Obaervatoriulu ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat’a. Pretinlu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. său 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sdu 11 franci; — numeri singuratici se dau cite cu 10 cr. Diariu politieu, naţional -economicii si literariu. Ori-ce inserate, se platescu pe serie sdu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a citte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 or. de timbru la tesaurulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Red acţiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu. Nr. 79. Cuventulu de tronu din 8 Octobre 1879. După opiniunea toturoru barbatiloru politici, cuventulu de tronu, cu care s’a deschisu in Vien’a sessiunea parlamenteloru austriace pe alţi siese ani inainte, pentru statulu Austriei face cu totu dreptulu o epocha din cele mai memorabili in istori’a lui, si acesta mai vertosu din causa, ca prin acestu discursu de tronu Mai. Sa monarchulu, pe langa ce’si descopere bucuri’a ca deputaţii de naţionalitatea ceclia, după 16 ani de absentia, au reintratu in parlamentulu generale, asigura totu-odata pe poporale monarchiei ca, de aci incolo, dreptulu publicu fundamentale, precum si drepturile naţionalitatiloru voru fi respectate fora nici-o reserva. Intr’aceea inainte de a face si noi comentariulu acelui escelente discursu de tronu, precum ilu face tota press’a patriotica si cea străină, vomu reproduce aci coprinsulu seu intregu. Intrandu Mai. Sa punctu la 12 ore, in uniforma de maresialu, in sal’a cea mare a tronului, incongiuratu de miniştrii si de archiduci, in pre-senti’a ambeloru case si a unui publicu ilustru de ambele sexe, după ce’si acoperi capulu, pronunţia cu voce sonora acestu discursu : „Onor. domni din ambele case ale senatului imperiale ! La inceputulu unui nou periodu alu activitatii constituţionale Eu Ve salutu pe D-vostra si Ve dicu din anima : bine ati venitu. Cu mare multiumire Ve vediu Eu astadi pe D-vostra adunaţi inpregiu-rulu tronului Meu. Dupa-ce acum deputaţii iubitului meu regatu Boemi’a, urmandu invitarei Mele, fora a isi sacrifica convicţiunea loru de dreptu si pe langa tdta diversitatea opiniuniloru la care tienu, au intratu pe terenulu discussiuniloru comune in numeru deplinu, cu acesta se facil unu pasu inportantu spre a ajunge la inpaciuire si cointielegere generala, care a fostu totu-deauna tînt’a dorintieloru Mele, si Eu nutrescu acea sperantia firma ca, pe langa o mo-deratiune din tote părţile si pe langa respectarea dreptului fiacaruia, consultatiuniloru D-vostra va succede ca se ajungeţi in adeveru la acea tînta, pe care trebue se o aveţi totu-deauna inainte, in interesulu monarchiei, in positiunea sa de potere mare, si asia veţi face, câ constitutiunea se fia recunoscuta cu bucuria de catra tote poporale. Foisior'a „Observatoriului“. Femeile in lnpta pentru libertatea naţionale. (schitie istorice). Dela 11/23 Octobre 1848 pana in Juliu 1849, adeca 9 luni de dile, versarile de sânge, bătăliile si scaramusiele dintre romani si insurgenţii revoluţionari s’au continuatu pre totu teritoriulu dintre Clusiu, Aiudu, Alb’a-Juli’a, Deva, spre apusu pana la Bistr’a, Rosii’a, Abrudu, Halmagiu, Bradu, Bai’a-de Crisiu, Cris-cioru pana spre Aradu, adeca in districtele apusene ale Transilvaniei. Imperatulu Ferdinandu I apucase a da inca din Aprile 1848 in potestatea insurgenţi loru, sau adeca partidei lui L u d o v i c u K o s s u t li, mai tote cetatile fortificate, armele de focu, munitiunea câta se află pe teritoriulu Ungariei; preste acesta aristocraţi’a avea magazine particularie pline de arme. Din contra, dela romani s’au culesu tote armele de focu pre câte au potutu pune man’a auctoritatile revolutiunei pana in Septembre 1848, adeca până la dissolutiunea fortiata a dietei unguresci după masacrarea selbatica a generalului plenipotentu imperatescu comite L a m b e rg. Intre acestea inpregiurari, ori-carfe istoriografu nepartinitoriu va inseinna in tablele sale istorice cu admirare, câ romanii concentraţi in munţii apuseni ne avendu alte arme, decâtu pe celea pe care le potea lud cu forti’a prin versare de sânge de la insurgenţi, au fostu totuşi in stare de a se apară none luni de dile si in acelu timpu a sfarmă si nimici mai multe batalione de insurgenţi, luandu-le tunuri, munitiune, proviantu s. a. Ito-maniloru inse nu le este rusîne a mărturisi, câ in acelea bătălii, in acelea momente in care le era pusa in jocu existenti'a si totu viitoriulu naţionale, au avutu ajutoriu essentiale dela femeile romane. Acestu lucru se pote- adeveri si probă cu mulţime de martori si documente; aci inse vomu cita numai pe unulu din cele mai authentice. Raportulu oficiale alu repausatului prefectu Sibiiu, 3/15 Octobre 1879. Problemele cu cari veţi ave dv. a Ve ocupă, sunt inportante si numerose. Mai antaiu aveţi se Ve ocupaţi in celu mai scurtu tempu cu proiecte de lege relative la annat’a monarchiei. La desbateri asupra aceloru proiecte veţi fi conduşi de acea consideratiune patriotica, cumca cea mai sigura garanţia a pacei o aflamu in poterile proprie, pentru-câ locuitoriloru se le fia assigurate fructele laborei loru, si câ monarchi’a trebue se se afle totu-deauna in conditiune de a paşi la mijlocu cu tota greutatea auctoritatii sale, ori-candu evenimentele pretindu aperarea interese-loru ei. Coprinsulu unui altu proiectu de lege cu care veţi avea a Ve ocupă D-vostra, privesce ameliorarea ajutorieloru pentru invalidi, pensionarea veduveloru si a orfaniloru lipsiţi, remasi după cei cadiuti in lupte cu' inimicii, apoi ajutorarea fami-lieloru lipsite ale celoru chiamati la arme in casu de mobilisare, prin infiintiarea taxei militare, prevediute deja in legea de inrolare. Administratiunea Bosniei si Hertiegovinei cere mesuri legislative, asupra carora D-vostra veţi avea a Ve consultă in cointielegere cu diet’a unguresca. Gubernulu meu va ingriji neincetatu in aceeaşi mesura de interesele spirituali si materiali ale toturoru poporaloru imperiului. Tendenti’a de a restabili equilibriulu in bud-getulu statului se va intinde câtu mai curendu asupra toturoru economiiloru, câte se potu inpacă cu institutiunile existente, cliiaru si asupra budgetului armatei, in câtu va suferi starea imperiului. O inpuţinare considerabila a speseloru statului va pote urma din simplificarea administratiunei in unele ramuri speciali ale serviciului publicu. Am comisu gubernului Meu, câ in acesta materia se Ve comunice proiecte corespundietorie. Coperirea unui deficitu, care se va cunosce câtu mai curendu din budgetulu ce VI se va aşterne, se va realisâ fora a recurge la creditulu statului si fora daun