Observatoriulu ese de doue ori in septemaua, mercurea ai sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu iutregu 7 fl., pe 6 lnni 3 fl. 50 cr., dusa la casa en 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu ou poat’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In atrainatate pe 1 anu 10 fl. »6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. a6u 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sdu linia, eu btero merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a citte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Red acţiunea Diariului Observatoriulu in Sibifu.
Nr. 77.
Sibiiu, 26/8 Octobre 1879.
Anulu II.
Din Bucovin’a.
„O idea, fia ea câtu de justa, fia ea intemeiata pe logic’a elocenta a fapteloru istorice, fia ea cliiaru o necessitate apodictica in teoria, totuşi nu se rea-lisâdia in destinele unui poporu, daca ide’a n’a pe-trunsu in consciinti’a lui, daca nu i-a strabatutu tota fiinti’a morala, daca elu nu face din acesta idea unu cultu solemnu, daca n’o urmaresce ne-contenitu cu ardore si cu sacrificii, cu fanatismu cliiaru. Secretulu tuturoru fapteloru mari si nepe-ritore jace in consciinti’a ideei, in iubirea ei pana la esaltare, si apoi in urmărirea ei cu perseverantia si cu sacrificii de totu feliulu.“
„Candu unu poporu intregu inbra^iosiadia o idea si se fanatisedia de dens’a, candu acesta idea devine cultulu lui, sufletulu lui, atunci nu esista nici o potere pe lume, care se’i inpedice si se-’i curme pentru totudeauna realisarea, afara dora daca insusi poporulu, purtatoriulu acelei idei, se niinicesce si se şterge de pe faci'a pamentului. Asia ori-candu acea idea va fi aruncata giosu si calcata in peciore, prin persecutarea si esterminarea crganeloru ei principali, ea totudeauna se va redica drasi mai vigurosa si mai falnica, si nu va peri nici-odata, pana candu nu se va şterge din consciinti’a celui mai de pe urma aparatoriu. Alu ideei este ultimulu triumfu, era nu alu pressiunii, nu alu fortiei, nu alu poterii brutale“.*)
Va se dica, consuna intocmai cu : „Munc’a este adeverat’a vietia a omenimei.“
Incatu se practica inse acesta sublima idea de catra bucovineni, lasamu se vorbesca aici indem-nurile si dorintiele ilustrului Georgiu Honnuzachi, rostite in amaratiunea sufletului seu — că presie-dinte alu societăţii pentru literatur’a si cultur’a romana in Bucovin’a — inaintea adunării generale din 8/20 Iuliu 1869 si publicate in organulu numitei societăţi „Foi’a societăţii pentru..........
anulu 1869 pag. 157, 158, 159 si 160“:
„Domniloru si frati 1 oru !“
Noi trebue se firnu de acum inainte pentru noi insine cu atâtu mai ingrijitori, mai zeloşi si
*) In calindariulu a. 1877 redactatu de M. Calinescu, secretariulu societăţii pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a, la pag. 107 si 108.
Foisior'a „Observatoriului“.
Despre teatru.
Pote si inpregiurarile triste, in cari ne aflaniu noi astadi in tote provinciele monarchiei, inca au con-tribuitu câ adunarea societatiei pentru infiintiarea unui teatru naţionale romanescu, conchiainata in acestu anu la Blasiu, se nu fia tocma asia de numerosa, precum s’ar fi asteptatu; inse după esperienti’a mea de pana acum multu a contribuitu la acea si doue opiniuni nefavorabili despre meritulu si valorea teatrului. Acelea sunt forte latîte in publiculu nostru. Un’a opiniune nu vede in teatru nemica decâtu luxu si mediloeu de distractiune, de unde apoi e aprope conclusiunea, câ avendu noi alte lipse mai ardietorie, teatrulu mai pote inca aştepta. Cealalta nu vede in teatru unu midilocu folositoriu, câtu mai multu unu ce stricatoriu si pericu-losu moralitatei, de unde erasi este forte aprope conclusiunea , câ întreprinderea in favorea teatrului, nu numai trebue privita cu ochi indiferenţi, ci trebue cliiaru si inpiedecata. Ambe opiniunile sunt unilaterali, si nu considera ide’a teatrului in totalitatea si adeverulu ei. In specie cea de antaniu este unilaterale, pentru-câ nu considera cu mintea limpede amendoue elementele ce constitue teatrulu, materi’a si form’a lui, ci materi’a o ignoredia cu totulu, era form’a o pune in ceea ce nu ar trebui se o pună, in unu vi tiu, ce din candu in candu se ivesce in istori’a teatrului. Instrucţiunea, crescerea morale, estetica si politica, sunt materi’a teatrului; form’a seu modulu, in care se face acesta, nu este form’a cea uscata si tiepena din scola, destinata numai pentru un’a etate a vietiei omenesci, pentru pruncia -si junetia, nici form’a cea complicata si cu multe suferintie ale vietiei practice,'seu mai bine disu, ale esperientiei cotidiane, care erasi convine numai unoru pe-riode ale vietiei ouienesci, adeca bărbăţiei si betrauetiei, ci
mai activi, cu câtu potemicii dilei sunt de indiferenţi si nepăsători in privinti’a nostra.
„ Câ-ci asiu nega adeverulu fapticu si asiu nesocoti indatoririle mele in pusetiunea de onore si de confiintia, care mi-ati iucrediutu, de nu asiu constata cu părere de reu nemultiamirea obscesca despre pugin’a ingrijire, de care se bucura romanii din Bucovin’a câ atari, din partea gubernului con-stitutionalu in privinti’a interesseloru loru vitali, anume: in privinti’a indreptatirei limbei, a nationa-litatii si a bisericei loru, cari li s’au garantatu loru totu asia de solemnu, câ si celorulalte popora ale statului. Anume in privinti’a egalei indreptatiri si a respectării faptice, consecinţe si indestulatorie a limbei romane in scole si in diregatorii; in pri-vinti’a studiului istoriei naţionale, care este ignorata in planulu invetiamentului publicu de pana acum, in tote scolele publice din Bucovin’a cu o tenacitate, precum nu se mai afla in alta tiera a statului austriacu; in privinti’a autonomiei bisericei orto-docse a tierii, si a multora altoru pretensiuni naţionale, nu mai puginu drepte si echitabile.
