Y----------------------------------"s
Observatoriulu ese de doue ori in septemaua, mercurea si sainbat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. g£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politicii, naţional - eeonomieu si literariu.
Orl-ce inserate,
se platescu pe serie sdu linia, cu litere merunte garmondii, la prim’a publicare eâ.te 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tosaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Kedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 83.
Sibiiu, 17/29 Octobre 1879.
Anulu II.
Profeţiile lui Ludovicu Kossuth.
Ludovicii Kossuth, a fostu ministru, apoi in anulu 1848/9 gubernatoru alu Ungariei, aucto-rulu si spiritulu datatoriu de vietia alu revoluţi unei magiare an ti di naşti ce, in Ungari’a si in o parte a Transilvaniei. In a. 1867 cu ocasiunea infiin-tiarei dualismului, imperatulu si regele Franciscu J o s i f u iualtiatu mai pre susu de ori-ee resbunare personale, a coprinsu iu amnesti’a generale si pe Ludovicu Kossuth si ’a permisu a se intorce in patri’a sa fora nici-o alta conditiune, decâtu cea pusa toturoru emigrantiloru si vrasmasiloru sei, adeca juramentulu homagiale. Kossuth inse, care in 14 si 19 Aprile 1849 proclamase si era decisu se execute detronarea si proscriptiunea dinastiei, atâtu in anulu 1867 câtu si de atunci incoce a respinsu cu trufia constanta amnesti’a si a declaratu in faci’a lumei, ca elu nici-odata nu va transige cu cas’a Habsburg-Lotaringi’a. Pe langa acesta Kossuth se tieue pana astadi de gubernatoru alu Ungariei si adoratorii sei ilu tituledia totu asia, 6ra de aceştia mai are densulu forte mulţi intre magiari, ceea ce se cunosce si din inpregiurarea, ca de candu s’a mutatu elu in Itali’a aprope de Tui'inu, se face unu adeveratu peregrenagiu la Collegno alu Baraccone, unde locuesce intr’o villa prea frumosa, pe care si-a cumparat’o in apropiarea calei ferate.
Pana la dualismu, pre câtu timpu Kossuth petrecea mai multu in Angli’a, s’a incercatu la tdte ocasiunile se faca cele mai mari rele possibili monarchului si monarchiei. De candu siede in Itali’a, desgustatu din totu sufletulu pentru dualismu, ur-maresce cu atenţiune incordata totu ce se intempla in patria, apoi dintr’o epoca in alfa face a se publica cate o epistola, in care supune la critica agera nu numai acţiunea ministeriului ungurescu, ci si a dietei, si a partideloru. De si in unele cestiuni Kossuth este indusu in erore prin infor-matiuni false, luatu inse cursulu lucruriloru ungu-resci in generalu, elu le cunosce din acea depărtare mai bine decâtu mulţi miniştri, si le judeca cu o agerime de spiritu demna de totu respectulu, la unu omu ajunsu in etate de 78 de ani.*) Ceea ce
*) Ludovicu Kossuth s’a nascutu in 27 Aprile 1802 la Monok in comitatulu Zemplinu alu Ungariei superiore, din părinţi nobili.
pune la mirare pe mulţi este, ca Kossuth predice, ca si o Cassandra din stravechime, o mulţime de urmări rele care au se ajunga pe Ungari’a; dara precum Cassandfa nu aflase crediementu, asia nu afla nici Kossuth la ai sei; cu tote acestea cele mai multe prediceri ale sale s’au inplinitu pana acuma. De nimicu inse nu le era mai necasu la connationalii sei, decatu ca Kossuth prevediuse tota portarea asia numitei partide liberale fusionate, inpreuna cu manoperele lui Colomanu Tisza si a colegilor u sei.
Este ore acela spiritu profeticu, sau unu simplu calculu matematica, trasu din faptele anteriore ale omeniloru ? Noue ni se pare ca este si una si alfa.	Polibiu a predisu cu 100 inainte, ca repu-
blic’a Romei va cadea si ca ’i va succede impe-rialismulu. Candu unu poporu inaintedia prea departe pe o cale orecare, este cea mai mare pro-bilitate, ca elu isi va continua mersulu totu pe aceea inainte, apoi esa unde va esi. Observaţi intr’o familia traiulu din casa, methodulu după care se da educatiune fiiloru, fiiceloru, nepotiloru, ne-pdteloru, pentru-câ se prediceti fora multa bataia de capu viitoriulu loru.
In lun’a acesta Kossuth avii mulţime de visite din Ungari’a, unde voiescu se faca o editiune co-lossale din tote scrierile lui, vechi si noue; mergu inse la elu mulţi si din tieri străine. Cea mai memorabila visita din dilele acestea fu a dlui Louis Peyramont, redactorulu diariului francesu „SoleiP* (Sorele), acelasiu barbatu, care inainte cu vreo doue luni fusese si la principele G o r c i a c o f, ale cărui revelatiuni publicate pe atunci, anume despre relatiunile Germaniei cu Russi’a, scormonise multa pulbere. Dn. Peyramont publica si astadata cu sau fora voi’a lui Kossuth, o parte mare din conversatiunea ce avusera ambii. Acea publicatiune cerculedia astadi in sute de diarie, era anume in Ungari’a ele au produsu unu adeveratu scandalu. Diariele magiare se incerca se demintia nu numai pe redadtorulu francesu, ci si pe Kossuth; candu colo dta ca vine dn. U r h â z y la Collegno si dupa-ce aude din gur’a lui Kossuth mai totu cuventele dise câtra Peyramont, le publica si elu, de si mai pre scurtu, prin urmare le autentica.
Părerile lui Kossuth descoperite cu acesta ocasiune trebue se interessedie si pe romani forte de aprope, de aceea le reproducemu si noi, de si
numai in estrasu, inse pre catu se pdte mai la intielesu.
Peyramont. înainte cu trei ani, pre candu Ti-am vorbitu eu Dtale despre planurile bellice ale comitelui Andrâssy, Dta o ai luatu numai de conjectura simpla. Cum ti se pare astadi ?
Kossuth. Dta ai dreptate, cu esceptiunea unui punctu. Politic’a ce adscrii Dta comitelui Andrâssy, nu este alui, ci este a casei Habsburg, dra elu este numai unelta supusa a aceleia. Andrâssy nu este nimicu mai multu decâtu unu cur-tesanu insetatu de onori, ■ decoratiuni si parade. Niciodată creerii lui cei creţi nu s’au ingrijatu de viitoriulu patriei sale, si deca nespus’a lui vanitate este satisfăcuta prin linguşiri, frase si complimente, totudeauna este gata a se supune la comandele curţii din Vien’a. Pentru tier’a mea, mie irni este ruşine, ca unu magiaru au potutu se uite cu totulu interessele vitali ale Ungariei; eu inse trebue se recunoscu ca imperatulu Franciscu Josifu si con-siliarii sei aru fi potutu alege pe plăcu si afara de corniţele Andrâssy. Nu este nici-unu niagnatu ungurescu care se nu se fia simtitu onoratu de a ocupâ acelasiu postu. Eu am vediutu pe acei magnaţi in anii 1848—49 cum s’au purtatu. Afara numai de baronulu Perenyi, toti ceilalţi cautau numai se isi apere interessele loru particularie, aveau relatiuni in ambele castre si tradau candu pe una candu pe alta, pentru câ mai la urma se fia asiguraţi in contra oricărei eventualitati. Patrio-tismulu acestora omeni este in tocmai câ si caracte-rulu loru. (Aci Kossuth descrie caracterele mai multora familii de magnaţi, despre cari inse publi-cistulu francesu tace.)
P. — Asiadara si d-ta inca eşti de parerea mea, câ politic’a inaugurata de câtra Austro-Ungari’a, in realitate este forte periculosa pentru naţionalitatea unguresca ? Apoi dara cum se intempla, câ ma-giarii nu s’au opusu la acesta politica ?
K. — Eu si amicii mei am facutu totu ce sta in poterea omenesca, dar’ tote silintiele nostre au remasu in desiertu. Naţiunea enervata in cei 12 ani prin regimulu corumpatoru alui Andrâssy et Tisza nu mai are nimicu virilu in sine. Dief a nu este nimicu mai multu, decâtu unu simplu birou de inregistratura a ordonantieloru ministeriale. Grijea in-teresseloru materiali au ucisu la noi orice prevedere; toti se arunca cu lacomia pe inmultirea de posturi si
Foisior a „Observatoriului“.