a poteriloru productive ale locuitoriloru, prin inmultirea venituriloru. Proiectele relative la acestea voru fi obiectulu discussiuniloru D-vostra celoru mai seriose. Dupa-ce reform’a inpositeloru directe per-tractata de repetite ori in sessiunile precedente, până acum n’a ajunsu la nici unu resultatu, guber- de legiune Avramu Jancu scrisu nemtiesce in Nov. 1849 si inaintatu la comand’a suprema militaria austriaca, coprinde câteva caşuri din cele mai memorabih. Prim’a batalia cu ajutoriulu femeiloru in 12 Martiu st. n. 1849. Ern’a din 1848/9 a fostu un’a din cele mai crâncene. Tocma pentru aceea inse, insurgenţii decisesera a preface in cenuşia câtu s’ar potea mai multe comune locuite de romani, pentru-câ prin acea mesura selbateca se’i aduca la supunere. In 3 Ianuariu st. n. 1849 unu batalionu de insurgenţi dela Giula din Ungari’a, co-mandatu de unulu Gelev, venindu de câtra Clusiu, dete focu satului numitu Riu lu-Ca la tei, pe care’lu apară numai optu-dieci de romani, dara si aceşti puţini la numeru simtiâ lipsa mare de munitiune. Cu tote acestea insurgenţii n’au cutediatu se strabata mai inlaintru pintre comunele romanesci. In 26/14 Februariu veniră alţi 600 de militiani (honvedi) din comun’a Gelau (Gyalu, odiniora residenti’a lui Gelu) asupra comunei romanesci M a r i s i e 1 u cu scopu de esterminare.*) Barbatii si junii din acea comuna alegendu’si positiune forte buna pe delulu numitu Ver-vulu-Betranei, tînura 6 ore intregi pe unguri in locu, le făcură 13 morţi si mai mulţi răniţi, pe cari’i incarcara pe 4 cara, si in fine ’i luara pe fuga până la Gelau. Bravii Marisioreni avura 6 morţi, le arsera patru case si trei siuri, li se luara si 30 de vite cornute. Spre a’si resbuna pentru acea perdere rusînosa, in 12 Martiu veni totu din părţile Clusiului o trupa de 1.600 militiani bine armaţi, cu scopu de a nimici comun’a Marisielu si a străbate mai inlaintru. Locuitorii trăseseră cordonu cu pichete inpregiurulu comunei. Indata ce luara scire dela custodi despre apropierea insurgen-tiloru, barbatii si junii câţi era capabili de a porta arme ocupara cele mai inportante trei positiuni din pregiurulu comunei. Yrasmasii inse erau multu mai numeroşi de *) Marisiellu comuna curatu romanesca in cerculu (plas’a) Gelaului, avea pe la 1863 case 221 cu 1786 de suflete; asia dara una din comunele rurali de frunte. Anulu II. nulu Meu, folosindu-se de numerdsele lucrări de mai inainte, va veni cu proiecte noue, si Eu speru, câ in fine senatului imperiale ii va succede a reformă după dorintia sistem’a nostra de inposite, atâtu de indispensabile in interesulu unei repar-titiuni mai drepte a sarcineloru. O grija speciale porta gubernulu Meu intru luarea de mesuri spre a incuragiâ laborea locuitoriloru statului. La desbaterile pentru innoirea tractateloru comerciali, cari au se espire preste puţinu, veţi avea se ingrigiti a paralisâ daunele, cari ar pote periclitâ productiunea nostra, comerciulu si comu-nicatiunile nostre, prin legislatiunea economica si vamala reformata a stateloru străine. Negotiarile portate in tempulu din urma ne deschidu perspectiv’a inbucuratdre la regularea favorabila a relatiuniloru de comunicatiune si co-merciu cu imperiulu Germaniei. Tragerea unoru teritorie noue in laintrulu liniei vamiloru, precum si infiintiarea de magazine pentru productele patriotice in Triestu, ne făcu se speramu, câ comerciulu nostru va luă unu aventu pe tempu indelungatu. Desvoltarea sistemei nostre de caii ferate si usiorarea necessaria a sarcineloru inpreunate cu sistem’a garanţiei de stătu, va ocupă pe deplinu tota atenţiunea D-vostra. Edificarea călii ferate de preste A r 1 b e r g, care devine totu mai inpor-tanta, depinde dela unele negotiatiuni, de cari gubernulu Meu a ingrigitu a se termină câtu mai curendu, pentru câ se Ve aduca indata proiectele definitive. O lege pe care aveţi Dv. se o votati cu privire la comassatiune, are de scopu a pune pe diete in stare de a inaintâ arondarea atâtu de dorita a proprietatiloru, in interesulu agriculturei. Revisiunea legiloru industriali cu respectarea esperientiei făcute dela emanarea incoce a regulamentului de professiuni, are de scopu prosperarea interesseloru industriali, mai vertosu prin consolidarea industriei mici si prin regularea ceruta de tempulu moderau, a relatiuniloru dintre principali si a j ut or ii loru. Unu proiectu de lege pentru usiorarea si, respective ştergerea inpositeloru asupra casseloru de anticipatiuni, are de scopu a ajută desvoltarea acestora institute pentru professionisti si economi. câtu barbatii din comuna; asia ei simţiră marea neces-sitate de a face usu si de o stratagema, spre a seduce pe insurgenţi se creda câ au a face cu o potere multu mai mare, decâtu eră ea in realitate. Trebuea adeca se se mai ocupe unu punctu de unde se pota observa pe vrasmasi, se’i si faca a’si inparti poterile. Dara de unde omeni la alu patrulea punctu? Atunci veniră femeile din Marisielu si propuseră barbatiloru, câ se le lase pe ele se ocupe culmea muntelui Gr oh o tu, spre a face de acolo demonstratiune cu efectu. Asia s’a si intemplatu. In câteva ore femeile inbracate cu sumane (zeche) câ barbatii, cu pălării in capu, organi-sate in fuga pre câtu s’a potutu, puse sub comand’a matronei Palagi’a Itosii’a, înam’a tribunului Ros iu, incalecandu caii plecara in ordine buna la muntele Gro-hotu. Intr’aceea barbatii ocupara punctele cele mai inportante. Trup’a femeiesca ajunsa pe culmea muntelui, se inparti si ea in cetisiore, inse asia, câ vrasmasii deocamdată se nu le vedia; numai comandaut’a loru Palagia Rosii’a isi alese unu locu mai inaltu spre a 'observa evolutiunile loru. In momentele candu insurgenţii ajunseră la unu locu anumitu, Palagi’a Rosii’a suflâ in cornu (buciumu); atunci femeile apparura călări din tote părţile si prefacendu-se câ pleca inainte, ince-pura se strige câtu le luă gur’a, prin care trasera tota atenţiunea asupra loru asia, câ insurgenţii acuma se credea amenintiati mai multu numai din partea in care vedea ei pe femeile-barbati, prin urmare se si indreptara asupra loru. Acesta deci fu semnalulu pentru barbatii din Marisielu, câ se atace pe vrasmasi de odata, din tote părţile si se’i aduca in strimtore de peritu. Asia s’a si intemplatu. Lupt’a fii scurta; vrasmasiulu venindu in confusiune teribile, nu mai caută se se bata, ci numai se scape cu fug’a. Insurgenţii lasara pe locu 30 de morţi, intre cari unu capitanu si unu sergentu, era pe răniţii câţi nu au fostu in stare se merga pe piciorele loru, ii incarcara pe 6 cara; afara de aceştia câ la 100 de insurgenţi luaţi pe fuga si voindu a trece Somesiului-rece peste ghiatia, acesta spargendu-se subt greutatea loru, se iunecara acolo. Marisienenii scapara câ prin minune, numai cu vreo trei răniţi. (Va urmâ). 