Observatoriulu ese de doue ori septemana, mercurea si aambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a iu laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s€u 22 franci, pe 6 luni 6 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr. Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu. Orl-ce inserate, se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a căte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu. Nr. 78. Sibiiu, 29/11 Octobre 1879. Anulu II. Din Bucovin’a. (Urmare si fine.) „A se concede din partea statului, ceea ce nu se mai p6te denega in diu’a de astadi, acelu dreptu sacru alu unei naţiuni — in teoria, in principiu, in constitutiune, si a i se refusâ totu-odata aplicarea lui in vieti’a practica, — intr’unu stătu moderau, asia numitu „stătu constitutionalu", „stătu de dreptate", — acesta nu pote fi de folosu nici pentru una din ambele parti. „Acesta trebue se ne servesca de indemnu si inboldire, a nu deveni in viitoriu, nici noi insine culpabili la acesta nefavorabila stare a nostra, prin apatbia, sau prin nepăsare. Se dice ca dela noi, dela initiativ’a nostra, dela mislcarea nostra, dela dovedile si manifestările vitalitatii nostre, depinde de acum inainte in cea mai mare parte inbuna-tatirea starei nbstre. Fia asia! Se dovedimu dara cu totii, că nu ne-amu datu indereptu că nu amu lasatu nimicu necercatu, spre a ajunge acestu scopu. Libertatea de pressa, libertatea intruniriloru, dreptulu de petitiune, autonomi’a comunala, consiliile şcolare din comune si din cercuri, — tote acestea si alte mijloce legali, in marginile consti-tutiunii, trebue dara, este de neaparata necessitate, a le intrebuintiă cu statornicia neobosita, cu devo-tamentu patrioticii si cu energia nebiruita, spre a elupta poporului nostru in realitate acele drepturi ce i s’au asicuratu in principiu — pentru des-voltarea sa morala, naţionala si intelectuala. Era mai alesu una se ni jaca la inima : se nu negri-jimu limb’a materna, talismanulu nationalitatii in favorulu unei alte limbi, nici in vieti’a privata, si cu atătu mai pucinu in sinulu familiei nostre; dara mai cu deosebire se ne servimu de ea in afacerile, referiutiele si corespondentiele oficiose, ori si candu si ori si unde, si se intrebuintiamu tote mijlocele legali de a indemnâ si pe comune si celelalte organe autonome spre imitare. Si atunci se firau securi că amu facutu „ p a s u 1 u celu mai mare" pentru emanciparea si egal’a indreptatire a limbei nostre, si cumca nimicu nu aru pote schimba intr’unu tinipu atătu de scurtu fisionomi’a — tierii, unde limb’a parintiloru noştri, astadi in er’a cea de auru a constitutiunii, este inca isgonita din vieti’a publica, ocupandu iu patri’a sa locu de umilintia. Numai atunci se va respecta limb’a nostra de cătra alţii, candu voru vede, că o respectamu si noi, o iubimu si nu ne potemu incungiura fara de ea. „Deci se nu perdemu nici-odata din vedere nici o ocasiune, nici unu mijlocu, nici o modalitate, care ar fi apta a contribui la realisarea acestei dorintie; că-ci demnitatea de cetatianu, că cugetulu si onorea ne indatoresce pe fia-care membru dintre noi, a lucra in partea sa din tote poterile pentru acestu scopu alu societăţii, la care ne-amu unitu. Numai atunci candu va fi sprijinita de cătra d-vostre cu barbatia in modulu aratatu, societatea va străbate si va lucra cu succesu pentru scopurile de cultura naţionala in tier’a nostra. Si daca vomu aduce intr’acestu chipu program’a societăţii din ce in ce totu mai multu la inplinire, asiediandu limb’a materna prin propri’a nostra iniţiativa, prin inbra-tisiarea nostra, prin conlucrarea aratata sincera, statornica si energica a fiacaruia dintre noi, intru cătu atârna acesta dela noi, — limb’a nostra in tiera in positiunea-i onorabila ce i se cuvine după drepturile străbune si după constitutiune; intarindu poporulu in consciinti'a sa naţionala si cultivandu’lu după potintia in limb'a sa si in legea sa, respec-tandu-’i firea, originea si individualitatea; numai atunci societatea domniiloru-vostre va respunde chiamarii sale, va dobândi ajutoriulu ceriului si va merita binecuventarile urmasiloru noştri." Ah! dorintie si ilusiuni sublime de ce nu mai esiti din labirintulu intunerecului! . . . . Ore de ce tocma in Bucovin’a atâta regresu ? Ore de ce tocma aice atâta indiferentismu si amortiela, — simptome de morte ? — Că si inainte de 10 ani asia si „astadi" Bucovin a este in „statulu quo", cu acea trista deosebire numai, că atunci nobilime, preoţi si alte stări incepusera a se deştepta puginu; astadi inse jacu cu totii adancu adancu in somnulu nepasarei fatale. înainte de 10 ani nobilime, preoţi, invetiatori, funcţionari bucovineni, cu totii alergau pe langa stindardulu societăţii pentru „literatur’a si cultur'a poporului romanu" din acesta nefericita tiera; astadi inse societatea amintita este părăsită că nici-odata si nu arare-ori audi dicendu unulu sau altulu: „Ce folosu asiu avea, de asiu fi membru, daca din caus’a departarei nu ine potu folosi de mijlocele societăţii." Ba, omu fără inima si crieri, care cugeti, blastemulu posterităţii, a se te ajun ga nesocotindu iualt'a macsima „in unire e potere". Fia munc’a unui particulariu uriasia, fia incordarile sale preste tote marginile, scopurile inbunatatirei comune a poporului nostru nu se voru ajunge in veci. Si se nu creda unu muncitoriu particulariu bucovinenu că ’si va ridica numai cu poterile sale scar’a nemuririi, câ-ci tocmai candu se va crede in culmea ei, va fi mai reu infieratu cu stigm’a negrului egoismu si va fi judecatu că a traitu numai in speranti’a gloriei proprie — nesocotindu sacrele trebuintie ale confratiloru sei. — Se pasîmu deci cu totii cei din generatiunea juna — care mai alesu pare a fi esclusivista — sub stegulu mândru alu societăţii nostre, se luptamu cu poteri unite pentru scopurile ce si-a propusu si se luamu inca-odata la inima cuvintele : „Munc’a este adeverat’a vietia a omenimei." Transilvani’a. — Fagarasiu, 30 Sept. Adunarea municipala a comitatului tînuta ieri a fostu mai bine cercetata de cătu cea din primaver’a trecuta, câ-ci, după unu anu si 10 luni, cătu au trecutu dela alegerile din 1878, acum antai’a ora veniră si membrii representanti din cerculu Branului, cari, intre noi fia disu, pentru depărtare, vinu numai candu i aduce vre-unu interesu particulariu alu cercului loru, câte-odata si numai personale alu unora. Conformii programei, indata după deschiderea siedintiei s’au cetitu vreo 40 articuli de lege din 1879, unu volurnu intregu, si totu numai in limb’a magiara, câ-ci precum se scie, ori cătu au recla-matu nationalitatile, atătu la dieta prin deputaţii, pe câţi le-au fostu permisu a’i avea, cătu si prin organele de publicitate, până acum nu li s’a datu nici o ascultare, că adeca legile tierei se se traducă si in limbile loru, precum se facea sub sistem’a austriaca absolutistica si multu defaimata, candu eră aplicaţi translatori la ministeriulu justiţiei pentru noue limbi si alţi translatori in provincii, unde se publică buletinele provinciali in limbile tierei, pentru că atunci gubernulu nu voia că legea pentru unii se fia mama, er’ pentru alţii ciuma. De aci ve poteti face o idea, ce a