Obaervatoriulu ese de doue ori in aeptemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sâu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -economicii si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie 8<îu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile bo potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 80.
Declaratiunea cechiloru. — Comentariu la cuventulu de tronu.
Germanii cei centralisti isi bătu jocu de naţiunea cechiloru, dicundu ca eca, saturandu-se de aşteptare in cei 16 ani, ea a capitulatu, s’a supusu si a trimisu pe cei 54 deputaţi câţi au fostu in stare se alega din sinulu loru, alaturea cu deputaţii germaniloru din Bohemi’a, in seuatulu imperiale, in parlamentulu comuuu. Mai mare neadeveru decâtu este acesta, nu s’a spusu altulu in dilele nostre. Cecliii nicidecum n’au capitulatu, nu s’au supusu vointiei germaniloru, nu s’au „pocaitu“, ci tocma din contra, s’au „pocaitu“ germanii .compatrioţii loru. Professorulu Herbst, fostulu ministru si cei de partid’a lui au fostu aceia, carii inca diu ern’a trecuta au intinsu man’a si au cerutu pace. După nenumerate conveniri si consultatiuni, in fine cecliii se iuvoira se intre in seuatulu imperiale, inse numai dupace mai antaiu depusera in manile Maiestatiei Sale imperatului si regelui urmatorea Declaratiune:
In momentulu intrarei nostre in seuatulu im-perialu ne simtimu oblegati a declara: ca noi prin acestu pasu si prin consecentiele lui nicidecum nu potemu renuntiâ la terenulu de dreptu pe care ne aflamu, nici voimu câ acela se ni se micsioreze, precum si ca noi cu acesta nu potemu si nu voimu se prejudecamu la dreptulu publicu alu regatului Boemiei si alu coronei boeme, dreptu recu-noscutu si garantatu prin diverse acte de stătu. Tocma din contra, noi ne cunoscemu de alu nostru dreptu si detorintia, câ se tînemu la drepturile si pretensiunile nostre, pe care este basata autonomi’a tierei nostre.
Manecandu din acesta convicţiune despre natur’a drepturiloru ndstre credemu asia, câ temeli’a naturala si conditiunea absoluta pentru ordinea constituţionala in monarchia sta intru aceea, câ tote drepturile toturoru regateloru si tieriloru se fia aperate in mesura egala asia, in câtu legatur’a organica, indivisibila si insolubila se fia respicata si garantata, precum si câ numai cu modulu acesta se potu dâ imperiului garantiele durabili ale poterei si unitatiei sale. Noi tînemu câ suprem’a datorintia a representantiloru din tote regatele si tierile este: a colaborâ spre a se ajunge la acestu scopu sublimii ; si intrandu noi, pe acesta cale a pacei, pe
Foisior'a „Observatoriului".
Femeile in lupta pentru libertatea naţionale.
(schitic istorice).
(Fine.)
%
A dou’a batalia cu ajutoriulu femeiloru in 19/7 Maiu 18 49.
Din 6 până in 19 Maiu câtu au duratu bătăliile cu oştea lui Ilatvany, femeile muntene, mai alesu cele din comun’a colectiva Bucium u (cu aprope 4000 de suflete), cele dela Alb acu (totu cu 4000) si din alte vreo 15 comune mai mari, pre câtu absenta barbatii loru la oste, patrolâ ele insele dio’a si noptea inpre-giurulu comunei, armate care cu ce avea de indemana, pentru câ in casulu celu mai reu, vediendu apropiarea vrasmasiului, celu puţinu se deştepte pe celelalte, câ se’si ia pruncii si ce avea mai scumpu, spre a se retrage in codrii, ori in minele de auru pe unde sunt de acelea, sau prin alte locuri ascunse si dosite.
Cea din urma batalia cu Ilatvany a duratu din 18 demâneti’a pana in 19 Maiu la 1 ora, adeca 30 de ore, si a fostu una din cele mai crunte si mai sangerose, era scenele cele mai teribili au decursu in momentele retragerei lui Hatvanv pe la strimtorea dela Cerbu. Acolo se strimtorasera 4 tunuri. Compani’a 6 din legiunea de voluntari nemtiesci dela Vien’a, compusa mai multu din studenţi orbiţi de fanatismulu de atunci, inpresurandu tunurile, se incordâ din respoteri câ se le apere si scape din manile romaniloru. Venatorii roma-nesci nu mai avea nici o cartusia, prin urmare puscile loru sta reci. Atunci lancerii vediendu câ compani’a inaintedia, lapedandu pelariile si sumanele, se aruncara asupra bietiloru studenţi si după o lupta din cele mai desperate, ii macelara; numai câţiva isi luara ei inşii viati’a, pentru-câ se nu mora de lance, si numai 6 inşi
Sibiiu, 6/18 Octobre 1879.
Anulu II.
langa conservarea dreptului toturoru in deplina reciprocitate, cunoscemu câ acesta este singur’a cale ducetore la scopu. Pe acesta cale si spre acestu scopu amu fi totudeauna gafa de a conlucra, tienendu inse la drepturile nostre. Acesta buna-vointia voimu noi se o manifestamu si astadi, mai virtosu in acestu momentu, candu vocea natiuniloru cere pace si buna invoiela si; candu o cere si si-tuatiunea imperiului. Următori grovocarei venite dela irnperatulu si regele nostru, intrandu pe terenulu fapticu alu iustitutiuniloru parii imentarie pe care ne punemu pe langa acesta declaratiune sincera, in-tindemu man’a la oper’a salutâria a inpaciuirei. “
Din tiesetur’a acestei declaratiuni, care in realitate este unu protestu in tota form’a, se vede curatu, câ naţiunea ceclia este jalusa preste mesura atâtu de autonomi’a tierei sale, a regatului Bohemiei, câtu si de individualitatea sa politica. De aici vinu in acesta declaratiune atâtea repetitiuni de drepturi si erasi drepturi, fundamentali, publice, istorice, asecurate prin mari acte de stătu, prin juramente si incoronari, in fine si prin diplom’a imperatesca din 20 Octobre 1860, in parte si prin patent’a imperiale din 26 Februariu 1861 etc.
Inse pentru ce acesta declaratiune, acestu protestu repetitu in atâtea cuvente? Din simpl’a causa, câ cecliii intrandu in parlamentulu centrale, ingri-jira câ se le remana tote uşile deschise, in câtu in-data-ce aru vedea si s’ar convinge câ erasi voru se’i pacalesca câ in anulu 1861, câ ministeriulu actuale si maioritatea ce va fi in seuatulu imperiale nu se tîuu de cuventulu datu si nu voru se inscria drepturile fundamentali ale Bohemiei câ regatu auto-nomu si ale poporului câ naţiune politica in con-stitutiunea imperiului, se se retraga frumosu si se se intorca de unde au venitu.
Cecliii inse isi castigasera mai de inainte inca si una alta garanţia forte tare. Candu le-a disu actualele ministeriu Taatfe : Recunosceti si voi ce-cliiloru, câ celu mai acomodatu locu de inpaciuire este parlamentulu adunatu din tote provinciile; intraţi in trensulu cu atâtu mai virtosu, câ asta-data nu aveţi a face numai cu maioritatea centralista, Cecliii respunsera : Yomu veni, daca ne va invita insusi monarchulu, pentru-câ după atâtea pro-missiuni nerealisate dela 1861 incoce nu ve mai dâmu crediementu nici chiaru dvostra ministriloru actuali.