T i a r u 1 u.
de: Augelo Degubernatis.
Traducere din italienesce de: V. P—u*)
Pe pamentulu russescu traiescu slavi, germani, svedi, finni, samoiedi, tatari, calmuci, turcomani, romani; catolici, orthodoxi, rascolnici (differite secte religiose secrete), mohamedani, idolatri, evrei, nihilisti; tierani ce n’au esitu nice candu din satulu loru, peregrini, revoltători, tîgani, cîumachi totudeauna vagabondi; poporatiuni agricole câ cele din gubernamentulu Moscovei; pescui-tore câ cele de pe malurile marei Baltice si ale marei Albe; industriose câ cele dela Tul’a; comerciante câ cele de pe marea Negra si de pe Volg’a. Nici unu imperiu nu este mai vastu, mai variatu, mai inpossibilu de definitu cu puţine cuvinte, câ imperiulu russescu. Dar’ elu are unu mare centru de unitate si acesta e Tiarulu. Până candu acestu centru e tare, inaltu, cu auctoritate, pana atunci corpulu imperiului russescu e nedestructibilu. Numele Tiarului inpreuna acea patria russa, a le cărei confinie si [adeverata estensiune s’ar pote defini cu mare greutate. Polonii câ se micsiorese prestigiulu russiloru, au voitu se demonstra, câ densii nu sunt slavi, ci germani, scandinavi, fini si tatari sla-visati; ei pe sine singuri se credu de slavi puri si ade-verati; si totuşi cei mai infocati panslavisti sunt russii, si cea mai viua espressiune a lumei slave e maiestatea iualta a Tiariloru. Cas’a de Romanoff a simtitu totu prestigiulu propriei sale maiestati; si apoi spre fericirea sa a fostu totudeauna din natura de unu fisicu maiestosu si inpunatoriu. Imperatulu Nicolae erâ unu adeveratu
*) Vedi: „La Iiussi’a descritta e ilustrata da Dixon, Biancardi, Movnet, Vereschaguine, Henriet e Vâmbery e dai. prof. Angelo de Gubernatis“. Milano 1877.
gigante, si candu aparea in midiloculu armatei, intrecea cu capulu pe cei mai inalti soldaţi. Se dîce câ poterea sa fisica stâ in proportiune cu estraordinari’a lui statura. Imperatulu Alesandru cu fiii sei sustienu pe deplinu acestu prestigiu, care face se creda pe poporulu orbitu, câ in person’a imperiala esista ceva divinu. Calitatea de capu alu sftului sinodu, adeca alu bisericei russesci, pe care inca o are Tiariulu, ilu face se fia onoratu de poporulu russescu câ unu tramisu augustu alu lui Ddieu. Tiarii au meritulu de a cunosce bine caracterulu poporului loru, si după abolirea sierbitutii, cetatienulu russu simte lips’a unui patronu, care se ’lu protega, la care se recurgă in tempu de lipsa, a unei providentie proxime aici pe pamentu, precum spera câ va ave un’a la tem-pulu seu susu in ceriu. Tiarulu tractandu cu poporulu seu, intrebuintiesa maniere familiare si paterne; numesce fiii sei pe poporani si primesce dela ei panea si sarea, cu carea tieranulu russu i olfere ospitalitate in colib’a s’a. In opiniunea tieranului russu, Tiarulu protege pe poporu de abusurile nobililoru, si elu insusi e nascutu si alesu de Ddieu din poporu. In poveştile russesci poporale, eroulu care face fortuna si devine Tiaru, e totudeaun’a unu tieranu. Din poporu a fostu acela, care a salvatu vieti’a Tiariului, candu falsulu Demetriu stâ se predea patri’a russesca poloniloru; si oper’a atatu de faimdsa a lui Glinka. „Vieti’a pentru Tiaru “ isi are poporaritatea sa mai multu dela argumen-tulu seu poporalu, decâtu dela strălucitele si caracteri-sticele sale melodii. Unu tieranu a avutu se salvese si vieti'a Tiarului Alesandru cu ocasiunea atentatului lui Karakasoff. Armatele se punu in misîcare si se entusiasmesa la numele Tiarului crestinu; pietatea religiosa ce o areta famili’a imperiala catra monastiri le face devote; Tiarulu le inavutiesce si călugării ilu incarca cu bineeuventari. Mulţi nobili au consiliatu se se confisce — spre binele statului — nemesuratele avuţii ale monastiriloru; pana acum insa n’a cutesatu nimeni se pună man'a pe ele. Ar pote ore face acesta acelaşi imperatu, ce a fostu si este inca atatu de liberalu câtra călugări? Prestigiulu religiosu alu Tiarulu i ar scade in ochii poporului. Poterea actuala
a auctoritatii Tiarului resiede principalmente in caracterulu seu sacru, ce i-lu atribue poporulu cu consemtie-mentulu clerului. In diu’a in carea s’ar atinge privi-legiele clerului si in care Tiarulu abandonatu de atâtea secte de dissidenti si-ar face de contrari si pe călugări, poporulu ce crede inca multu in santieni’a vietiei calu-garesci si in minunile calugaresci, s’ar teme câ Tiarulu e parasitu de Ddieu si ar fi in stare se se revolte. In fine, monastiri se afla de mai multe feluri, unele forte venerate pentru vieti’a esemplara a religiosiioru, altele nerespectate pentru costumele calugariloru. — Am visi-tatu unu conventu de călugări in Tarszok in gubernulu de Twer insocitu de o domna nobila. Conventulu nu mi-a insuflatu nici-o veneratiune. Archimandritulu ne-a primitu cu o curtenire lumesca, ne-a insocitu mai antaiu intr’o gradina, unde făcu unu buchetu de flori si ilu oferi cu unu complimentu cavalerescu domnei ce erâ cu mine; după aceea ne-a dusu in chiflele sale elegantu mobilate si ornate cu plante si comandâ unui novitiu sprintenu se ne servesca cu doue feluri de vinuri si cu biscottine; manifestandu-ne apoi dorinti’a de a visita vr’o chifla, archimandritulu nu ne facil nici o difficultate, ci ne recomendâ unui calugaru tineru, părintelui Joel, ca se ne arete chili’a sa. Calugaruiu, candu vediii intrandu o domna, ne sari inainte si ne primi cu tota curtenirea; ne oferi de beutu o tassa de thea, si la intrebarea nostra, câ ore acesta nu e unu ce contrariu regulei, ne clipi din ochi facundu-ne se pricepemu, ca treca-duca-se. Pre candu părintele Joel vorbia cu plăcere cu numit’a domna, eu din curiositate privii preste imaginele, ce se aflau acatiate pe paraţii chiflei; erau mai tote desemne profane, ce representau scene ainorose; imi aducu intre altele aminte de unu Paulu si Virgini’a inbracisiati; privii in fine la cartea, ce o citea părintele Joel, si-i manifestam mirarea mea, câ acea carte nu e nicedecum vr’unu opu asceticu: „Sunt atatu de uritiose, respunse, in câtu e destulu se le ai inainte ’ti in orele prescrise, fara câ se te condamni la cetirea loru si in orele de recreatiune.w Din tote aceste vorbiri si din portarea părintelui Joel ere-
332______________________________________________________
beneficii, era cei cari mai au unu atomu de pa-triotismu nu sciu nimicu mai multu decâtu se la-mentedie ca timpurile sunt rele.
P. — Si d-vostra nu cunoseeti nici unu mi-diulocu in contra acestoru rele infricosiate ?
K.	— Nu, eu nu vedu nici unulu si Ungari’a după opiniunea mea este din nefericire, perduta fara scapare. Acesta tiera nefericita va mai vegeta câţiva ani remorcată de Germani’a si se va bate numai in folosulu acelei poteri. Naţiunea intrega se va scula de siguru in casu de a se declara resboiu Russiei, inse numai pentru câ se fia taiata in bucăţi in folosulu altora. Pentru câ se nu isi faca nimeni ilusiuni: deca Russi’a va fi bătută cu ajutoriulu nostru, totu noi vomu plaţi spessele de resboiu si de ghiarale slaviloru vomu scapâ numai, câ se fimu inghititi de câtra nemţi. Se afla unii omeni in Pest’a cari se incerca a se consola si se escusa totu numai cu antagonismulu Russiei. Ei imi scriu in sensulu acesta voindu se me convingă, câ alianti’a nemtiesca este necessara pentru de a potea tienea pe Russi’a in frîu. Acei nefericiţi nu vedu, câ acea aliantia austro-nemtiesca va provoca neaparatu o aliantia franceso-russesca. Conflictulu va erumpe câtu mai curendu, candu apoi Germani’a va avea se se apere in contra Fraudei si Austri’a va remanea singura in lupta cu Russi’a. Acestu casu eu l’asiu potea proba in modu matematicu si cei din Vien’a si din Pest’a cari argumentedia altmintrelea, credu câ francesii sunt seu nebuni de totu seu orbi, seu inpotenti.