potutu folosi publicarea aceloru legi intr’unu comitatu locuitu aprbpe numai de romani. Din obiectele date in discussiunea adunării voiu atinge aci numai unele mai memorabili. Foisior a „Observatoriului“. Despre teatru. (Fine.) A dou’a opiniuue, care vede in teatru unu ce niai multu stricatiosu decâtu folositoriu, nu considera teatrulu după idealu. Opiniunea acesta numera adepţi pre ici colea mai cu sema in clerulu de ambele confessiuni. Inse deca teatrulu a cadiutu pre ici colo dela missiunea lui de a dâ educatiune morale, si s’a pierdutu in ten-denti’a de a emancipa carnea, seu de a divulga idei panteiste prin asia numitele comedii fataliste, in cari nu caracterulu, nici virtutea, ci singuru fatulu decide (literatur’a germana mai noua are multe drame de genulu acesta), pentru aceea teatrulu că atare nu este de condamnaţii. Preste acesta atari tendentie nu se potu sustieue tempu indelungatu, si trebuescu se cedeze altoru mai nobile, precum dovedesce p. e. teatrulu lui Voltaire, câ-ci pana astadi este mortu in Franci’a, si tote incercârile de a’lu restabili au remasu fără resul-tatu doritu. Acesta pentru-câ totu teatrulu de genulu acesta, este prea aprope de viati’a vulgara, de realitate, si realitatea de câte ori vine in lupta cu idealitatea, totu de a un’a capituleza, mai curendu seu mai tardiu, inse securu. Ce e dreptu, parentii bisericei zeleza toti fără esceptiune in contra teatrului, ba ambele drepturi, atătu celu apusenu in Corpus juris canonici, cătu si celu resariteanu in Pravila dechiara irregulariu pre acela, care s’ar casatori cu un’a actrice dela teatru. Inse daca vomu considera, că toti parentii au traitu pre tempulu candu Bizantinismulu a fostu infectate tota cultur’a europena, candu Grecii din Bizantiu că nisce pigmei in coniparatiune cu cei antici, nu mai erau in stare a petrunde in spiritulu dramaturgiei antice, ci in micimea loru se uitau la unu Sofocle, Eschilu si Ari stofa ne câ la nisce prunci, era opurile loru dra- matice le considerau câ pre nesce jucării de compătimite, era ei isi petreceau tempulu cu inscenarea unoru piese dcsfrenate, innnorali, ridicule si dejositorie de genulu omenescu, atunci nu trebue se ne niirarau, câ asia tare au zelatu parentii bisericei in contra teatrului. Ci cautandu bine vomu vedea, că ei nu au fostu atătu contra teatrului in generalu, cătu mai virtosu contra celui degeneratu de atunci. Teologii din evulu mediu calcandu in urmele santiloru Parenti au cugetatu si ei totu asia. Despre teatru, care este la inaltimea missiunei lui inse, au cugetatu in modulu celu mai corectu. Proba despre acesta sunt productiunile teatrali de caracteru religiosu, care se inscenau de cătra călugări prin mo-nastiri, si de cătra credintiosi pre la serbatorile cele mari, din cari s’a nascutu teatrulu pe astadi. Productiunile aceste in Spani’a, unde au capetatu numele de au tos sacrament ales, au un’a literatura intrega, si s’au sustienutu până cătra capetulu secuiului trecutu, era in Tirolu până mai in tempulu presentu. In contra acestoru productiuni nici unu teologu din evulu mediu nu a scrisu nemic’a. Dintre teologii mai noi, catolici si protestanţi, mulţi cugeta si se esprima forte blandu si corectu despre teatrulu adeveratu. Pe celu falsu ilu condamna si ei şi trebue se ’lu condamne ori si cine. Era cumca teatrulu, ce e la inaltimea missiunei sale, nu pote fi stricatiosu religioşi tatei, se vede de acolo, câ in Spani’a in secolulu alu 17-lea religiositatea de siguru era in flore, si teatrulu spaniolu atunci si-a ajunsu culmea; ba dramaturgulu celu mai mare, spiritulu acelu giganticu, cu care pana astadi se falescu Spaniolii, care a niuritu in diu’a de Rusalia sera. candu in tota Spani’a se produceau pe scene piese de ale lui. adeca Calderon dela Barca, a fostu preotu si canonicii. Multu se aude din multe parti si objectiunea, câ noi nu potemu ave teatru, pana nu vomu ave classa de midilocu. Inse ore Grecii cei atătu de fini in judecata numai pentru class’a de midilocu au avutu teatru ? Ore nu luâ la ele parte in jocurile olimpice totu poporulu fara distinctiuue? Ore teatrulu din Athen’a era numai pentru class’a de midilocu din Ateu a, si nu pentru totu poporulu din Atic’a? Cetesca ori-si cine nu crede, in caletoriele lui Anacharisis celu teneru prin Greci’a de Abatele Barthelemy, unulu dintre cei mai mari cunos-cutori ai teatrului grecescu, unde elu descrie form’a din afara a teatrului de pre acele tempuri, si se va convinge, câ acela a fostu destinatu a coprinde in sine pre totu poporulu din Atic’a fara deosebire. Era in Spani’a, câ si unde nicairi nu a infloritu teatrulu in Europ’a in secolulu alu XVII, tota tier’a crucisiu curmedisiu erâ cutrierata de societari teatrali urbane si rurali.*) Si asia ceva pentru ce se nu pota fi si la noi? Adeveratu câ sunt unele piese, cari pentru coinplicatiunea si vivacitatea loru pretindu unu edificiu stabilu si mare, si un’a decoratiune estraordinaria, si asia ceva numai in cetati pote se fia. Inse nu in aceste jace essenti’a teatrului, ele sunt asia dicimdu numai un’a flore dintre cele mai desvoltate in gradin’a teatrului, si cliiaru pentru acea niinene nu va judecă posibilitatea teatrului la noi după ele. Ba cliiaru si aceste teatre nu ne sunt tocma cu nepotentia pre ici colo, cum p. e. in Brasiovu, Aradu etc. Apoi cine pote se scie inainte, daca teatrulu romanescu nu va fi in stare se petrunda chiaru si in cetatile unde Romanii sunt in minoritate, deca ar veni in concurentia cu unulu strainu, mai cu sema deca fon-dulu nostru ar cresce asia, cătu se pota si elu tinde mana de ajutoriu? Câ dora nu e metatisice impossibilu, eâ deca Romanii cercetedia astadi teatrele Unguriloru si ale Sasiloru, Saşii si Ungurii se nu pota cercetă pre ale Romaniloru, mai cu sema deca ne vomu sili se fia mai bune câ ale loru. Deca amu pote ajunge cu fon-dulu nostru de-o-cam-data numai la infientiarea aloru doue seu trei companie mici ambulante, si acea e destulu, câ-ci cu tempu de va ajută Ddieu, vomu merge si mai departe. Fia ca liniile aceste se contribue la universalisarea ideei infiintiaiei unui teatru naţionalii romanu. Unu B laşi anu. *) Don Quixote inca a avutu de lucru cu un’a atare compania. 312______________________________________ înainte de 1848 se vorbea in Transilvani’a ici-colea de cate unu asia numitu „fondu nobilitariu “; dara după 1850, cercetandu gubernulu austriacu pe urm’a aceloru fonduri, abia au datu de ele in vreo trei municipii, inse si acolo in disordine in-fricosiata. Dupa-ce le-a limpeditu in câţiva ani si le-a scosu la lumina, a ingrijitu totu odata, câ se cresca.