Vomu veni, daca ni se va promitte din capulu locului, inainte de a intra, câ chiaru si in casu, candu in ambele case ale senatului imperiale s’aru mai lua erasi decisiuni oppuse drepturiloru tierei si natiunei nostre, nu se va dice nici-odata câ acelea s’au luatu cu coucursulu si cu invoirea nostra. Yomu veni, daca insusi monarchulu va declara in discursulu seu de tronu, câ intrarea si participarea nostra la lucrările parlamentarie in senatulu im-perialu nu are se prejudece nimicu drepturiloru nostre.w
Asia s’a si intemplatu. Cei 54 deputaţi de naţionalitate ceclia se infaţîosiara la monarchu prin delegaţii loru, cav. Rieger si c. Clam-Martinitz cu declaratiunea citata mai susu, era Mai. Sa le dede nu numai respunsu prin graiulu viu, ci ii asigurâ chiaru in cuventulu de trouu, câ dupace ia invitatu a intra, acestu pasu alu loru nu va potea fi espli-catu niciodată asia, câ si cum cecliii aru fi renun-tiatu in ceva la drepturile loru.
Asia dara cecliii n’au capitulatu. Se dice inse, câ poporulu cecliu ar fi suferitu multe rele si daune in acei 16 ani de resistentia passiva. Acum inse ese la lumina, câ folosele loru au fostu multu mai mari decâtu suferintiele. Câ-ci care au fostu acele suferintie ? Se numescu mai alesu doue. Una este, câ aflandu-se ei in oppositiune cu ministeriile centralistice, miniştrii respectivi delaturâ pre câtu potea pe junimea de naţionalitate ceclia dela funcţiunile statului, buna-ora precum se intempla si cu romanii in cestalalta parte a monarchiei. Altu reu se dice a fi, câ tenerimea cecha nepotendu asteptâ până la nou’a regulare si asecurare a dreptului publicu alu tierei si alu drepturiloru naţionali, se revoltase asupra betraniloru si facbndu partida separata mulţi din ei au capitulatu si au trecutu in partea germaniloru, numai câ se fia aplicaţi in funcţiuni. Acestea rele inse nici pe departe nu cumpanescu castigulu si folosulu pe care’lu trase naţiunea intrega din perseveranti’a sa in resistenti’a passiva; pentru-câ
1.	Trecerea partidei june la germani si capitularea loru dete ocasiune chiaru acestora câ se se convingă, câ acum ger. nu numai ii urescu, dara ii si despretiuescu (contemnere, mepriser, verachten). „Ati capitulatu numai de fome“, le dicea germanii, „nu ve damu nici unu crediementu; câ-ci chiaru si renegaţii declaraţi si cei mai zeloşi potu
au scapatu cu viatia, carii apoi ajunseră in captivitate la Zlatn’a.
In aceleaşi momente vediendu femeile dela Bu-ciumu, câ barbatii s’au incaieratu peptu la peptu cu insurgenţii si câ Hatvany insoţitu de câţiva călăreţi apucase a esi din strimtore, alergara iute pe culmea numita „laBolfu", ocupandu-o tocma in dreptulu podului de preste apa, numitu totu „laBolfua. Armele femeiloru eră numai pietrile si bolovanii, pe cari’i arunca si resturnâ de vale preste militianii (honvedi) de insurgenţi, omo-rindu diu ei mulţime. Intr'aceea Hatvany lasandu dru-mulu tierei apuca in drepfa pe altu cale mai dosita, pe unde fugiră alţi vreo 400 ostasi de ai sei. Pre candu aceştia scapasera pana la satulu „Dupa-pietra“, alte grupe de femei muntene ii asteptâ pe deluri alaturea drumului, cu gramedi de petrii, pe care arun-candu-le, omorira mai mulţi din ei; era câţi au scapatu de resbunarea femeiloru, ajungendu la o alta strimtore fusera nimiciţi prin venatorii si lancerii heroicului pop’a Gr6za. Dara si la puntulu acela se adunasera alte cete de femei, care rostogolindu bolovani preste nefericiţii militiani ucisera pre mai mulţi, era pe alţii răniră cu petrii mai usîore aruncate in ei. Hatvany scapâ si de acolo pe o carare strimta cu puţini de ai sei. Optu militiani se ascunsesera intr’o casa din satulu „Dupa-petra“; acolo inse dandu preste ei doue femei tenere măritate si doue fete, nesciiudu ele ce insemna a cere si a dâ pardonu, ii ucisera pre toti optu.
Ceea ce punea la mirare pe barbati in aclea bătălii crunte era, câ femeile se dedasera câ se nu le mai pese de glontiele ce sîuierd pe la urechile loru.
Hatvany scapâ din acesta a dou’a invasiune a sa abia cu vreo 100 de ai sei; tota ceealalta oste fu nimicită si resipita.
In 8 Iuniu venise colonelulu br. Lupulu (Wolf-gangus) Ivemeny cu oste intreitu mai mare decâtu fusese alui Hatvany, ajutata de cavaleria, cu 19 tunuri si 4 baterii de rachete. Bătăliile cu Kemeny durara 9 dile, adeca până in 16 Iuniu. In acelea dile fatali femeile au facutu erasi mari serviţii libertatiei naţionale;
la lupte formali inse n’au luatu parte decâtu numai la „Valea-Cerbului“, in dio’a retragerei lui Kemeny, candu la punctulu acela cadiura 145 de insurgenţi si li s’au luatu doue cara de munitiune.
A trei’a batalia cu ajutoriulu femelioru in 6 Iuliu n. 1849.
Comandanţii unguresci din Transilvani’a primiseră ordinu strinsu dela Ivossuth, câ se strabata, de s’aru potea, intr’o di, din tote părţile in districtele muntene, cu scopu de a strimtorâ si a prinde oştea romanesca câ int’o cursa. Baronulu Lupulu Kemeny intrase in Iuniu cu brigad’a sa până la Abrudu; elu inse după bătălii de 9 dile perdiendu’si mai tota oştea, se retrase cu ruinele ei câtra Zlatn’a si Alb’a-Julia. In aceleaşi dile din partea de câtra Clusiu si Huiedinu veni alta oste unguresca comandata de junele si fanaticulu Vas-vâry in numeru câ de 3,000, intre carii 300 avea si securi, pentru-câ se taie baricadele de arbori făcute de romani pe la strimtori. Până in 2 Iuliu ei apucasera se ardia comunele Riulu-Calatei, Jurcuti’a si Marisielulu, unde ucisera betrani, femei si prunci sugători, aflaţi a treia di la peptulu manieloru morte. Audiendu Avramu Jancu de pericolulu ce venia de câtra Clusiu, detasiâ indata pe tribunii Nicolae Cortesiu si Jacobu Oltenu cu câtu ajutoriu a potutu se le dea, intre care eră si 68 venatori de frunte. In 5 Iuliu ser’a Cortesiu ajunse la loculu numitu Fontânelle, unde se adunasera locuitorii sateloru arse si devastate. In aceeaşi di bieţii omeni fusera atacati din nou prin 400 de insurgenţi, pe carii inse ei după o lupta de doue ore iau respinsu si alun-gatu, luandu-le si trei cara cu pane.
Intr’aceea Vasvâry sosise cu tota oştea sa.
Preste nopte tribunii Cortesiu si Oltenu deciseră plauulu de batalia. Cortesiu alese din toti 123 din cei mai buni venatori si 317 lanceri dintre cei mai curagiosi, apoi ocupa totu acolo la Fontânelle trei puncte la trei strimtori, pe unde insurgenţii trebuea se treca, daca voia se inaintedie. In 6 Iuliu pe la 11 ore antemeri-
320 ___________________________________________________
se câştige in crederea nostra numai in a treia generatiune, candu se presupune ca se voru fi spalacitu si pote stersu cu totulu din trensii reminiscentiele nationalitatiei genetice. “ Adecă tocma câ buna-ora la noi in Transilvani’a si Ungari’a unde pana in diu’a de astadi mai audi si mai citeşti aceeaşi doctrina despre renegaţi, de altumintrea forte bine meritata; apoi se totu jure densii, câ de aru sci câ mai curge o picătură de sânge romanescu in vinele loru, si-aru taiâ arteri’a câ se bsa acelu sânge blastematu.