P. — Se pare câ ei credu despre noi câ ne voru insielâ asupra interesseloru nostre prin totu feliulu de simpathii ce ne arata. I)-ta vedi cum se incerca se ne convingă, câ alianti’a austro-nemtiesca este indreptata numai in contra Russiei. Eu nu ii defaimu pentru acesta, pentru câ situa-tiunea falsa in care ’i-au adusu politic’a loru ii face se crddia, câ noi suntemu naivi destulu spre a le asculta cântecele loru de syrene.
K.	— Curatu asia cum face si d. Bismark cu voi; lui inca i se pare câ va potea păcăli pe Franci’a de astadi, precum au pacalitu imperiulu. Bismark dice si stâ se jure, câ elu n’are nici unu cugetu reu in contra Franciei; se’mi credeţi inse mie câ elu cugeta forte multu la Franci’a si barbatii dvostra de stătu ar fi omenii cei mai năuci din lume deca i-ar dâ celu mai micu crediementu. In
diuramu a pote conchide, câ costumele calugariloru sunt cu multu mai schimbate decâtu cele ale calugari-tieloru, a caroru conventu din Tarszok inca Pamu fostu visitatu ceva mai nainte; nice nu ascunseramu acestu cugetu alu nostru inaintea părintelui Joel, care fu indata promtu se ne respundia:	„D-vostre judecaţi după apa-
rentia; noi suntemu mai puginu impostori decâtu muierile; eta totu; dar’ candu făcu muierile ceva, se sciţi câ o făcu mai grosa decâtu noi.“ — Remase cu tote acestea in noi convingerea, câ părintele Joel caluinniesa pe sermanele calugaritie, cari sunt cu multu mai aparate de viciuri prin vieti’a laboriosa ce o ducu; acele tiese-turi minunate cu fire de auru si argintu asupra fascie -loru, vestmenteloru sacre etc., care sunt admirate de ori-cine le cunosce, sunt oper’a acestoru calugaritie in-dustriose. — Si in genere, cum a observatu forte bine, Dixon despre călugării de Solovetsk monastirile russesci se sciu face cu multu mai utile pentru omenime decatu cele din apusu. In cea mai mare parte a monastiriloru russesci se lucra. In districtulu de Dmitroff am vediutu călugări unii taindu, alţii batendu, alţii transportandu graulu; in faimos’a monastire a Troitiei călugării servescu pe ospeti visitatori. Dar’ nu-mi potu ascunde desgustulu meu ce Pam simtitu audindu pe acei călugări, nu numai stipulandu pretiulu camereloru, dar’ intrandu cu femeile in particularitati asupra paturiloru si a pretiului cerutu pentru o camera de dormitu, ceea ce-ti dau o idea pre dubia despre vietia ascetica a aceloru călugări ospetari. Dar’ familiaritatea e unulu dintre caracterele principale ale vietiei russesci. Isolarea absoluta e profes-sata de unu micu numeru de trappisti fanatici, cari cu prostiele loru isi castiga numirea de sfinţi; dar’acesta nu o face russulu, celu mai socialu intre tote naţiunile Europei neescludiendu nice pe cea francesa, unde comme il faut-ulu si convenientiele separedia societatea forte adeseori in mai multe parti. In Russi’a nu esista altu ceva aristocraticu, decatu ierarchi’a burocratica, prin carea unu functionariu ce porta peptulu acoperitu cu decora-tiuni are privilegiuri civile in stătu, ce in desiertu le ar pretinde, cine n’are vr’unu gradu mai inaltu in admini-stratiune; dar’ in vieti’a social’a esista o familiaritate intre diversele classe ce n’o afli la alte popora; tiera-nulu russu vorbesce per tu cu Tiarulu. Proprietariulu russu de odiniora nu arareari se inbetâ in compani’a supusiloru sei, pe carii mai inainte ii inbranciâ si ii batea. Nici candu se nu judeci pe russi numai după salonele Petersburgului, unde a intratu o noua nobilime sui generis, ce-si are adeseori fumurile sale aristocratice; ci se mergi pe la sate, unde domnulu forte adeseori nu se deosebesce de ceilalţi tierani decâtu prin o cultura si avere mai mare. Caracterulu espansivu alu russiloru, ii apropia usioru unii de alţii; de unde vine câ si ca-lugarulu comunica forte adeseori cu societatea dela care s’a isolatu. Preotulu apoi avendu femeia si familia nu differe intru nimicu de poporenii sei.
OBSERV ATORIULU.___________________________
anulu 1870 Bismark a voitu se dea Franciei lovi-tur’a de morte. Atunci inse nu si-au ajunsu sco-pulu. Se sciţi inse bine câ elu va face totulu pentru câ se ve nimicesca. Bismark este omulu pe care nu ilu genedia nici unu midiulocu, fia acela ori câtu de blastematu. .Fiţi tari, cura v’au disu Gorciacof si bine se ve păziţi.
P. — Acesta aliantia fraceso-russesca pe care d-ta o credi inevitabila, d-tale trebue se iti des-placa forte câ unuia care eşti adversara declaratu alu Russiei.
K. — Logic’a evenimenteloru nu se modifica după plăcerea omeniloru. Candu asiu avea eu onorea de a fi francesu si ar veni diavolulu câ se’mi ofere ajutoriulu seu in contra Germaniei, eu l’asiu primi cu bucuria. Cu acesta voiescu se dicu, câ eu n’asiu potea inputâ Franciei gravitatiunea sa spre Russi’a; intre inpregiurarile actuale acesta este o cestiune a viitoriului. Eu asiu dori din sufletu câ se fia altmintrelea si ânim’a mea sangerâdia in fati’a destinului nefericitei mele patrie. Dar’ ce potemu face? Eu iubescu Franci’a precum iubescu Ungari’a si nu pociu se dorescu isolarea ei, care după intim’a mea convingere ar fi ruin’a ei. Preste acesta, asupra nostra a unguriloru in acesta positiune teribila cade o responsabilitate ce me torturedia si care imi va inveninâ anii cei din urma ai esistentiei mele. Unu destinu bunu ne au intinsu daunadi minunat’a ocasiune spre a ne asigurâ unu viitoriu indelungatu; dar’ am scapat’o din mana. In locu de a permite inbucatatirea Turciei ar fi trebuitu se intervenimu la Plevn’a, se silimu pe Turci’a câ se renuntie la desiartele sale drepturi asupra României, Serbiei si Muntenegrului. Se fimu datu bulgariloru autonomi’a provinciala si apoi se fimu obligatu pe Russi’a câ se treca la momentu dincolo de frunta-riele României. O armata de 150 de mii, concentrata iii Transilvania si Bucovin’a pentru scopulu acesta, ne ar fi fostu de ajunsu. Asia Russi’a ar fi suferitu o ruşine, care ar fi fostu mai mare decatu perderea unei bătălii crunte si poporale din Balcanu nu ar fi avutu se multiumesca ei emanciparea loru. In casulu contrariu ne am fi batutu cu Russi’a, cara erâ reu preparata in câtu nici pe turci nu ii potea invinge, si o am fi respinsu pe o suta de ani inapoi. Mi s’a obiectatu câ atunci ar fi interveniţii Germani’a. Acesta este o adeverata sotisa. Germani’a nu s’ar fi misîcatu de fric’a unei aliantie franco-anglo-austriace si cliiaru in casu de conflagratiune universala, imperatulu Wilhelm si Bismark nu ar fi fostu in stare se induplece pe cele mai multe staturi germane a isi versâ sângele si pungile loru pentru interesse curatu russesci. Acesta erâ politic’a dictata de mintea sauetosa si de unu patriotismu luminatu. Dar’ nu acesta erâ politic’a dinastiei Habsburg, care sedusa de Bismark isi intinse mân’a după pradi turcesci si crede câ isi va restaurâ in Orientu prestigiulu perdutu la Solferino si Sadow’a.