316 Luarea de mesuri in contra procederei neon este in afaceri de creditu si scutirea de obligaţiunea legalisarii la documente de intabula-tiune pentru obiecte de valdre neînsemnata, sunt obiectulu dorintieloru manifestate fbrte desu in publicu. Proiectele relative la acestea, pe care Vi le va propune gubernulu Meu, Dv. le veţi lua in consideratiune. Reform’a aşteptata de mai mulţi ani a pro-cedurei civile si a dreptului criminale materiale, se va reîncepe prin proiecte de lege, ce se voru propune din nou, si Eu asteptu dela Dv., ca in fine se terminaţi acâsta labore legislativa grea, inse de cea mai mare urgenţi a. Ameliorarea starei clerului de miru, a cărui sucrescentia nu mai e de ajunsu spre a coperi cerintiele, este obiectulu seridsei ingrigiri a guber-nului meu. Despre acesta Vi se va aşterne câtu mai curendu unu proiectu de lege. Durat’a mai îndelunga a sessiunei parlamen-tarie din urma si nouele alegeri pentru camer’a deputatiloru, n’au permisu convocarea dieteloru înainte de începerea acestei sessiuui a senatului imperiale. Este inse de doritu, ca se tînemu la regulat’a succedere a senatului imperiale, a dele-gatiuniloru si a dieteloru, cari se assigure la tote aceste corpuri representative inplinirea vocatiunei loru, ceea ce se pote ajunge numai prin cumpetu bunu si folosire intielăpta a tempului. Eu constatu cu multiumire neturburat’a con-continuare a buneloru relatiuni cu tote poterile. Tractatulu de Berlin este esecutatu in deci-siunile sale essentiali. Ocuparea Sangeacului de Novibazar s’a facutu pe temeiulu acestui tractatu, iu cointielegere ami-cabila cu Port’a. De aci încolo va fi grij’a gubernului Meu a fi cu tota atenţiunea, ca relatiunile nostre national-economice cu Orientulu se pota înainta si prospera necurmatu. Onor. domni din ambele case ale senatului imperialu ! Multele documente de iubire fidela si de ade-rinti’a poporaloru Mele, pentru Mine si cas’a Mea, precum si vocile cari resuna totu mai tare din partea locuitoriloru pentru susţinerea concordiei, intru care poporale Mele au vietiuitu de secuii in pace, langa olalta, Mi-au facutu bine ânimei Mele. Aceste manifestări imi sunt Mie o garanţia, ca si D-vostra însufleţiţi de acelu-asiu spiritu alu concordiei si alu moderatiunei, prin activitatea constituţionala, Ve veţi intielege intru a desvoltâ in linişte, dar necurmatu, prosperitatea publica. Austri’a, fidela missiunei sale istorice, va fi unu asilu pentru drepturile pro vine ie-loru si ale poporaloru sale intru lega-tur’a loru nedespărţită si unita, unu locu stabile alu dreptului si alu adeveratei libertăţi. Si asia, Dv. onor. ddni incepeti-ve consultatiunile Dv. cu ajutoriulu lui D-dieu.w Acestu discursu de tronu fu insocitu la multe passage ale lui de vivate resunatdrie, nu numai in limb’a germana, ci si in dialectele slave, in limbile cecha, polona, slovena. Slavii adeca cunoscura indata inportanti’a cuventeloru imperatesci, petrun-sera bine sensulu loru, si anume cei 54 deputaţi de naţionalitate cecha cu Rieger si cu corniţele Clam-Martinitz in frunte, au sciutu cu unu anu înainte ca au se reintre in senatulu imperiale, au cunoscutu inse si conditiunile reservate pentru ei, pe langa care le convenia forte bine, ca se recunosca auctoritatea parlamentului centrale, după ce trufi’a partidei pangermaniste fu umilita, a acelei partide farisaice, care sub masc’a de constitutionalismu tirani se atati ani pe celelalte nationalitati. La esire Mai. Sa fu erasi petrecutu de cele mai sgomotose vivate. Vomu mai reveni la acestu memorabile discursu de tronu. Date statistice despre jidovi. Cestiunea israelitiloru, care a devenitu ardie-tore si fatala pentru naţiunea romana, începe a se generalisâ si pentru alte popdra. Nimicu inse nu este mai interesanţii si mai batetoriu la ochi, de câtu persecutiunea pornita din nou asupra evrei-loru in Germani’a. Siepte brosiuri, scrise cu pene muiate in veninu, esira de doi ani incoce in limb’a germana asupra evreiloru. Câte-va diarie din cele mari luara asupra-si a demonstra ceea-ce bieţii romani disera pana acum protestandu de mii de ori, ca cestiunea evre^sca, in epoch’a nostra, nici de cum nu mai este cestiune religiosa, câ mai de multu, ci e cestiune nationalu-economica, politica si chiar’ de morala publica. ________OBSERV ATORIULU. Dar nu numai in Germani’a, ci si in monar-chi’a austro-unguresca, acesta cestiune a inceputu se insufle ingrigiri barbatiloru de stătu, mai vertosu relative la unele parti ale monarchiei. Spre a învedera statulu cestiunei, se publicară mai de curendu cele mai interesante date statistice oficiali despre evrei, si fiindu-că acelea sunt si pentru noi forte instructive, reproducemu pe cele mai de frunte la loculu acesta. In monarchi’a austro-unguresca intrega sunt evrei....................................... 1,533.175 din aceştia in Cislaitani’a (Austri’a) . 923.035 in Translaitani’a............................. 610.140 Este inse forte bine a desface aceste cifre după provincii, pentru-ca numai in casulu acesta se va vede la lumin’a dilei, pentru-ce, in unele nu se vorbesce mai de locu despre evrei, er in altele nu mai inceta plansorile contra loru. In Austri’a inferiora intre 1,700.000 locuitori sunt evrei................................ 63.500 Austri’a super, cu 712.000, numai 1.400 Salzburg din 150.000, numai . 250 Stiri’a din 1,065.000 numai . . 1.050 Carinthi’a din 34.000 .... 180 Carnioli’a din 460.000 .... 241 Istri’a cu Triestulu din 530.000 . 6.830 Tirolu cu Voralberg din 860.000 1.560 Dalmati’a din 410.000. . . . 540 Boemi’a „ 5,000.000 . . . 106.000 Moravi’a „ 1,900.000 . . . 51.000 Silesi’a „ 450.000 .... 6.700 Galiti’a „ 4,650.000 . . . 628.875 Bucovin’a „ 460.000. . . . 54.500 Trecemu la tierile coronei unguresci: In Ungari’a propria din 10,000.000 locuitori sunt evrei............................... 572.500 In Transilvani’a din 2,200.000 . 26.550 „ Croati’a cu Slavoni’a din 900.000 7.940 „ Graniti’a milit. din 1,100.000 numai............................. 3.150 După aceste cifre biurourile statistice adaugu, ca numerulu evreiloru dela 1869 incoce, adeca in 10 ani, s’a inmultitu in monarchi’a intrega cu 164.218 suflete, firesce nu numai prin nasceri, dara si prin necurmate migratiuni, mai alesu din provinciele limitrofe ale Russiei. Se mai observa câ numerulu de 1.533.175 evrei face cam a patr’a parte din tota jidovimea resipita prin Europ’a, Asi’a si Afric’a. De aci incolo din tabell’a de cifre presentata mai in susu se vede, care provincii sunt mai incar-cate de evrei, si anume câ Galiti’a este, cum amu dice. in possessiunea evreiloru, er’ in Bucovin’a se vinu circa 9 jidovi la 100 de locuitori, ceea-ce este o cifra nimicitore, mai vertosu pentru poporatiunea rurala, simpla, innocenta, dar’ si ignoranta, ne-de-data cu asia numitele apucaturi evreesci. Complimentulu reului inse jace inca si in alta inpregiurare mai funesta si de câtu aceste cifre. Chiar’ diariele nemtiesci din B.