r
bservatoriulu ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat'a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sâu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie său linia, cu litere meruute garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte fi cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assern-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu iu Sibiiu.
Nr. 76.
Sibiiu, 22/4 Octobre 1879.
Anulu II.
Budapesta — Bucuresci.
Diariele din Bucuresci cu „Romanulu" in frunte anuntiasera mai deunadi venirea Jns. capitaPa României a domnului Ujfalussy, prefectu in comi-tatulu Seve rinului, limitrofii cu Valaclii’a mica, la care ungurii isi formuledia dreptu istoricii de possessiune de inainte cu vreo 600 de ani, sub titlu de Banatul u Se veri nul ui, pe eare’lu ocupase in secolulu trecutu si imperatulu Carolu VI de joi pana mai apoi.^ Du. Ujfalussy si-a petrecutu cate va dile prea bine in Bucuresci si pe airea, a datu visita si d-lui presiedente alu camerei, care ia intors’o indata, precum ceru legile stricte ale bunei-cuviintie intre omeni de rangu si de positiune inalta. Dn. Ujfalussy nu este vrasmasiu alu na-tiunei romanesci si ne place a crede, ca nici nu ar potea se fia, pentru ca si domni’a-sa este vitia de romanu, ne cunosce si limb’a binisioru. Dn. prefectu inse nu a potutu se merga la Bucuresci numai asia, pentru flori de maru, din o simpla distractiuue, tocma acuma, candu acasa la pre-fectur’a sa nu’si vede capulu de multele afaceri. S’a intemplatu inse, câ din personalulu superiorii dela ambasad’a austro-ungardsca mai nici-unu func-tionariu se nu cunosca limb’a nostra, câ cu ajuto-riulu ei se pota veni in contactu mai de aprope cu romanii, si totuşi lips’a de a o cunosce bine este chiaru acuma forte simtita. Dn. Ujfalussy in positiunea sa eminenta de prefectu ar fi in stare se faca gub.ernului unu mare servitiu, mai mare chiaru decâtu br. Szentkereszti.
Se mai afla inse si alţi ungureni de distinc-tiune, carii mergu si vinu câ nici-odata mai inainte intre B.-Pest’a si Bucuresci, nu pentru altu-ceva, ci numai câ se faca cunoscintia cu cei mai de frunte barbati de stătu ai României. Alta dorere de capu nu au, ci numai câtu imitedia pe archi-ducele A1 b r e c li t, a cărui visita caldurosa la Sinai’a le camu turburase somnulu. Asia „Peşti Naplo" cu br. Ivoru Kaas in frunte, a trimisu pe foiletonistulu seu (subscrisu Dr. Th—y L—s) la Bucuresci, câ in societate cu dn. Szekulisz direc-torulu „Daciei" se faca cunoscintie interessante. In fine inainte de plecare „au cerutu audientia" si la dn. Ti tu Maior eseu; dara o servitore se-cuienca necnnoscundu’i a disu unguresce câtra ser-vitoriu : „Se ia draculu pe atâti venetici câţi mai
deschidu uşile domnului." După acestu compli-mentu secuiescu inse dn. Maiorescu ii primi fbra nici-o greutate. Foiletonistulu unguru admira lo-cuinti’a frumosa si curata, curau si bibliotec’a dini Maiorescu, după aceea descrie pe largii conversa-tiunea „interessanta" ce avura, a cărei tliema principale a fostu atentatele de magiarisarea ro-maniloru din Transilvani’a etc., pentru care dn. Maiorescu mustra in termini prea seriosi pe magiari; era Th—y se aparâ totu numai cu ciangaii din Mol-dov’a, câ-ci altu-ceva nu sciâ se mai incurce. Cu tote acestea elu afla, câ romanii din Romani’a se topescu de mult’a dragoste fratiesca ce simtu câtra magiari si dau se pricepa, câ romanii ardeleni cu portarea loru le făcu neplăceri. Dara pe dn. Maiorescu ilu afla mare contrariu la totu ce se dice autonomia, si altele câ acestea, care se potu citi in aristocraticulu „Peşti Naplo" Nr. 230 din 24 Septembre a. c., in acelasiu Nr. in care br. Kaas isi incepe primulu seu asia : „Brutalitatea a deveniţii in Ungari’a sistema gubernamentale,*) si termina cu sententi’a latina : Dela capu se in-pute pescele.
