta in modu egalu intreg’a domnire a legiloru, in tempu ce sufragiulu — vo-tulu seu redusu la o a sut’a miia parte, are cu 10 procente mai puţina influintia asupra redactarei loru. Astfeliu supusulu remanendu totudeauna unulu, raportulu suveranului cresce cu numerulu cetatieniloru. Din care urmedia, câ cu câtu Statulu se maresce, cu atâta scade mai tare libertatea.
Candu dicu, câ raportulu se maresce, intielegu câ se departedia de egalitate. Astfeliu cu câtu raportulu este mai mare in accepţiunea geometrului, cu atâtu este mai micu in accepţiunea comuna. In casulu primu, raportulu consideratu după cantitate se mesora prin esponentu, era in celalaltu consi-deranduse după identitate se mesora prin asemanare.
(Va urmâ.)
Inprumuturi ipotecari cu anuitati
acorda institutulu subsemnatu proprietariloru de inmo-bilie in cetati si sate sub conditiuni avantagiose astfelu, câ prin plat’a la semestru a unei sume totudeauna egali, in care sunt socotite si capitalu si interesse, intr’unu numeru determinaţii de ani se stenge intreg’a datoria. Aceste împrumuturi se dau
a)	pe 10 ani fiindu a se respunde in anuitate semestrali de fi. 7.36 cr. dela fi. 100 v. a.;
b)	pe 15 ani cu anuitati semestrali de fi. 5.78 cr. dela fi. 100 v. a.;
c)	pe 20 ani cu anuitati semestrali de fi. 5.05 cr. dela fi. 100 v. a.
Sub aceleaşi conditiuni institutulu rescumpara pre-tensiuni ipotecari.
Informatiuni mai de aprope, cum si formularie de cereri se dau la cerere verbala ori in scrisu, gratuitu in Biroulu institutului (Strad’a Bayer Nr. 1) cum si pe la toti agenţii nostrii din afara.
Sibiiu, 21 Octobre 1879.
„Albin’a“
103 2—3	Institutu de creditu si de economie.
Editoru si redactoru responsabilu C*. Ilaritia in Sibiiu.
Tipariulu lui W. KrafFt in Sibiiu.