*) Fondulu nobilitariu alu vechiului districtu Fagarasiu au ajunsu pana astadi la sumusidr’a de fl. 12,000. Scopulu fondului era, câ din venitulu lui se se ajute funcţionarii, cari grigiau de averile orfaniloru nobili, câ-ci de orfanii ne-nobili ingrigea numai D-dieu. Ne avendu astadi acelu fondu nici unu intielesu, câ inainte de 1848, ministeriulu de interne a permisu, câ municipiulu se’lu folosâsca la cum-perarea sau zidirea unei case, adeca residentie, sau pretoriu alu comitatului, câ-ci adeca precum mai multe alte municipia, asia nici alu districtului nostru n’a avutu nici odata pretoriu propriu, ci s’a strim-toratu cu toti funcţionarii sei in localuri închiriate. Dar unde mai pote fi vorb’a de a mai incarcâ pe acestu poporu inpilatu, cu sarcine noue, cine scie de câte mii ? Rescriptulu s’a luatu simplu spre sciintia. Mai interessanta a fostu discussiunea escata din caus’a unei cereri o comunei Vistea de josu, câ staţiunea de sub-prefectu (pretoru) se se strămute dela Arpasiulu de josu erasi la Vistea. Acesta cerere are unu intielesu tragicu-comicu. Sciţi câ cu ocasiunea alegeriloru dietali, bietului poporu, dusu si sedusu, se promitea marea cu sarea, numai se faca pe voi’a domniloru. Asia in a. 1872 alegatorii din Arpasiu, respective boerii de acolo se portasera forte bine, câ-ci au alesu pe corniţele Teleky Sândor, despre care publicase colonelulu Urban, câ in Nov. 1848 dedese focu la mai multe sate romanesci si spendiurase preste 30 de romani fruntaşi. Din contra, locuitorii din Vistea nevrendu atunci odata cu capulu se merga pe calea Arpa-sianiloru, au cadiutu in disgratia si au pierdutu ondrea de a avea la ei residenti’a sub-prefecturei. Alegerile din urma inse le dete ocasiunea binevenita, câ in frunte cu popii si cu inteligenţii locali, se’si cordga erorea vechia; câ-ci vediendu ei lupt’a intre candidaţii Kosi si Pap Alajos, la unu semnu datu de mai susu isi concentrară voturile in urn’a candidatului ministerialu Pap, secuiu din Kezdi-Vasiarheiu, candu din contra Arpasianii stetera pentru Kosi. Acdsta comedia e cunoscuta la toti. Maioritatea membriloru s’au feritu a dâ satisfactiune corruptiunei legalisate, si bieţii Visteni, au remasu păcăliţi. Postulu de vicenotariu ilu castigâ tinerulu juristu romanu George E t v e s i u. Nu fara interesu au fostu alegerea celoru 5 membri in comitetulu administrativu. Ungurii si mare parte dintre romani nu voiau cu nici unu pretiu câ se fia realesu pop’a calvinescu Carolu Pânczel, care uresce din sufletu totu ce este romanescu si care, chiaru la con-nationalii sei, este reu vediutu. Dar cu tote si-lintiele puse din mai multe parti in contra alegerei lui, fu realesu cu maioritate de 12 voturi; care potemu dice câ sunt mai multu ale functionariloru, si asia parochulu dela Zernesci, Traianu Metianu, intruni numai 32 voturi. Ceilalţi membri, A. Micu, Romanu, Duvlea si (. . . nu se pote ceti) au fostu aleşi cu unanimitate de voturi. Fiindu-câ la alegerile trecute s’au luatu in consideratiune la ocupara functiuniloru mai multu „conduit’a politica “ de câtu calificatiunea, urmarea firesca a fostu, câ administrarea comitatului se ajunga acolo, unde o vedemu, si astadi, corniţele supremu secera aceea, ce s’a semenatu atunci. Cu ocasiunea scontrarii oficieloru municipali d-sa a remasu forte reu satisfacutu; dar’ s’a potutu sci inainte, ca asia va pati. Pe pretorulu George Popu Grideanulu, celu faimosu, care a adusu pe romani la alegerile dietali sub amenintiari de pedepse grele, in fine se vediii silitu a’lu suspinde si a’lu dâ pentru alte fapte ale sale in cercetare disciplinaria. Alţi doi pretori, Herseni si George Boeriu, sunt stramutati din staţiunile loru in aceeaşi calitate. Doi cancelisti Borosnyay si Pokol, sunt dimissionati. Despre vestitulu Benedek, care se afla in funcţiune de fiscalu, inca se aude, câ nici chiar’ prefectulu n’ar fi in stare, tocma se vrea, de a’lu mai acoperi cu auctoritatea sa. Pena peccati, se pote dice la tote acestea. Bietulu poporu le scie si le simte greu, dara ce pote densulu ajuta ? Se nu creda cineva, câ abusurile nu aru fi *) In a. 1863 s’au publicatu mai an ta iu starea toturoru fonduriloru provinciali vechi din Transil-vani’a, intre acelea si acestu nobilitariu câ vai de elu. Not’a Red. OBSERVATORIULU. date pe fagia si reprobate la tote ocasiunile in adunările municipali; dara cine scie si cunosce machinari’a administrativa si mai alesu a sistemei de astadi, nu ne va inculpa cu nepăsare; câ-ci se scie, câ alegerile la noi câ si preste totu in tiera, au fostu denumiri din partea gubernului. Comitetulu care ar fi se veghiedie asupra administra-tiunei, este compusu, precum bine sciţi, in maioritatea sa din funcţionari, cari aici, câ si in ori-care altu municipiu, nu cutedia se’si casce gur’a fagia cu prefectulu atotu-potente.*) Corespondentie particular e ale „Observatoriului" — Zelau, 30 Sept. In mani’a toturoru calami-tatiloru la care sunt espusi fiii natiunei nostre, totu resare si pentru ei câte o di buna si de bucuria. Despre una câ acesta voiu se ve intretînu, chiaru si cu risiculu de a vetama modesti’a unui barbatu, pe care poporulu din acesta regiune ilu numesce „părintele nostru." Onor. domnu proprietariu Georgie Poppu, voindu a se conforma usului vechiu de a da sama alegatoriloru despre activitatea sa in calitate de deputatu la dieta, in 14/2 Sept. a intrunitu la casele sale din Basesci nu mai puginu câ 500 de barbati din poporu si aprope la 200 persone din classea inteligentiei romanesci. Cu acestu actu serbatorescu fusera inpreunate si altele doue: decorarea solemna a domnisiorei Elena Poppu unica fiica a domniei sale demna de părinţii sei, cu crucea Eli sa beta, pentru meritele câştigate prin aju-toriulu datu ostasiloru răniţi in lupt’a României pentru independenti’a sa, apoi santirea caseloru de nou edificate. Decorarea se executa prin reverenti’a sa domnulu protopopu si vicariu Alimpiu Bărboi o viciu in s. biserica din locu, indata după s. liturgia, in presenti’a unei frumose cunune de ospeti distinşi si a multimei de poporu.**) Era petrundietorie acelea momente, in care vediuramu in midiuloculu solemnitatiei modesti’a si timiditatea virginale representate in person’a tenerei domnisiore Elen’a, a cărei missiune sublime mi se parea câ este, a redeştepta sacrulu sentimentu naţionale si a’lu propagă in cele mai depărtate cercuri. După terminarea acestei solemnităţi toti ospetii s’au intrunitu in casele iubitului nostru barbatu, unde ilustr’a domna a casei ne primi cu cordialitate demna de matronele anticei Rome din secolii republicei Scipio-niloru si Grachiloru. In scurtu urmâ si a dou’a solemnitate, cea reli-giosa, adeca santirea caseloru totu prin domnulu vicariu. — După acesta esindu cu totii in curtea spatiosa, unde aşteptă poporulu adunatu, aci domnulu G. Poppu isi facîi darea de sema despre activitatea sa câ deputatu. Sciţi câ dsa este unulu din oratorii eminenţi ai Ungariei si Transilvaniei, de ori-ce naţionalitate; asta-data inse punemu temeiu mai multu pe marile adeveruri pronun-tiate in termini respicati, bine intielesi, decâtu pe frumse-tiele stilului retoricu. „Cum m’am portatu eu?" — intreba oratorulu si respunde totu densulu: „O sciţi câ v’am incunoscintiatu in tote comunele." „Ce v’amu adusu?" nu mai e întrebarea acesta, de câtu ce amu voitu se ve aducu. M’am nesuitu a ve micsiora sarci-nele, a ve scade dările, si ceea ce este mai scumpu fiiloru unei naţiuni, a ve castigâ egal’a indreptatire; dara in contra torentelui ce duce la peire, nu am potutu fi invingatoriu. — De si ungurii recunoscu câ interessele nostre si ale loru sunt comune, in realitate inse făcu totudeauna contrariulu. — Noi romanii voimu se traimu si se murimu câ romani; de aceea vomu si remanea totudeauna romani. Dara pentru-câ se fimu si se re-manemu romani, este