Din acesta causa lumea vediîi pe o parte mare dintre cechii juni intorcendu-se la doctrinele be-traniloru.
Alu douilea folosu alu resistentiei passive fu, câ cechii cari si mai de inainte era dedaţi la in-dustri’a mica si mare la comerciu, la servitiulu militarii, in locu se’si cresca feciorii loru totu numai cu scopu de a se susţinea din budgetulu statului, ii indreptara cu atâtu mai multu la industria, comerciu si armata, si asia isi multira burgesi’a, classea midilocie in proportiuni cum nu o mai avusera nici-odata, si cu acesta insuflara respectulu celu mai mare adversariloru.
3.	Industri’a si comerciulu le adaose poterile materiali, capitalurile, fâra care nici câ se potu cugeta in dilele nostre lupte politice cu sperantia de resultatu. Anume avuţiile materiali ii puse in stare de a-si funda diarie in limb’a loru naţionale inse si in cea germana, spre a-si aperâ cu efectu si mai mare caus’a loru. Societăţi cu fonduri de câte 100,000 fl. s’au intemeiatu pentru susţinerea unoru diare mari cotidiane. Ministeriulu Herbst-Giskra da in judecata pe redactori si le tragea din cauţiuni, cechii inse punea cauţiunile la locu si mergea inainte.
4.	Cechii mai avea si unu altu temeiu reser-vatu alu loru pentru care totu trebuea se mai aştepte. In acesta sistema politica a inonarchiei austro-unguresci ori-ce poporu si naţiune voiesce se joce o rola cu bunu resultatu, ii cauta a se ingriji se aiba totudeauna unu numeru considerabile de barbati, nu numai invetiati, ci si versaţi prea bine in afaceri politice, national-economice etc. si totu-odata independenţi in punctulu materiale, pentru câ se le ajunga a trimite din ei pe 70 — 80 la diet’a provinciale a tierei, pe 30—40 la cas’a depu-tatiloru senatului imperiale, pe 20—30 in cas’a magnatiloru, se le remana si câţiva publicişti ageri,
diane Vasvâry indata ce observâ pe romani, deschise foculu contra loru din 5 tunuri si din pusei. Cortesiu inse seiindu bine câtu de puţina munitiune au omenii sei, ii comandâ se se arunce pe fole si se nu descarce nici-o puşca, până nu se voru apropia inamicii la distantia de 80 paşi. In acea situatiune, sub ploi’a glontieloru de tunu si de pusei asteptara romanii pe unguri mai aprope, candu apoi tiacare isi lua pe omulu seu la ochiu, inca totu culcaţi, pentru-câ glontiele de tunu se nu’i ajunga.
In acelasiu timpii femeile din Marisiellu amarite in sufletele loru pentru crudimile si atrocitatile comisse de insurgenţi asupra mai multoru familii, se adunasera la unu locu aprope de barbati, atâtu spre a’i incuragia, câtu si in casu de asia, spre a ridica pe morţi, a conduce si lega pe cei răniţi.
In restimpu de una ora Vasvâry trebui se iriplinesca mereu primele linii prin alţi combatanţi, pentru-câ glontiele venatoriloru romani ii raria pe fiacare minutu. Atunci inse tribunulu Cortesiu comanda doue despartie-mente de venatori in flanculu inamicului, era cu lancerii clete asaltu asupra loru din trei parti. Disordinea in-surgentiloru deveni generala in cinci minute. Totu atunci femeile din Marisielu armate cu petrii, cu înblacii, furci si frigări, alergendu in ajutoriulu barbatiloru, se aruncara si ele asupra insurgentiloru. Carnagiulu a fostu din cele mai infricosiate. Comandantele Vasvâry cu partea cea	mai mare din oficiarii	sei si	cu	850 de
soldaţi, intre	carii si cei	cadiuti in	dio’a	de	inainte,
remasera morţi pe campulu sângelui. Alţii erasi, din cei ce voiâ se scape cu fug’a, se innecara in Somesiu. Singuru maiorului Buzgo (romanu renegatu) ii succese a scapâ cu patru tunuri si a culege resturile trupei lui Vasvâry. Pre candu fugea aceştia, le venia in ajutoriu maiorulu Gyarmathy cu 300 de venatori, care inse ve-diendu acelu	debandagiu,	nu a cutediatu	a restabili
lupt’a, ci s’a	retrasu cu	totulu. In	acea	di	romanii
luara unu tunu cu tota munitiunea, cu cai, arme, tobe si alte predi. Au avutu inse si romanii patru morţi si 12 răniţi greu.
A se vede: Die Romanen der oesterreichisehen Monarchie II Heft. Wien. Druck von Cari Gerold und Sohn 1850, ad pp. 21- 22, 45—48, 61 — 63 in raportulu oficiale).
Mai sunt si alte multe esemple de bravura, devo-tamentu, martiriu si preste totu de virtuti civili de ale femeiloru nostre; ele inse voru remanea in partea loru cea mai mare date cu totulu uitarei, indata-ce va dispărea de pre scena generatiunea veterana, din care astadi mai apparu ici-colea câţiva, câ si nesce m urnii vii pintre generatiunile june din lumea noua, ce se pare câ ar fi camu aplecata se o rupă cu totu trecutulu, cu istori’a, cu traditiunile vechi.
OBSERVATORIULU.________________
carii se fia capabili de a se mesurâ in sciintia si in acţiune cu toti cei tramisi in parlamente. Până in a. 1863, inca si până in 1870 cechiloru le lipsea mulţi barbati de ai loru din câţi le trebuea spre scopurile aratate aci; astadi inse stau multu mai bine in acestu respectu. Acesta e una din căuşele principali, pentru care betranii cerea dela tineri pacientia si perseverantia. Intr’aceea ei mai avura si acelu mare folosu, câ mai mulţi aristocraţi mari, de origine cechi, dara germanisati, vediendu acea perseverantia inteligenta a poporului, se in-torsera la densulu câ se faca cu elu causa comuna. In fine
5.	Resistenti’a passiva a cechiloru era unu adeveratu pumnariu infiptu in costele statului, care simtiâ intiepaturile lui in totu timpulu, mai virtosu inse intre evenimente mari, precum fusera de es. si cele din 1877—8. Acea stare a lucruriloru nu mai erâ de suferitu. De aici apoi se intielege si denumirea ministeriului Taaffe de colorea politica cum o vedemu, cum si alegerile din urma la senatulu imperiale, si chiamarea in tota form’a a cechiloru in parlamentu.
Transilvani’a.
— Sibiiu, 16 Oct. (Adunarea repre-sentativa a comitatului Sibiiu.) Conformu usului vechiu se mai tînu si acum in tote municipiile sau cum le dicu ardelenii jurisdictiunile, adunari generali ordinarie in fiacare trimestru, adeca de câte patru-ori pe anu, daca nu se in-templa se se convoce si unele estraordinarie. înainte de 1848 si de atunci inedee intre anii 1861 si 1868 adunari de acelea se potea considera câ totu atâtea mici diete de c an tone, asemenea celoru din El-veti’a, la care mergea sute de privilegiaţii cei „civilisatia, câ se se certe la mes’a verde, se se amerintie cu pumnii si cu săbiile, era privilegiaţii opincari, câ se se radîme de păreţi, sau pe ciomege cu care venia si ei armaţi, apoi se strige după comauda, candu „Eljen“ (se traiesca), candu „rosz“ (reu) sau „le vele“ (josu cu elu) ori „pereat“ (se pera, se crepe). Pe atunci adeca toti ciocoii si toti opincarii facea politica mare, se certâ uneori cu anii intregi pentru barb’a popii si cu proteste contra gubernului nu mai terminâ nici-odata ; dara nici pentru binele publicu nu se facea nimicu pe lume. Privilegiulu de a sbierâ si pro-testâ, de a se bate si omorî fâra nici-o frica de pedepsa, se innecase deocamdată in torentele de sânge versatu in 1848/9. Sub absolutismu a facutu gubernulu in 10 ani ceea ce nu făcuse privilegiulu in 100 de ani. Dela dualismu incoce se incercara a reformâ vechiulu municipiu in sensu, câ nici au-tonomi’a lui se nu sufere, si nici afacerile publice se nu remana balta. Reformatorii inse forfecandu mereu din aripele municipiului, cadiura cu totulu in altu estremu, care nu e nici fetioru nici fetiora.