„Nu este indoela, noi traimu intr’o epoca câtu se pote de constituţionala: vuietulu dilnicu alu pressei libere ne asigura despre acesta, de ne asurdiesce; constitutiuuea ne-a indiestratu cu drepturile cele mai pompdse, cu libertăţile cele mai ademenitbre. Dara romanii candu punu mân’a pe inima si se intreba in sinceritate, — respundu cu totii câ cu o singura voce: „ Pre noi romanii acestea tote inca nu ne-au incalditu !“
„Si intru adeveru, acele drepturi si libertăţi, cari li jacu loru mai multu la inima, pentru câ numai in ele se cupriudu conditiunile esistentiei loru, adeca acelea despre limba, naţionalitate si biserica, semana pare câ s’aru afla in constitutiune, — pentru romani — deocamdată numai câ mărturie, atâtu de puţinu se iau ele in bagare de sama in vieţi’a practica. Ele s’au datu după cum ni se intimpina la fiecare prileju, numai in principiu, — avendu trebuintia de legi speciali si concrete ; cu alte cuvinte: specialisarea si aplicarea celoru mai inportante articule de constitutiune pentru nationalitati, si anume pentru noi, semana a fi reservata unui viitoriu necunoscutu, — pentru-câ avea se vina mai tardiu, — până acum inse, doi ani dela inaugurarea noului regim u constitutionalu, durere câ nu au venitu. Până acum nu s’au de-
este form’a distractiva, in care omulu desfetauduse in productele geniului poeticu. i n v e t i a.*) Desfetarea acesta nu jace nece-de- cum in decoratiunile esterne a le scenei seu personeloru, câ-ci acesta p. e. in teatrele cele mai classice lipsia mai de totu, precum p. e. in teatrulu grecescu incependu dela Pericle pana la caderea Greciei, si in Franci’a pre tempulu classicitatiei teatrului francesu până câtra midiloculu secolului trecutu, si totuşi nici-odata teatrulu in aceste doue tieri nu si-a inplinitu missiunea sa mai bine câ atunci. Ci desfetarea stâ in acea, câ in teatru de un’a parte nu face omulu espe-rientia in inpregiurari de acele, pre cari le creedia omeni mediocrii si ordinari, câ in vieti'a comuna a nostra, ci in impregiurări. pre cari in form’a unui intregu dramaticii infruinsetiatu cu tote decorurile poesiei si bine rotundîtu le creedia geniulu, in inpregiurari. cari cu sublimitatea, annoni’a si veementi’a loru trecu preste totu ce se afla in lumea reale, si apartieuu lumei celei perfecte ideali; si deca inpregiurarile unei vieţi comune sunt pentru noi un*a scola de asia mare insemnatate, atunci cu câtu mai tare trebue se fia inpregiurarile unei vieţi ideali, care pre langa acea nu ne invelue si pre noi in midiloculu ei, ci ni se ofere numai spre contemplare **). Desfătarea jace mai departe in acea, 'câ in teatru vede omulu nu caractere omenesci comune, câ in esperienti’a vietiei, pre cari si fara de acea după natur’a nostra omenesca raru le potemu cunosce deplinu, câ-ci in launtrulu loru nu potemu străbate, era faptele loru, cari sunt unic’a cale, pre care amu pote ajunge la cunoscinti’a loru, nu le vedemu tote, si inca de multe ori cele mai instructive ne remanu cu totulu ascunse. Ci in teatru vede omulu caracterele cele mai pregnante si mai marcate, si acesta atâtu petrundiendu in natur’a loru. in cugetele loru, in minutele candu caracterulu se manife-
*) Vedi A. W. Schlegel „Yorlesungen liber dra-matische Kunst und Literatur“ Wien 1825.
**) Vedi J. Jungmann, Die Schouheit und die schiiueu Kiiuste." Innsbruck 1S72.
laturatu piedicile cele vechi in contra desvoltarii naturale si egalu indreptatite a poporului romanu din Bucovin’a in privintiele indicate; din contra, ele esista acum intocmai câ si inainte.	Si din
caus’a acesta si romanii câ atari se afla astadi, sub domni’a unei constitutiuni atâtu de laudate pentru liberalismulu si dreptatea ei, cu interesele loru vitali si cu egal’a loru indreptatire naţionala, inca totu acolo, unde au fostu si mai inainte.
„Cum inse trebue se appara ea in ochii celora, pre cari’i privesce ? Ce idea trebue se’si faca unu poporu despre lucrarea binefacatoria a unei constitutiuni, care nu i-a adusu inca in direcţiunea amintita indreptare si inbunatatire simtitoria, in comparatiune cu timpulu vitregu, cu sisteniulu in-vinsu alu absolutismului ? Au dbra pote o aseminea stare se provoce bucuria si multiamire in poporu, si se’lu liniscesca pentru viitoriulu seu ? Sau pote unu sfstemu luminatu privi, cu dreptu cuventu, denegarea tenace a dorintieloru celoru mai legitime si chiaru formalu prin constitutiune garantate ale unui poporu loialu, câ unu bunu mijlocu, pentru a atrage sistemului gubernamentalu respectivu, simpatiile acelui poporu strimbatatîtu ? Până candu unu poporu se respecta pe sine insu-si, elu nu va inceta de a simţi amaru si adancu nesocotirea drepteloru sale pretensiuni. Se nu se insiele nimene despre efectulu afundu taiatoriu alu unui astfeliu de intielesu alu constituţionalismului; despre întristarea ce au cuprinsu pana si pe omenii cei mai moderaţi. Refusarea cerintieloru celoru drepte provoca singura pe cele esagerate. Nebagarea de sama sumetia a interesseloru celoru mai scumpe ale unui poporu loialu, fia dintr’o orba neîncredere, sau din nedreptate, sau din lipsa de capacitate, — nu este politica buna. Recunoscerea drepturiloru neprescriptibili ale omului nu se pote amânâ in dilele nostre multu timpu fâra dauna. Fiinti’a, individualitatea unui poporu, care are, precum alu nostru, numai in hotarele acestui imperiu milidne de consângeni, a unui poporu, care a doveditu vitalitatea sa faţia cu nefericirile cele mai mari ale unui trecutu viforosu de mai multe secule, si si-a conservatu intacta consciinti’a nationalitatii sale, si nu mai puţinu aspiratiunile legitime spre o des-voltare potrivita cu ilustr’a sa origine, nu se pote ignorâ cu bunu succesu, sau versâ după plăcu intr’o alta forma naţionala. Dreptulu propriei sale na-
stesa mai corectu si mai curatu (acesta se intempla prin monologe). Monologulu lui Pater Lorenzo din Romeo lui Shakespeare, p. e. ar fi in stare ori si cui ai face un’a ide’a după vieti’a interna a unui scepticu, ce in tota vieti’a lui nu pote esi din contradicerile ce le afla in contemplatiunea universului), câtu si prin privirea actiuniloru loru, in inpregiurarile ce provoca in modulu celu mai drasticu manifestarea adeverata a caracterului. Desfetarea jace mai departe intru inpregiurarea, a cărei inventiune face onore geniului onienescu, câ in teatru vedemu si ne castigamu esperintia in tempulu celu mai scurte, de ore-ce aci sunt omisse tote intemplarile ce nu sunt essentiali, ci indiferenţi facia cu intemplarea principale si facia cu totalitatea, precum si tote intemplarile si lucrările comune toturoru omeniloru, si prin urmare fara valore instructiva. Deca voiesce cineva in vietia se cunosca numai unu singuru ornu, dela care ar pote invetiâ ceva, câte fapte de ale lui trebue se vedia cari sunt comune cu ale altor’a, prin urmare fara valore speciale, si altele din cari nu invetiamu nemica, câ se tacemu ca mulţi suut espusi pericolului de a invetiâ dela altulu chiaru acea ce nu ar trebui se invetie, si de a nu invetiâ acea ce ar trebui. Teatrulu inse tote dificultăţile aceste le delatura. Elu e un’a vietia, in care sunt numai intemplari si inpregiurari instructive. Elu este un’a vietia, scurta in adeveru, inse tota intre-buintiata spre instrucţiune. Pentru acea pre dreptulu dice neoplatoniculu Plotinu, câ vieti’a omenesca tiindu prea scurta si nu de ajunsu spre a ne instrui cum se cuvene, au aflatu teatrulu, câ prin elu se suplinesca scurtimea vietiei. Plăcerea sta mai departe in acea, câ in teatru omulu nu ’si casciga cnnoscentia prin adunare de concepte, cum se intempla in scola, ci prin observarea actiuniloru celoru mai espresive, in cari conceptulu se presenta in modu practicii inaintea ochiloru nostrii. Nu sciu ce profesoriu de filosofia mi ar pote dâ unu conceptu mai claru despre sceptieismu si tristele lui urmări, decâtu care si-lu formedia omulu vediendu in teatru pre Faust alu luiGoethe; nici unu moralistu pre lume nu’nii pote da idea mai clara despre ambiţiune si
308
tionalitati este neperitoriu, câ-ci elu s’a nascutu deodata cu omulu; elu este dela D-dieu. Si astadi, in secolulu luminii, alu libertăţii, alu uinanitatii si alu reinvierii consciintiei naţionale intre tote poporale lumii, ar trebui se avemu si noi a ne plânge mai puţinu decâtu ori candu in privinti’a acdsta.
(Va urmâ).
Transilvani’a.
Sibiiu. (Membrii Asociatiunei transilvane).
In anulu trecutu au avutu Asociatiunea membrii fundatori 91. In anulu acesta au intratu: Dlu Dr. Ioanu Nichita, advocatu in Zilau, Dlu Iuliu Coroian, advocatu in Clusiu. Sum’a membriloru fundatori 93.