conditiune de viatia, câ se ne iubimu naţiunea si in buna intielegere unii cu alţii se conlucramu pentru înaintarea, înflorirea si fericirea ei." Discursulu dlui deputatu, din care deteramu aci numai câteva sententie, fu ascultatu cu atenţiune ineor- *) La D-vostra mai este de a se luâ in consideratiune inca si ceealalta inpregiurare, câ dela mortea spulberatului ColomanuBoer cefii renegatu, nu vi se mai dâ altu prefectu, ci comitatulu Fagarasiului este supusu cum amu dice, sub tutoratulu altui comitatu, alu Brasiovului. Apoi inainte numai cu 2 luni s’a disu dela locu oficiosu, câ daca vei cauta bine, este si de prisosu a mai denumi unu altu prefectu pentru acelu comitatu, care pote fi administratu si prin unu vicenotariu dela Brasiovu. Frumosu complimentu facutu locuitoriloru si mai virtosu inteligentiei din distrlctulu Fagarasiului! **) Cu acestu actu alu decoratiunei romanii din Salagiu au datu totu-odata unu respunsu barbatescu si forte nemeritu aceloru diarie, care Ddieu scie din ce cause misteriose, isi bătuseră jocu de Crucea Elisabeta, sub pretestulu de nimicu, câ aceea s’ar fi inpartitu la prea multe femei. Tocma din contra, acea decoratiune s’a inpartitu până acumu la prea pugine femei. Datele statistice oficiali publicate estiinpu pe a. 1877/8 se vorbesca. Femeile romane au datu numai in bani pentru armata, spitale si ambulantie 427.137 franci, 2.554 Kilogr. scama, 10.967 bucăţi fasie si trian-gule, 23/750 bucăţi de rufe (albituri, camasi, ismene, fetie de perini etc.), 8.664 metrii de pensa, fianelu, panura (postavu), 1.827 bucăţi de asternutu, 1350 de inbracamente, apoi de a le mancarii etc. Mii de femei isi espusera sanetatea si isi aruncara vieti’a in siantiu, in atmosfer’a inputîta din ambulantie si spitale, din ba-race si colibi. Si totuşi, din 3 milione de femei si fete romane se nu fia meritatu nici raacaru siepte sute de inse acea modesta recunoscintia? Din tote, s’au datu si dincoce la 21. Apoi nu e de ajunsu câ a saritu diplomati’a dreptu in susu de „spaima," se mai spariara si unii barbati. (?). Red. I data, respectuosa si adesea întrerupta de aclamatiuni | „se traiesca." După terminarea dârei de sema, vediuramu pe domnulu vicariu urcandu pe unu piedestalu, cu faci’a I răpită de unu sentimentu ce se parea câ’lu conduce, si audiramu dela dsa intre altele: „Dio’a nascerei unui poporu e dio’a in care s’a redesteptatu in elu sentimentulu de naţionalitate. Acelu poporu care nu e desteptatu intru atâta, pentru-câ se’si iubesca naţionalitatea sa, originea sa, sângele seu, memori’a, traditiunile si chiaru osementele strabu-niloru sei, nu’si va sci pretiui nici pe barbatii sei plini de merite, carii isi devotară viati’a, sanetatea si tote poterile pentru fericirea si libertatea toturoru. Unu poporu câ acela nu are viatia nici venitoriu in concertulu natiuniloru care nu scie se fia cu tota recunoscinti’a pentru nesuintiele si faptele conducatoriloru sei intru a ne asecura existenti’a si individualitatea nostra naţionale. Unu factoru resolutu pentru renascerea poporului romanu este onorabilele domnu G. Poppu, carele in zelulu seu nobile si sacru de a’si vede naţiunea respectata si fericita, nu crutia nici ostenela nici avere. Este adeveratu, câ faptele bune isi afla a loru resplata in consciinti’a datoriei inplinite; inse romanii din com. Selagiului dorescu a’si arata si in fapta aderinti’a caldurosa câtra barbatulu loru de încredere; de aceea ei detera espressiunea cea mai sincera sentimenteloru de care sunt conduşi, in adress’a loru din 16 Iuniu, 1879. (In acestu momentu se presenta adress’a). Pri-miti-o domnule deputatu in semnu de recunoscintia pentru tînut’a d-vostra intru realisarea drepturiloru nostre naţionali la diet’a tierei. Pastrati-o câ unu do-cumentu alu iubirei poporului si inteligentiei romane din Selagiu, cu care ve insogiesce la toti paşii DV. Se traiti la mulţi ani! “ Nu me simtiu in stare de a esprime prin cuvente in liniamente cum asiu voi, profund’a inpressiune produsa prin cuventele memorate, ajunge a ve spune numai, câ am fostu iniscati cu totii până la lacrime. Dn. G. Poppu emotionatu si cu ochii umedi, primindu adress’a dise intre altele: „Ve multiamescu fratiloru, si ve declaru, câ numai până atunci imi voiu iubi vieti’a, până ce voiu fi iubitu de voi si voiu vedea prosperandu binele natiunei." Cu acestea s’a terminatu memorabil’a serbatore întreita a romaniloru din Selagiu. A urmatu apoi prandiulu cu toastele usitate. Primul u toastu fu redicatu pentru M. M. L. L. imperatulu si regele Franciscu-Joşi fu, augusta Sa consorta si tota faraili’a domnitoria, de câtra dn. vicariu, după care urmâ alu domnului casei pentru concordia dintre romani; alu treilea elocente alu dlui deputatu Alesandru Popu din fostulu districtu alu ceta-tiei de Petra, apoi ale ddloru Medanu Filipu si alţii bravi barbati. După mesa urma dantiulu, dela care junele si frumosele domne si domnisiore au potutu duce destule suveniri plăcute din acea frumosa societate romanesca, câ-ci petrecerea ţinu până demaneti’a. p. Muresiani in 1 Octobre 1879. Domineca in 28 Septembre a. c. st. n. amu fostu martori la serbarea unoru ceremonii funebrale de mare însemnătate, atâtu din punctu de vedere religionariu câtu si naţionale. Parochulu greco-catholicu Arone Mateiu din Sânt An’a de Muresiu, petrunsu de iubirea, ce o pastredia câtra fericit’a sa sogia An’a si reverinti’a ce o are câtra neuitatulu, genialulu, marele istoricu romanu, unulu de intre primii anteluptatori ai causei nostre naţionale, -fratele soţiei sale si cumnatulu seu Dr. Alesandru Papiu Ilarianu, inca de mai inainte ne invitâ la parastasulu ce avea se faca in diu’a susu numita in memori’a si pentru sufletele in Domnulu defunctiloru fratîni Alesandru si An’a, era noi ne tînuramu de o sacra datorintia a asiste la acelu actu bisericescu funebru. La aceea serbare religiosa a participatu o mulţime de omeni, atâtu poporu câtu si inteligentia, romani si străini, din locu si juru, asia in câtu biseric’a din Sânt An’a de Muresiu la alte ocasiuni destulu — se nu dicu prea-spatiosa, acum nu a fostu de ajunsu spre a ne cuprinde pe toti, si servitiulu funebrale favorindu-ne si timpulu se au tînutu subtu ceriulu liberu, câ toti vene-ratorii amentitiloru in Domnulu defuncţi se pota luâ parte. Câ parochi celebranti au functionatu in frunte cu m. onor. domnu v. protopopu din Muresiani Basiliu, Hossu, onor. dni: Alexiu Viei din Nirasteu, Nicolau Laslo din St.-Georgiu, Petru Popu din Sabadu si Basiliu Saltelechi Florianu din Bardosiu. In midiloculu multimei celei pie se vedea unu catafalcu invelitu in doliu — La capu intr’o cununa de flori portretulu luceferului natiunei nostre, Alesandru Papiu Ilarianu, nemidilocitu langa catafalcu se-aflâ sor’a defunctiloru, Carolin’a Papiu din Budeiu, soţiulu si curo-natulu defunctiloru, Arone Mateiu, si mai mulţi consângeni de ai acestuia. După finirea ceremonieloru religiose m. onor. d. v. protopopu Basiliu Hossu au tînutu o cuventare frumosa, in care a schitiatu in modu populariu biografi’a fericitului Ilarianu atetandu, cine au fostu si ce au fa-: cutu pentru romani, accentuandu cu deosebire câ au muritu fâra se-si vedia naţiunea fericita si ideile realisate. După acesta s’au santitu parastasulu, ap’a, vinulu si pomele intru tote conformu ritului nostru orientale, apoi amu fostu invitaţi si la „pomana", la care au participatu mai toti câţi au asistatu si la oficiarea parastasului. In deeursulu acesteia d. advocatu Simeone Calutiu a tînutu o meduosa cuventare intru neperiţori’a memoria a lui Alesandru Papiu Ilarianu din minţile si ânimele nostre. Au mai tînutu părintele v. protopopu Hossu pentru inbarbatarea personeloru remase in vedu-via spre portarea grelei sarcine cadiuţe asupra loru, la care respuuse d. parochu alu Nirasteulu Alexiu Viciu. 