Acestu adeveru se manifesta in legea municipale, mai luminâtu inse in viati’a practica la tote ocasiunile. Merga ori-cine la 3—4 adunari de acelea, sau citesca raporturile publicate despre de-cursulu loru, câ se se convingă de nepasarea mor-taretia cu care se porta chiaru si membrii represen-tanti ai municipieloru. Daca mai era vreunu poporu care se caute cu zelu si diligentia de afacerile publice, apoi acela fusese până acuma poporulu sasescu, mai regulatu in tote, decâtu buna-ora ma-giarii si romanii. Si daca mai era până in anulu 1848 unu altu poporu care se doresca ferbinte deschiderea bariereloru constituţionali, apoi acela fu celu romanescu. Si ce se intempla in dilele nostre ? Municipiele au 2—400 representanti, din cari inse, in cele mai multe caşuri, nu mergu nici a diecea parte la adunare.
Asia s’a intemplatu si asta-data in comitatulu Sibiiului, câ-ci din 290 representanti au participatu abia 50, inse si din aceştia o parte buna erâ din locu. Siedintiele deschise in 14 Octobre de câtra dlu prefectu Fridericu Wâchter, representantii aveau sub ochii loru unu programu de preste 80 puncte. Care inse erâ coprinsulu acelora ? Mai multe legi dietali, caroru li se dete lectura, la care consiliulu municipale n’avea se dica de câtu: amu auditu; Budgetulu comitatului, destinatiunea baniloru adunaţi din arnende (pedepse, globe), ordonantie ministeriali pentru casarmarea ostasimei, compuneri de comissiuni spre acelasiu scopu; mai departe vechi’a certa pentru denumirea dlui Dr. jur. Stefanu Pa-curariu de primariu la Sas-Sebesiu; alta ebrta si mai vechia, pote si mai violenta, din caus’a alegerei dlui Al. Szocs de primu vice-notariu, alegerea de cassariu alui Otto Herbert si de controloru alui Rudolf Jahn in loculu pensionatiloru F. Sander si
F.	Bertleff. Alta diferenţia din caus’a drumuriloru
districtuali si comunali, care si până acum au facutu destulu reu comunicatiunei si comerciului locuitoriloru, apoi comissiuni pentru cultur’a cailoru, alegeri in consiliulu administraţivu, fondu pentru bolnavi, o mulţime de statute pentru diverse scopuri si comune, pentru spitale, seraci, inca si pentru tacs’a de câni, adeca câ cei cari tînu câni de lucsu, se platesca o tacsa; pensionarea notariloru, dotarea docentiloru romani din Apoldu cu 180 fl. si a bisericei au-gustane cu porţiune canonica; cassarea scandalosului conclusu alu comunei Cristianu, care de si dispune de unu venitu anuale de 22,000 fl., propusese cassarea subventiunui modeste, ce se dâ numai de câţiva ani scoleloru confessionali; aplacidarea de fl. 400 subventiune pentru scol’a normala cath. din Sibiiu, care inse cere 800 fl. si au luatu recursu. Aceste tote si alte amerunte se macinara intr’o singura di, in doue siedintie. Au mai remasu pe urmatbrea di din 15 Octobre câteva, cari s’au ter-minatu prin fuga, numai intr’o ora, luandu-se mai multu numai spre sciintia. Intre acelea au fostu si pensionarea fostului pretoru Dim. Macelariu, re-lacsatiuni, regulari de fonduri pentru spitale, funcţionari, invalidi, seraci etc. in vreo 24 comune. Cele mai multe din acestea afaceri simple si usiore le pertracta, le reguledia si decidu in alte tieri civilisate funcţionarii cu unu consiliu municipale de 10—12 membrii; era nu câte o ceta de omeni de 300—400, cari aru avea se faca cu totulu altu-ceva.
U ngari’a.
Sessiunea anuala a dietei deschisa cu incepu-tulu lunei, curendu se prorogâ erasi până in 23 Octobre. Caus’a acestei vacantie ce-si luara din nou membrii, se dice câ ar fi numai lips’a proiec-teloru de legi, pe care avea se le redactedie miniştrii si consiliarii loru, spre a le dâ in discussiunea ea-mereloru. Ceea ce bate forte tare la ochi este in-pregiurarea, câ după ce ungurii in cursu de sute de ani nu’si avura legile civili si penali codificate in tota regul’a câ la poporele civilisate, inainte cu unu anu votara codicele criminale, dara din lipsa de procedur’a criminale (Strafgerichtliche Pro-cessordnung) nu se pdte introduce. Comissiunca insarcinata cu redactiunea procedurei lucra anevoia si fâra sporiu, din causa precum se spune, câ a datu preste dificultăţi forte mari la aplicarea câtoruva legi sancţionate dejâ; cu alte cuvinte, se făcu si legi, care nu se potu aplicâ. Unele drasi li se păru prea peste mesura aspre.
Intre acestea securitatea publica sufere din nou in unele parti ale Ungariei preste mesura. Trei comitate cerura erasi statariulu, câ-ci numai cu fric’a de furci credu câ voru mai infrenâ pe bandiţi. Până si in părţile locuite de romani citimu despre crimele cele mai spurcate, ba si unele rafinate precum se comitu pe la cetati mari. Asia in Oradea se pertractâ deunadi procesulu criminale alu unui romanu, care ajutatu de amant’a sa isi omori ne-vast’a. Unu altu romanu teneru se facil paricidu, omorindu chiaru pe tata-seu care l’a generatu si l’a crescutu. In Ungari’a este in adeveru o enigma sociale, câ cieruri atâtu de numerose si anume clerulu r.-cath, atâtu de bogatu, cu sciintie câştigate in câte 16 ani prin scole, cu scolele inmultite necur-matu de ani 30 incoce, atâtu de puţina influintia binefacâtoria au asupra poporului. Din acea stare de barbaria in care se mai afla una parte considerabile a Ungariei străinii caletori prin tiera isi punu intrebarea, deca cumva poporulu acela este cu totulu incorigibile neaptu pentru adeverat’a cultura, sau câ conducătorii lui făcu ori-ce alta, numai de binele morale si materiale alu poporului nu ingrijescu, ci mai alesu de 12 ani incoce l’au si mai datu in pred’a evreiloru.