P. — Se pote câ temerile d-tale sunt juste. Russii mai sunt inse inca departe de B.-Pest’a.
K.	— Ungari’a este perduta. Pentru ce se me mai leganu cu ilusiuni insielatore. Russi’a va stâ in Pest’a mai nainte de a siedea Habsburgii in cetatea dela Bud’a si voi, voi francesiloru le veţi deschide calea. Sermana Ungari’a, tu eşti victim’a orbei pofte de domnia a casei de Austri’a, dela care iti vine tota nefericirea ta si acuma eşti tradata de câtra proprii te fii! . . (La cuvintele acestea, betranulu magiaru' fu atâtu de emotionatu in câtu se făcu o pausa de câteva momente.) Cauta d-ta la poloni, aceştia inca s’au facutu apostaţi. Maioritatea lom este dejâ castigata pentru Russi’a, noi inca suntemu slavi dicu ei si puginu lipseşte câ se declare caus’a Russiei de caus’a loru.
P. — Cum ti se pare d-tale de retragerea lui Andrâssy.
K.	— Demissiune falsa. Elu preste puginu drasi se va reintorce câ cancelariu si numai cei ce nu ilu cunoscu voru crede, câ Andrâssy s’ar potea lipsi de vanitati si pompe. Elu isi va mai scote inca odata frumos’a uniforma de honvedu la preumblare. Până candu ? Nu sciu, pentru câ momentele mi se păru numerate.
Situatiunea parlamentara din Vien’a.
Astadi seu mâine se voru incepe in ambele camere ale parlamentului austriacu din Vien’a, des-baterile asupra adresseloru de respunsu la messagiulu de tronu, prin care s’au deschisu nou’a sessiune a Reichsratului. Aceste desbateri promitu a fi animate si forte interessante, de orece cu acdsta ocasiune, se va clarificâ si mai bine situatiunea parlamentara intre cele doue mari partide politice, ce isi disputa supremati’a si adeca, intre aceea a
autonomistiloru, care representa elementele negermane ale Austriei si intre aceea a nemtiloru centralisti esclusivisti, cari până acuma s’au numitu pe sine in modu mai multu eufemisticu decâtu legalu „par-tid’a fidela constitutiun ei.“
Acesta numire pretentiosa de până acuma a nemtiloru centralisti a devenitu nesubstantiala si neactuala, de orece prin intrarea boemiloru pe te-renulu parlamentara, ei au recunoscuţii esistenti’a Constitutiunei din Decembre 1867 si prin urmare, acuma nemţii nu se mai potu gerâ câ ei si numai ei sunt fidelii si privilegiaţii aperatori ai acelei Constitutiuni, prin care ei au voitu se isi asigure pentru eternitate domni’a si supremati’a asupra ele-menteloru negermane, intocmai câ si ungurii fatia cu elementele nemagiare 'din Ungari’a si Transilvani’a.
Pentru câ nemţii se potu combate si invinge pe poternicfi loru adversari, carii astadi se afla pe aceeaşi arena si pe aceleaşi banei ale parlamentului, voru fi necessitati seu a isi schimbâ cu totulu programulu si tactic’a loru politica de până acuma, sâu a se retrage pe terenulu absolutei negatiuni, alu sofismeloru si alu rabulisticei de care au abusatu in modulu celu mai neconscientiosu, ori de câte ori bunulu simtiu, echitatea si logic’a fapteloru blamau actele si portarea loru politica fatia cu elementele negermane.
In ambele camere ale Reichsratului comissiu-nile esmisse cu insarcinarea de a elaborâ proiectulu de adressa câ respunsu la messagiulu de deschidere, nu s’au potutu uni asupra aceluiaşi tecstu, ci des-binanduse in maioritate si minoritate fia-care si-au elaboraţii unu proiectil de adressa separatu si adeca, doue ale maioritatiloru din senatu si din camer’a deputatiloru si doue ale minoritatiloru din aceleaşi camere. Curiosu si totuodata caracteristicu pentru vieti’a parlamentara din Austri’a este inpregiurarea, câ in timpu ce maioritatea senatului este antigu-bernamentala, aceea a camerei deputatiloru este gubernamentala. De aci urmedia, câ tenorulu adressei maioritatii senatului si a minorităţii camerei deputatiloru este antigubernamentalu, era de alta parte acela alu minorităţii senatului si alu maioritatii camerei deputatiloru este de coloritu gubernamentulu.
O astfeliu de anomalia parlamentara se pote iu-templâ numai in Austri'a si numai subt inpregiu-rile actuale.
Se prea intielege, câ o astfeliu de situatiune este si ar fi forte incomodatore pentru ori care altu gu-bernu constitutionalu. Acesta o simte prea bine si gubernulu austriacu, din care causa ministrulu pre-siedinte corniţele Taaffe isi pune tote silintiele câ se mijlocdsca unu compromissu intre maioritatea antigubernamentala si intre minoritatea gubernamentala a senatului pentru câ asia, se restabilâsca echi-librulu intre cele doue camere. Organele guberna-mentale nu se indoiescu despre resultatulu favora-bilu alu incercariloru dibaciului ministru presiedinte.
Diferenti’a ce esista intre adress’a maioritatii si aceea a minorităţii este esenţiala si se pote re-sumâ in urmatdrele: partid’a autonomistiloru cere si pretinde decentralisarea administraţi-u n e i actuale, in tempu ce aceea a centralisti-loru nu voiesce se audia si respinge cu indignatiune ori ce concessiune ce ar fi se se faca provincieloru autonome, pe contulu centralismului actualu. Lupt’a deci s’au simplificaţii forte multu, pentru câ acuma isi stau fatia in fatia autonomistii si centralistii si nemţii voru avea se probedie,	deca acuma
după ce boemii au intratu in parlamentulu centralu, sunt aplecaţi la o intielegere pacinica si sincera cu ei, seu câ dorulu loru de inpacare cu boemii n’au fostu decâtu numai o frasa gola si farisaica.
încercarea cavalerului Anton de Schmerling si a lui Hasner de a organisâ si formâ o noua partida centralista din remasitiele desmenibratei partide „fidela constitutiunei“ si din elementele flotante ale diferiteloru cluburi si nuantie de partide separatistice se pote considerâ câ nereuşita. Schmerling si par-tisanii sei, declaranduse indata in prim’a siedintia a senatului in contra gubernului actualu si luandu o atitudine ameniutiatore fatia cu boemii, au voitu se provoce indata la inceputu lupt’a de principii. Boemii inse precum si gubernulu au ridicatu ma-nusi’a pe care le o au aruncatu Schmerling et compani’a, au primita provocarea, dar’ au amanatu > lupt’a pe altadata.
Acesta au suparatu forte multu pe centralisti pentru câ, cu câtu va trece mai multu timpu, cu atâtu positiunea gubernului se va consolida mai tare si cu atâtu partid’a autonomistiloru se va potea organisâ si preparâ mai bine pentru lupt’a decisiva.
Nemţii s’au asteptatu, câ boemii intrandu iu parlamentu se pretindă indata si fâra nici o amanare sistarea Constitutiunei din 1867 si inau-

333
gurarea sistemului federalisticu. Ei bine, boemii nu le au facutu acesta plăcere, ci deocamdată se mărginiră numai a cere decentralisarea administrativa, care este primulu pasu pentru recastigarea autonomiei provinciale.
Se prea intielege, ca autonomi’a provinciala recastigata, mai curendu seu mai tardiu in man’a boemiloru va deveni punctulu archimedicu, din care ei la tempulu seu, voru fi in stare a redicâ din tîtini fatalulu sistemu alu centralismului subt care gemu si se inadusiescu nationalitatile imperiului habsburgicu. Nemţii o sciu acesta prea bine si de aceea ei combătu si se voru opune din respoteri in contra tuturora tendintieloru autonomistice ale gubernului actualu.
Dar’ in fine, maioritatea va decide si noi speramu ca acea maioritate nu va fi centralista, ci va corespunde promissiunei date in messagiulu de deschidere, in care M. S. imperatulu dice ca: de aci incolo vorufi respectatedreptulu publicu fundamentalu, precum si dreptulu nationalitatiloru.
C a m i 1 u.