Er membrii ordinari, carii au depusu odata pentru totu-deun’a capitalulu de 100 ti. au fostu 103. In anulu acesta au intratu: Dlu Alecsandru Filipu, advocatu in Abrudu, Alecsandru Popu, pretoru in S. Cehu, Alecsandru Comanescu, jude reg., Clusiu, Dr. Ilarionu Puscariu, protosincelu, Sibiiu, Ioanu Preda advocatu, Sibiiu, Radu Radoviciu comerciantu, Brasiovu, Mihailu Ivasco, pro-fesoru, Gherla, Basiliu Stanciu de Siandoru, capitanu c. r. in peus. in Vistea inferiora. Sum’a membriloru ordinari pentru totu-deaun’a 111.
Din ceialalti membrii ordinari au solvitu tacsele pe anulu curente 1878 9 cum urmedia: 32 membrii ordinari tacs’a pe anulu curente; *) 4 membrii ordinari atâtu tacs’a pe anulu curente, câtu si restanţii; 150 membrii ordinari numai restanţii pe anii trecuti. Sibiiu, 23 Iuliu 1878. Con stan ti nu Stezariu m. p., capitanu in pens., cassariu. Eugen Brote m. p., controlor u.
S’a revediutu si scontratu prin subscris’a comissiune si s’a aflatu intru tote esactu. Sibiiu, in 26 Iuliu 1879. P. Dunca m. p., Dr. Ilarionu Puscariu m. p., V. Petri m. p.
Ratio ciniu
despre perceptele si erogatele fondului a infiintiandei „Academia romana de drepturi“ pe anulu J878/9.
Intrate
La adunarea generala a XVII-a, tienuta la fl. cr. Sîmleu in 4 si 5 Augustu 1878 au remasu
in restu.......................... 15496.42 %
In anulu curente 1878/9 au intratu :
Interese după obligaţiuni de stătu	. . .	524.09%
„	„ actii de ale bancei generale
„Transilvani’a"..................... 64.80
Interese după actii	de	ale	instit.	„Albin’a"	28.50
A 3-a parte din interesele obigatiunei de loteria per 500 fl., dăruite de d-lu canonicu
TimoteuCi pariu...................... 6.66
Colecte si oferte...................... 88.25
Unu legatu dela canoniculu Mate iu Kis
din Lugosiu..........................130.—
Unu legatu dela IoanuTitie . . . .	50.—
S’au cumperatu un’a obligaţiune urbariala
transilv............................ 105.—
Interese dela cass’a de păstrare „Albin’au
capitalisate........................ 280.44
Elocatu de nou in cass’a	de	păstrare	.	.	814.25
Sum’a	intrateloru	.	17588.42
*) forte pucini in comparatiune cu anii trecuti.
Red.
OBSERVATORIULU.
Esite:
Pentru obligaţiunea cumparata sub Nr. 9
cur. s’au solvitu............................. 78.06
Interesele conveninde dela cass’a de păstrare
sub Nr. 10 si capitalisate....................140.22
Banii elocati de nou in cass’a de păstrare
sub Nr. 11....................... .	.	.	814*53
Sum’a esiteloru .	1032.53
Detragându esitele, reraane la adun. gen. a XVIII in suma ................................ 16555.89
Specificatiunea aceste sume:
In bani gata...............................
In cass’a de păstrare „Albin’a“
in doue libele..............
In 6 actii de ale bancei gen.
„Transilvani’au.............
In 3 actii de ale inst. „Albin’a“
In 19 obligaţiuni de stătu
unificate ..................
In 14 oblig, urbariali transilv.
In 3 sortituri parţiali de loteria
Sum’a restului deasupra Bilantiu:
a 2 a B o 9
V *2 bOQO
a *ţ;	3
*3 o £* 8
3 fl !*
* a - '* 1
uliii
§■ g « X S
Q	ce
3571.89
1500.—
s 11484.—
16555.89
In anulu trecutu au fostu remasu in restu. 15496.42!/2 După detragerea aceluia din restulu presentu, au crescutu fondulu in acestu anu cu .	1059.46
Sibiiu, 23 Iuliu 1878.
Constantinu Stezariu m. p., capitanu in pens., cassariu.
Eugen Brote m. p., controloru.
S’a revediutu si scontratu prin subscris’a comissiune si s’au aflatu intru tote esactu.
Sibiiu, in 26 Iuliu 1879.
P. Dunca m. p.	Dr. II. Puscariu m. p.
V. Petri m. p.
Ungaria.
Budapesta. După vacantia de 4 luni diet’a Ungariei se deschise era in 2 Octobre, asta-data inse fara vreo parada, precum este usitatu in Un-gari’a dora câ nicairi in Europ’a, pentru-câ ungurii tînu preste mesura multu la parade, solemnităţi, oratiuni lungi si sunatorie. Pronuntiamu cuventulu „vacantia", câ si cum membrii camereloru legislative aru fi studenţi, ori incai funcţionari. Es-pressiunea este inpropria, dictata inse de inpre-giurari. Pana in a. 1848 in cele mai multe staturi constituţionali si cu institutiuni parlamentarie, activitatea corpuriloru legislative ţinea de regula câte trei luni pe anu, si numai câ prin esceptiune se prelungea uneori cu câte 10—14 dile. Tote proiectele de lege câte remanea nevotate, se amauâ pe sessiunea anului urmatoriu si era forte bine asia, câ-ci acelea proiecte abia se mai cocea in capetele deputatiloru, ministriloru, senatoriloru, si nu esia atâtea legi precipitate, superficiali, defec-tuose, adesea in adeveru funeste, precum esu mai virtosu dela 1867 incoce asia, câ la 2—3 ani te pomenesci cu ele puse erasi la ordinea dilei, date in desbateri noue, sau cârpite prin ordonantie ministeriali in modu disu provisoriu, care inse in multe caşuri remanu definitive, de si neconstitu-tionali. Pline sunt colectiunile de legi cu exemple de acestea, in Ungari’a câ si in Romani’a.
urmările ei câ in teatru Eumenidele lui Eschilu, seu Macbethulu lui Shakespeare; nime in lume, nici celu mai celebru antropologu nu’mi va esplica mai bine contrastulu intre credulitatea sexului femeiescu si tactic’a prevedietoria a sexului barbatescu, decâtu vediendu producimdu-se pre scena Philipu II alu lui Alfieri; nici liniscea filosofului si neliniscea interna a tiranului ori-si câtu de elocentu se mi-o esplice cineva, nu o voiu pricepe asia bine, câ pre scena din Nero si Seneca a aceluiaşi auctoru; nici poterea entusiasmului religiosu nu mi-o va esplica nimene mai bine decâtu dramele lui Calderon in teatru.