313 D-lu parochu Arone Mateiu pe langa ce si-a i inplinitu o santa datorintia faţia cu soţi’a si cumna-tulu seu, a facutu si unu servitiu placutu romaniloru, prin darea ocasiunei de a cunosce si poporulu de pre aici, că, cine au fostu Papiu Ilarianu si ce au facutu pentru romani. Cu ce pietate asculta acelu poporu blandu cuventarile, nu sum in stare de a Ye descrie. Acea serbare a fostu totuodata o scola pentru popora si autorulu ei merita tota recunoscinti’a. Servesca si acestea câteva sire spre documentu, cum câ romanulu scie stima si este recunoscatoriu câtra aceia, cari isi sacrifica totulu, chiaru si vieti’a pentru binele lui. —x— Necrologu. An’a Duc’a născută Popu-Stragianu, in numele seu, alu nepotei sale Mari’a Rajnay maritata Joanu Danieli o, siefu de bureau la calea ferata, alu pruncului acestora Aurel u Traianu Da ni el lo cu ânim’a franţa de dorere aduce la cunoscienti’a toturoru consangeniloru, amiciloru si cunoscutiloru mortea neuitatului seu sociu Basiliu Duc’a fostu asessoriu la tribunalulu de comitatu, fostu vice-comite si mai pre urma presidente la scaunulu orfanale alu comitatului Albei inferiori, care in urm’a unei sufe-rentie grele de 2 ani si 6 luni, in alu 53-lea anu alu vietiei sale pline de activitate si in alu 25-lea alu fericitei sale casatorii, in 6 ale 1. c. si-a datu nobilulu sufletu Creatoriului seu. Remasitiele-i pamentesci binecuventate după ritulu greco-catholicu, s’au asiediatu spre repausu eternu in cemeteriulu rom.-cath. din locu in 9 Octobre. Fia-i tierin’a usiora si memori’a binecuventata. Aiudu in 7 Octobre 1879.“ Acestu necrologu este, câ si multe altele, din cele mai neaşteptate si cu atâtu mai intristatoriu, cu câtu in vieti’a prea isolata in care petreceam unii de alţii de câţiva ani incoce, prea puţini din noi au sciutu ceva despre indelung’a bol’a a bunului nostru confrate Bas. Duca; scimu inse cu atâtu mai bine câtu perdu romanii transilvani in acelu barbatu probu, dreptu in tote in-pregiurarile grele, in care se aflase câ functionariu, câ romanu si patriotu. Cunoscemu si suferintiele lui, la care fusese supusu totudeauna in epoce grele, numai din causa câ elu intre tote inpregiurarile ţinuse la naţiunea sa, la sângele seu. Basiliu Duca era totu-odata unulu din acei barbati esiti odiniora din scolele superiori ale Blasiului, caroru elu le-a facutu onore cu perseveranti’a pe langa principiele naţionali sbeute din acelea. Elevu de ai lui Cipariu, Bamutiu, Rusu (auctorulu Iconei pa-mentului) si ai altoru barbati din periodulu renascerei, elu a remasu totudeauna credintiosu doctrineloru primite dela densii. Dara se pote canta si despre acestu barbatu: Anii mei rapedi, viati’a ’mi trăită Ii vediu gramada in urma ’mi standu, Precum stejariu-’si vede cadiendu In prdjma’si frundi’a cea vestedita. AMICI EIVS VOTUM POSUERUNT. Eo mania. — Bucuresci Principele Alexandru I de Battenberg, Domnu alu Bulgariei, se intorse in tier’a sa in 5 Octobre. In. Sa reg. Carolu I l’a petrecutu până la Giurgiu, unde principele Alesandru i’a oferitu pe vaporulu seu unu prandiu stralucitu. Dela Giurgiu Domnulu Bulgariloru a plecatu cu vaporulu la Silistri’a, era Domnulu Romaniloru s’a intorsu in aceeaşi di ser’a la 9 ore in capitala. Petrecerea de 5 dile (nu de 4) a principelui Alexandru in capital’a României câ ospetu alu D o m n i t o-riului si alu poporatiunei, este si remane in totu ca-sulu unu evenimentu, care multu timpu nu trebue perdutu din vedere. O petrecere de 5 dile nu mai pote fi considerata câ simpla visita de cortenire, si „Roinanulu“ nu fâra causa aduce aminte bulgariloru cu acesta ocasiune, câ ei in totu timpulu câtu gemuseră subt jugulu turcescu, au avutu multu bine dela romani, in a caroru tiera si-au scutitu capulu, fainili’a, averea, in ale caroru scole au potutu invetiâ fiii loru atâta carte, in câtu astadi mulţime dintre aceia ocupa funcţiunile insemnate in Bulgari’a. Domnulu Di m i t ri e A. S t u r d za, ministru actuale de finantie s’a intorsu din străinătate erasi la inportant’a sa funcţiune. Acesta este a dou’a calatoria a eminentului barbatu de stătu in străinătate in cele patru luni din urma. Press’a patriotica este forte reservata in privinti’a nouei missiuni cu care ministrulu de finantia fusese insarcinatu din nou de câtra suveranulu seu; dara diariele din Vien’a voiescu a sci cu tota certitudinea, câ d. Sturdza fu erasi la Berlinu, asta-data inse mai multu numai in cestiunea caliloru ferate cunoscute subt firm’a vechia de Stroussberg, asupra caroia curgu nego-tiatiunile camu de l1/* anu cu scopu, câ tier’a se le rescumpere dela societatea de acţionari, neasteptandu inplinirea terminului de 90 de ani, si asia se scape de o servitute forte uritiosa si neplăcută, de a vedea pe fia-care di, cum comanda si dispunu alţii in cas’a ta. Se spune câ si Bismark este irteresatu la afacerea acesta, câ inse elu e forte aplecatu a o vedea regulata spre îndestularea ambeloru parti. Totu dilele aceste citimu, câ si cestiunea calei ferate Sibiiu-Turnu-rosiu Cernavoda s’a pusu in ministeriulu României din nou la ordinea dilei. Este prea de doritu câ se fia odata realisatu si planulu acesta; noi inse crediuramu totudeauna, câ elu se va potea luâ in dis-cussiune seriosa si meritoria numai dupa-ce României ii va succede a pune man’a pe drumurile Strousbergiane si a intrâ difinitivu in possessiunea loru. Inse si până atunci rogamu pe onor. domuu miuistru alu iucrari- ____OBSERVATORIULU. loru publice, câ după dieci de ani de traganare, se binevoiesca a dâ ordinu strictu pentru restaurarea sio-selei dela Calimanesci incoce până la Riu-Vadului, adeca câtu mai e nefacuta din partea României. In adeveru locuitorii districteloru limitrofe n’au meritatu acesta isolare, mai anume de câtra Sibiiu, unde au trebuintia se’si vendia mulţime de producte si se cumpere totu feliulu de manufacturi sibiiene si pe langa aceea cei carii au se faca drumuri depărtate in tierile depărtate, se ajunga de a dreptulu la gar’a dela Sibiiu, era nu se incungiure cine scie pe unde, câ se ajunga la vreo alta gara de cale ferata. Britani’a mare. — Londr’a, 6 Octobre. Scirile care vinu pe fia-care di din Afganistan sunt forte neplăcute pentru gubernu si poporu. Armat’a britanica este pe drumu câtra capital’a Afganiloru, unde mai deunadi câteva regimente rebelle ucisera pe representantele Angliei si pe toti omenii sei. Poporulu englesu striga resbunare cumplita; dara scirile din urma vorbescu despre concentrarea mai multoru regimente afgane, prea decise a resiste si a se bate cu anglii până la esterminare. Suveranulu loru Chanulu Iacobu se vediu strimtoratu a