Asia numit’a comissiune regnicolaria compusa din unguri si croaţi cu scopu de a innoi cunoscu-tulu contractu politicu dintre Croati’a si Ungari’a pe alţi 10 ani, sau de s’ar potea pentru totudeauna, după multe dissensiuni si perdere de timpu nici până astadi n’au ajunsu la intielegere deplina. Preste unulu din punctele principali au trecutu, câ adeca Croati’a se dea din veniturile sale la tesaumlu comunu alu statului 55%, era 45% se remana pe fiacare anu in tesaurulu seu provinciale, spre a-si coperi lipsele proprii cerute de autonomi ’a sa. Ungurii ceru mai multu, croaţii inse nu le dau. Ungurii se lauda câ intrece dela ei; croaţii le res-pundu: Lasati-ne dara de capulu nostru; se ne ad-ministramu si gubernamu noi insine in laintrulu monarchiei asia cum ne taia mintea nostra; nu ne cereţi nimicu, si noi ve asiguramu, câ cu tota sa-raci’a nostra nici-odata nu avemu se venimu pentru nimicu la usi’a vbstra. Dara cestiunea cea mai
grea si mai amaru disputata este a granitiei mili-tarie croato-slavone cu 1.100,000 locuitori mai toti slavi, rupţi odiniora si militarisati sub stindardulu negru-galbinu austriacu. Croaţii pretindu cu mare dreptate, ca dupace militi’a confiniaria s’a desfiin-tiatu, acelu teritoriu se fia reincorporatu intregu la regatulu triunitu si nicidecum la Ungari’a, de care nu s’a tînutu nici-odata inmediatu, ci numai in câtu Croati’a si Slavoni’a stetesera in uniune personale cu Ungari’a prin regele loru comunu. Magiarii inse ducu frica mare de consolidarea sla-viloru meridionali, carii cu tote greutăţile câte le au si ei, făcu totuşi progresse prea frumose, mai virtosu dela 1860 incoce; au câţiva barbati intie-lepti de stătu si cu atâtu mai mulţi generali si coloneii renumiţi in arinat’a imperiale. Pâua acuma ungurii au sciutu se inpedece acea incorporare la Croati’a, cu acesta inse ei au castigatu numai ura potentiata din partea slaviloru meridionali, caroru in fine totu li se va face dreptate; câ-ci multu sânge au versatu ei pentru integritatea monarchiei si nici-odata in contra ei.
Din Bucovin’a.
— (Alegere plina de scandale.) Sermana Bucovina, pe ce mani ai mai ajunsu!
In senatulu imperiale din Vien’a se pertractedia intre câteva alegeri nelegali, una din cele mai scanda-lose, adeca alegerea din 3 Iuliu a. c. a cavalerului Victoru Ofenheim, cunoscutu din faimosulu procesu de câteva milione dilapidate la constructiunea calei ferate Lemberg-Cernauti-Iasi. Ofenheim fu alesu in Bucovin’a in colegiulu electorale Suceava-Radauti-Siretu. S’a in-templatu adeca si in Bucovin’a ceea ce se vediuse până acuma inca numai in unele colegii electorali cu maioritati sau chiaru totalitati de alegatori romani din Transilvani’a si Banatu, ca adeca se alega deputatu in corpulu legis-lativu pe celu mai mare vrasmasiu alu loru, care le făcuse tote relele possibili.
Pe candu se facea susu numit’a cale ferata, locuitorii afiandu câ lini’a e trasa asia, ca se treca pre catu se pote mai departe dela ele, au trimisu pe primarii loru la directorulu generale in Vien’a, ca se’lu roge se nu le faca o dauna si totuodata batjocura asia mare; s’au obligatu se si dea ce li s’arcere. Anume pri-mariulu din Suceava fusese de trei-ori la Vien’a, dara Ofenheim ’iau aratatu usi’a. Asia dara staţiunile in locu se fia una la Siretu, se puse la Cerepcouti, alfa in locu de Radauti, la satulu ungurescu Hadikfalva, a trei’a in locu de Suceav’a, in campu la loculu numitu Isca ni, unde inainte nu era mai nici-o casa, era de atunci se făcură vreo 100 frumose.
Nu câ dora acelu colegiu ar fi fostu representatu prin vreunu romanu din nu sciu ce familia stravechia, câ-ci deputatulu alesu de acolo fusese dn. consiliariu guber-niale Wognarovicz, adeca unu functionariu; acestuia inse i se urise de intrigele parlamentarie si renuntiandu făcu locu altui functionariu, dlui Stark inspectoru de contri-butiuni; radautienii inse isi avea si ei pe candidatulu loru rivalu, anume dn. Miskolczy, magiaru, totu functionariu, adeca jude c. r. Ofenheim fusese până aci respinsu de câtra tote colegiele pe unde’si cercase noroculu. O casa jidovesca din Cernăuţi inse luâ asupra’si câ se scoţia din vreo urna pe Ofenheim-ulu loru, macaru de ar crepa si draculu in siepte. Mai antaiu castigara pe siretieni, mai apoi si pe suceveni; i s’au oppusu numai radautienii.
Midiulocele prin care au reusitu sunt cele cunoscute. Mai antaiu se inpartf o programa de fantasia, demna de ori-ce charlatanu din piatiele publice; după aceea promisera locuitoriloru bani din Angli’a, imprumutu numai cu câte 2—3%, câ se’si platesca datoriile sub care gemu cu 60%; la mulţime de comercianţi li s’au mai promisu bilete gratis la calea ferata pe ani întregi; apoi câ li se voru face omnibusse cu vaporu,
• câ se ajunga iute la staţiuni. In dio’a de alegeri in Sucev’a s’au ospetatu toti pe contulu lui Ofenheim; 200 vedre moldovenesci de vinu si 60 vedre de bere s’au consumatu. In acea ser’a se dete banquetu mare la câteva sute de persone, intre care inse abia au fostu vreo 12 christiani, ceea ce merita se ne insemnamu forte bine. Complimentulu acelui scandalu inse a fostu candu se descoperi, câ 312 de bilete fuseseră scrise numai de doue mani, cu alte cuvente, câ acelea 312 bilete au fostu prevaricate in urna pe furisiu, adeca mai pe ro-manesce curatu: voturi furate.
Romani’a.
Desbaterile parlamentarie in cestiunea jidoviloru nici până Miercuri in 3/15 Octobre nu s’au termi-natu. Spiritele se irrita totu mai tare, pericolulu din laintru si din afara cresce. In 1/13 cestiunea ajunse intr’unu nou stadiu, care este caracterisatu prin declaratiunea categorica a ministrului presie-dente Joanu Brateanu făcută in numele gubernului in intrunirea (conferenti’a) privata a deputatiloru si senatoriloru, tînuta in acea di ser’a in palatulu Daci ’a.
„Presiedintele consiliului de miniştri a declaratu precisu si categoricu in intrunirea de ieri ser’a: câ pe câtu timpu va fi sustînutu de maioritatea Camereloru, nu va primi nici a se dâ unu votu negativu, care ar provoca o resolutiune din partea poteriloru; nu va primi nici o solutiune ueacceptabila pentru Europa; si ne voindu nici
_________OBSERVATORIULU.
a disolve Camer’a de câtu la ultima estreinitate, va re-manea neclintitu la potere, pana candu doue treimi ale Camerei se voru intielege asupra unei solutiuni.
Acesta declaratiune a fostu făcută de d. Ionu Bratianu in termeni atâtu de precisi, si cu tonulu unei hotariri atâtu de nestrămutate, in câtu ne este si noue permisu astadi se afirmamu cu tărie, câ cine voiesce se mantîna indetinitu pe gubernulu actualu la potere, nu are de câtu se refuse acestui gubernu o solutiune acceptabila pentru poterile europene.	(Rom.)
La siediuti’a camerei totu din 1/13 au parti-cipatu din 145 deputaţi 127 inşi. Atunci dn. B. Boerescu ministru de esterne tînii araşi unu discursu memorabile, din care scotemu acestea:
D. ministru de esterne, luandu cuventulu, dice câ, vediendu discussiunile urmate, vediendu argumentele invocate de diferiţii oratori cari au combatutu proiectulu, oricine se pote intreba, deca a fostu vorba de proiectulu gubernului, seu de unu proiectil din imaginatiunea ora-toriloru; câ-ci s’au combatutu articole imaginate, dispo-sitiunii ce nu sunt in proiectu. Domni’a-sea se crede datoru de a areta care e natur’a proiectului si coprinsulu lui, deca elu e conformu tratatului si deca atinge vr’unu interesu nationalu. Ministrulu a promisu, in program’a ce a supusu Camereloru, a aduce unu proiectu, prin care se recunosca principiulu egalitatii culteloru si se deâ o solutiune basata pe principiulu naturalisarii individuale, cu escluderea ori-carei categorii si cu garantarea proprietăţii rurale. Proiectulu e fidel’a reproducere a programei; gubernulu a cunoscutu si a tînutu sema de curentulu ce era si e in tiera si proiectulu nu e de câtu espresiunea acestui curentu.