Acesta este adeverat’a plăcere a teatrului, in acestea consiste vestimentulu acela placutu, ce in teatru imbraca instrucţiunea, care in scol’a si in esperinti’a vietiei este unu lucru greu si ostenitoriu. Deca in economi’a naţionale este un’a axioma neresturnabile, câ omulu atunci este mai inaintatu in doranirea si esploa-tarea naturei spre folosulu seu, candu prin lucru mai puţinu si mai usioru produce efectu mai mare, atunci potemu dice, câ in economi’a sufletului omenescu tea-trulu o face acesta, câ elu in tempulu celu mai scurtu, in câteva ore, pre calea cea mai usiora, pre calea pla-cerei, produce efectulu celu mai stralucitu, instrucţiunea cea mai clara, ce nu remane numai in minte, ci petrunde in anima. Miscere utile dulci in teatru isi are insemnatatea si incarnatiunea sa adeverata. Opiniunea inse care vede in teatru numai distractiune, nici decâtu nu considera plăcerea in sensulu acesta, ci tota distrac-tiunea o pune in privirea unoru caractere si intemplari picante, in sensibilitate gâdilitoria, in pestritiaturile si machineriele decorative de prin teatre. Candu teatrulu urraaresce scopuri de aceste, buna-ora cum e teatrulu comicu alu lui David Kalisch in Germani’a, seu piesele comic enumite „Bluette" din Franci’a, seu asia numit’a comedia noua grecesca, diu care spiritulu auticu grecescu fugise cu represeutautele ei Meuander (220 a. Chr.),
atunci teatrulu nu mai este la missiunea lui. Inse aceste sunt degenerări, si teatrulu nu trebue judecatu in degenerarea lui. Câ ce factoru insemnatu alu culturei este teatrulu fidele missiunei sale, ne spune istori’a celoru doua popora din cele mai insemnate de pre pamentu, a Greciloru si a Spanioliloru. Gradulu de cultura la care s’a redicatu Athena, caracterele cele multe admirabili ce le-a produsu ea, gustulu celu finu si delicatu alu cetatieniloru ei, tactulu politicu alu loru, mai numai teatrului classicu au de a’lu multiami, la a cărui redicare unu barbatu cu prevederea politica agera si de genialitatea lui Pericle a lucratu din tote poterile (vedi M A Mazure, „Les poetes antiques, ,etudes mo-rales, politiques et literaires Paris 1861). Era la entu-siasmulu celu mare, ce a facutu din Spani’a in secolulu alu 17-lea antai’a potere in Europ’a, s’a aventatu po-porulu spaniolu prin teatru naţionale redicatu de dramaturgii Lopez de Vega si Calderon dela Barca la un’a culme si insemnatate ne mai audita. Candu in Aten’a pre tempulu Iui Lisandru, era in Spani’a dela batali’a de 7 ani teatrulu a inceputu a degenera, atunci si Aten’a si Spani’a au inceputu a cade dela missiunea loru. Documentulu celu mai invederatu despre momen-tositatea teatrului pentru cultur’a naţionale, pentru lăţirea ideiloru mari, si pentru combaterea ideiloru pe-riculose, estravagante si utopice. Unu beletristu de scol’a romantica si totu odata senatoru in Belgi’a s’a esprimatu in 1876 in un’a siedintia a senatului, cumca pre nici o cale comunismulu si socialismulu nu se pote combate cu resultatu mai bunu, decâtu cu ajutoriulu teatrului. „Se arate dramaticii nostrii poporului pre scena tota natur’a ridicula si absurda a comunismului, si atunci la ori-ce omu de ceva ambiţiune sanetosa ii va fi ruşine a trece de comunistu.“
(Finea va urmâ).
Acestu modu nefericitu de a legifera este cu atâtu mai batetoriu la ochi, cu câtu sessiunile parlamentarie tînu câte 8 inca si 9 luni pe anu, 6ra nu 3 câ odiniora, si totuşi in comparatiune cu timpulu, cu numerulu membriloru si cu enormele spese, se lucra multu mai puţinu decâtu se lucra odiniora. Acesta inpregiurare, câ se tacemu de altele multe, a facutu iu anii din urma, câ barbati eminenţi, buni patrioţi si legislatori intielepti, des-gustati si amariti in sufletele loru, cu nici-unu pretiu n’au primitu se fia realesi in dieta; alţii erasi, de si au suferitu se fia aleşi, nu mergu inse cu lunile intregi la dieta, ci in locu de a se amestecâ in câte intrige tote, isi vedu a casa de interessele loru particularie; câ-ci intru adeveru, pentru omeni cari au ce se p e r d a, pentru unu capu de familia, proprietariu, economu, fabri-cantu etc. este lucru forte periculoşii câ se absente dela casa, familia, vocatiune, câte 8—9 luni pe anu, chiaru si in casu candu li se facea plăcerea de a li se plaţi diurnele la fia-care luna si a li se transmitte frumosielu cu post’a, fbra a se mişca dela locuiuti’a sa.
Pe diet’a Ungariei o aştepta probleme mari si grele.	Press’a capitalei pune la loculu antaiu
legea pentru intregirea armatei, sau adeca legea de asentare, de recrutare, de inrolare. Cea de mai inainte fusese votata si sanctionata pe unu periodu numai de 10 ani, câ de proba. Acelu periodu a expiratu si acuma trebue se se dea in revisiune constituţionale. Din câte se sciu, semena forte, câ gubernulu centrale voiesce puru si simplu votarea ei de nou, fbra, sau cu prea puţine modi-ficatiuni. Din contra opositiunile ceru modificări esenţiali, precum: scăderea servitiului in armat’a de linia dela 12 la 10 ani, a servitiului activu necurmatu, dela 3 la 2, inrolarea tineriloru in etate de 21 ani inpliniti, nu de 20 câ până acuma. Si fiindu-câ numerulu ostasiloru in armat’a de linia a monarchiei intregi este defiptu in cifr’a de 800,000, dara comandanţii mai iau pe de asupra câte 10%, adeca pe 3 ani 80 de mii, era pentru acesta abatere dela lege isi aducu temeiurile loru, se pretinde câ acesta anomalia se se reguledie cu totulu altu-mentrea. Mai vinu si extremii cu cererea loru, câ armat’a de linia se se desfiintiedie si se remana numai armat’a teritoriale (Landwehr, Honved), cre-diendu câ asia budgetulu armatei va potea fi sca-diutu cu 20—30 de milione pe fia-care anu.
La tote acestea vine „P. Naplo" din 2 Oct. cu enumerarea multoru subtrageri dela servitiulu militariu, cu dejucarea totale a legei. Părinţii si tinerii afla nenumerate caii si preteste de a se scuti dela inrolare, care inse nu tote se aplica numai din poltroneria, de fric’a rusînosa a portărei de arme, ci si din adeverata lipsa de braţia mun-citorie, de ajutoriu reale la lupt’a pentru existentia, la castigarea panei de tote dilele.
Regularea catastrului a devenitu unu adeveratu verme cordelatu (Bandwurm), care in locu se i se sfarme odata capulu, de 26 de ani cresce neincetatu si turbura organismulu statului. Dieci de milione au inghititu lucrările catastrali, pe la 1872 se luasera mesuri noue spre a le da odata de capateiu; astadi inse, chiaru după mi-nisterialulu „Hon" din 16 Sept. ese la lumina scandalosulu adeveru, câ in anii din urma erasi s’au aruncatu câteva milione fbra nici-unu folosu, si acuma se cere câ : 1. totu ce s’a lucratu până aci, se se ia la revisiune noua (a câtea ? !) si se se rectifice, se se corega mulţimea de erori.
2.	Se se caute altu metodu de operaţiune, multu mai eftinu, câ se nu inghitia atâtea milione.
3.	Chiaru legea catastrala se se ia in revisiune. 4. Pretiurile mediulocii dintre anii 1867 pana 1872 după care se calculâ până acum va-16 rea in bani a panientului, a mosiiloru, classificate in diverse moduri după calitatea loru, astadi nu mai potu ti luate in nici-o consideratiune, din causa câ in cei 7 ani valorile s’au schimbatu cu totulu; prin urmare pretiurile vechi nu mai potu servi la nimicu atunci, candu vrei se reguledi si se arunci darea pe moşii (foncier’a), ceea ce se cunosce si din miriadele de reclamatiuni si cala-mitati.
Se va ocupa diet’a cu lucrări de acestea, care nu mai sufere nici o amanare, sau ca va perde erasi timpulu nereparabile cu unu legionu de in-terpelatiuni, cu ascultarea insulteloru reciproce ale omeniloru de clica si coteria, cu scandale de ale lui Vâradi, c. V. Zichv si alţii, cu ocuparea Novi-Bazarului, cu van’a si tragi-comic’a cestiunea de magiarisarea iu patru ani de dile a toturoru slavi-loru, nemtiloru, jidoviloru, inca si a romaniloru dela Tis’a până in Delt’a Dunărei si până in Balcani ?