fugi in castrele angle. Dara ce iar pasâ Angliei de Afgani, daca nu ar stâ altulu la spatele loru! Ade-verulu este, câ in acea parte a Asiei, Russi’a si Angli’a s’au apropiatu prea tare una de alfa. Britani’a domina in Asi’a mai preste 200 milione de suflete; dara si domni’a Russiei se intinde până la murii Chinei si preste Siberi’a inainte, până la riulu Amur si la Camciatca. Acea rivalitate trebue se sparga odata intr’o lupta din cele mai teribili, pe care nu o voru inpedeca nici cei mai intielepti barbati de stătu. La acea catastrofa voru inpinge in Angli’a interessele comerciului mai alesu acuma, candu se constata câ capitaliştii nu’si mai potu fructifica capitalurile nici cu l°/0 ci abia cu l/^°/0 pe anu, era in Russi’a nu numai ideile liberali sane-16 s e, ci si cele mai revolulionarie, extravagante, nihiliste voru constringe chiaru pe regimu, câ se redice erasi unu ventilu dela infricosiaf a machina ce se numesce poporu desperatu, se dea elementeloru malcontente ocasiune de a se omori si macelâ in afara undeva, in tieri străine. După informatiunile cele mai prospete comandan-tele generalu Roberts voindu a străbate p’intre munţi spre capital’a Cabulu, in 2 Oct. fu atacatu si strimtoratu reu de câtra afganii munteni, si in Londr’a era temere mare, câ iau taiatu drumulu asia, câ nu pota apuca nici inainte nici inapoi. Francia. — Paris, 6 Octobre. Republic’a existe acum de optu ani. Ea este dela 1792 incoce a trei'a încercare a unui poporu mare, a unei naţiuni atâtu de civi-lisate, de a se guberaâ si a’si administrâ afacerile sale numai prin auctoritatea 1 e g i 1 o r u, prin respectulu câtra ele si jTrin poterea morale a sa. La inceputu au fostu forte puţini aceia carii au crediutu in viitoriulu repu-blicei, in poterea de viatia a institutiuniloru ei. Tur-bat’a rebeliune a comunardiloru in a. 1871 spariase pe lume. Republic’a trecuta preste acelu mare pericolu, se declarâ si decretâ pe sine de republica conservativa, in acelu intielesu, câ naţiunea e decisa a’si conservâ si aparâ tote legile si asiediementele recunoscute si probate câ bune si salutarie in monarcliia, si câ va reforma pe cale totu legale, numai institutiunile despre care se va convinge câ sunt stricatiose. încercările partideloru monarchice de a resturna republic’a până acum n’au reusitu, atâtu din causa câ republicanii s’au portatu cu destula moderatiune câtra monarchisti, nu câ ! odiniora, candu se persecutâ unii pe alţii cu glontiu si gilotina, câtu si câ inşii monarchistii sunt desbinati in trei partide. Asia acum afacerile mergu in Franci’a 1 câtu se pote de regulatu. Gubernulu veghiadia cu mii de ochi pentru prosperitatea poporului; justiti’a de si nu e perfecta, intrece inse pe a celoru mai multe staturi europene. Industri’a si comerciulu inflorescu câ si mai inainte. Armat’a Franciei, care se credea a fi sfarmata pe dieci de ani inainte in urmarea cumpliteloru de-sastredin anii 1870 —1871, s’a restauratu precum dora nu a mai fostu nici-odata, din care causa Bismark si generalii prusso-germani ii si porta mare grija, câ-ci se temu de „revanche“ (resbunare); dara barbatii de stătu, cei intielepti si prevedietori ai Franciei dicu: Nu revanche, ci pace, câ-ci nu e timpulu. Cu tote acestea chiaru si alte popora credu, câ lumea totu va ajunge odata se vedia pe Franci’a dandu'si in capete cu Gerraani’a. Secerisiulu din estimpu a esitu saracu in o parte mare a Franciei; s’a ingrijitu inse de timpuriu, câ se se inporte atâtea cerealii din strainetate, in câtu nu numai se inplinesca tota lips’a, dara se si prisosesca. Bani sunt asia de mulţi, in câtu capitaliştii nu’i mai potu asiediâ nici cu 3°/0 dicemu: trei procente pe anu, candu pe la noi se iau trei si patru procente pe luna. Câta diferenţia! Acelu prisosu de capitaluri face, câ omenii bogaţi se se arunce in nenumerate întreprinderi, mai alesu de ale industriei mari. ACADEMI A ROMANA. Sessiunea estraordinaria. Processu-verbala Nr. 33. Siedinti’a din 2 Iuliu st. v. 1879. D. Odobescu si Maniu făcu o propunere cu coprin-sulu urmatoriu: „Comissiunea de 7 membri alesa pentru esarainarea cartiloru de recorapensatu cu premiulu Nasturelu Herescu seri’a b, in sessiunea generala din 1880, si compusa din d-nii I. Ghica, N. Cretiulescu si Anastasie Fetu dela secţiunea sciintifica; D. Sturdza, G. Baritiu si N. Ionescu dela secţiunea istorica, si N. Chintescu dela secţiunea literara, se se complectedie cu alţi doi membri, avendu-se in vedere câ cele trei secţiuni ale Academiei se fia egalu representate in sînulu comissiunei. „Acesta comissiune de noue membri va avea se propună, nu numai o carte pentru premiulu Nasturelu, ci si inca una cu contînutulu sciintifica, pentru premiulu Lazar, si o a treia cu contînutulu literariu pentru premiulu Heliade Radulescu. „Câtesi trele aceste premii se voru acordâ in sessiunea generala a anului 1880, remanendu pentru decernerea mareluipreminNasturelu de 12,000 lei ani 1881. „Aceste trei concursuri fiindu stabilite pe calitatile ce esista relativu intre publicatiunile aniloru la cari ele se referu , Academi’a nu se pote dispensă pe viitoriu de ale decerne pe totu anulu.“ Acesta propunere, luandu-se in discussiune, d-lu Alecsandri sustîne ca marelu 'premiu Nasturelu nu trebue amanatu pe altu anu decâtu acela pentru care a fostu anunciatu adeca 1880, si nu vede nici unu inconvenientu câ preiniele se fia numerose in acelaşi anu. D. Laurianu arata, câ amanarea premieloru Nasturelu este o consecintia firesca a schimbarei epocei anuale la care se tîne sessiunea generala. De ore-ce prin sessiunea estraodinara in care ne aflamu amu anti-cipatu asupra epocei insemnate estimpu pentru concursuri, noi nu le potemu judecă in anulu 1879, ci ele re-manu pe primever’a a. 1880. Asemenea si cele anunciate pentru tomn’a 1880 se voru amanâ pentru primever’a 1881. D. Stefanescu cere câ se se admita indata prim’a parte a propunerei, alegundu-se inca 2 membri din secţiunea literara; era insa’si comissiunea astfeliu complectată va chibzui asupra celoru-lalte puncturi ale propunerei. Acesta idea se admite si procedendu la votare, prin bilete, se alegu cu maioritate, d-nii G. Chitiu si Al. Romanu. spre a face parte din comissiunea pentru esaminarea cartiloru de premiatu in 1880 cu preiniele Lazar, Heliade-Radulescu si Nasturelu. D. Chintescu cu Sionu propune a se complectă si comissiunea pentru cercetarea traduceriloru din autorii eleni cu alţi doi membri, precum s’a facutu si la comissiunea pentru traducerile din latinesce. Se adopta si se alegu d-nii I. Ghica si A. Odobescu câ membri ai comissiunei pentru cercetarea traduceriloru din autorii eleni. D. Hodosiu presinta din partea autorului a dou’a fasiora din opulu intitulatu O lacrima fierbinte a d-lui Iosefu St. Siulutiu. Se primesce cu multiumire. D. presiedinte aduce aminte câ de ore-ce in ultim’a siedintia s’au aprobatu de catra Adunare compturile presentate de delegatiunea anului trecutu, conformu art. .... din regulamentu: Se afla adi la ordinea dilei alegerea nouei delega-tiuni, precum si a oficiului de secţiuni. Siedinti’a se suspende pe unu patrariu de ora pentru consultatiuni, apoi- presiedintele cetindu art.........din statute relativu la alegerea presiedintelui