Vointi’a naţionala a fostu positivu si solemnu manifestata de a revisui; astu-felu, fostele Camere disol-vate au declaratu mai antaiu, câ naţiunea primesce tra-tatulu si au proclamatu necesitatea de a revisui art. 7. Camer’a actuala chiaru s’a rostitu, printr’o imensa maio-tate in favorea vevisuirii. respingendu propunerea nere-visionistiloru. Aceste voturi au recunoscutu câ trebuie se intramu in famili’a europena, si prin urmare trebuie se ne punemu la nivelulu ei, deca nu voimu a remane isolati, seu alipiţi la una seu la doue poteri vecine. E unu principiu recunoscutu in dreptulu gintiloru câ, fiindu vorba de unu tratatu internationalu, o naţiune nu pote alege parti din elu la care se consiintia si altele pe care se nu le primesca; asia a si intielesu tier’a, candu nu numai a primitu partea generdsa din tratatu, ci a si esecutatu pe cea dorerosa.	(v* urmi).
ACADEMI A ROMANA.
Sessiunea estraordinaria.
Processu-verbala Nr. 35.
Estrasu din siedinti’a dela 4 Iuliu 1879.
Membri presenti: 21.
D. presiedinte anuntia câ A. S. R. Domnulu va face Academiei insemnat’a onore a veni la 9 ore dimi-netia, se presidese siedinti’a solemna de mane, Joui, 5 Iulie.
Asupra alegeriloru de noui membri onorari si corespondenţi, D. Alexandri propune câ, din caus’a mul-tiplicitatiei lucrariloru ce mai remanu de facutu in acesta sessiune, ori-ce alegere se se amane pe sessiunea anului viitoru. Maioritatea aproba.
La ordinea dilei este votarea budgetului.
D. Laurianu, Stefanescu si Fetu sustînu urgenti’a acestei lucrări.
Totu-si D. Sionu amintesce câ după decisiunea de ieri precaderea se cuvine raportului comissiunei de revisuire. Admitiendu-se acesta, D-lui citesce urmato-rulu raportu:
„Comissiunea de revisuire a dictionariului, provocata a se pronunţia in cestiunea retiparirei psaltiriei lui Coresi, vine a espune mai antaiu Adunarei situatiunea in care se afla acesta lucrare.
1.	D. Hasdeu inca dela Septembre 1877 a luatu îndatorirea a retipări cartea acesta cu textulu romanescu tiparitu in cirilice, cu transcripţii in litere latine, cu note s. c. 1.
2.	După trecere de aprbpe unu anu si jumetate neesecutandu acesta lucrare, la Ianuarie anulu curentu, D-lui s’a adresatu la delegatiune cerendu’i avisulu câ s’o faca prin fototipia, după unu modelu preseutatu. Delegatiunea consideraqdu câ lucrarea acesta, in modulu propusu, cerea o cheltuiela care trecea peste previsiu-nile budgetare, a facutu o întrunire de membri presenti in capitala, cari in majoritate au opinatu a se esecutâ după modelulu propusu, intrebuintiandu-se numai 3,000 lei, din sum’a budgetara si a se supune casulu la delegarea sessiunei generale; era totu-odata a deschisu sub-scriptiuni, după care se vede câ s’au adunatn 1.700 lei.
3.	După acestea facendu-se unu angagiamentu conditionatu cu stabilimentulu Socek, după promisiunile d-lui Hasdeu câ va potea incepe lucrarea imediatu ast-felu, câ Ia 1 Augustu se fia gata unu fasciculu de 10 — 12 cole, totu-si lucrarea sub diferite motive se vede intar-diata, s’au fototipitu 12 pagine in clisleuri, era notele si transcriptiunea, inca nu s’au tiparitu, dera D. Hasdeu afirma câ are materialu gata pentru 20 cole.
Esecutiunea acestei lucrări, care comissiunea spera se o aiba pana intr’unu anu, spre a potea incepe lucrarea revisiunei, intardiindu-se atâtu de multu si fiindu in perspectiva de a se intardia inca 4-5 ani, de sine se intielege câ nu pote fi aprobata de comissiune; totu-si crede câ acesta nu va inpedeca-o in lucrarea ce ’i este recomandata.
După tote acestea comissiunea e de părere, câ deca Adunarea va aproba retipărirea lui Coresi in modulu propusu, acesta se se faca amesuratu cu midlocele ce se voru aduna prin subscriptiuni. “
(Cestiunea acesta dete ocasiune la o desbatere i ungă si ferbinte, alu cărei simbure este, câ dn. Hasdeu !
321
isi pusese in capu se tiparesca alaturea cu psaltirea romanesca tradusa de Coresi inainte cu 300 de ani, alte 6 psaltiri, parte mare slavone, insocite de note. Lucrarea intrega era se se intinda celu puginu pe vreo optu ani si se coste până la 24 mii de franci minimum. Academi’a respinse planulu lui Hasdeu si insarcinâ pe comissiunea lexicografica in sensulu deci-siuniloru din a. 1877).
D. secretam generalii care a luatu parte la formarea budgetului, e invitatu de membrii comissiunei speciale a citi si a dâ esplicarile necesarie in numele delegatiunei si alu comissiunei. D-lui arata, câ eserci-tiulu din anulu 1878—1779 nefiindu inca incheiatu si multe din alocatiunile budgetului remanendu inca in suspensiune, proiectulu de budgetu de asta-data nu a potutu fi formulatu in tote, după normele stabilite in regula-mentulu celu nou. S’a facutu dera unu budgetu transitoriu numai pe 8 luni, adeca cu începere dela 1 Iulie cur. până la 28 Februarie 1880, pentru-câ pe viitoru Academi’a, avendu tote compturile sale din trecutu liinpedite, se pota votâ in sessiune generala, care in totu-deauna va urma curendu după 1 Martie, unu budgetu regulatu lucratorii până la aceeaşi data din anulu ce urmedîa.
Ca budgetu de transitiune s’a asociata in acestu proiectu pentru 8 luni, pe câtu a stătu prin potintia, nouele dispositiuni regulamentare cu formele usitate in budgetele anteriore; ast-felu fondurile atâtu la venituri câtu si la spese s’au separatu in:
A.	Fonduri cu destinatiune generala. (Fonduri comune), si
B.	Fonduri cu destinatiune speciala.
La capitolulu venituriloru s’au inscrisu câ fonduri comune, pe de o-parte : §. I escedentele din budgetulu anului 1878—1879; era de alta parte, §. II, acele venituri care sunt proprii ale spaţiului de 8 luni, dintre 1 Iulie 1879 si 1 Februarie 1880. Printre aceste inse nu s’a inscrisu nimicu din dotatiunea Statului pe anulu 1880, remanendu câ aceea se fia purtata, in tota întregimea ei, printre veniturile budgetului pe 1880—1881. Nici versamentulu anuale alu lui Zapa de 12,000 lei nu s’a trecutu aci, de ore-ce de regula elu intra in cass’a Academiei, după 1 Martie alu fia-carui anu.
Asemenea la rubrica, venituriloru din fondurile speciale nu s’a inscrisu nimicu din veniturile mosieloru Nasturelu pe 1880, care intrandu in cassa la Iulie si 1 Octobre 1880, remane a se înscrie totu in budgetulu viitoru.
In urm’a acestoru esplicari se citesce proiectulu de budgetu de venituri si se votedîa in totalu fara modificare in suma de 103,210 lei bani 36.
La capitolulu speseloru se esplica cum câ rubric’a fouduriloru speciali lipsesce de o-cam-data cu totulu, de ore-ce nici-o alocare a acestoru fonduri nu s’a efectuatu in sessiunea presinta, nici are a se efectuâ in decursulu luneloru urmatore pana la 1 Martie 1880.