Daco-romanismulu si Magiarismulu. Dela unu timpu incoce alu doilea diariu aristocraticii „Magvar-orszâg" din B.-Pesta isi tine si elu unu corespondente in Bucuresci. Din epistolele aceluia se vede, câ bai aţii cu cari are a face, ii lega de nasu diverse secrete de ale loru, pe care densulu le si trimite caldisiore la B.-Pest’a. Cine cunosce bine pe „baiaţii"**) din capital’a României, ne va crede noue, câ aceia sunt iu stare se intorca capulu chiaru si la omeni seriosi, sau cum dicu ei, se’i bage in draci, se'i scota din cumpetu. Pe corespondentele magiaru ei l’au ametîtu si inbetatu cu totulu, pentru-câ intre multe alte „palavre", eta ce scrie densulu domniloru sei: D-vostra nu cu-nosceti de locu pe romani si Romani’a, era in câtu iati cunosce, sunteti forte reu informaţi.
Idealulu celu mai placutu alu romaniloru este Daco-romani ’a loru. Ei au suferiţii multu dela muscali, si totuşi se ţineţi minte, câ in resboiulu
*) A brutalitâs Magyar-Orszâgon kormâny rend-szereve Ion.
**) In Munteni’a numirea de baiatu se dă de co-munu si la tineri dela 18 până la 25 de ani, pe carii noi dincoce de munţi ii numinm junisiori, junisiani, juni, fetiorandri si fetiori.
Austro-Ungariei cu Russi’a regimentele romanesci nu se voru bate alaturea cu brigadele austro-un-guresci, ci alaturesa cu cele russesci, cu alu caroru ajutoriu au se câştige Transilvani’a cu câteva comitate din Ungari’a si cu Bucovin’a. Apoi vedeţi bine, câ ei se tînu fraţi si nepoţi ai italianiloru, cu cari s’au intielesu, câ pre candu armat’a italiana va navali asupra monarchiei nostre, se treca si romanii incoce. Romanii inse mai au si altu planu: a recâştiga Basarabi’a cu ajutoriulu Austro-Ungariei. Voi rideti in B.-Pest’a si tîneti aceste planuri numai de fantasii romanesci; evenimentele inse au se ve bage câtu mai curendu minţile in capu. Valachii au se’si pună la licitatiune armat’a loru, care se va bate alaturea cu celu ce le va da mai multu.
Corespondentele afla, câ acelu idealu si acele dorintie ale romaniloru nu sunt de condamnatu, câ-ci ele curgu din natur’a lucruriloru; tocma pentru aceea inse elu roga si conjura pe gubernu, pe dieta si pe toti magiarii, câ se nu’si mai faca scrupolu din legile internaţionali, ci se’si faca legi private numai după cum le dictedia inte-ressele loru. Deci se se apuce de magiarisarea generale si definitiva a toturoru romaniloru fora nici o esceptiune, si daca acestu scopu nu se pbte ajunge prin scole, se ia in ajutoriu si armat’a, forti’a fisica asia, câtu pre candu voru veni trupele romanesci, se nu mai afle nici-unu pitioru de romanii in Transilvani’a si Ungari’a !
Aci apoi corespondentele minte una diciindu, câ ministeriulu Brateim romanisedia pre toti ciangaii si neciangaii, pe tota lumea. Totu-odata elu se bucura forte, câ ostenelele d-lui Boerescu nu aru fi avuţii nici-unu resultatu bunii pe la curţile europene, câ jidovii aru fi pacalitu reu pe romani, si câ ministeriulu actuale, lieterogenu cum este compusu, are se cadia cu sgomotu; in fine câ si cestiunea Arab-Tabiei face griji mari României.
Cine voiesce se aiba probe si mai multe de araiciti’a romano-magiara, se nu’si pregete a le cauta in „Magyarorszâg" Nr. 268 din 28 Septembre a. c. pe colunm’a a dou’a, precum si in alte diarie. Noi aflamu de prisosii ori-ce comentariu la ele. Totu ce amu avea se adaogemu din partea nostra ar fi, câ nici-odata in vieti’a nostra nu amu vediutu pe romanii Transilvaniei etc. mai decişi a’si conserva nepângarita naţionalitatea si limb’a
Foisiora „Observatoriului“.
Secretariulu Aronu Budai alias Budenu.