-Pest’a redactate de israeliti invetiati, recunoscu cu sinceritate sur-prindietore, câ imens’a maioritate a jidoviloru din Galiti’a si Bucovin’a, prin urmare si din Ungari’a su-periora si din Transilvani’a, se afla intr’o stare spaimantatore de fanatismu religiosu, in nesciintia, necuratia si desolatiune totala, er’ fanatismulu loru stupidu e caracterisatu mai bine de câtu prin oricare alta inpregiurare cu acei rabini insielatori, cari isi castiga la ei renume de profeţi, facetori de minuni, la cari mulţimea jidoviloru alerga in totu timpulu si le platescu b'ani grei, pentru câ se le spună venitoriulu, se ii invetie, cum se câştige mai multu, cum se’si mărite fetele si se le dea medicina pentru tote bolele de care este infectata jidovimea. Anume in Bucovin’a este rabinulu celu betranu, care invetiase arfa dela tatalu seu, fugitu incoce din Russi’a. La acelu rabinu făcu peregri-nagiu evreii din tota Galiti’a si Ungari’a, inca si din Russi’a. Scandalulu este asia de mare, in câtu chiar’ evreii literaţi se rusînedia de acei siarlatani si ii descriu in foile publice infierandu insielaturele loru.*) Va intreba cineva, de unde vine, câ in provinciile Cislaitaniei, cu esceptiune numai de capital’a imperiului si de ale câtoruva capitale provinciali si districtuali (in Boemi’a) nu sunt nici decum evrei. Din prea simpl’a causa, câ in acele provincii pana la a. 1848 nu era nici macaru toleraţi, ci precum d. e. aici in Sibiiu, unui evreu nu’i era permisu nici macaru se mâie, se dorma o singura nopte, decâtu pote numai in arestu, ci trebuea se 6sa din cetate pe la apusulu sorelui, intocma aceeaşi rigore domina faqia cu jidovii in Cislaitaui’a, mai virtosu *) De ex. feulletonistulu Emil Franzos, nascutu si crescutu in Bucovin’a. Neues Pester Jurnal ect. pe la sate. Pe langa legi mai cadea asupra loru si urgi’a poporului, pe care mai virtosu clerulu o nutria si chiaru exagera cu mare zelu, de unde apoi se esplica si cumplit’a ura jidovesca asupra religiunei catholice si a clerului catholicu. Dela emancipare incoce jidovii totu nu potu străbate pintre locuitorii aceloru tieri, din causa câ aceia nici nu cumpără dela ei, nici le vendu ceva. In Galiti’a si Bucovin’a s’au intemplatu tote din contra, intocma câ si in Moldov’a: evreii au aflatu preste totu „satulu fâra câni „, poporu simplu, prostu, mulţi popi ignoranţi si leneşi sau si egoişti, câ si o parte mare din proprietari, cari au ajunsu câ se nu mai pota esiste fâra evrei. Nici unu lucru de ceva însemnătate nu se intempla in cas’a si in economi’a boieriului fâra ajutoriu jidovescu. Au ajunsu asia departe, in câtu până si prescurile (la r. catholici hostia) si vinulu de pausu, necessariu la oficiarea sântei liturgii, se le aiba dela jidovi. Dara se fiinu intru tote drepţi; la acesta insulta si prostitutiune a religiunei evreii nu porta nici cea mai mica vina, ci numai respectivele popora christiane si mai multu câ toti insusi clerulu r e s a r i t e n u, cu familiile loru, câ-ci familii au preoţii de miru, si are dreptu se’i întrebe tota lumea, daca preotesele er-tate, daca mamele, socrele, matusiele pfeoteseloru tenere, daca tote femeile betrane dela ruteni si ro-meni, au uitatu se fremente aluatu de pane dospita, aluatu de prescuri, de parastase, de prinose, de covrigi si de colaci; ajuns’au ele câ tote acestea se si-le cumpere făcute de jidovoîce? In acestu casu ele potu fi sigure, câ daca nu si fiicele loru, nes-mintitu inse nepoţele loru au se ajunga sierbitorie la femeile jidoviloru. Din contra, se scie din sute de caşuri despre conflicte din dilele nostre, unde preoţii rom. cath. au excomunicatu (anathemisatu) pe acelea femei serace rom. cath., care au cutediatu se intre in serviciu la vreo familia jidovesca. Ce e dreptu, acestu zelu alu preotiloru rom. cath. e prea exa-geratu, prea inspiratu de ura si urgia, de si in unele caşuri se pote escusâ din punctu de vedere alu moralitatiei si alu curatiei; dera de aci până la cumpărarea de prescuri făcute de jidovdice este in lumea morale distantia câtu dela unu polu la celalaltu. In secolulu nostru nu mai pote fi vorb’a de mesuri brutali, spre a scote pre jidovi dintr’o tiera ori-care, lupt’a inse pentru esisentia contra celoru inbuibati de doctrinele urei de omenimea intriga câta nu se tine la religiunea si rass’a loru, va durâ totudeauna, pe tote terenele si in tote sferele acti-vitatiei omenesci, era poporulu care nu va luptâ, va cadea de siguru in sierbitutea jidovesca, asemenea celei in care cadiusera jidovii in Egipetu si in Ba-biloni’a. 6 Octobre ungurescu înainte cu 30 de ani. In unulu din Nrii precedenţi mai atinseramu pe scurtu despre acea di funesta, pe care magiarii o serbedia in fiacare anu pe la cetati si orasie in memori’a celoru 14 barbati revoluţionari condamnaţi la morte prin tribunalele militarie austriace si executat! din mandatului comandantelui generalu c. r. Br. Haynau. Toti acei 14 inşi sunt glorificaţi câ martiri si li se ridicară monumente in mani’a austriaciloru. Este inse hirte interessantu a cu-nosce pe acei „martiri", atâtu după originea câtu si după starea loru sociale. Corniţele Ludovicu Battyâuyi, de origine croatu, de ani 40, fostu ministru-presiedente si membru alu dietei, in care se decretase in 14 Aprile 1849 detronarea monarcliului si proscriptiunea in-tregei dinastii, fu inpuscaţu in Pesta la 6 Octobre ser’a la 6 ore. Ernest Kiss de Ellemer et Itebe, de origine armenu, omu forte bogatu, fostu colonelu de husari in armat’a imperiale. Corniţele Carolu Vecsey, de 42 de ani, ma-giaru, fostu maioru in armat’a imp. Ludovicu Aulicii, de ani 57, germ anu din Pressburg, fostu locot.-colonelu la regimentu imp. Alexandru Nr. 2. Ignatiu de Torok din Godollo, de ani 45, magiaru, fostu loc.-colonelu la corpulu imper. de geniu. Georgie Lahner, dela Neusohl, ger mânu, de ani 53, fostu maioru in regim. c. Gyulay. Josef Schweidl, de Zombor in comit. Bacîu, de ani 53, ger mânu, fostu maioru de infant. imp. Ernest PSlt de Poltenberg, ger mânu, nascutu din Vien’a, de ani 35, fostu capitanu la unu regim, de husari. .Josif Nagy-Sândor, de ani 45, magiaru din Oradea-mare, capitanu de cavaleria in pens. Carolu Knesich, din Velica Gaiovaez in comit. 