Spesele din fondurile comune s’au inpartitu sub 3 §, si anume:
In §. 1. Spese făcute pana acum peste prevederile budgetului din 1878—1879. Aceste inse au.fostu dejâ aprobate de D-v. candu ati ratificatu conclusiunile raportului comissiunei speciale de compturi.
In §. 2. Se coprindu spesele necesitate si dejâ efectuate pana la 1 Iulie pentru tînerea presintei sessiuni.
In fine §. 3. Contîne 25 art. cu spese de efectuatu, dintre care unele sunt resturi de platitu conformu budgetului pe 1878—1879; era altele noue prevederi budgetarie.
In urma acestoru esplicatiuni, se confirma voturile dejâ date asupra speseloru din §. 1.
Se aproba §. 2 in totalu.
Spesele §. 3 se votedîa pe articole.
Se aproba art. a, b, c, d, e, f, g, fara discussiune.
La art. h. D. Laurianu propune a se suprima sau copistulu propusu cu 100 lei pe luna, sau alocatiunea prevediuta la art. u, de bre-ce decopiarile din Cantemir le pote face copistulu din budgetu.
După esplicarile date de secretariulu generalu, Academia aproba suma propusa in proiectulu de budgetu.
D. Laurianu, secondatu de 1). Sionu, amintesce câ Academi’a a aprobatu dejâ nnu ajutoriu lunaru de 100 lei in favorea betranului fostu cassieru D. Adamescu si propune a se iuscrie sum’a de 800 lei in presentulu budgetu.
Adunarea aproba.
Art. i, j, k, 1, m, n, o se votesa fara discussiune.
La art. p, după propunerea D-lui Ionescu susţinuta de D. Laurianu, adunarea incuviintiesa reducerea sumei de 6,500 lei. la aceea de 6,100, care este strictu necesara pentru a satisface voturile deja date de Academia.
Art. următori g, r, s, t, u, v, w, x, si y re aproba conformu cu proiectulu.
Se votesa capitolulu speseloru in totalu si se aproba in numeru de 91,795 lei, bani 55.
Apoi se pune la votu intregulu budgetu, pentru care după statute sunt necesarii doue treimi din nume-rulu membriloru presenti.
Adesiunile formale ale nouiloru membri aleşi, dnii Petru Poni, Nicolae Teclu si Paul Vasici, nefiindu inca inscrise in dosarele Academiei, majoritatea absoluta a membriloru se constata câ este de 17.
Budgetulu pe 8 luni (1 Iulie 1879 pana la 28 Februarie 1880) se votedia cu unanimitatea membriloru presenti cu unu escedentu in plusu de lei 11,414 bani 81.
D. presiedinte amintesce, câ in program’a lucrariloru vine acum la rendu alegerea casierului-comptabilu in urm’a retragerei D-lui Adamescu.
Delegatiunea recomanda Academiei pentru acestu postu pe D. Constantina Juga.
Se pune la votu alegerea sa prin bile si D. Juga intrunesee 13 bile albe; in urna sunt 2 bile negre, era doui membri s’au abtînutu dela votu.
D. Juga va intra in funcţiune indata ce se va conforma prescriptiuniloru din statute si regulamentu.
Se decide a se tîne siedinti’a asta sera la 8 bre
322
OBSERVATORIULU.
si jumetate spre a se forma program’a siedintiei solemne de a doua di si a se termina unele lucrări inca pendenti. Siedinti’a se ridica la 12 ore.
Presiedinte, Ioanu G-hica.
Secretariu generalu Odobescu.
Kesultatulu operatiuniloru
Institutului de creditu si de economii „Albin’a“ din
Sibiiu
in trimestrulu III dela 1 Iuliu pana in 30 Septembre 1879.
I. Reuniuni de creditu.
Cu finea lui Iuniu anulu crt. se aflara in legatur’a reuniuniloru de creditu
643 participanţi cu unu creditu preste
totu de............................fi.	39.631.73
in decursulu patrariului III repasira 4 participanţi si din inprumuturi se
replatira...........................„	859.05
remanu deci cu 30 Septem. 1879
639 participanţi cu unu creditu preste
totu de.............................„	38.772.68
Fondulu de garanţia alu reuniuniloru de creditu consta din.......................... 18.642.60
II.	Depuneri spre fructificare.
La 30 Iuniu anulu crt. erau
610	depuneri	in	sum’a	de..............„	536.287.09
in decursulu patrariului III au mai urmatu
133 depuneri in sum’a de . . . . ..» 155.083.92 astmodu starea acestui ramu in acestu patrariu a fostu de
743 depuneri in sum’a totala de. . . „ 691.371.01 din cari in decursulu trimestrului se redicara
56	depuneri	in	sum’a	de...............„	74.570.18
remanendu cu finea lui Septemb. o stare de
687	depuneri	in	sum’a	de...............„	616.800.83
III.	Operaţiuni de escomptu.
Starea portfoliului de schimburi cu
30 Iuniu anulu crt. erâ de
2141 bucăţi schimburi in valdre de . . „ 612.654.77 in decursulu patrariului III se mai escomptara
1106 schimburi in sum’a de ... . „ 285.022.— prin urmare starea totala a portfoliului in patrariulu III fu de
3247 bucăţi schimburi in valdre de . . „ 897.676.77 in decursulu patrariului se res-cumperara si reescomptara
1129 bucăţi schimburi in sum’a de .	. „ 295.168.87
astmodu resulta cu 30 Septembre starea de
2118 bucăţi schimburi in sum’a de . . » 602.507.90
IV. împrumuturile de lombardu constau cu 30 Septem. 1879 din . fi. 1.412.-
V. Credite ipotecari Starea imprumuteloru ipotecari cu finea lui Iuniu anulu c. era de
84	obligaţiuni in suma de .... „	26.895.42
in decursulu patrariului III se mai acorda
1 imprumutu in suma de .... „	6.000.—
astmodu starea imprumuteloru ipotecari cu 30 Septem. era de
85	împrumuturi in suma de .	.	.	. „	32.895 42
in decursulu trimestrului se replatira
5	împrumuturi	in suma	de.	.	.	.	„	1.728.15
remanendu cu 30 Septembre 1879 o stare de
80	obligaţiuni in suma de .	.	.	. „	31.167.27
VI. Credite ficse.
Starea crediteloru fixe cu 30 Iuniu a. crt. erâ de
167	inprumuturi in sum’a de .	.	.	.fi.	74.833.55
In decursulu patrariului III se mai accordara
18	inprumuturi	in	sum’a	de	.	.	.	.	„	9.750.—
prin urmare starea acestui ramu cu 30 Septembre era de
185	inprumuturi	in	sum’a	de	.	.	.	.	„	84.583.55
in decursulu trimestrului se replatira ..............................„	1.231.65
remanendu cu finea lui Septembre o stare de
185	inprumuturi	in	sum’a	de	.	.	.	.	„	83.351.90
Revirevnentulu cassei
in cele 3 luni fu preste totu de . „ 990.897.58
Statulu generalu cu 30 Iuniu 1879.
I.	in numerariu		. fl.	30.813.77
II.	„ obligaţiuni de participanţi .	• n	38.772.68
III.	„ portfoliulu de schimburi	• »	602.507.90
IV.	„ lombardu			1.412.—
V.	„ obligaţiuni ipotecari . . .	• n	31.167.27
VI.	„ „ si cambii de credite		
	ficse			83.351.90
VII.	in charthii de valore . . .		98.262.74
VIII.	„ moneta			3.105.25
IX.	„ realitati			29.044.69
	S um ’a	. fl.	918.438.20
Sibiiu, 30 Septembre 1879.
Direcţiunea Institutului.
Soiri diverse.
—	(Necrologu din cele mai triste si lu gubre.) Constanti’a Comsia născute Brote, si-a incheiatu cursulu vietiei sale pline de sperantie in 4/16 Octobre la 4 ore după amladi in etate de 22 ani, după grele suferintie, inpartasita fiindu cu sf. taine.