Academi’a romana a Iuatu tote mesurile câ se asiedie câtu mai curendu monuinentulu lui Alesandru J. Pap iu, astrucatu langa un’a din bisericele romanesci suburbane dela Sibiiu, edificata in secolulu trecutu, pe candu era preste putintia a ave biserici de ritu orientale in laintrulu fortificatiuniloru cetatiei. Dilele trecute mergându cu unu amicu se luaimi situatiunea in mai de aprope consideratiune, amiculu nostru proto-populu ne reflectâ si la mormentulu lui Aronu Budai, strimtoratu intre paretele bisericei si intre încintea (sto-boru, palantulu) de câtra strada, era câ seninu câ este acolo ingropatu, nesce arbuşti (mălini ?) crescuţi pe mormentu.
M’a sagetatu la anima candu am vediutu acea batjocura ce cade iti capulu consangeniloru repaosatului si mi-am adusu aminte intre alţii, de mormentulu lui Petru Maioru repausatu in Bud’a, pe care cautandu’lu in Aug. JL839 cu revisorulu de cârti, mai tardiu canoniculu Aronu, in cimiteriulu unde ni s’a spusu câ pausedia, nici de urma nu ’iam datu. Precum Petru Maioru, asia si Aronu Budai a datu câtu a traitu, a lasatu si prin testamentu averea sa la nepoţi si nepote, câ-ci casatori’a sa fusese sterpa.
Cine a fostu acelu Aronu Budai V Elu a fostu in dilele sale pentru Transilvani’a ceea ce este in dilele nostre unu secretariu de stătu in ministeriulu finantieloru, cu acea distinctiune inse, câ astadi secretarii esu din tote tufele, candu din contra, inainte cu 50 — 100 de ani a inaintâ la rangu de secretariu in gubernu sau la tesaurariatu, presupunea câ a servitu cineva celu puginu 25 de ani in funcţiuni inferiori, era daca a fostu romanu, au avutu a suferi persecutiuni si denuntiari diverse in tote stadiele prin care trecea; in totu casulu inse trebuea se fia fostu descinsu din vreo familia nobile, sau celu mai pu<;inu de cetatienu (Biirger) liberu
patricianu si se fia de vreo confessiune religiosa din cele privilegiate (religio recepta). Pentru-câ se ajunga unu romanu la rangu de consiliariu si caneelariu, precum au ajunsu unu Mebesi, unu Stef. Costa, mai apoi unu Sam. Popu, unu Pacurariu (Jukâsz), trebuea se se fia intemplatu ceva estraordinariu pe la cabinetu si la Cancelari’a de curte din Vien'a, adeca cam precum am ajunsu câ se vedemu câ s’a intorsu rot’a de 10 ani incoce.
Nepotimei lui Budai ’ia fostu lene se scria macaru o genealogia si biografia seca după mortea unchiului loru. Noi scimu atâta, câ repaosatulu in d-nulu a fostu fiiu de preotu si nobile.
Preotulu Budenu, parochu in comun’a Cicmeu, din comitatulu Hunedorei pe valea Murasiului, au avutu 10 prunci, adeca: 1) J o a n u, carele studiese mai antaiu inBlasiu de unde pare caaTostu tramisu lacursulude theo-logia in Leopole (Lemberg), câ-ci si in seminariulu de acolo se tramitea odiniora. Acestu Joauu a remasu in Leopole, unde invetiandu limbi, si aplicatu la gubernulu Galitiei, ajunse la rangu de consiliariu, lasă pe urm’a sa prea interessantele scrieri lexicografice si poetice, dintre care cele mai multe se afla astadi in proprietatea academiei romane din Bucuresci, pentru-câ ardelenii nu leau sciutu pretiui. 2) Aronu, secretariu la tesaurariatu, ajunsu’TiU betranetie in pensiune si in acesta con-ditiune man’a drepta a episcopului Vasilie Moga in tote afacerile mai grele a le diecesei sale, mai alesu facia cu gubernulu, cu cancelari’a transilvana, cu cabi-netulu din Vien’a, cu diet’a, si in tote cele interconfes-sionali, pre câtu timpu bietulu episcopu in acelea inpregiurari nu avea pre nimeni din coreligionarii sei capabile de a portâ o pena câ aceea, precum nu avuse nici succeso-rulu seu in anii de antai, ci trebuea se ia in serviciulu seu câte o pena luterana sau de rom.-catholicu, mai alesu sasu, ceea ce lui Moga nici-deeuni nu’i convenia se faca. 3) Antonie, fostu functiouariu la magasinele de sare dela Aradu, care avuse si elu unu fiiu auume Carolu, fostu oficeru la ulani, mai tardiu totu functio-nariu la magasinele dela Oradea mare. 4) Petru fostu
maioru la unu batalionu de grenadiri, a picatu câ omu in tota virtutea, in una din bătăliile austro-francesci, nu se scie in care, câ nici atâta memoria nu i s’a conser-vatu bravului ostasiu. 5) N i c o 1 a e, functionariu la salinele dela Uior’a (Fortareti’a noua), care avu unu fiiu Andreiu si 2 fiice, Veronica maritata cu Joanu Bota cantorii in Aradu, si Mari’a maritata cu Teodorutiu comerciante in Hondolu. 6) Josifu, in loculu tata-seu parochu in Oicmeu, care avu 3 fii, Joanu parochu totu acolo, Nicolae cantaretiu, Josifu invetiatoriu, apoi notariu in comun’a Berii. 7) Solo mo nu, preotu in Homorodu; fiiulu acestuia preotu in Turdasiu. 8) Mari’a, soci’a parochului Balomiri. 9) Sofi’a, soci’a preotului Iliesiu din Orasteia. 10) Dina, soci’a baiasiului Georgie Borca din Hondolu.