317 Varasdiu, de ani 41, croatu, capitanu in regim, de infant. nr. 34. Caroln comite Leiningen de Westerburg, ger-manu, nasc. in Jlbenstadt marele ducatu Hessen-Darmstadt, de ani 30, capitanu in reg. de infant. nr. 31. Aristides de Dessewffv, de Csakacz, 'de ani 47, slavacu, capitanu in pens.; Ioanu Damjanich, de Stava din regim, bana-tienu Nr 2, de ani 45, serbu de origine si de ‘lege, capitanu in regim, de infant. Nr 61.; Wilhelm-Lâzâr, dela Becîchereculu mare din Banatu, de ani 34. Toţi aceşti 13 si anume Kiss inaintatu in armat’a insurgentiloru la rangu de generalii coman-dante, alţi 5 inşi câ generali si ceilalţi câ coloneii si v.-coloneli, acusati pe temeiulu articliloru 5 si 61 din’legea marţiale, cum si conformii manifesteloru si proclamatiimiloru imperiali din 3 si 4 Octobre, si 12 Nov. 1848 si 1 Iuliu 1849, convinşi prin tri-bunalulu militariu de crim’a inaltei trădări (Hocli-verath), 10 inşi au fostu condamnaţi la furci si trei inşi Kiss, Dessewffy et Schweidl la morte prin glontiu. Executiunea s’a consumaţii la Aradu. Este de insemnatu, ca din toti acei comandanţi revoluţionari 5 inşi au fostu germani, 3 slavi, 1 armenu si numai 4 magiari. Romania. De miercuri din 8/20 Octobre se incepura in camer’a deputatiloru desbaterile asupra proiectului ministeriale, cu multa passiune, dara pana in 13 Oct. fâra nici-unu resultatu. Din tote dn. Carpu resumâ essenti’a desbateriloru de 4 dile, apoi dise intre altele: Ce este unu evreu? Evreulu e representantulu unei rase, care s’a datu la comerciu si a fostu privitu câ unu omu cu o religiune spurcata, câ unulu cu care nu e posssibilu contractulu socialu. Din acesta causa, activitatea Evreiloru s’a con-centratu in comerciu, si fiindu câ omulu cauta o conso-latiune in contra dispretiului, si-a gasitu-o in religiune. Si sunt tari, cum sunt toti cei ce credu. Ce s’a facutu la noi? Candu ne amu renascutu câ naţiune, luandu formele esteriore ale civilisatiunei occidentale, am crediutu câ vornu avea si resultate. Am crediutu câ libertatea creadia civilisatiunea; ne amu in-sielatu, câ-ci civilisatiunea creadia libertate. Atunci amu parasitu tota activitatea naţionala si ne amu aruncatu in politica; de aceea, pentru fiacare lucru e unu titularu si alţi 7—8 candidaţi. Astfeliu amu lasatu loculu golu si jidanulu a venitu si l’a ocupatu. Eca unde suntemu si, deca e unu lucru bunu in tractatulu dela Berlinu, e câ ne silesce se ne descliidemu ochii. Candu a venitu legea rurala, basandu-ne pe unu principiu de egalitate am decretatu câ cârcimele nu mai sunt unu monopolu. Care au fostu resultatulu? A fostu câ in locu de cârciumi s’au ivitu in fia-care comuna siepte si in locu de o familie evreiesca au venitu siepte. Acesta câ esemplu. Lucrulu este deci seriosu adi. Evreii sunt stapani pe productiunea nostra economica, ori care ar fi mesurele represive ce veţi luâ astadi, nu prin ele veţi ajunge la unu bunu resultatu. Asiu întreba pe d. Codrescu, deca proiectulu d-sale este mai largu seu mai restrinsu de câtu legile actuale. De siguru este mai largu. Apoi, deca cu legi mai restrinse resultatulu este deplorabilii si tabloulu facutu de d-sa ingro-zitoriu, ce va fi candu o lege mai larga se va face? Asiu intielege se nu se dea nimica, precum au spusu d-nii Conta si Blaremberg. Asiu merge mai departe inca si asiu mari restrictiunile directe in contra Evreiloru deca asiu crede in eficacitatea loru. Eu credu inse câ aiurea stâ leaculu. înainte de tote sunt doue lucruri pe care trebue se le avemu in vedere. Intaiu, emanciparea economica a sateloru, si alu douilea, crearea for-tiata a concurentiei prin terguri. Pentru primulu punctu voiu avea onorea a propune in sessiunea viitore o lege ce va declarâ inalienabilitatea proprietăţii mici, o alta lege câ carciumele se fia monopolisate si proportionalu pe poporatiune. Voiu avea onorea a veni cu alta lege despre uşura, mai aspra decâtu aceea de astadi, si cu o lege care va garantâ inprumuturile tieraniloru. In fine, trebue o lege, care va dâ munciloru agricole o alta garanţia de câtu aceea ce ne oferă legea actuala, care dâ locu la o adeverata inpilare. Pentru bratie, va trebui se inlaturamu pe Romani dela functionarismu, si atunci va veni o vreme unde democrati’a, in locu se fia democraţia bugetara, va fi adeverata democraţie a muncei, care nu cere dela libertate altuceva, decâtu garanti’a resultateloru obtînute prin studeni’a fiacaruia. (Aplause). Voiu cere deru inamovibilitatea magistratului si voiu cere crearea unei curţi pentru contentiosulu admi-nistrativu, care se dea o pepiniera pe prefecţi, ce va sustrage administrati’a de suptu arbitrariulu Camerei. Mi s’a intemplatu, câ ministru, câ din patru deputaţi, toti patru se cera depărtarea unui prefectu de altmintrelea bunu. Doui inse din acei deputaţi inii cereau pe X, amenintiandu-me cu votulu de blamu; cei-lalti doui inii cereau pe Y, amenintiandu-me asemenea cu votu de blamu, deca nu’i voiu satisface. Ce făcu districtele in asemene stare de lucruri? O sciţi câ si mine. Pentru asta-di me oprescu aici; nu potu se ve espunu intregu sistemulu, intreg’a teoria; amu vrutu _____O B SER V AT O R I ULU._______________________ numai se ve aretu cam in ce sensu a trebuitu noi se lucram u. Fatia inse cu Evreii trebuie pe de alta parte se punemu unu capetu situatiunei de asta-di. Starea de resbelu in care ne aflamu facia cu uensii, nu o poteinu continua fara pericolu pentru tiera. Astadi vedemu câ se intempla la noi lucrulu celu mai strainu, adeca câ capitalulu este in lupta cu pro-ducetorulu si nu lupta in teoria câ in cărţile lui Proudhon, deru lupta reala, si acesta pentru câ refusainu aceloru ce posedu capitalulu facultatea de a-’lu pune la servi-tiulu unei fabrice ce o potu numi a loru. Ei bine, a venitu timpulu se curmamu acesta stare de lucruri: a venitu timpulu se aretamu Evreiloru, câ nu mai voimu se fiinu cu densii intr’o stare de lupta. Vremn se le dicemu câ astadi sunt si ei cetatieni. Inse, d-loru nici-o transitie nu se pote face in modu subitu. Nu noi amu cerutu acesta stare de lucruri, nu noi suntemu cu deseversire respundietori; de aceea nu se pote cere câ noi se schimbamu totu intr’o di. Pentru mine modulu de transitiune este antaiu acela de a ne garanta pamentulu nostru, ier’ pe de alta parte se probamu Evreiloru câ voimu se facemu unu inceputu seriosu de emancipare, primindu’i de pe acum, in numeru micu, deru satisfacetoru pentru densii in cetatea nostra. De acea amu facutu si o propunere, gandindu câ ea corespunde cu acestu inceputu seriosu. Deru propunerea nu mi s’a primitu si astadi avemu a face cu proiectulu de lege alu gubernului, n’ara nimicu de disu. Candu voiu veni la paragrafe, voiu avea onore a presenta acele modificări si acele amendamente ce credu