Remasitiele pamentesci ale neuitatei repausate se voru inmormenta Sainbata in 6/18 Octobre la 3 ore d. a. in cimiteriulu din suburbiulu Iosefinu.
Sibiiu, 4/16 Oct. 1879.
An’a Brote, câ mama. Demetriu Comsia, ca sociu, in numele seu si alu fiiloru minoreni: Victoru si Constantia. Aurel, An’a mar. Dr. At. Marienescu, Sabin’a, Emilu, Eugenu, Iustin’a mar. Dr. Sandeanu, Victoru, Iulianu si Liviu Brote, câ fratini.
—	(Donatiune noua lascoleleromanesci gr.-or. din Brasiovu.) „Telegrafulu romanu" Nr. 113 aduse frumos’a scire, câ rever, sa dn. protopopu si asesoru eonsistor. metropolitanu a depusu la efori’a scoleloru sum’a de v. a. fi. 1600 din propri’a sa avere câ fondu, cu conditiune câ din venitulu aceluia se se dea ajutorie professoriloru dela gimnasiu, scola comerciala si reala. Actulu respectivu coprinde celelalte conditiuni. Sunt 42 de ani, de candu dn. Baracu stâ in servitiulu sacru alu comunei dela biseric’a s. Nicolae câ professoru, diaconu, membru alu representatiunei, parochu si protopopu, era acuma, la betranetie înaintate, mai dâ aceleiaşi comune in modulu susu aratatu, inca si fructele materiali ale crunteloru sale osteneli.
—	(Espositiunea de producte si vite) dela Desiu a esitu mai bogata si mai buna decâtu cea secuiesca dela St. Georgiu.
—	(Cutremurulu de pamentu) din 10 Oct. s’a simtitu multu mai tare in Banatu decâtu in Transilvania. Dela Biseric’a alba, Bozoviciu, Caransebesiu, Timisior’a etc. se scrie, câ cutremurulu se simţi in patru restimpuri, dara celu de antaiu si celu din urma au fostu asia de tari, in câtu pe alocurea s’au crepatu si paretii si omenii au fugitu de prin casele loru.
In 15 fu altu cutremuru, si mai periculosu.
—	(Omoru barbaru). Ni se scrie dela Deva, câ in 30 Sept. a. c. vreo 10 unguri si renegaţi din comun’a Cristuru in comit. Hunedorei au navalitu in curtea unui romanu economu de frunte, anume Joanu Furca si l’au batutu atâtu de cumplitu, câtu in alta di si-a si datu sufletulu. In acelea momente femei’a celui ucisu a sbieratu câtu ’ia luatu gur’a după ajutoriu, dara nici primariulu nici alţi omeni n’au saritu câ se’lu scape dicundu câ se temu. Pfui! Se mai spune câ mediculu chiamatu la omulu batutu de morte ar fi datu Visum-
repertum, câ in 2 septemani se va insanatosîa, elu inse după depărtarea medicului a mori tu.
—	(Societatea Juli’a) s’a reconstituitu in siedinti’a din 15/27 Sept, cu care ocasiune a concre-diutu afacerile sale, pe anulu scol. 1879 80, acestui comitetu: Presiedinte d. Dr. Aureliu Isacu advocatu. Vice-presiedinte Vincentiu Nicora, ase. de filos. Notariu alu siedintieloru Andreiu Miculu juristu. Notariu alu ester-meloru Petru Piposiu, ase. de filos. Bibliotecariu Jacobu Maioru, medicinistu. Cassariu Juliu Ilerbay juristu.
Apoi s’au alesn spre completarea comitetului trei membri: Nicolau Hossu juristu, Benjaminu Popu, ase. de filos. si Emiliu Porutiu, juristu.
Recomandandu-ne Onoratei Redactiuni.
suntemu cu tota stim’a in numele comitetului
Piposiu not. de est.
Clusiu in 12 Oct. n. 1870.
—	(Multiamita publica.) După o pausa de trei luni reconstituinduse societatea de leptura „Petru Maioru “ a tinerimei romane din Budapest’a, câ totu-deauna, isi tiene si acum de sacra datorintia a-si esprime profunda multiamita toturoru on. Redactiuni, pentru ajutoriulu insemnatu, cu care au contribuitu in modu asia generosu la urmărirea scopului si prosperarea ei, tramitiendune gratuitu foile.
Diuariele, cu cari societatea nostra a fostu onorata in decursulu anului scol. espiratu, sunt urmatorele: „Telegrafulu Romanu", „Observatoriulu", „Albin’a Car-patiloru", „Gazet’a Transilvaniei", „Famili’a", „Siedie-torea", „Convorbiri literarie", „Revist’a scientifica", „Cărţile si Predicatoriulu şatenului romanu", „Foi’a scolastica", „Economulu", „Gur’a Satului", „Der Osten" si „Egyetertes".
Si facemu acesta nu din usu, ci cu cea mai profunda si sincera bucuria, rogandu pe on. Redactiuni, câ nici pe viitoriu se nu ni detraga sucursulu binevoitoriu.
Cu profunda reverintia
Budapest’a in 1/13 Octobre 1879.
Societatea „Petru Maioru".
Absolon Todea,	Nestoru Opreanu,
v.-pres.	secretariu.
Literari u.
— Din Indreptariulu practicu in tote afacerile finantiele, compusu pe basea legiloru si ordinatiuniloru finantiele ce sunt in vigore, de Georgiu Popu secretariu m. reg. finantialu si presiedentele oficiului pentru mesurarea competentieloru din Alba-Juli’a. Blasiu 1879, au mai esitu trei fasciclii V. VI si VII. Vomu reveni la acesta publicatiune.
Anul abonamentului se începe cu 1-ma Octomvre c. v.
HH
fi beletristică, şcientiflcă şi literară ca ilustraţiei
apare în Sibiiu sub redacţiunea d-luî Iosif Popescu, în editura d-luî W. Krafft la 15 şi .ultima fiă-căreî luni în fascicule de câte 2 cole.
Preţul abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria. Pe 1	an .	.	6	fi.	—	cr.
„ 6	luni.	.	3	„	—	„
ti 3	n •	•	1	n	50	77
Pentru România.
Pe	l	an .	.	16	lei	noul.
„	6	luni	.	8	„	„
n	3	«	•	4	„	77
Preţul abonamentelor se p6te trămite din Austro-Ungaria prin asign. poştale, din România în bilete hipotecare şi în maree poştale.
Abonamentele se fac la
editorul W. Xrafft în Sibiiti, la birourile poştale şi la librării.
Foia va aduce în coldnele sale articulî de sciinţă cu scop de a instrui pe cetitori în t6te direcţiunile cugetării omeneşci, se va sili a răspândi în public acele cunoşcinţe, care sunt nedispensabilî atât pentru indivizi, cât şi pentru naţiuni întregi, de câte-orî e vorba de un adevărat progres în civili-saţiune. în partea beletristică se vor oferi publicului, mai cu samă secsului frumos, o lectură nu numai distrăgătdre, ci şi utilă, căreia să nu-î fia străine nici principiele estetice, nici regulile hunului gust. Foia va trata materii literare din cele mai interesante, avend pururea în vedere originalitatea obiectelor şi a cugetării, puritatea limbii şi ehiaritatea modului de a scrie. Ilustraţiunile vor corăspunde asemenea aşteptării onor. public.
Din aniî premergători al foiel „ALBINA CARPAŢILOR“
se află esemplare la W. Krafft în Sibiiu cu preţurile următore:
3 fl., seu 7 lei 50 bani.
3 n 77 7 ,, 5o „
Tom. I constătător din 30 cole cu preţul de
77	11	77	77	30	77	77	77
III
48
12
50
Editoru si redactorii responsabile G. Ilari tiu in Sibiiu.
Tipariuiu lui W. Krail't in Sibiiu-