Romanii
Traimu intr’o epoca de surprinderi, de caşuri neaşteptate. Pre câtu a fostu de lunga si violenta in camer’a deputatiloru lupt’a asupra legei de indigenata (art. 7), pe atâta desbaterile au fostu scurte in senatu, unde pe langa ce proiectulu fii de urgentia, cu trecerea preste unele forme parla-mentarie, spre superarea d-lui Lascaru Catargiu, apoi numai doui oratori vorbiră contra luarei in con-sideratiune. Anume d. Vas. Alexandri tienîi jido-viloru, aliantiei israelite, diplomaţiei europene o . lectiune. pe care deca mai au simtiu de omu, nu o voru uita nici-odata. Dieu inse si cuvintele mitropolitului primate demne de inalt’a sa positiune si de talentele sale, pronunciate despre toleranţi’a religiosa in siedinti’a senatului din 10/22 Oct. merita se fia cunoscute la omenimea intriga; si fiindu ca acelu discursu este din acelea ce au unu merita durabilu, deca astadi nu’i potemu face locu, nesmintita inse ilu vomu reproduce catu mai curendu.
După ce art. 7 fii si adoptata de câtra corpulu ponderatoriu in siediuti’a din 11/23 cu 56 voturi contra la 2, fu sanctionatu si promulgata in diu’a de 13/25 1. c. Intr’aceea diariele cele mai se-ridse isi	esprima	si descriu	bucuri’a	publica
faţia cu fericit'a deslegare a fatalei cestiuni. De alta parte inse jidovii si anume alianti’a loru universala potu se o scia de acuma si pentru toti vecii, ca in portarea loru catra naţiunea si patri’a romana isi ascernura forte reu pentru totu venitoriulu. De assimilarea, de inchiagarea, contopirea rassei semitice in rass’a latina, in scurta, de romanirea ji-doviloru câţi au apucata a se asiedia pe teritoriulu României,	nu pote	fi nici-odata	vorba;	câ-ci fia
disu cu permissiunea tuturora cosmopolitiloru, o in-cliiagare câ acesta este cu totulu iu contra naturei omenesci, in contra calitatiloru de rasse. Abstracţiune facendu cu totulu de ori ce ura, de ori ce umbra de resbunare, legi misteriose ale naturei sunt unu	obstacolu cumplita, câ se nu	se pota
realisâ nici o prefacere de rassa.	Se nu	stea ni-
meni cu esceptiuni, câ-ci acelea au remasu de ani doue mii totu numai esceptiuni.
De alta parte inse Alianti’a israelita, alu cărui planu fusese a prepara germanisarea na-tiunei romanesci pentru catastrofele viitore de care nu va scapâ Europ’a, facil romaniloru fâra voi’a sa, celu mai mare bine, câ-ci precum observaseramu si cu alta ocasiune, abia acuma Romanii din Ro-mani’a invetiara din cele mai violente atacuri jido-vesci, câ se scie pentru toti vecii, câ ei potu se’si conserve patri’a loru numai subt conditiune, deca voru cultivâ din tote poterile loru ideea nationali-tatiei si cu ea lirnb’a naţionala. Totu dela jidovi au se invetie romanii cu acesta ocasiune, ce pretiu trebue se aiba pamentulu la ei, cum trebue se se alipâsca de brazda; mai incolo ce semnifica in-dustri’a, comerciulu si mai pre susu de tute m o r a-litatea si lio nes ta te a, in fine tari’a braţialoru bine armate.
Spre a ne informâ si noi ceşti de dincoce, asupra desvoltarei acestei cestiuni vitala, vomu mai continuâ câta va timpu cu reproducerea de discursuri parlamentarie.
— (Continuare din discursuluministru-1 u i V. Ii o e r e s c u).	„ Dar’ se ne ocupamu d-loru, de
fiacare paragrafu in acestu nou art. 7, si care sunt tote relative la aplicarea principiului coprinsu in art. 44. Din esaminarea loru, ne vomu convinge, câ fiacare din ele nu coprinde nimicu contrariu tractatului din Berlin,
_________OBSERVATORIULU._____________________________
si câ, in acelasiu timpu, nu se atinge, nici se ataca in-teressulu legitimu alu tierei. Deca vreo contradicere cu tractatulu veţi vedea, seu deca vreo atingere a interes-seloru tierei veţi observa, ve rogu se aretati si se probaţi asemeni inconveniente, si noi vomu fi gafa a primi se se indreptedie acea gresiela.
Se incepemu cu paragrafulu antaiu alu aplicării principiului enunciatu in capulu articolului. Prin elu se declara câ toti străinii, de ori ce religiune, se potu naturalisâ, si câ aceeaşi naturalisare se pote cere, si de aceia, cari se nuinescu supusi romani, fâra insa a fi cetatieni.
D-loru, mai inainte de a veni la obiectiunile care s’au adusu acestui cuventu, de supusu roraanu, se in-trebu: ce se pote inputâ acestui paragrafu: este elu ore contrariu tractatului din Berlin, ori constitue vreo amenintiare pentru viitoriulu nostru? Nuocredu; câ-ci naturalisarea individuala ati primita-o toti, si nu credu câ o veţi respinge numai fiindu câ se propune de pe acesta banca. Mie imi place a crede câ in acesta ces-tiune, celu puţinii, toti facemu abstracţiune de cestiune ministeriala; nu facemu dar’ decâtu a ne conforma vo-intiei tierei, candu adoptamu sistemulu naturalisarii pentru aplicarea principiului din art. 44.
S’a afirmata inse, fâra a se probă, câ proiectulu nostru ar contienea emanciparea pe categorii.
Cum inse pote fi acesta, candu proiectulu se esprima altfeliu, candu memoriulu constata contrariulu, candu tote raporturile mele din streinatate probedia câ am cobatutu categoriile?
Ce se intielege prin emanciparea pe categorii? Se ne damu bine sem'a de cuventu si se vorbimu câ omeni de sciitia, câ omeni de stătu. Emanciparea este acelu acta alu legiuitoriului, in care se inscriu nesce cause permanente, 'ale câroru efecte se producu si in presentu si pe viitoriu, iu favorea unoru individi, cari dobendescu seu esercitedia nesce drepturi fâra a mai avea nevoe de votulu Camereloru. Acesta este intiele-sulu esactu si juridicu alu cuventului. Acei din d-vostra cari se indoiescu seu cari nu au cetitu multe cârti, n’au decâtu se deschidia celu dintaiu dictionariu spre a afla acesta semnificare.
Asia dar’ atunci se pote dice câ este emancipare candu in lege se dice câ cutare individi, cari sunt in cutare conditiuni, spre esemplu câ au scrisu cutare cârti, seu câ au cutare grade academice, seu câ au servitu in armata, voru fi declaraţi si voru esercitâ drepturile de cetatieni romani, fâra câ individulu se mai fia supusu vr’unui votu. Acesta este elementara si fâra contestatiune. Astfeliu s’a procedatu la noi, candu la 1857, s’au emancipata Armenii, candu adeca s’a declarata câ intre creştini diferinti’a de secte creştine nu mai constitue o neegalitate; atunci toti Armenii s’au in-scrisu in listele electorale si au votata, fâra câ vr’unulu din ei se fi fostu supusu votului Adunării. Astfeliu s’a procedatu in tata Europ’a, la diferitele epoce de emancipate. Asia a fostu d. e. in secolele trecute, candu in tierile protestante, s’au emancipata catolicii; candu in tierile catolice, s’au emancipata protestanţii; candu in mai tote statele, s’au eniancipatu Evreii. Pretutindeni s’a declaratu, puru si simplu, numai caus’a, care producea emanciparea, er’ efectele s’au produsu de sine si permanente. Acesta este emanciparea cu seu fâra categorii.
Unde vedeţi ceva astfeliu in proiectulu nostru? Se imi permiteţi dar’ a ve spune câ, candu audu câ se inputa proiectului nostru câ contiene sistem’a emancipării, mi se pare câ se face o gluma, seu câ celu puţiuu este o simpla tactica spre a potea face se cada proiectulu, atragandu câteva voturi; atâta numai câ sunt si alţii gafa de a respunde, si a combate asemenea midiuloce, si atunci adeveralu nu intardia a se face cunoscuta mai bine si cei retaciti a veni la cunoscintia.