—	Societatea istorica unguresc a, I ai cărei membrii visitara estimpu bibliotecele si archivele Transilvaniei, in 2 Octobre tînii sub ! presidiulu episcopului Arnoldu Ipolyi (de naţionalitate germanu) prim’a siedintia după vacatiune. Era mulţi membrii de faţia si publicu numerosu. Prim’a lectura istorica forte lunga o tînii ardelânulu Alecsie Jakab „despre sancţiunea pragmatica in Transilvani’a, despre diet’a din 1744, despre uniunea religidsa greco-catholica (1700) si de colonisarea din nou a Transilvaniei cu iesuiti. Spunu ca dn. Jakab a scosu asta-data la lumina mulţime de date necunoscute pana acuma. Br. Bela Radvanszky a vorbitu despre costumele si anume de albiturele (camasia, iîa, pole, pantaloni sau ismene), precum se porta acelea in secolulu alu 16 si 17-lea. Dr. Thalloczy, acelasiu care amblase deunadi pe la Bucuresci, era se’si citesca dissertatiunea sa critica despre Archivulu naţionale roman eseu, dara din caus’a oreloru inaintate a remasu pe alta-data. Dn. B. P. H a s d e u, directoru alu archiveloru statului, ar fi avutu in-teresu ca se’lu asculte.
—	(După „Kozlony" — Monitoru.) Vendiarile la toba de inmobilii in pretiuri de batjocura se inmultiescu pe fiacare di. Din mii de caşuri, eta si aci câteva mai prospete. Casa pre-tiuita cu 600 fl. venduta cu 31 fl.; alt’a pretiuita cu 1286 fl. venduta cu 56 fl.; alt’a cu 1720 fl. venduta cu 80 fl.; alt’a de 2278 fl. numai cu 13 fl. 40 cr. La tribunalulu din Miskoltz mosiîa pretiuita cu 1320 fl. s’a vendutu cu 4 fl. 23 cr.; alui Pap Jozsef de 500 fl. cu 7 fl. 69 cr.; un’a de 1901 fl. se puse la toba numai pentru o datoria de 6 fl. 61 cr., care inse prin spesele de procesu au crescutu la o suma enorma. Acestea sunt nesce aparitiuni ne mai audite in Ungari’a, decâtu pote in epoce de ciuma mare, candu peria '/2 din locuitori. Daca nu aru fi oficiali, nu le-ai crede.
A u s t r i ’ a.
Vien’a, 3 Octobre. Frigurile bismarkiane si prussace nu mai scutura pe bunii locuitori ai capitalei imperiale; ei inse in naivitatea loru totu astâpta câ cestiunile national-economice se ia o deslegare mai favorabile in urmarea unei bune intielegeri cu gubernulu Germaniei. Intr’aceea politicii de professiune germani de origine si de sentimente, lupta din respoteri, câ nu cumva poporale slave se scape de sub aloru supremaţia. Germanii, mai alesu de 200 de ani incoce dedaţi a predomina preste totu, nu numai unde sunt ei in maioritate preponderante, ci chiaru si pe unde se afla in minorităţi numerice neinsemuate, nu se potu inpaca cu ide’a, câ din drepturile civili si politice se ia parte tdte poporale in proportiune drepta, după naţionalitate si după sarcinele publice incarcate asupra toturoru.
In urmarea noueloru alegeri pe următorii 6 ani si a intregirei ce se facil casei magnatiloru (Herrenhaus) prin denumiri noue, parlamentele se deschidu astadi in 8 Octobre de catra M. Sa im-peratulu iu persona, cu solemnitate demna de noulu periodu si de nou’a formare a partideloru politice si inca asta-data după nationalitati. De aici lumea aştepta cu totu dreptulu, câ sistem’a actuale se trdea prin mari modificări, care voru avea in-fluintia binefacatoria asupr’a monarchiei intregi.
R o m ani’a.
Pre candu scriemu acestea (7 Oct.), dela Bucuresci avemu urmatdriele sciri:
Daca camerele nu voru accepta proiectulu gubemului, relativii la indigenarea jidoviloru cu maioritate de doue treimi, atunci Romani’a vine in periculu de a i se inpune prin o conferenţia europena indigenarea toturoru israelitiloru născuţi in tiera si nesupuşi la vreo protectiune străină, âra numerulu acelora nu ar mai fi 1074, ci preste cinci-dieci de mii, adeca asia precum propusese dn. Launay in congresulu dela Berlin.
Diariele voiâ se scia, câ principele A1 e-xandru I va petrece forte puţinu in Romani’a; se intemplâ inse tocma din contra. Se pare câ In. Sale ii plăcii forte in capital’a României; câ-ci petrecu 4 dile. Mese doninesci, revista militaria, audientie solemne si simpatice isi urinara necurmatu in aceste dile. Tote acelea au unu sensu mai afundu; cu tote acestea noi ne vomu feri de conjecturi de ale pressei străine.
Sciri forte triste avemu despre starea sane-tatiei celebrului nostru barbatu eruditu Aug. Tr. Laurianu, decanu alu facultatiei filosofice. Dsa
_______OBSERV A TORIULU.
suferise vreo 2 luni de dorere iu gura; in fine unu consiliu de medici aflâ câ ar fi specie de canceru sub limba*) si câ e suprema necessitate a se supune la operaţiune. Asia dn. Laurianu insoţitu de fiiu-seu Dimitrie plecâ in 5/17 Septembre la Vien’a, unde medicii confirmară diag-nosea celoru dela Bucuresci si necessitatea unei operaţiuni neintardiate. In 12/24 se făcu pe-riculos’a operaţiune subt conducerea celebrului Dumm-reicher, asistatu de doctorii Low, Blau si alţi patru. Se dice câ operaţiunea ar fi reusitu; noue inse ne tremura pdn’a in mana, candu cugetamu la etatea d-lui Laurianu, care in dio’a de schimbarea la faţia inplini 69 de ani; din cari tocma 40 de ani i s’au trecutu in servitiu necontenitu alu natiunei si alu patriei, si mai pre susu de tote in propagarea a d e-veratei sciintie, intru inmultirea cultivatoriloru ei, in desvoltarea si inradacinarea sublimei idei de naţionalitate in tote classele societăţii romanesci.
Sciri diverse, locali si provinciali.
—	(Tempestate.) După atâtea dile caldurose avuramu domineca si doue ploi, dintre care cea de cu sera veni cu tunete câ in Iuniu si tînâ până in nopte. De atunci atmosfer’a s’a recitu si nuorii lupta cu radiele sorelui.
—	(Scirile despre incendiuri) erasi se inmultiescu si ce e mai reu, din cele mai multe locuri se scrie, câ cei arşi nu au fostu asecurati nicairi. Este nespusu de dorerosu a citi, ca la multe locuri se preface in cenuşia tota strinsur’a cum dicu in Ardealu, grâ-nele netrierate si nutretiulu de sute si de mii, fora a le fi asecuratu nici mrearu pe 5—6 luni cu câţiva florini. Dela unu tiinpu incoce a inceputu se ardia desu si la Brasiovu; nicairi inse nu se intemplâ in orasie locuite de sasi atâtea focuri câ in Orasteia, si in caşurile cele mai multe din negrija si lene criminale, uneori si din reutate diavolesca.
—	(Sacrilegiu — furtu din biserici.) In noptea din 21 Sept. unu furu au sciutu se petrunda in biseric’a cea mare catedrale r.-cath., din A.-Julia, de unde au dusu multe scule de auru si argintu. Alaltasera prinseră aici in Sibiiu din biseric’a Franciscaniloru pe unu furu tineru, care dice câ e nascutu din Turd’a, de professiune barbiru.
—	(Doi bandiţi forte periculoşi) câ tetiu-nari si asasini, Rudolf Jancso si Peter Bodo scapara din prinsorea dela Kezdi-Vâsârhely. S’au pusu pretiuri 100 si 150 fl. pe capulu loru. Micu pretiu pentru omeni atâtu de periculoşi.