Mai sunt in dilele nostre preoţi romanesci, bine-cuventati cu mulţime de prunci, si totuşi ii dau pre toti la scole, luptandu, scie D-dieu cu câte greutati, pentru-câ precum dice poporulu, „se faca omeni din ei.“ Aronu Budai inse a fostu de 84 de ani candu a repausatu in 29/17 Martiu 1847*), prin urmare s’a nascutu in a. 1763 adeca inainte cu 116 ani, in dilele Măriei Teresiei, pre candu scolele din Blasiu abia se infiintiasera si baiatii invetiâ se scria cu betîsiore pe nasipulu din piatia, era ern’a in nea. Daca educatiunea tinerimei este inpreunata si astadi cu greutati, se jude-camu cum a trebuitu se lupte parochulu din Cicmeu inainte cu 100 de ani, pentru câ se’si tina siepte fetiori pe la scole asia, in câtu din unulu se se alega consi-liariu guberniale, altulu secretariu la departamentulu finantieloru, unulu maioru in armata, doui funcţionari civili si doi preoţi.
Daca insurgenţii unguri nu aru fi datu flacariloru in Martiu 1849 partea cea mai mare din archivulu die-cesanu asiediatu in resiedinti’a de atunci strad’a Cisnadiei Nr. 7., — chronicarii nostrii aru avea ocasiune de a cunosce ce a facutu A. Budai pentru clerulu si poporulu gr.-
*) A se vede scurtulu necrologu in „Organulii luminarei“ Nr. 14 din 5 Aprile 1847.
304
OBSERVATORIULU.
romanesca curata, ca tocma de cinci luni incoce, si nici-odata magiarismulu nu a facutu unu fiasco mai mare decâtu atunci candu au crediutu, ca se voru afla romani ca se’si vendia limb’a si demnitatea naţionale pentru cate 60 cruceri pe di, pentru acea simbria de proletari flamendi, sau si pentru cate 50 fi. numiţi subventiune, daţi inse la popi recomandaţi ministrului prin subprefecti, totu din pungile romaniloru.
In câta pentru pacalitur’a jidovesca, apoi cliiaru evenimentele dilei dau de minciuna pe corespondente. Romanii nepreocupati potu se fia forte in-destuliti cu resultatulu emanciparei jidovesci. Restulu remane la viitoriu, la poterea de vieţi a, la prudenti’a si energi’a natiunei.
Mesur’a tiranica si neruşinata, ceruta de catra corespondente spre a magiarisa pe naţiunea romana, se va sfarma si nimici lovita de atotupotentea opi-niune publica a Europei civilisate.
Transilvani’a.