Acestu adeveru este, câ credemu câ numai prin naturalisarea inviduala potemu aplica principiulu contie-nutu in art. 44. Sunteniu forte convinşi câ este de unu mare interessu alu natiunei câ se fusionamu in mass’a natiunei tote elementele diverse care nu au la noi o naţionalitate determinata. Elementulu israelitu este celu mai numerosu din aceste elemente; si scimu câ interessele nostre naţionale si economice ceru câ se fusionamu acestu elementu. Dar’ fusiunea acesta trebue se se faca cu timpulu, incetu, treptatu. Ea nu se pote face spontaneu si de odata; este trebuintia de timpu, pentru câ incetulu cu incetulu. Israelitii se se pota assimilâ cu naţiunea, prin educatiune, prin scoli, prin moravuri, si cu câta ei se voru assimilâ, pe atâtu se voru naturalisâ, până candu in fine voru fi toti assi-milati. Sistemulu de naturalisatiune.nu trebue dar’ a fi privita de poteri câ unu midiulocu de a inlaturâ aplicarea principiului, ci câ unu modu practicu de a o face sicura si constanta.
Deca amu procede cu precipitare, admitiendu sistemulu emancipării, s’ar aduce o asia de mare perturbare in relatiunile nostre sociale, in câtu ar fi pericolu câ peste puţinu se fimu siliţi a reveni asupra raesurei. Candu cineva se isbesce de dificultăţi invincibile, trebue se cededie. Acesta s’a intemplatu si in alte tieri. Nu uitati câ au fostu state care au procedatu in cestiunea israelita cu ore-care precipitare, si au fostu silite se revină asupra mesuriloru largi spre a le mai restringe. Acesta s’a intemplatu Angliei la a. 1754: totu asia s’a intemplatu Franciei la a. 1808, candu Napoleon a trebuita se revină asupra mesuriloru prea largi ce prescrisese in favorea Evreiloru; totu asia a fostu in Prussi’a după edictulu din 1812, candu s’au mai restrinsu din drepturile acordate prin acelu edictu; si asia in tote statele care au procedatu cu precipitare.“	(Va urma.)
ACADEMIA ROMANA.
Sessiunea estraordinaria.
Processu - verbalu Nr. 36.
Din ultim’a siedintia dela 3/17 Iuliu 1879.
(Urmare si fine.)
„In nouele nostre institutiuni amu statuatu, câ sessiunea generala consacrata in mare parte decisiuni-loru privitare la finantie se va tînea pe viitoriu primaver’a. Asia sessiunea nostra dela Augustu 1879, se afla de faptu suprimata, ceea ce ne inpune datori’a de a regulă inca de acum diverse afaceri pendente.
„Printre acestea, eră prelungirea terminului si adaosulu midiloceloru pecuniare pentru missiunea de esplorare a archiveloru din Ungari’a si Transilvani’a, din punctulu de vedere alu istoriei nostre romanesci, cu care au fostu insarcinatu acum unu anu d. N. Den-susianu si care a datu până acum cele mai favorabile resultate; era facilitarea, prin noue voturi ale unoru pub-licatiuni in cursu de tipărire si anume:
a)	Doue volume din operele lui D. Cantemir adeca, voi. VI, Istoria ieroglijica si voi. VII coprindiendu Col-lectanea orientalia, Vita Constantini Cantemyri si corespondenţii principelui D. Cantemir.
b)	Memoriulu d-lui Tocilescu asupra vechiloru locuitori ai Daciei.
c)	Partea II, memorii si notitie din Analele Societarii Academice pe 1878 precum si volumulu din Anale pe 1879.
d)	Catechismuln calvinescu din 1856, publicatu in noua editiune de d. G. Baritiu.
e)	Viati’a santiloru Varlaam si Ioasaf de logofatulu Udriste Nasturelu, tipărită acum mai antaiu de d-nu A. Odobescu.
f)	Psaltirea lui Coresi, cu care se insarcinase d-nu B. P. Hasdeu.
„Aceste trei ultime publicatiuni au fostu aprobate prin decisiuni ale Societatiei academice din anii 1874 si 1878.
„Desvoltarea colectiuniloru nostre de cârti, de desemnuri si de monete si-a avuta si ea partea sa, si
0	parte buna, in lucrările nostre din acesta sessiune.
„In adeveru amu luatu actu de primirea insemnatei biblioteci a repaosatului nostru colegu A Papiu Uarianu si amu decisu câ pentru buna păstrare a cartiloru, se se lege cele multe inca nelegate.
„Am aretatu cuvenitele multiamiri D-lui D. C. Sturdza Skeeanu pentru însemnatele donatiuni de charte, stampe si obiecte antice, cu care D-sa a binevoita a inavuti colectiunile nostre.
„In fine, ati consimţiţii la unu adeveratu sacrificiu in raporta cu exiguitatea averei nostre academice, numai cu scopulu dea adaoge insemnatei colectiuni de monete naţionale oferite Academiei de Dn. Dim. Sturdza, cele 54 de pretiose monumente romanesci, provenite din cabinetulu principelui de Montenuovo.
„Acestu sacrificiu ni se va parea usioru de câte ori vomu cugetă, câ Acadeini’a Romana possede adi, deca nu inca o colectiune de totu completa, dara ne-gresitu cea mai numerosa colectiune de monete romanesci.
„In privinti’a donatiuniloru cu care se inavutiescu fondurile nostre cu destinatiuni speciali ni s’au facutu D-loru estimpu doue oferte; una, adica a averei lasata de repaosatulu nostra colegu I. Cazacovici, pe care am fostu obligaţi a o refusâ de ocamdata din caus’a formei nelegale sub care ni s’a facutu propunere; cealalta inse, donatiunea Asociatiunei Craiovene 'pentru desvoltarea invetiamentului publicu amu acceptat’o cu multiamiri si unu nou premiu trienalu, consacratu cartiloru didactice, va fi anunciatu de Academie de adi inainte.
„Sub raportulu premieloru, alu cărui efectu na-turalu este de a deştepta in publicu o nobila emula-tiune pentru lucrările intelectuali, potemu constată estimpu cu o mare multiumire câ, ne atiamu in mesura de a constată o activitate destulu de considerabila.
„Pe langa cele doue premii anuale, unulu de 4000 lei si altulu de 5000 lei, instituite de fericitulu Nasturelu Herescu, pe langa marele premiu Nasturelu de 12000, ce este a se acordă la 4 ani odata; pe langa premiulu Principelui Alexandru Ion Cuza, pe care l’amu transformaţii estimpu intr’unu premiu trienalu de 4000 lei; pe langa cele mai modeste care le damu din ve-nitulu fondului Zapa tradueetoriloru meritaşi de autori eleni si latini, au venita estimpu se se adaoge, doue alte premii anuali de câte 5000 lei unulu, instituite de Statulu romanu, sub denumirile de Premiulu Lazaru pentru lucrări scientifice, si Premiulu Heliade Radulescu pentru lucrări literari. Dn. Dr. Fetu, după o incercare de 7 ani, a ceruta si obtienutu dela D-v. câ premiulu seu scientificu se fia transformata intr’unu premiu trienalu de 4800 lei; in fine Asociatiunea Craiovena pentru desvoltarea invetiamentului publicu ne-a incredintiatu sarcin’a de a premiâ la fiacare trei ani cu o suma de celu puţinu 1500 lei cea mai buna carte didactica.
„Atâtea stimuli nu potu se lase nepăsători pe barbarii de sciintie si de litere ai României si mai cu sema pe tinerimea studiosa.
„Gratia generoseloru donatiuni, Academia le a des-chisu numerose cariere de concursu.
„Totu-deodata noi amu luatu, prin noulu Regula-mentu, mesurile cele mai potrivite pentru a asigură strict’a pazire a conditiuniloru de concursuri, osebindu fondurile cu destinatiuni speciale, de acele, multa mai modeste, care au a servi ia intretienerea Academiei, si la îndeplinirea celorlalte ale ei sarcine, precum publi-catiuni, missiuni si alte lucrări scientifice.
„Confecţionarea budgetului nostru actualu, votata pentru 8 luni numai, adeca dela 1 Iuliu eurgetoru până la 1 Martiu 1880 ne-a invederatu exiguitatea acestora fonduri si ne-a pusu in positiune de a constata câ in starea presenta a fonduriloru de care dispune Academi’a, activitatea ei se pote esercitâ mai multa prin premieri de opuri, de câtu prin lucrări intreprinse din insasi
1	initiativ’a sectiuniloru ei.
334
„Remediu la acestu inconvenientu nu s’a potutu caută acum indata, de ore-ce budgetulu votatu in ses-siunea acesta, are mai multu de scopu prepararea deplinei aplicări a noueloru nostre dispositiuni relative la averea Academiei.
„In viitorea sessiune generala vomu caută midiu-locele cele mai eficace spre a nu fi nevoiţi mereu se obtemperamu la aceste pedici, care amenintia de a pune stavile seriose la activitatea Academiei.