si a trei asesori vice-presiedinti, fia-care din câte o secţiune diferita, se votedia prin bilete. Resultatulu votului da, in maioritate absoluta: Câ presiedinte d. Ioanu Ghica. Câ asesori (vice-presiedinti), d. George Sionu, din secţiunea literara; d. D. A. Sturdza, din secţiunea istorica si d. P. S. Aurelianu din secţiunea scientifica. Aceşti patru d-ni membri sunt proclamaţi in calitatile respective până in sessiunea anuala a anului 1880. Se procede la votu cu bilete pentru alegerea secretariului generalu. D. Odobescu intrunindu doue treimi din voturile membriloru presenti e declaratu secretariu generalu alu Academiei romane si’si ia loculu in atare calitate. D. I. Ghica multiamesce - adunării de onorea ce ia facutu prin repetitele ei alegeri câ presiedinte si declara că interessele Academiei ii sunt si ii voru fi totudeauna mai scumpe de câtu ale sale proprii. D. Odobescu la rendulu seu multiamesce pentru sarcin’a grea ce i s’a incredintiatu si pe care inse se va sili a o susţinea in conditiunile ce ii inpune nou’a organisatiune a Academiei romane. După acestea membrii se inpartu in secţiuni spre a face alegerile oficieloru speciali. Redeschidiendu-se siedinti’a generala peste o ju-metate ora, secţiunea literara, prin alaturatulu procesu- verbalu Nr...........arata, câ si-a constituitu oficiulu alegendu pe : D. V. Alesandri, de presiedinte. D. A. T. Laurianu, de vice-presiedinte. D. B. P. Hasdeu, de secretariu pe 7 ani. Secţiunea scientifica face o comunicare de aceeaşi votare prin anexatulu aci raportu, din care se constată câ si-au alesu pe: D. Cretiulescu de presiedinte. D. Em. Bacaloglu de vice-presiedinte. D. Gr. Stefanescu de secretariu pe 7 ani. Totu prin acestu raportu secţiunea sciintifica propune pentru complectarea sectiunei câ membrii ai ei pe d-nii N. Teclu si Paulu Vasici. D. Y. Maniu, secretariu alu oficiului sectiunei istorice, cerendu cuventulu arata, câ acesta secţiune nu s’a potutu constitui nefiindu astadi in numerulu regula-mentaru spre a face alegeri, si ca membri adi presenti, declara, câ deca nu se va potea face adunare in numeru suficientu alu membriloru, până la sfersitulu actualei sessiuni, oficiulu va remanea compusu in modu provisoriu, până la viitorea sessiune generala din Maiu: D. G. Baritiu câ presiedinte, si D. V. Maniu câ secretariu, de ore-ce vice-presie-dintele d. Odobescu a trecutu in calitate de secretariu generalu alu Academiei. Se ia actu de acesta declaratiune. 314 OBSERVATOR IUL U. Se pune la votu cu bile alegerea D-lui N. Teclu, carele intrunindu numerulu de voturi cerute se proclama membru alu Academiei Romane. Despre calitatile si meritele d-lui dr. Paul Vasici din Tiinisiora, vorbescu pe rendu d-nii P. S. Aurelianu si Dr. An. Fetu, carele invita pe d. Baritiu a schitiâ in trasuri rapedi lung’a si meritori’a activitate scientifica a acestui veteranu alu sciintiei medicale printre romani si totu-deodata zelulu ce elu a depusu pentru infiintiarea si sporirea scoleloru printre romanii din Banatu si din tota Transilvania. D. Dr. Paulu Vasici, intrunindu numerulu de voturi cerutu, este proclamaţii membru alu Academiei Romane, care prin acesta votare si-a com-plectatu numerulu de 36 membri cerutu de actualele ei statute. Siedinti’a se ridica la 12 ore. Presiedinte, Ioanu Grhica. Secretariu generalu Odobescu. Beuturile spirituose si inflninti’a loru asupra organismului. Partea cea mai insemnata, in care se concen-trădia influinti’a beuturiloru spirituose este Alco-liolulu. Acesta se afla in deosebita cantitate in fia-care beutura intrata in folosinti’a publica. Sub numele alcoholu se intielege o fluiditate chemica, pregătită pe calea fermentatiunei si a destilarei, din materiele cari contienu sacharu si amilu. Este o fluiditate incolora, care evaporddia forte usioru, are mirosu placutu de spirtu si gustu ardietoriu; la 78-o C ferbe, nici in cea mai mare receala — 100° nu inghîatia. Aprindienduse arde cu flacara verde-albastriia; ap’a o primesce lacomu si cu aceea se amesteca usioru. Fluiditatile cari contienu alcoholu, se nu-mescu beuturi spirituose. D’intru acestea după contienerea cantitatei de apa, mai multa său mai puţina, se afla in negu-tiatoria: a) Celu mai curatu spirtu — Spiritus vini rectificatissimus, in 100 parti contiene 90% alcoholu. b) Spirtu curatitu seu rectificatu — Spiritus vini rectificatus, cu 80% alcoholu. c) Spirtu dilutu — Spiritus vini recti-ficatus dilutus, cu 60% alcoholu. d) Spirtu de bucate — Spiritus frumenti, preparatu parte din bucate, parte din cartofi pe calea fermentatiunei si a destilarei; acesta contîene 20—40% alcoholu. In acestu spirtu, din care prin mesteccre cu apa se face vinarsulu, se coprinde Amylalcoholu (Fuselol), care fiindu in cantitate mare, da vinarsului unu mirosu forte greu si neplacutu. e) Spirtu seu vinarsu de pome — Spiritus fructuum, facutu prin fermentatiunea si ferberea pomeloru. Afara de aceste mai sunt inca : Rhum, esentia de punciu si mai multe specii de vinarsuri dulci, cari tote contienu alcoholu. f) Vinu — Vi num. Acesta este productulu de fermentatiune alu sucului storsu din struguri; trebue se fia fluiditate transparenta si curata, apoi din caus’a raaterieloru pigmentose, cari se coprindu in struguri, colorea ori este deschisa ori intunecatu rosiateca, palida sau multu puţinu] galbena, Gu-stulu este deosebitu si depinde mai cu sema dela contienerea cantitatei alcoholului, sacharului si acideloru. Vinurile de sub clima mai calda sunt mai dulci, pentru-ca coprindu mai multu sacharu, candu cele de sub clima mai rece sunt acre. Din părţile pe care le conţine vinulu, cea mai insemnata este alcoholulu; in vinurile nostre se afla 8—25%, acesta decide asupra tăriei vinului. Se coprinde mai incolo in vinu: apa, zaharu si deosebite acide, d. e. acidu phosphoricu, care in vinuri are mare insemnatate, acidu de vinu, acidu citricu, acidu de mere si acidu carbonicu. Celea cari conţinu acidu carbonicu se numescu vinuri spumegatore seu ferbetore, d. e. vinulu de Cham-pagni’a, de Rinu, vino d’Asti, precum si celea ferbetore pregătite prin măiestria. Acidu etannicu conţinu vinurile roşii, d. e. celu de Bud’a. D’in sedimente, trevere seu drojdii asiediate după fermentati’a vinului pe fundulu vasului, totu pe calea amintita se preparedia spiritulu seu vinarsulu de trevere = Spiritus ex fecibus vini. g) Berea—C e r e v e s i a. Fluiditate spirituosa preparata prin fermentati’a si ferberea orzului, la care vine adausu si hemeiu. Conţine: apa, alcoholu (1 '/2—4%). La noi cea mai tare bere abea are mai multu alcohol decâtu 8%, acidu carbonicu, saharu, acidu lacticu, acidu aceticu, albumina, ciru de amilu, amareala de hemeiu si oleu etericu. Din caus’a acestoru parti continetore, berea nu numai ca e in câtva iritatore, dara inca este si nutritore. Beuturile spirituose si cu acelea alcoholulu lu-anduse in cantitate mai mica, in stomachu causedia iritare si hyperemie locale, si asia sporinduse sucurile de mistuire, ajuta multu la mistuirea mancariloru. De acolo intra prin vasele capilari din peliti’a stomachului directe in sânge si cu circulatiunea aceluia inprastianduse in intregu corpulu, produce iritare universala in tote organele. Cu deosebire