Sibiiu, 1 Oct. n. Observandu noi ca publiculu incepe a se interessa 5rasi de afacerile asociatiunei transilvane, pana se esa An aii le sale la 1 Ian. a. v., noi continuamu a mai publica si in acestea columne unele acte de ale ei, intre altele si:
Ratio ciniu
despre perceptele si erogatele cassei „Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si ctdtura poporului romanu“ pro J878/9.*)
Intrate
La adunarea generala a XVII tînuta in Sîm- fi. cr. leu la 4 si 5 Aug. 1878 au remasu in restu 70725.36 V2
In anulu curente 1878/9 au intratu:
Tacse dela membrii fundatori si	ordinari	.	2295.—
„	„	„ ajutători si alte oferte.	254.50
Pentru diplome............................. 40.—
Interese dela osebite Obligaţiuni de stătu
si actii de institute publice............. 2919.58V4
S’au scosu din cass’a de păstrare capitalu
si interes, decadiute.................. 666.85
S’au elocatu successive de nou in cass’a de
păstrare la „Albin’a".................. 766.85
Pentru o obligaţiune ungurena sortata	.	.	104.—
S’au cumperatu una obligaţiune urbariala
transilvana............................ 105.—
Pentru esemplarie vendute din foi’a asociatiunei din anii trecuti...................... 12.—
Prenumeratiune la foi’a asociatiunei dela adunarea gen. din anulu trecutu pana la
finea lui Decembre 1878 .................. 8.—
Fundatiunea Tofalena..................... 1236.14
Sum’a intrateloru . 79133 29
*) Tiparitu in foi separate, inpartitu la membrii adunarei generale, luatu in revisiune si incuviintiatu. Ilu reproducemu si noi in prescurtare pentru acei membrii si lectori, carii n’au participatu la adunarea generale, nici la cele parţiali.	Red.
resaritenu. Barbatu inaltiatu mai pre susu de tote certele theologice, inspiratu numai de ferbintea dorintia a emanciparei naţionale, a partecipatu in modu activu, la redactarea toturoru petitiuniloru subscrise de cei doi episcopi din Blasiu si, Sibiiu spre scopulu acesta, in anii 1834, 1837, 1842. Era ce a fostu Aronu Budai pentru tenerimea romanesca in Sibiiu, câ si nemuritoriulu La-dislau Vaida in Clusiu, se spună câţi mai sunt din ei in viatia, despre consiliulu parintescu, de ajutoriu materiale si de recomendatiunile venerabilului Nestoru alu timpului seu.
Romani, conservaţi memori’a facatoriloru vostrii de bine, feriti-ve a cade in pecatulu ingratitudinei. Voi ve aveţi viati’a dela betrani, era aceştia continua a vietiui intru voi. Aronu Budai nu a fostu literatu si scriptoru, pen’a sa inse a cumpanitu de parte pe a multoru literaţi, binefacerile sale s’au manifestata in liniştea unei cancelarii, dara totu-deauna in modu practicu si durabile. Faceţi apellu la naţiune, câ cu ocasiunea ridicarei monumentului pentru Papiu, se asiediati una cruce modesta si de asupra osementeloru lui Aronu Budai. Cruce am disu, din causa câ elu in viati’a sa portat-au cruce grea, de si nevediuta, pentru multe mii de romani.
Au mai remasu totuşi inca si unele cruci vediute de a le secretariului de finantie Aronu Budai. Acelea sunt asiediate pe turnulu si inlaintrulu bisericei dela Cicmeu, unde inainte de acesta cu 38 de ani se făcuse biserica noua, parte mare cu spesele fericitului Budai si cu ajutoriulu lui Condu, totu romanu de origine din aceeaşi comuna, fostu directoru de poşte (Postmeister) in Orasteia. Spesele la acea biserica l’a costatu câteva mii; elu simţi bucuria ceresca, candu ajunse câ in ver’a anului 1841 se o vedia santita si dedicata servitiului dumuedieescu. Budai era omu religiosu, far a a fi bigota.
Et hoc nos ei posuimus monumentum.
1 Octobre st. n. 1879.	G. B.
Esite:
Secretariului I. remuneratiune pentru redac.
foiei asociatiunei „Transilvani’a“ 1878 .	400.—
Secretariului II. din onorariulu anuale .	.	300.—
„ II. pentru acoperirea speseloru
cancelariei................................100.—
Remuneratiunea cassariului.................... 200.—
„	bibliotecariului ....	60.—
Unui scriitoriu...............................150.—
Chiria pentru localitatea cancelariei .	.	.	100.—
Pentru cârti cumperate pe sern’a bibliotecei	62.50
Spese estraordinarie. Din aceste s’au datu si unu ajutoriu de fi. 50 teclinicului Em.