eu câ sunt de natura a ameliora legea, in sensulu idei-loru ce v’amu espusu. Acesta este cestiunea Evreiloru. Se vedem acum cura se presenta ea si cum a luatu calea pe care o gasimu astadi. Cu vr’o 14 seu 15 ani inapoi Romani’a gandia cam ca min6. Ati vediutu câ s’a facutu unu inceputu seriosu se se dea drepturi pe categorii. D. Kogalniceanu era atunci in perfectu acordu cu d. Vernescu; de atuncea lucrurile s’au cam schimbaţii. A venitu constituţia nostra; a vrutu in modu necugetatu după mine, se nu se obserVe periodulu de transtiuue si a vrutu se dea drepturi in întregimea loru. P r u s s i ’ a. Berlin, 8 Octobre. (Alegeri dietali de mare inportantia.) In propriulu regatu alu Prussiei se făcură, câ si iu Austri’a, alegeri noue la diet’a tierei. Dio’a de alegeri a fostu pusa pe 7 Octobre. Membrii dietei prussiane sunt 433. Din aceştia era pana acum 230 asia numiţi liberali, prin urmare aceştia avea maioritatea si potea se decidă ori-ce le placea, se faca si sterga legi totu numai cum le convenia loru. Ceilalţi membrii erau desbinati in 40 de conservativi, mai multu aristocraţi, asia numiţi iun cari inganfati, apoi 90 de catholici, batjocoriţi de ultramontani, restulu liberal-conservativi, sau cum dicu in Romani'a, nici câne nici ogaru, si socialişti. Dara liberalii din Prussi’a patira asta-data mai reu si decâtu liberalii din Austri’a, adeca tocma precum au meritatu, unii câ si alţii, câ-ci in adeveru, sub falsulu loru stin-dardu de liberalismu prea amblâ cu nasulu pe susu, era pe alegatori, pe locuitori ii porta de nasu cu anii intregi, proniitendu-le marea si sarea, de si ei in realitate inpinsera tier’a spre lipsa si saracia, câ se ajunga mai alesu de batjocur’a francesiloru, carii de si plătiră nemtiloru cinci miliarde, traiescu totuşi in prisosu, pre candu mulţime de nemţi iau lumea in capu, câ-ci numai la Americ’a emigra din ei pe fia-care anu câte 50—60 de mii, era acuma implu si Orientulu cu emigranţii loru. In anii din urma liberalii prussaci, câ si cei austriaci, se puseseră pe negatiune; câ-ci ori-ce voiâ guber-nulu, nu voiâ ei si cu atâtu mai puţinu aceea ce propunea vreuna din celelalte partide. Urmarea fu, câ fora multa cooperare din partea gubernului, in 7 Oct. a. c. chiaru alegatorii trautira forte reu pe liberalii din Prussi’a, intru atâta, câ cu tote estraordinariele incordari ale acestei partide, ea perdii aprope 100 de colegie electorali; era conservativii din 40 se făcură 130 membrii si ultra-montanii 94, era restulu este inpartitu intre celelalte partide. Ce e dreptu, nici-una din partide nu are maioritate absoluta; dara tocma in caşuri de acestea ori-carui gubernii cu minte agera ii rernane campu deschisu câ se faca se derega ori-ce*i place lui, se combine si se câştige voturi dela partide după in-pregiurari, iritandu pe un’a contra celeilalte. Precum in Austri’a, asia si in Prussi’a, diariele câte pretindu a ti liberali si se inganfa cu libera-lismulu loru, lamentedia infricosiatu pentru acelea perderi ale loru, câ si cum Europ‘a intrega ar fi in pericolu de a recade in barbari'a vechia. Amu dori câ romanii câţi citescu diarie germane, se nu lase a fi sedusi de acei liberali farisei, recrutări din plutocratia, din uşurări, din miile de advocaţi egoişti, precum sunt forte mulţi in Germani’a si Austri’a, si din professori pangermanisti, cari voru tote libertăţile pentru germani si nimicu pentru alte popora, carii făcu propaganda de pre catedra pentru germanisarea lumei intregi si inainte de tote a tieriloru orientali. Candu amu avea se alegemu din doue rele, apoi mai bine absolutismu pe faţia, francu, nemascatu, fia chiaru brutalu, câ-ci incai scii cu cine ai a face si te dai din drumu, decâtu acelu pseudoliberalismu ce semena cu femeile cochette ce se smerescu in publicu, era in dosu sunt cele mai corupte. Soiri diverse. — Sibiiu, 14 Oct. Septeman’a trecuta se trecu mai totu cu ploi reci, era munţii vecini inbracara vest-mentu albu. De eri incoce timpulu se îndrepta si se însenina. — (La sie dinţi ele actuali) ale consistoriului metropolitanu au venitu si din celelalte doue diecese mai mulţi membrii din cleru si din statulu civile, cu Preas. Sa domnulu episcopii alu Aradului in frunte. Episcopulu dela Caransebesiu inpedecatu prin starea sanetatiei, lipsesce dela acesta sessiune. — (P r e s s ’a politica romanesc a) este repre- sentata după cum arata „Reform’a“ din Bucuresci, prin aceste foi periodice: Monitorulu oficialu, Romanulu, Press’a, Timpulu, Telegrafulu, Romani’a libera, Resboiulu, Binele publicu, Renascerea. — Steu’a României (Jassi). Curierulu lui Balasanu (Jasi), Vocea Covurluiului (in Galaţi). Mişcarea (in Romanu), Deşteptarea (in Huşi). Descentralisarea si Calugarenii (in Giurgiu), Echoulu de susu, Damboviti’a, Corespondenti’a provinciala, Romanulu (celu din orasiulu Romanu), Mesagerulu (in Braila), Democratulu (in Ploiesci), Gazet’a de Bacau, Indepen-denti’a (in Buzeu), Ilfovulu. Cultur’a (in Pitesci), Vocea Craiovei. Curierulu financialu (Bucuresci), Noi credemu câ acesta cifra nu este ecsacta, ci mai lipsescu din diariele politice. Diariele politice in Transilvani’a sunt Gazet’a Transilvaniei, Telegrafulu romanu si Observatoriulu. In Romani’a sunt si 5 foi satirice, totu de colore politica. Diarie politice, care esu in alte limbi in Romani’a sunt 2 grecesci Iris et Silog. 1 francesa, Independance Roumaine. 1 Germana, Die Epoche. Foi periodice, nepolitice, literarie si de diverse specialităţi, incependu delaAnalele academiei până la Femei’a romana, sunt cu cele de dincoce preste 40. Asia, press’a naţionala romana este representata in acesta epoca cu 70 — 80 de foi periodice. Forte multe in comparatiune cu cele 7—8 de inainte cu 25 de ani, dara prea puţine deca vornu considerâ, câ lectorii aru trebui se fia celu puţinu de diece ori mai mulţi decâtu sunt ei in realitate, câ inse până acuma se simte si lips’a unei adeverate scole de publicişti devotaţi inadinsu numai acestei vocatiuni, adeca p r e s s e i periodice, care la poporale civilisate este recunoscuta de a sieptea potere mare. Intr’aceea progresulu este invederatu. — Huniador’a, 11/10, 1879. (Cu tremur u de pamentu.) Vineri 10 1. c. pe la 5 ore 20 minute p. m. s’au simtitu in Huniador’a si giuru unu poternicu cutremuru de pamentu ce durâ aprope 5 secunde. Oscilatiunile observate au fostu doue mai violente si doue mai slabe in direcţiune dela vestu spre ostu. In noptea urmatore pe la 3 ore si 15 minute cutremurulu se repeţi in aceeaşi direcţiune câ si in diu’a precedenta. Mişcările au fostu asia de poternice, in câtu s’au auditu sunandu sticle, clatinanduse mobile, cadrele de pre păreţi si altele. In demâneti’a urmatore a urmatu o ploia fecunda. J. G. B. Despre cutremurulu din 10 Oct. avemu aceeaşi scire dela Deva, Orasteia si din totu Banatulu. — Societatea „Jn. M. Clainiana" a teolo-logiloru din Blasiu) siau tienutu siedinti’a consti-tutoria pre anulu 1879/80 in 9. 