influin-tiedia asupra sistemului nervosu, asupra musculaturei si a circulatiunei sângelui. In renunchi formandu-se mai multu urinu, cantitatea acestuia se sporesce. Asemene se perde mai multa apa, atătu prin plumani, precum si prin pele. Alcoholulu, parte prin respirati-unea aerului din plumani, parte prin urinu, fâra nice o schimbare parasesce organismulu; parte din elu se formâdia aldehidu, acid aceticu si acid formicicu (Formycilsâure) si in fine arde ca acidu formicinu si acidu carbonicu. Se subintielege ca acesta ardere se intempla pe lauga folosirea apei din organism u. Prin acesta transformare a alcoholului se consuma o parte insemnata a ocsigeniului. In substanti’a creriloru, a meduvei spinarei, in plamuni, in celulele ficatului, ale glanduleloru de mistuire, precum si in cele ale canaleloru urinului din renunchi — causedia iritare si hyperemie. Iritarea va fi urmata cu slăbire de potere, acesta slăbire inse se desvolta pe incetu. Intaiu celulele nerviloru sensibili devinu paralitice. Misîcarea musculaturei devine neregulata. Priceperea si cugetarea sunt false; espressiunile si vorbirea inpedecate. (Va urmâ)- Post’a redactiunei. — Oradea 9 Oct. Câtu mai curendu. — De langa Oradea: Despre dominiulu dela Beiusiu. Asteptamu alte informatiuni si mai esacte, câ-ci cestiunea este grava. — Brasiovu 6 Oct. Inca nu; patientia; câ-ci va urma de siguru. — Lugosiu 4 Oct. Cu mare plăcere, daca nu ne ar inbuldi atâtea materii; dara ii vine tempulu. — Toporouti4 Oct. Gratias. Cursuri de Biicuresei in Lei noi (franci). 27 Septembre. Obligaţiuni rurali din l86i cu 10%.................I03.%b. Imprumutulu Oppenheim din 1366 cu 8% ...... 104.— „ Obligaţiune de imprumutu dominiale din 1871 cu 8° 0 >> 104.— t> Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7° „..........»» 100.— »» Oreditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 7% . . . „ 92.'/t » Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1375 cu 8% » lOl.'/* » Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10% • • • »> 185.— „ Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5% . . . „ 36.60 „ Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% . . ,, 96.75 „ Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea de 250 1. a. 8° o.................................„ 195.— „• SPIRTU ARTRITICU inventatu do Heinrich Bloch in Eger (Boemi’a), recu-noscutu preste totu câ medicin’a cea mai sigura contra sioldinei si reumathismului, aplicanduo in 24 de ore si frecandu cu ea părţile durerdse, sioldin’a si reumathismulu înceta cu totulu. Pretiulu unei sticlutie este de 60 CP. v. a.; tramisa cu posta la comanda, sau pe langa assignatiune 66 CP. v. a. Celoru care ilu voru luâ spre vendiare in co-missiune, li se dâ unu rabatu corespuudietoru. In tote cetăţile mai mari se deschidu depositdre. Am in posessiunea mea mai multe inii de ateste si scrisori de multiamita pentru precelenti’a acestei medicine. Comandele se esecutâdia totu-deauna cu intoreerea poştei in modulu celu mai conscientiosu. Heinrich Bloch in Eger (Boemi’a) proprietarul alu medaliei de auru pentru arte si sciintia. In calitate originala se afla: in B.-Pest’a la Josif Torok, Timisior'a la Ernest Jâromisz, Stefanu Târcsay si C. M. Jahner la „Regele ungurescu“, in Pojon la Feldenek Ferencz si la Soltz Reszo la „St. Marton" in Szeghedin la Barcsai Caroly, Makon Josef si Csikds N., in Zagrabi’a la Mittlbach Zsigraond, in Eszek la Dienes J. C., in Sibiill la Morscher W. Fr.. in Brasiovu la Stenner J. la „lenlu de auru“, in Clusiu la Szâky Miklos si la tote farmaciele mai mari din tiera si strainetate. (90) 9—10 Conctirsu. (102) 3—3 Comitetulu pentru edificarea bisericei gr.-cath. romane din comun’a B a i u t i u situata in Salagiu, dieces’a Gher 1 ei, protopopiatulu Basesciloru, a decisu a o edifica prin intreprisa. Spre acestu scopu se publica concursu de licitatiune minuendo, pe 12 Octobre a. c. st. n. in Baiutiu. Intreprindietorii sunt invitaţi, ca pe langa depunerea de 10°/o câ vadiu se se presente si cu planurile loru proprie si devisu de spese. Marimea bisericei este a se computa pentru 1500 de suflete. Baiutiu la 24 Sept. 1879. Georgiu Pap, presiedintele comitetului. Anul abonamentului se începe cu 1-ma Octomvre c. v. , şcientmca şi literara cu îmstrapnm apare în Sibiiu sub redacţiunea d-luî Iosif Popescu, în editura d-luî W. Krafft la 15 şi ultima fiă-cărei Iun! în fascicule de câte 2 cole. Preţul abonamentului: Penlru Austro-Ungaria. Pe 1 an . . 6 fi. — cr. „ 6 luni. . 3 „ — „ n 3 n . . 1 n 50 „ Pentru România. Pe 1 an . . 16 lei noul. „ 6 luni . 8 „ „ n 3 „ . 4 „ „ Preţul abonamentelor se p6te trămite din Austro-Ungaria prin asign. poştale, din România în bilete hipotecare şi în maree poştale. Abonamentele se fac la editorul W. Krafft în Sibiiu, la birourile poştale şi la librării. Foia va aduce în colonele sale articuli de sciinţă cu scop de a instrui pe cetitori în tăte direcţiunile cugetării omenesc!, se va sili a răspândi în public acele cunoşcinţe, care sunt nedispensabilî atât pentru indivizi, cât şi pentru naţiuni întregi, de câte-orl e vorba de un adevărat progres in civili-saţiune. în partea beletristică se vor oferi publicului, mal cu samă secsuluî frumos, o lectura nu numai distrăgătore, ci şi utilă, căreia să nu-î fiă străine nici principiele estetice, nici regulile bunului gust. F6îa va trata materii literare din cele mal interesante, avend pururea în vedere originalitatea obiectelor şi a cugetării, puritatea limbii şi chiaritatea modului de a scrie. Ilustraţiunile vor corespunde asemenea aşteptării onor. public. Din anii premergători al foiei „ALBINA CARPAŢILOR“ se află esemplare la W. Krafft în Sibiiu cu preţurile următore: Tom. I constătător din 30 cole cu preţul de . . 3 fi., său 7 lei 50 bani. „II i» n 50 „ ţi n • • 3 „ „ 7 » 50 „ „III „ „ 48 „ „ „ • • 5 „ „ 12 „ 50 „ iC 3 £ *•& - 2 , C rz a, fi "î *TÎ Ş fi ° *3 s E E c; -cţ * a a “g b jo :z 1 o % *© *5 fi sî ~ n** ^3 e* ■*. tD PP E > 3 . î s; ţj E ^ 5 J- E..E 0 £ .5 'Z ^ ^ x x 3 ^ u & că o > 3 o fi o _ IE O fi 3 9s ~ 3 £ S fi ■■c o ^ Si Si oS • r-H E3 O kk >n H — 3 0 3 fi CD - 3 > = .fi '3 'fi eS fi £ S s 3 d B '.5 JD fi PJ 2 .2 ” •= w .. > — - w O A3 ® c 3 c> O - 3 sa1" £.D © ® H3 0.-3 o © 2 f—i — m ai b 3 © £ , O 3 X a. M ^ si 3 O B ® 3 3 s! -- *C o.> os 3 — cS 3 S * 3 s iC .2 u O © — © —> ■2 63 cj r ■! Ph k a JS w 02 U* •-s *c <4 d •• rt © g* fcC d 3 ^ a o. - « 2 B 5 COCQCQO O Cu acestu Nr. se inchiaie % de anu, adeca 9 luni. Fiindu-ca noi ne genamu a trimite diariulu nostru chiaru si la cei mai buni amici ai nostrii, daca nu ni se cere, rogamu pe toti domnii la cati va fi espiratu abonamentului cu 30 Septembre st. v., câ se binevoiesca a’lu innoi, spre a nu se curma espeditiunea. — La mandatele poştali cu care se trimitu banii, ne permitemu a observă, ca dosulu cuponului, unde se iuscrie sum’a si adres’a intrega, e destinatu si pentru alte informatiuni necessarie. Apoi fiind-câ mai multe sute de localitati din aceeaşi tiera au acelasiu nume prea adesea cauta se se arate si numele districtului, comitatului, ori alu vreunei cetati sau urbi invecinate.' Tipariulu lui W. KralTt in Sibiiu* Editoru si redactoru responsabile G. ftlaritia in Sibiiu.