—	(E pis cop u lu rom.-cat. Dr. Mihailu Fo-garasy) din Transilvani’a isi serbâ in 29 Septembre aniversari’a a 80-ea a vietiei sale. Dara mai sunt 6meni carii ajungu si trecu preste acea etate; ci acestu arekiereu merita intim’a reverenda si gratitudine a cre-dintiosiloru sei din causa, câ dela 1866 de candu se afla in acelu scauuu episcopu, nu au trecutu nici unu anu in care se nu fia datu ajutorie si facutu funda-tiuni cu miile pentru bisericele si scolele din dieces’a sa asia, in câtu se pare câ partea cea mai mare a ve-nituriloru sale o dâ numai spre scopuri religiose si de cultura.
—	(Scol’a agronomica dela Feldior’a). La acesta scola, care este un’a dintre cele trei agronomice sasesci din Transilvani’a, se ţinu examenu teoreticu si practicu in 28 Sept. a. c. in presenti’a unei comis-siuni denumite inadinsu, la care s’au alaturatu si in-spectorulu reg. Fr. Koos. „Kronst. Ztg.“ numera mulţime de obiecte din care fusera examinaţi elevii, gâciti inse câţi? Numai siepte inşi! Intru adeveru trebue se fia o causa misteriosa, inca necunoscuta, pentru care nici chiaru baiatii si junisiorii de tierani sasi nu se inbul-diescu la scolele agronomice. La cea din Mediasiu totu mai mergu; se pare inse câ si aceea nici pe de parte nu este cercetata după cum se aştepta. Despre cea dela Bistritia nu scimu niraicu. nici de bine, nici de reu. Despre scol’a agronomica a statului situata la comun’a Manastirescii langa Clusiu, se scrie uneori câte ceva in diariele din Clusiu, din care inse abia poţi culege altu-ceva, decâtu câ si acela este consideratu mai multu numai câ unu institutu de magiarisare pentru romani.
Ceea ce interessâ mai multu la scol’a dela Feldior’a au fostu mic’a espositiune de unelte agricole, de producte diverse si frumose, cum si stupari’a.
—	(Adunări municipali). Cu inceputulu trimestrului alu patulea se incepu si adunările trimestrali (consiliu municipale) prin tota tier’a, si s’ar parea câ asta-data sunt cercetate mai binisioru. Numai despre membrii romani se spune mai din tote părţile, câ nu mai mergu de locu la adunari de acelea. Forte reu făcu. Decâtu asia, mai bine se’si dea toti dimissiunea
*) Camu asia cum ilu avuse rep. Gavr. Muutenu totu sub limba?
____________________________________________________309
definitiva. Nu asia a fostu vorb’a si intielegerea la tote ocasiunile de 12 ani incoce, ci toti au fostu de o idea, câ mulţi ori puţini, maioritate seu minoritate, la adunari municipali si comunali se ia parte activa fia-care si totu-odata se formedie cluburi municipali politice, care până acuma nu sunt oprite prin nici o lege. Pe acestu terenu nu incape resistentia passiva, ci activitate vigorosa, câ acolo eşti acasa la tine, prin urmare aci escusarea cu politic’a passivitatiei este si remane vorba de claca, velu alu indolentiei.
—	(Dela adunarea municipala din Fa garaşi u) tînuta in 29 Septembre ne veni o relatiune in-teressanta, a cărei publicare o reservamu numai din lips’a de spaţiu pentru Nr. viitoriu.
—	(Despre o serbatore întreita) in adeveru romanesca, tînuta la 14/2 Septembre in casele generosului domnu Georgiu Papp, proprietarii! in Basesci (comit. Salagiului), avemu asemenea o descri-ptiune, ce merita a fi cunoscuta in cercurile cele mai intinse ale societatiei nostre. Regretamu câ aceea ne veni numai alaltaeri; va esi inse câtu mai curendu.
—	(Dela B las iu) se scrie lui „Kelet“ Nr. 226, câ in fondurile remase clerului si natiunei după prea fericitulu Alexandru St. Siulutiu, in 30/18 Septembre a. c. se mai cumparara cu fl. v. a. 47.500 moşiile comitelui Georgie Csâky si a lui A. Komaromi situate in comunele Ce nade si Cergaulu micu, invecinatu cu Blasiulu. Noi sciamu până acuma numai despre cele doue moşii cumpărate înainte cu trei septemani de câtra escel. sa domnulu initropolitu Ioanu Van ce a din averea sa privata la comun’a St. Miclausiu (Bethlen-Szt.-Miklos), pareni-se cu 64 mii fl. Cei ce cunoscu bine tote acelea patru averi immobili, voru se asigure, câ daca voru fi administrate prin individi cari se pricepu la agricultur’a transilvana din fundamentu, si pe langa activitate neadormita, necessaria la ori-ce economia, au si manile curate, după investitiuni intie-lepte, bine cumpănite, cu unu capitalu bunisioru, dela trei ani inainte potu se aduca unu venitu anuale curatu (netto), de 6V2 multu 7°/0, câ-ci de nu aru aduce nici atâta, după grij’a si sudorea crunta ceruta la economi’a de campu, apoi nu s’ar pricepe, de ce se nu caute cineva a’si asigura fructificarea capitalului in alte moduri. De altumentrea anevoia vei afla in Transilvani’a moşii multe, care se aduca folosu mai mare decâtu 7% si forte raru 8°/0. Cele mai multe dau numai 5—6°/0.
—	(Espositiuni parţiali in tote părţile.) La Alba-regale si Debreţinu in Ungari’a, la Desiu, Sepsi St. Giorgiu si Brasiovu in Transilvani’a se făcură in septemanile din urma, spre a incuragiâ industri’a si agricultur’a. Ar fi timpulu câ se se mai dea, după 17 ani, si o espositiune romanesca, pentru câ se se cunosca, ce progresse facuramu de atunci incoce. Noi suntemu cenvinsi, câ poporulu nostru a facutu in mani’a tuturoru pedeciloru si calamitatiloru, progresse palpabili atâtu in economia câtu si in industria ; se pare inse câ suntemu prea preste mesura sfiiosi, prea ne tînemu de simplii opineari.
ACADEMI A ROMANA.
Sessiunea estraordinaria.
Processu-verbalu Nr. 32.
(Prescurtare din trei siedintie).
Siedinti'a din 30 Iuniu st. v. 1879.
D. presiedinte, anuntiandu câ secţiunea de sciintie spre a se complectă, propune de membri pe d-nii Dr. D. Branza, professoru de botanica la facultatea ;din Bucuresci, Petru Poni, professoru de chemia la facultatea din Iaşi si pe d. dr. Felix, professoru Ia facultatea de medicina din Bucuresci, invita pe membri câ se proce-dedie la alegere, conformii statuteloru, anuntiandu câ candidaţii trebue se intrunesca doue treimi din numerulu membriloru presenti. Incependu cu propunerea d-lui Dr. Branza.
Se procede la votarea prin bile, după care scruti-niulu cu doue treimi din membrii presenti se pronuncia in favorea recomandaţi loru.
D. presiedinte proclama pe Dr. Branza, pe d. Petru Poni si pe d. dr. Felix de membri ai Academiei.
La ordinea dilei propunerea de membru onorariu a d-lui Constantinu Bozianu. Se procede la votare prin bile si se admite cu 16 voturi pentru, si 2 contra.
Se primesce o propunere scrisa de 5 membri, cari ceru a se numi membru onorariu d. Grigore Gradistenu. Se procede la votarea prin bile si se admite cu 14 voturi, contra 4.
D. presiedinte declara pe d. Constantinu Bozianu si pe d. Grigore Gradistenu de membri onorari ai Academiei.
D. Stefaneseu arata, câ pentru complectarea sec-tiunei de setintie, urmandu necessitate a se alege inca doi membri, secţiunea pentru acesta fiindu in diver-gintie, aştepta corclusulu Adnnarei.
D. Romanu combate parerea araanarei si cere câ se se recomande sectiunei se se consulte, câ se’si pre-sinte candidaţii chiaru in cursulu sessiunei acesteia.