1. c. Cu care ocasiune s’au compusu biroulu in modulu urmatoriu : Presiedinte: Joanu Macaveiu, Notariu corespondin-tieloru: Alexiu Costea, Itedactoriu: Laurianu Luc’a, teologi de anu IV-lea. Cassariu: Georgiu Barbatu, teol. an. IlI-lea, Controloru: Joanu Rusanu, Bibliotecariu; Corneliu Pecurariu, teologi de an II-lea si Notariu alu siedintieloru: Nicolau Munteanu teologu anu I-u. Acesta Societate isi tiene de cea mai santa dato-rintia a esprime multiamit’a s’a ferbinte, faţia cu toti aceli Domni, cari au benevoitu a-i tramite opuri ori diarie gratuite. Blasiu la 12/10 1879. Joanu Macaveiu AlesiuCostea presied. not. coresp. — (Necrologu). Vincentiu Papp Mâcze-donfy si Elen’a Papp Mâczedonfy câ fiii adormitei, mai de parte consortele cestei din urma Alesandru Comanescu, jude regescu, câ genere, cu anima întristata anuntia, cumca dulcea si prea iubit’a loru mama, respective socra J o s e f ’a P e r 6, veduv’a fericitului consi- 318 OBSERVATORI ULU. liariu regescu de comptabilitate Franciscu Papp Mâczedonfy, in anulu alu 68-lea alu vietiei, alu 16-lea alu veduviei, in a 8-’a a lunei cur. la 1 or’a postme-meridiana după una scurta pătimire in urm’a unei apo-plesii a adormitu in Domnulu. Remasitiele-i pamentesci s’au asiediatu spre repaosu eternu in cemeteriulu comunu in 10 Oct. la 3 V2 ore postmeridiane dela cortelulu seu din strad’a podului Nr 4 după ceremoniele conf. aug. Fia-i tierin’a usiora, si memori’a binecuventata.*) Clusiu, in 9 Oct. 1879. ACADEMI A ROMANA. Sessiunea estraordinaria. Processu-verbalu Nr. 34. Siedintia din 3 Iuliu st. v. 1879. La ordinea dilei fiindu alegerea de membri corespondenţi si onorari, urmatorele persone propuse se votesa si sunt admise in conditiunile cerute de statute si anume: D. Iosifu Vulcanu propusu de secţiunea literara, se alege ca membru corespondentu pe langa acea secţiune. D. Spiru Haretu propusu de secţiunea sciintifica, se alege câ membru corespondentu pe langa acea secţiune. D. Teodorii Mommsen se alege in unanimitate membru onorariu alu Academiei romane. Fiindu a se determina program’a pentru siedinti’a de Joi, 5 Iuliu, la care va fi invitatu A. S. Domnulu, protectoru si presiedinte de onore alu Acadamiei romane, se decide câ d. presiedinte se supună la aprobarea Măriei Sale Regale urmatorele dispositiuni: Siedinti’a se se tina in localulu ordinariu alu Academiei, la orele 9 a. m., si din caus’a exiguitatiei acestui localu se nu fia deschisa publicului. Insa câ siedinti’a solemna, intr’ensa se voru ceti operate ale membriloru, precum si raportulu de închidere alu sessiunei estraor-dinare din 1879. Membrii, cari voru face lectura sunt: D. Baritiu, despre vechile cârti tipărite romanesce, D. \Odobescu, despre visit’a făcută de membrii Academiei la Curtea-de-Argesiu. D. Hasdeu declara, câ d-sa va vorbi despre ultimele lucrări asupra romaniloru in Dalmati’a si Moravi’a, inse d-sa nu pote presentâ elaboratulu scrisu mai d’inainte la cercetarea sectiunei după cum cere regula-mentulu. D-nii Alexandri si lonescu credu câ acesta infracţiune la regulele stabilite nu presentâ nici unu incoove-nientu seriosu. D-nii Laurianu si Odobescu susţinu din contra, câ nu trebue se avemu unu precedentu in contra dispositiuniloru observate până acum si confirmate din nou prin nouele nostre statute. D. Hasdeu declara câ neprobandu-se cererea sa, se va abţine de a vorbi. Se presentâ o propunere subscrisa de D-nii Dr. Fetu si Odobescu, care suna astfeliu: „Secţiunea scientifica, deliberandu de urgentia asupra propunerei presentate de d. dr. ‘An. Fetu, in privinti’a premiului instituitu de d-sa, se vina, in casu de a fi aceea acceptata, se aduca in desbaterea Academiei subiectulu ce se va pune la concursu pentru anulu 1883.“ Propunerea se tramite la secţiunea scientifica. O alta propunere subscrisa de d-nii Hasdeu si Odobescu, cu coprinsulu urmatoriu: „Premiulu Heliade-Radulescu de 5,000 lei se va acordâ in anulu 1882** I) celei mai bune disertatiuni, in care se va studia activitatea literaria si pedagogica a lui Ionu Heliade-Radulescu, in raportu cu epoca anteriora (finele secolului alu XVIII, cu Ianechitia Vacarescu si erudiţii din Blasiu) si cu cea posteriora păna la a. 1848. Celelalte conditiuni ale acestui concursu voru fi cele stabilite pentru premiulu Nasturelu Herescu (B) in Februariu la a. 1879, si specificate la cifrele 1, 2, 4, 5 si 6 ale anunciului acelui concursu, conditiunea de la cifr’a 3 aflandu-se modificata prin art......din re- gulamentu, se tramite la secţiunea literara. Siedinti’a se ridica la 12 ore. Presiedinte, Ioami Grhica. Secretariu generalu Odobescu. Beatnrile spirituose si influinti’a loru asupra organismului. (Urmare si fine.) Aceste sunt simtomele beţiei — a 1 c o li o-lismusacutus. > Stadiulu amintitu pote urmâ după mai multa său mai puţina cantitate de alcoholu, asia după cum cineva este dedatu cu beutur’a spirtuosa. In cetandu cu folosirea mai departe a beuturiloru, la cei dedaţi cu acestu fluidu, are locu: ametiala, *) Maiorulu pens. Macedonu Popu dela regimentulu U romanescu, cu staţiunea in Nasaudu, avuse doi fii, ambii in diverse funcţiuni civili. Franciscu fusese apli-catu mai mulţi ani si la Cancelari’a transilvana din Vien’a. Red. **) Reu s’a stracuratu in un’a din siedintiele precedente anulu 1880, câ-ci trei ani s’a datu concurentiloru câ terminu. Red. gretia si scădere de umoru. Tote aceste urmări pe incetu era trecu si venindu circulatiunea sângelui in stare normala, organele era isi iau funcţiunea loru regulata. Cu multu mai seriose sunt urmările, deca al-coholulu se folosesce in cantitate mai mare si continuu, pentru câ in casulu acesta prin continuat’a hyperemie si iritare se ingrosia membran’a stoma-chului; balele (Magenschleim) precum si suculu sto-machului (Magensaft) sporinduse, devine catharu chronicu — Catarrhus ventriculi cliro-nicus. In astfelu de caşuri, respectivii cu deosebire demineti’a vomedia insemnata cantitate de bale, lipsesce apetitulu si scade mistuirea mancariloru primite. Urmările acestui morbu sunt: indisposi-tiune, slăbire totala, slăbirea stomachului si vomari de sânge etc. Prin continua evaporare de alcoholu, in plamuni devine hyperemie, catarrhu chronicu si mai tardiu in substanti’a acelora se formedia dege-neratiune de grăsime — degeneratio adipos a. Cu acesta schimbare pathologica, plamunile isi perdu elasticitatea, besîcutiele de aeru se dilatedia si intra in stare anormale — emphisema, candu apoi din caus’a poternicei apasari de aeru se in-pedeca golirea totala a arteriei pulmonale, urmedia dilatarea camerei drepte si hipertrofi’a ânimei. Acesta aduce cu sine hyperemi’a si stagnarea cir-culatiuuei sângelui atâtu in organele mistuitore si renunchi, precum si in vinele periferiale. Aceste simtome se arata prin colore cianotica si se finescu cu urmările morburiloru de renunchi. Degenerati’a adiposa in musculatur’a corpului si in organele centrale ale nerviloru, aducu cu sine slabitiune. Congestiunea de sânge in creri, pote fi urmata cu lovire de guta; cu atâtu mai usioru se pote intemplâ acesta, fiindu câ nuinitulu procesu pathologicu percurge si in vasele de sânge ale corpului. Nevroglia creriloru, unde se afla asiediate celulele nerviloru, trecendu in degeneratiune adiposa, substanti’a acestui organu se inmoie si va intra timpire de cugetare, tremuratura de beutura — delir iu m treme ns potatorum, eklampsii, smintire de minte, epilepsie; cari morburi se finescu cu paralisa parţiale, timpire totale de simtiu si in fine cu incetarea vietiei. Degeneratiunea adiposa in ficatu, produce galbinare si cea din renunchi ruptura de apa — h y d r o p s. Facendu o recugetare asupra celoru mai susu amintite, cu consciinti’a curata se pote conchide, câ beuturile spirituose intrebuintiate in cantitate mica si cu regula sunt folositore. Vinurile fiindu câ conţinu mai multe acide, pe langa acea câ nu ataca asia in gradu mare organele mistuitore, ser-vescu si pentru intarirea corpului. Cu atâtu mai stricaciose sunt inse beuturile folosite in cantitate mai mare si in continuu. Pentru câ după cum am disu, prin transformarea si arderea alcoholului se folosesce ocsigenulu si ap’a din organismu. Din elementele albuminose ale organeloru, cari susţinu tari’a si virtutea corpului, se formedia grăsime si prin arderea si nimicirea acelora devinu morburile cele mai ruinatore pentru sanatatea omului. Intre aceste primo loco se pote luâ pătimirea si contur-barea functiunei organeloru centrale de nervi, cu deosebire a creriloru. Aici se concentredia după cum scimu, funcţiunea ideiloru, a simţiului si a spiritului. Aceste organe conducu tota misîcarea si activitatea corpului. Deca unu organu nobilu, atâtu de insemnatu pentru susţinerea vietiei, precum sunt crerii, — va fi espusu schimbariloru pathologice a alcoholismului, atunci va lipsi priceperea, judecat’a sanatosa, bun’a cugetare si consciinti’a curata. Tote aceste triste urmări voru deveni cu atâtu mai de graba, cu câtu va contiene vreo beutura spirituosa mai multu alcoholu. Intre acestea loculu primu ilu ocupa vinarsulu câ ceva mai estinsa si inda-tinata beutura. Eta ce produce acesta spurcata fluiditate, care a adusu mulţime de familii la cele mai mari nenorociri, le-au rapitu averile, au remasu sarace si desperate si in fine s’au inbracatu cu cele mai grozave suferintie de deosebite morburi. Am avutu nenorocire a cunosce mulţime de persone, chiaru si inteligente, cunoscute de omeni activi si prove-diuti din partea naturei cu cele mai fruinbse daruri spirituale, cari aflandu-si mângâiere si distracţie in beutur’a vinarsului, mai tardiu au devenitu de totu timpi ti, neapti la lucru si castigu, si in fine espusi celoru mai infioratore morburi. Cu acesta ocasiune nu potu lasă neamintita nici acea iupregiurare, câ beutur’a vinarsului in tempulu presentu intru atâta este de latita cu deosebire la poporulu simplu, incâtu acesta intr’adeveru presupune a fi celu mai bunu si folositoriu mijlocu contra tuturoru morburiloru, fia acelea ori si de ce natura asia, in câtu potemu dice, câ astadi cura vre-unui morbu la bietulu poporu — se incepe cu vinarsulu si numai după acea se continua cu altele de lipsa. Forte triste urmări amu observatu după folosirea vinarsului la dyphtheritis, in stadiulu des-voltarei morbului. Cu convingere deplina potu mărturisi, câ folosirea vinarsului si respective a spiritului contra acestui morbu, are influintia otra-vitore asupra organismului. Totu asemenea ilu aflu* ' a fi si fatia cu alte morburi inpreunate cu friguri. Influinti’a stricatiosa a beuturiloru fatia cu aceste morburi se esplica din aceea, câ tocmai in tempulu friguriloru, candu se consuma mai tare materiele organismului, prin folosirea spirituoseloru acea consumare se sporesce si mai tare, totu spre rui- » narea organismului. Stoica, med. cerc. Cur§ulii moneteloru in val. auslr. Vien’a, 25 Septembre Galbinii imperat. de auru......................fi. 5.58 cr. Moneta de 20 franci................................ 9.33 ,, Imperialii rusescu...............................„ 9.35 „ Moneta germana de 100 maree............. . . „ 57-60 ,, Sovereigns englesi..............................,, 12.— „ Lira turcesca....................................„ 10.58 „ Monete austr. de argintu 100 fi..................„ —.— „ Anunciu. Albina Carpaţilor, foia ilustrată pentru toţi, a intrat cu 1-ma Octomvre în al IV-lea an de esistenţă. Spriginul, pe care i l’a oferit până acum publicul român, este o probă, că acestă foiă împle un gol în diaristica nostră. îmbunătăţirile făcute cu începutul anului ne îndreptă-ţecs a spera, că acest sprigin va merge tot crescând. Sumariul numărului 1 este următorul: TECST: Amor şi ortografiă, novelă originală. — Doina iubirii, poesiă deV. Alecsandri, trad. franceză de M. Cohen. — Ion C. Brătenu, schiţă biografică. — Lui I. Al. Lăpedat, poesiă de I. C. Panţu. — Unchiul ca nepot, comedia în 3 acte, tradusă după Schiller de Petra-Petrescu. — Higienă: Nutrirea artificială a copiilor mici. — Din vieţa poporului român: Aşa le-a fost ursita-, călindarul Românului, de O. Dlujanschi — Românca din Carpaţî, poesiă de Don As tur io — Vieţă pentru vieţă, scene din vieţa teatrală, după Sacher - Masoch. — Varietăţi, Bibliografia, Gicitură de Şach. ILUS TRAŢIUNI: loan C. Brătenu. — Româncă din Carpaţî. PE COPERTA: Partea umoristică: Petru din muzere, poveste; Glume şi nu prea. — Cronică. — Bucătăriă — Anunciurl. Cu numărul 2 se va începe un interesant „Ştudiu despre teatre“, lucrat de cunoscutul scriitor Frederic Dame şi ilustrat cu frumose gravuri originale. Tote acestea recomendă publicului român, „Albina Carpaţilor“, care în scurt timp, decă numărul abonaţilor va fi destul de mare, va realisa şi alte îmbunătăţiri. Re-dacţiunea şi editura vor face sacrifici! pentru ca foia denşilor să ajungă la înălţimea şi ieftinătatea (fiarelor străine de aceeşi categoriă: 1 pe un au 6 fior. — cr. resp. 16 lei Preţul abonamentului : „6 luni 3 ,. — „ „ 8 „ l ii 3 „ 1 ,, 50 ,, „ 4 „ Abonamentele se fac la editorul W. Krafft în Sibiiu. * Singuru numai veritabila Apa de gura anatherina a lui Dr. Popp