„Nu voiu incheiâ, D-loru, acestu repede conspectu alu multeloru lucrări cu cari a fostu ocupata sessiunea nostra de estimpu, fara de a aminti prin căteva cuvinte, plăcută si interessanta serbatore, careia cei mai mulţi din membrii Academiei, intr’uniti in Bucuresci, au con-sacratu una din dilele loru de repaosu. Escursiunea făcută inpreuna Duminic’a in 24 Iuniu, la curtea de Argesiu, n’a fostu pentru noi o simpla distractiune, ea ne-a procuratu fericita ocasiune de a apreciâ de visu monumentulu din acea localitate, care constitue princi-palulu titlu de glorie alu arteloru romane din trecutu, renascendu astadi in tota a sa inflorire, sub inteligenta si atentiva restaurare la care lucreza meritosulu archi-tectu francesu, D-nu Andre Lecomte de Noury. Ea ne-a datu si acea satisfactiune morala de a vedea, prin cordiala primire ce ni s’a facutu de P. S. S. Episcopulu si de cătra cetatienii Curţii de Argesiu, de câta caldu-rosa simpathie se bucura Academi’a Romana in ânim’a Romaniloru din ori-ce parte a tierei.
„A dovedi din ce in ce mai multu că o meritamu si că ea ne inbie la lucrări folositore natiunei, eta D-loru invetiatur’a practica ce vomu fi culesu cu totii din acesta plăcută escursiune.
„Terminandu nu imi mai remane D-loru, mie, că secretam generalu alu Academiei, daruitu cu onoratorea D-vostra incredere si purtandu de acum inainte sarcin’a de a inregistră faptele D-vostra, de cătu a ve ură, si a ve rugă se bine-voiti, spre onorea corpului nostru, a nu crutiâ niciodată, intr’acestu sensu, ostenelele mele."
După lectur’a acestui raportu, presiedintele, luandu cuventulu, multiamesce membriloru Academiei pentru tote inlesnirile ce i-au facutu, spre a potea conduce la bunu resultatu lucrările multiple si inportante ale acestei sessiuni estraordinare, si totuodata isi esprima in fati’a adunarei, gratitudinea sa personala cătra Dn. G. Sionu, pentru concursulu activu si zelosu, ce D-lui i-a datu in totu timpulu cătu a purtatu inpovaratorea sarcina de secretam generalu alu Societatiei Academice.
Presiedintele declara sessiunea estraordinara a anului 1879 inchisa.
Presiedinte, Ioanu G-hica.
Secretariu generalu Odobescu.
Sciri diverse.
—	(Ins ci in tiare.) Adunarea generala a des-partiementului III (Sibiiu) alu Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, se va tienea in acestu anu la 21 Octombre (2 Novembre) a. c. la Gur’a-Rîului. Deci toti on. membrii ai acestui despartiementu, precum si alţi binevoitori pentru cultur’a poporului romanu, sunt invitaţi a luă parte la acesta adunare.
Sibiiu, 10/22 Oct. 1879.
Dr. Ilarionu Puscariu m. p. direct, desp.
Dr. Ni col. Maieru m. p. actuariulu comitetului.
—	(N e c r o 1 o g u). Crud’a morte erasi răpi dintre cei vii pre unu preotu veneratu si părinte bunu de familia, carele in vieti’a sa, pe langa inplinirea oficiului seu preotiescu, s’au silitu a’si inplini si sacr’a datorintia că părinte si capu de familia, că-ci in starea sa modesta incungiuratu de familia numerosa, avu se lupte cu greutati estraordinare, crescendu pe toti fiii sei prin scole, dintre cari duoi sunt professori in Blasiu, si alu treilea Dr. de medicina. Acela au fostu bravulu preotu si părinte
Georgiu Uilacanu
parochulu S. Petrului- de campia, carele după unu morbu acutu de 2 dile in 13 Octobre s. n. isi dete sufletulu in man’a Creatoriului, in etate de GO ani si in alu 37-lea alu preoţiei sale.
Pe repaosatulu ilu plangu soci’a sa Ana, fiii sei Alesandru prof. cu soci’a saValeria, Petru profes. loan Dr. medicinae, Danilu cantoru, Ana si Maritia; cumnatulu seu Petru Popu canonicu in Lugosiu, si ceilati fraţi, sorori, consângeni si amici.
Remasitiele pamentesci după celebrarea oficiului funebralu prin 6 preoţi in frunte cu p. onor, d. Joanu Moldovanu protopopulu Catinei in 16 Octobre s. n. au fostu asiediate spre repaosu eternu in cimiteriulu bise-ricei locale gr. catli.
Fia’i tierin’a usiora si memori’a binecuventata !
—	(înaintările de tomna in armat’a de linia austro-ungara.) Intre cei inaintati aflamu, salutamu si felicitamu pe următorii oficiari de nationalite romana si adeca:
Inaintati la gradulu de maioru au fostu d. capitanu de class’a I George Maximu dela regimentulu de inf. Nr 46 pentru regimentulu de infant. Nr 50; d. capitanu de class’a I Avramu Cassanu dela reg. de infant. Nr 47 pentru regiment, de infant. Nr 31.
La gradulu de capitanu class’a I au fostu inaintati
OBSERVATORIULU.
următorii d. d. căpitani de class’a II si adeca: I g n a t u Margineanu la reg. de inf. Nr 33; Carolu Popp la reg. de inf. Nr 64; Miliailu Novacu de Hunyad la reg. de inf. Nr 46; Eli as D ord ea la reg. de inf. Nr 37 si Adolf Posia la reg. de inf. Nr 46.
La gradulu de capitanu class’a II s’au inaintatu d. d. locotenenţi: W e n z e 1 B a 1 a s c o la reg de inf. Nr 36 ; T r a i 1 a S t r o j e s c u la reg. de inf. 43; J a c o b u Bacea la reg. de inf. 31; Pintelei Lucutia la reg. de inf. Nr 5.
La gradulu de locotenenţi au fostu inaintati d. d. sublocotenenţi: Ioanu Iovescu le reg. de inf. Nr 5; Emilu Pavelea la reg. de inf. Nr 63; Chiriacu Baci la la reg. de inf. Nr. 51: Ba sil iu Literatu la reg. de inf. Nr 2; Joanu Pe pa la reg. de inf. Nr 33; Nicolae Dragomiru la reg. de inf. Nr 64; George Popoviciu la reg. de inf. Nr 62; Nicolae Begu la reg. de inf. Nr 51; Dani ilu Mataringa la reg. de inf. Nr 64; Lucaciu Pai ca la reg. de inf. Nr 51; Ferdinand Sloboda la reg. de inf. Nr 65; Nestoru Onciula reg. de inf. Nr 29 si Di mi trie Brumaru la reg. de inf. Nr 43.
La rangulu de sublocotenenţi au fostu inaintati cadetii: Franciscu Papp la reg. de inf. Nr 2; Mi-chailu Brateanu la reg. de inf. Nr63; Alesandru Gusiaila de Negrea la reg. de inf. Nr 2; Joanu Germ anu la reg. de inf. Nr 41 si Carolu Stefanu la reg. de inf. Nr 63.
In arm’a de artileria au inaintatu la rangulu de locotenenţi d. d. Di o ni sie Maiereanu la reg. Nr 12 de art. si Dimitrie Ionascu la reg. Nr. 8 de art. D-lu Yaleriu P. Bologa fiiulu d. cons. gub. in pens. Jacobu Bologa, au fostu reactivatu in rangulu de sublo-cotenentu la reg. de art. Nr 8 stationatu in Sibiiu.
In regim, de pioniri au inaintatu d. locotenentu Emilu Kircu la rangu de capitanu class’a II.
In corpu de trenu milit. au inaintatu d. sublocot. Carolu Adamu la rangu de locotenente.
La rangulu de medici de regiraentu class’a II au fostu inaintati d. d. Dr. Julius Muresianu la reg. de inf. Nr. 2. Dr. Emilu Brote la reg. de inf. Nr. 31 si Dr. Joane Popu la reg. de inf. Nr 62.
Se traiesca si la mai mare!
—	(Casatori’a regelui Spaniei). In 21 1. c. ambassadorulu estraordinaru alu regelui Alfonso, ducele de Baylen a cerutu mai antaiu dela M. S. im-peratulu că siefu alu familiei imperiale si apoi de la archiduces’a Christin’a man’a acesteia pentru suveranulu seu. După ce M. S. imperatulu incuviintia petirea, archiduces’a isi dete si densa consimtiementulu. Cunu-ni’a se va face in Spani’a, cu intregu ceremonialulu anticvatei etichete a curtiei spaniole.