D. Odobescu sustîne parerea d-lui Romanu, neve-diendu motive valabile pentru amanare, considerandu câ chiar’ statutele ce s’au votatu ceru complectarea sec-tiuniloru.
310
Punendu-se la votu amanarea, maioritatea o respinge si recomanda sectiunei a veni cu propuneri de noui membri spre a se potea complecta.
La ordinea dilei continuarea discussiunei regulamentului. Partea a treia dela art. 71 până la 85 inclusive, după puţine discussiuni si mici rectificări, se adopta.
La cap. 6, despre regularea fonduriloru, după ce se votedia art. 86 si 87, la art. 88 se propune chiar’ pe câtra comissiune unu amendamentu, care se aproba de adunare, cu urmatorea redactiune:
Art. 88. Fondurile cu destinatiune generala din speci’a antaiu, adeca Fondurile comune, sunt formate de ocamdata din categoriele urmatore:
a)	Dotatiunea Statului de 20,000 lei pe anu, (ex-ceptandu-se fondurile cu destinatiune speciala ale pre-mieloiu Lazaru si Heliade-Radulescu.)
b)	Fondulu Zappa.
c)	Versamentulu lui Zappa.
d)	Fondulu economiiloru.
NB. Fondulu Mateescu, după incassarea lui, se va incorpora in fondulu economieloru, precum a fostu in-corporatu fondulu Radianu.
„Totu in fondulu economieloru intra si sumele provenite din vendiarea publicatiuniloru Academiei.
„Pe langa aceste patru categorii se adaoge pe totu anulu quantulu de 15 la suta, ce se preleva asupra venitului fonduriloru cu destinatiuni speciali, cu esceptiune de dotatiunea actuala a Statului, afectata premieloru Lazaru si Heliade-Radidescti.u
După votarea acestui articolu, D. Fetu dice, câ aici crede a fi loculu a se potea intercala unu articolu după o declaratiune ce vine a o depune in urmatorea coprindere :
„Considerandu câ fondulu de 10,000 franci, ce am herezitu Societatiei Academice Romane, prin actulu meu de donatiune, din 17 Augustu 1872, urmedia a se indoui la 1 Aprilie 1880, prin capitalisarea venitului seu, de aceea propunu urmatorele:
„Dela 1 Aprilie 1880, premiulu Fetu se va decerne numai la trei ani odata, in suma de 4,000 lei celu puţinu, unei lucrări puse la concursu, de corpulu Aca-demicu, după propunerea făcută de secţiunea sciintifica, conformu actului de donatiune.
„Ori ce economia din trensulu va servi la a lui sporire. “
După acesta urmedia discussiunea, deca in intie-lesulu acestei declaratiuni trebue se se intercaledie unu articolu, si se conchide câ e destulu a se lua actu de acesta declaratiune, spre a se potea aplica întocmai, la timpu, după avisulu sectiunei sciintieloru.
Articolii ce urmedia, până la 97, care e acelu din urma, după puţine deliberatiuni si mici modificări se adopta.
Se pune votarea regulamentului in totalu si se votedia cu unanimitate.
Se citesce si se aproba statulu de presentia, după care urmedia a se da diurnele membriloru, pe cele din urma 15 dile.
D. Chitiu declara câ nu va primi nici odata diurnele ce i se cuvinu, ci se roga a se reserva la o parte, pentru câ inpreuna cu o alta suma care e decisu a o destina din averea sa propria, se se fundedie unu premiu care se porte numele de premiulu Chitiu. — Adunarea felicita pe colegulu seu pentru asemenea pro-missiune.
La ordinea dilei, discussiunea raportului comissiunei financiare, cititu in siedinti’a din 27 Iuniu. Conclusiu-nile aprobative gestiunei fonduriloru si tuturoru lucra-riloru delegatiunei, se votedia in totalu cu unanimitate.
Siedinti’a se ridica la 12 ore.
Presiedinte, Ioanu Orhica.
Secretariu ad-boc, G. Sionu.
Contractulu Sociala.
De J. J. Rousseau.
Capitolulu XI.
Desprediversele sisteme de legislatiuiie.
Deca cineva cercetedia in ce consista binele comunu, ce trebue se fia scopulu ori-carui sisteme de legislatiuiie, va afla câ elu se reduce la urmatorele doue lucruri principale: libertate si e g a-litate. Libertatea, pentru câ ori ce dependintia a particulari ului este in acelaşi timpu o detragere de fortia din corpulu Statului; egalitate, pentru câ fâra dens’a libertatea nu pote esistâ.
Am spusu deja ce este libertatea civila. Subt cuventulu egalitate nu este de a se intielege, câ părţile de potere si de avuţie se fia in modu ab-solutu aceleaşi, ci câ cu privintia la potere, ea se fia mai pre susu de ori ce violentia si se nu fia esercitata, decâtu in virtutea rangului si a legiloru; dra cu privintia la avuţia, câ nici unu cetatienu se nu fia asia de bogatu, câ se pota cumperâ pe unu altulu, si niciodată asia seracu, pentru câ se fia constrinsu a se vinde*): acesta presupune din partea
*) Voiţi a dâ Statului consistentia, apoi apropiaţi estremele câtu se pote mai tare unele de altele: nu suferiţi nici omeni prea bogaţi, nici cersitori. Aceste doue classe, din natura inseparabile, sunt in modu egale funeste binelui comunu. Din un’a se născu tirani, era din cealalta instrumentele tiraniei. Libertatea publica se trafica totudeauna intre acele doue classe: una o cumpera, era ceealalta o vinde.
Not’a lui J. J. Rousseau.
OBSERVA TOR1ULU.
celoru poternici, moderatiune de avere si de cre-ditu, era din aceloru slabi moderatiunea avaritiei si a cupididatiei.
Acesta egalitate, voru dice, este o chimera speculativa, care nu pote esistâ in pracsa. Inse deca abusulu este inevitabila, urmedia ore câ nu trebue celu puţinu se fia regulatu? Tocmai pentru câ forti’a lucruriloru tinde totudeauna a distruge egalitatea, forti’a legislativa trebue se isi dea silintia totudeauna a o mantînea.
Dara aceste obiecte generale, ce sunt totu atâtea conditiuni a ori ce institutiune buna, sunt a se modificâ in fiacare tiera prin raporturile ce se născu atâtu din situatiunea locala, câtu si din ca-racterulu locuitoriloru: si subt acele raporturi este de a se dâ flăcărui poporu unu sistemu particulara de institutiuni, cari se fia celu mai bunu, nu pentru sine insusi câ atare, ci faţia cu Statulu pentru care este destinatu. De esemplu: pamentulu este ingratu si sterilu, seu tier’a prea mica pentru locuitori, aplicati-ve la industria si la arte, ale caroru producte apoi le poteti schimba pentru mărfuri ce ve lipsescu. Din contra, deca locuiţi pe plaiuri manose si deluri fertile, deca pe unu pamentu bunu ve lipsescu locuitori : daţi tote ingrijirile vostre agriculturei, care inmultiesce omenii si alunga luxulu, care nu ar face decâtu se poporedie tier’a, adunandu pe puţini locuitori numai in câteva punte ale teritoriului.*) Candu locuiţi pe tiermure intinse si comodu, coperiti marea cu vase, cultivaţi comerciulu si navigatiunea si ve veţi bucurâ de o esistentia fericita, de si scurta. Candu marea nu scalda pe partea vostra, decâtu numai stenci inacessibile, remaneti barbari si iclityo-fagi — mâncători de carne si veţi trai linisciti, pote mai bine si de sigura mai fericiţi. Cu unu cuventu, pre langa macsimele comune la toti, fiacare poporu mai are câte o causa, care ii ordona câ se le aplice intr’unu modu particulara si care ca-racterisedia propri’a sa legislatiuiie. Astfeliu au fostu ediniora la Evrei si apoi la Arabi, religiunea ob-iectulu principalu, la Atenieni sciintiele, in Cartago si Tiras comerciulu, in Rodos marin’a, in Sparta resbelulu si in Rom’a virtutea. Autorulu „Spiritului legiloru" au demonstratu prin o mulţime de esemple, prin ce feliu de midiloce artificiose indreptedia le-gislatorele institutiunea se spre unulu din acele obiecte.