—	(Pensionare.) D-nulu Alecsandru Gu-ranu maresialu-locotenente si fostu comandatu de divi-siune in Bosni’a au fostu pensionatu precum se dice, la propri’a sa cerere.
—	(Arab-Tabi’a). D-nii C. Olane seu inginera, St. Falcoianu si E. Arionu coloneii, au fostu insarcinati se represente statulu romanu, inse numai cu votu consultativu, pe langa comissiunea tech-nica numita de Poteri pentru delimitarea fruntarieloru romano-bulgare la punctulu Arab-Tabi’a. Comissiunea europena se va intr’uni pentru prim’a ora la Silistr’a.
—	(Schimbări de trupe in Bosni’a. In urm’a unui ordinu alu ministrului de resbelu din Vien’a statulu trupeloru aflatore in Bosni’a si Hertiegovin’a se
va reduce inca in decursulu acestei luni asia, că in fine reservistii se pota primi atatu de multu doritulu congediu. Pe la mijloculu lunei viitore se voru face urmatorele schimbări cu trupele din Bosni’a si Hertiegovin’a si adeca: voru fi scose din acele doue provincii regimentele de infanteria Nr. 17, 29, 54 si 79, batalio-nele de venatori Nr 3, 4 si 38, bateriele de munte Nr 1/1, 2/III, 2/IV, 1/X, apoi companiele Nr 8, 13 si 15 ale primului regimentu de geniu si companiele Nr 12, 14, 16, 18, 19 si 20 ale regimentului alu douilea de geniu si in tine stabulu batalionului 5 si companiele 14, 15, 17 si 20 ale regimentului de pioniri. De alta parte apoi voru fi tramise la Bosni’a si Hertiegovin’a regimentele de infant. Nr 1 si 71 si batalionele de venatori Nr 2, 14 si 26.
—	(Di ari ele paris ia ne.) „Independance Bel-ge“ a primitu de la corespondentulu ei parisianu comunicări statistice forte interessante despre editiunile diarieloru din Paris. In urm’a acestoru descoperiri s’au tiparitu in lun’a trecuta pe fia-care di: din „Rap-pel" 70,000 esempl., „Figaro" 64,000, „France" 40,600 „Paix" 40,000, „Temps" 22,000, „National" 17,000, „Libete" 17,000, „Marseillaise" 17,000, „XIX Silele" 14,000, „Republique Frangaise" 11,000, „Journal des Debats" 8000, „Yoltaire" 8000, „Univers" 7000, „Gaulois", „Pays" si „Patrie" sub 6000. „Petit Journal" 565,000 „Petite Republique" 181,000, „Lanterne" 137,000, „Petit Moniteur" 100,000, „Petitit National" 60,000, „Nouveau Journal" 45,000, „Petit Parisien" 40,000, „Petite Presse" 32,000.
—	(Calendaristic’a) pe anulu viitoru s’a mai inmultitu inca cu:
—	Calindarulu bunului economu, pe an. 1880. Intocmitu de D. Comsia si Eugenu Brote. Cu mai multe ilustratiuni intercalate in tecstu. An. IV.
Coprinsulu acestui calindaru practicu, variatu si bine arangeatu ce apare in editur’a tipografiei Josef Drotleff in Sibiiu, se pdte vedea din inseratulu pe care ilu publicum in Nr. de astadi.
Ctirsulu nionetelorii in val. austr.
Vien’a, 27 Octobre
Galbinii imperat. de	auru...........................fl.
Moneta de 20 franci...................................
Imperiala rusescu......................................
Moneta germana de	100	maree........................„
Sovereigus englesi....................................
Lira tureesca.........................................„
Monete austr. de argintu	100	fl......................„
5.58 cr* 9.31 „ 9.65 „ 57.90 „ 12.- „ 10.58 „
Atestata medicala
despre neintrecut’a potere vindecatore a veritabilei
Ape de gura anatherina
in contra morburiloru de gura de natura scorbutica si reumatica a gurei si a gingieloru, precum si in contra dureriloru de dinţi.
Atestesu, câ de câţiva ani am intrebuintiatu cu suecessulu celu mai bunu Ap’a de gura anatherina a c. r. dentistu de curte Dr. J. G. Popp din Vien’a in contra morburiloru de gura scorbutice si reumatice, in contra morburiloru gingieloru, precum si in contra dureriloru de dinţi si că o prescriu inca 3i acuma in t6te caşurile, de 6rece in decursulu pracsei mele mi s'a datu adesea ocasiune de a me convinge despre efectulu ei salutarii.
Miclosiulu-Mare.	Dr. J. Fetter m. p.
Depositele se afla: in Sibiin la d-nii C. Miiller, far-macistu, F. A. Reissenberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, comercianţi, W. F. Morscher, farmacistu diplora.; in Orasci’a la d. O. Fuhrmann, farmacistu; in Brasiovu la d-nii E. Fabick, W. Jekelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmacişti, Demeter Eremias, comerciantu; in Mediasiu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebesiu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; in Sighisidr’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutsch, precum si in t6te farmaciele, parfuineriele, magazinele de galanterie si de materiale din Transilvania.
fe»	.» <jf?„	a>	a> <38? o»	.» SB? v>	o? ^ (» jfc a?	.*> tp	o ”.-'5%? iw ^ «» ^ «o jfc	w *1? to i, o,	tî *8* ft t * 4^
. CĂLIND ARIUL
BUNULUI ECONOM
pe anul viseet 1880.
întocmit de
33. Comşa si Eugen Brote.
Cu mai multe ilustratiuni intercalate în tecst.
Anul IV.
Cuprinsul: pilele şi serbatorile de preste an. Ckronologia. Pascalia. Anotimpurile. Sistemul planetar al soarelui, întunecimi. Serbătorile schimbătoare şi Posturile. Genealogia: Austro-Ungaria, Germania, Francia, Rusia, Italia, Britania şi Irlanda, Spania, Romania, Svedia şi Norvegia, Belgia, Olanda, Grecia. Portugalia, Monaco. Conspectul complet al târgurilor din Ardeal : A. in rend alfabetic, B. in rend chronologic. Tergurile in Ungaria. Tergurile principale in România. Târgurile principale in Bucovina. — POSTA: A. Posta de epistole, B. Posta de mesagerie. Corespondenţa telegrafică. Raportul între măsurile nouă şi vechi. — TIMBRE. Tabele de interese. Tabela comparativă a valorilor de bani din toate ţările. — SFATUITORIU JURIDIC. Partea economică: Cu puteri unite. Carul (cu patru ilustraţiuni). Din istoria calului. Cât se seamână pe un hectar? Timpul încolţirei şi vegetaţiunei la diversele plante agricole. Tabelă despre maşinile agricole mai însemnate. Din care material cât vinars se estrage. Greutatea fructeloru şi semenţelor mai îndatinate. Cât timp poartă animalele agricole ? Mutarea pomişoriloru tineri. Pentru a apăra vrăbiile dela cireşe. Mijloc în contra omidelor pe varză. Plugul cu doue cormane (cu ilus-traţiune). Ciurul (cu ilustraţiune). Foarfeci noue pentru tunsulu oilor (cu ilustraţiune). Grijiţi pădurile! Cum să se prindă oile ? (cu doue ilustraţiuni). Scutul pomilor (cu trei ilustraţiuni). Digestiunea. Gândacul de Maia (cu şase ilustraţiuni. Sarea ca nutriment de vite. — Partea beletristică: loan Turbincă, poveste. Bătaia dela Câlughâreni. Poesii : Sentinela romană, poem istoric de Vasile Alesandri. Arătura de N. Beldicean. Mai iubit ... de I. Mincu. Stejaruln şi cornul, cântec din Moldova. Bogatul şi seracul, cântec poporal. Rugina şi frământatul pânei (cu ilustraţiune). Cât e de greu un bou ? (cu ilustraţiune). Respectul cuvenit (cu ilustraţiune). Literatura română agricolă. Tabelă pentru preschimbata preţului după măsurile vechi in nouă. Inserate.
Preţul 45 cr. v. a. sau i leu
n.
G04) 1-3	Editura tipografiei JOS. DROTLEFF în Sibiiu.
Editoru si redactorii responsabilii G. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. krall’l in Sibiiu.