Aceea ce face constitutiunea unui Stătu ade-veratu solida si durabila este, candu convenientiele sunt astfeliu observate, câ raporturile firesci si legile se fia totudeauna de acordu in aceleaşi puncte si câ cele din urma, adeca legile, se nu faca asia dicbndu alta, decâtu se assigure, se insoţiesca si se rectifice pe cele d’antaiu. Dara deca legislatorele isi gresiesce obiectulu, urmandu unui principiu di-feritoru de acela, care nasce din natur’a lucruriloru, candu unulu tinde la servitute, era celalaltu la libertate ; unulu la bogăţie, era celaltu la poporatiuue; unulu la pace, dra celalaltu la cucerire: atunci se va vedea, câ legile se slabescu pe nesimţite, constitutiunea se alterddia si câ Statulu nu va in-cetâ de a fi agitatu, până ce se distruge seu se schimba, si neinvins’a natura isi castiga erasi domni’a.
Capitolulu XII.
Divisiunea legiloru.
Pentru de a pune tote in ordine, seu a dâ form’a cea mai buna, ce este numai possibila, lucruriloru publice, sunt de a şe considerâ deosebite relatiuni. Mai antaiu, acţiunea corpului intregu asupra sa insusi, adeca, raportulu intregului cu in-tregulu, seu a suveranului cu Statulu, si acestu ra-portu se compune, precum vomu vedea mai la vale, prin organe intermediare.
Legile, care reguledia acelu raportu se numescu legi politice seu si legi fundamentali si nu fâra cuventu, deca acele legi sunt intielepte, pentru câ deca intr’unu Stătu nu esistâ decâtu numai unu modu bunu de a’lu pune in ordine, apoi poporulu care l’au aflatu, trebue se tina de elu; dara deca ordinea stabilita este rea, pentru ce se se considere câ legi fundamentali, deca ele sunt rele? Apoi in ori-ce casu de cestiune, unu poporu este totudeauna volnicu de a-si schimbâ legile sale, chiar’ si cele mai bune, pentru câ deca ii place a-si causâ reu siesi insusi, cine este acela, care ar avea dreptulu de a ilu opri?
*) „Unele specialităţi ale comerciului esterioru, dice d-lu d ’A r g e n s o n, nu oferu in generale unui Stătu, decâtu numai unu folosu aparente; ele potu in-bogati pe câţiva particulari, chiar’ si câteva cetati, dara naţiunea intrega nu castiga nimica si poporulu nu se simte mai bine.“	Not’a lui J. J. Rousseau.
• A dou’a relatiune este aceea a membriloru intre sine seu cu corpulu intregu, si acestu raportu trebue se fia in prim’a privintia astfeliu de micii si in a dou’a astfeliu de mare, pe câtu numai se pote, pentru câ fiacare cetatienu se se bucure de o independentia perfecta fatia cu ceilalţi si intr’o dependintia perfecta fatia cu Statulu, ceea ce se face totudeauna prin aceleaşi midiloce, pentru câ numai forti’a Statului constitue libertatea membriloru sei. Din acestu alu doilea raportu se născu legile civili.
S’ar mai potea luâ inca si o a trei’a categoria de legi, intre o mu si lege, adeca aceea intre nesupunere si pedepsa, si pe acesta se basedia legile criminali, care in fondu nu sunt atâtu o specie particulara de legi, câtu sancţiunea tuturora celorulalte.
Pre langa aceste trei specie de legi se mai adaoga inca a patra,rcea mai inportanta din tote, care nu se gravedia nici in metalu, nici in marmora, ci in ânim’a cetatieniloru; care este adeverata con-stitutiune a Statului, care in fiacare di primesce fortie noue, cari in timpu ce celelalte legi se inve-chiescu seu se stingu, le reanimedia său le inlocuesce, care conservedia pe poporu in spiritulu institutiunei sale si inlocuesce pe nesimţite forti’a indatinarei. Vorbescu despre moraluri, datine si cu preferintia despre opiniune, o parte acesta necunoscuta politici-loru noştri, dela care inse depinde reusit’a tuturoru celorlalte; o parte acesta, cu care marele legislatore se ocupa in secretu, de si se pare câ elu se mar-ginesce numai la regulamente particularie, care nu sunt decâtu cupol’a boitei, pe candu datinele ce se născu incetu, formedia in fine incheietur’a neal-terabila.
Intre aceste classe diverse, numai legile politice care constitue form’a gubernului, sunt relative la subiectulu meu.	(V* urm&).
Post’a redactiunei.
—	Blasiu, 1 Oct. In noulu codice generale e reservatu Jury pentru processele de pressa; se pote inse câ pentru cele urmatorie voru schimbâ unele locuri. Se va alege la celu ce urmedia a se mai pertracta aici.
—	Bucuresci 22 Sept. st. n. Eroismulu femei-romane, va esi nesmintitu in Nr. dela 79inainte, urmatu si de alţi articlii pentru femei.
—	Bârladu 30 Sept. n. D. M. Erâ cu totulu de prisosu a ne mai auuntia asia ceva. Metodulu nostru este cu totulu altulu.
ffSnp mmai^g
Ap a de gura anatherina
Dr. Popp ^ l~2
este remediulu celu bunu si mai siguru in contra gingieloru sângerânde, a doreriloru reumatice a diutiloru st a inegrirei loru.
„Variate remedii n’au fostu in stare a imi vindecă sun-gereudele ’mi gingii, dorerile reumatice ale diutiloru si inegrirea lom, pana ce n'am intrebuintiatu reuumit’a „Apa de gura ana-therina4*, care nu uumai ck delatura suferintieloru amintite mai susu, ci rai-au reinviatu, asia dicendu de nou dinţii mei si delatura si inirosulu de tutunu. Prin acăs'a dau deci in publicu laud’a meritata acestei apa si ’mi csprimu totu odata cea mai caldurosa recunoscintia Dr. Popp c. r. dentistu alu curţii din Vien’a.
Vien’a.	Baronulu de Bluman m. p.“
Depositele se afla:
Depositele se afla: in Sibiiu la d-nii C. Miiller, farmaciştii, F. A. Reissenberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, comercianţi, W. F. Morseher, farmacistu diplora.; in O ras ci’a la d. C. Fuhrmann, farmacistu; in Brasiovu la d-nii E. Fabick, W. Jebelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmaciştii, Demeter Eremias, comercianţii; in Mediasiu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebesiu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; in Sighisior’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutscb, precum si in tote farmaciele, parfuineriele, magazinele de galanterie si de materiale din Transilvani’».
Concursu.
(102) 2—3
Comitetulu pentru edificarea bisericei gr.-cath. romane din comun’a B a i u t i u situata iu Salagiu, dieces’a Gherlei, protopopiatulu Bas esci loru, a decisu a o edifica prin intreprisa. Spre acestu scopu se publica concursu de licitatiune minuendo, pe 12 Octobre a. c. st. n. in Baiutiu. Intreprindietorii sunt invitaţi, câ pe langa depunerea de 10°/u câ vadiu se se presente si cu planurile loru proprie si devisu de spese. Marimea bisericei este a se computa pentru 1500 de suflete.
Baiutiu la 24 Sept. 1879.
Georgiu Pap,
presiedintele comitetului.
Se primescu101)3 3
doui tineri bine crescuţi, cu celu mai puţinu patra classe elementarie, câ
invetiacei de negutiatoria.
In privinti’a conditiuniloru a se adressâ la dn. comerciante Bucuru Popoviciu in Uatiegu.
Editoru si redactoru responsabile G. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. KralTt in Şibiiu’