Popoviciu in Vien’a............................ 133.10
Stipendii s’au impartitu......................1110.—
Ajutoriu pentru scole misere.................. 500.—
„ la sodali si invetiacei de meseria .	400.—
Servitoriului cancelariei.....................180.—
Capitaluri scose din cass’a de păstrare .	.	—.—
Banii elocati succesive de nou in cass’a de
păstrare....................................... 766.85
Direcţiunile despartieminteloru cercuali au retienutu din sumele intrate la acelea .	139.30
Obligaţiunea sortata, si banii cu care s’a cumperatu alta obligaţiune ad Nr 8 si 9	180.60
Spese de caletoria a amploiatiloru, cari au participatu la adunarea din anulu trecutu	83.96
Spese de caletoria pentru membrii sectiuniloru	174.38
Anticipatiune redactiunei foiei pana la finele
anului 1878	.	......................... 160.—
Sum’a esiteloru .	5200.69
Detragându erogatele remanu la adun. gen. a XVIII........................................ 73932.60
28
28
Specificatiunea acestui restu:
In bani gafa: bancnote, argintu si meruntu 650 In 9 libelle de cass’a de păstrare „Albin’a1* 10339 „ 48 actii de ale bancei gen. „Transilvani’au —
„ 6	„	„ institutului „Albi’a“. . .	540
„ 4 obligaţiuni de Lotteria ex 1860 „ 43	„	„	stata unificate	.	.
„1	„	„	stătu vinculata	.	.
„115	„	urbariali transilvane
„8	„	ungurene ...............
„1	„	bucovinene ....
26 priorităţi ale drumului ferata trans. I „ 2 actii de drumulu ferata trans. .	.	57541.50 —
Sum’a restului de dincolo . 73932.60
Titlulu fonduriloru.
Fondulu Asociatiunei...................... 66489.20
Fundatiunea comerciant. Nicolae Marinoviciu
din Reghinu...............................2417.50
Fundatiunea anonima din fostulu corni tatu
„Doboca"...............•...............1104.50
Fundatiunea Radu M. Riureanu ....	525.—
„ studentului V clasa gimn.
M. Dion., Bosiota Motiu-Dembulu din
Abrudu.................................... 487.83
Fundatiunea despartiementului cercualu XVII (Reghinu) pentru infiintiarea unei scole
naţionale..................................161.59
Fundatiunea Galiana........................ 1249.77
„ anonima „Brasiovu“ . .	.	.	261.07
„ şcolara Tofalena.................... 1236.14
Sum’a de-asupr’a . 73932.60
Bilantiu:
In anulu trecutu au remasu in restu .	70,725	fi.	36 V2	cr.
In anulu acesta au intratu .	.	.	8,407	„	92	*/2	„
Sum’a cu restulu din anulu trecutu .	79,133	fl.	29	cr.
Cheltuielele au fostu .	.	.	.	.	5.200	„	69	„
Detragându acestea erogate remane la adunarea gen. a XVIII in restu .	73,932	fl.	60	cr.
Combinandu restulu din anulu trec. cu celu din anulu curente, se arata unu adaosu de...................... 3,207 fl. 23 */2 cr.
Active:
La despartiementulu XXI Sighisior’a .	.	42	fl.	25	cr.
La techniculu Basiliu Michailu Lazaru	.	260	„	—	„
La silvanistulu Pintea Ternovianu .	.	.	60	„	—	„
La ascultatoriulu de filosofia Teod. Ceontea	50	„	—	„
Sum’a activeloru	.	412	ti.	25	cr.
9
Deposite:
Fondulu comitet, nationaludin 1861 „ pentru eternisarea lauria-tului poetu Andreiu Muresianu . Fondulu depusu de inteliginti’a districtului „Cetatea de petra“.
interese- 449 fl. 94 cr. le de unu
anu nu 400 „ 93 „ sunt socotite_____36 „95 „
Sum’a depositeloru . 887 fl. 82 cr.
Sibiiu, 2 Octobre st. u. După ploile de iuainte cu 2 septemani urinara câteva dile reci, in catu poteai suferi vestmentu grosu; pe la locuri mai asiediate cadiuse si ceva bruma, fora a laşa urme de stricatiune. Acuma avemu cele mai frumose dile de tomna, in catu dela 10 ore iuainte se simte căldură de vera. Mai multe familii pleca la culesu de vii si la cura de struguri. Iu regiunile transilvane pe unde sunt vii, culesulu se va incepe la 4/16, in părţile meridionali ale Ungariei la 1/13 Octobre. După ploi caldur’a ce urma a subtiîatu bine coj’a struguriloru si părţile zacliarose sunt mai simtite.
Preste totu pe unde a ploatu, semenaturile de tomna se făcu barbatesce. Pretiurile cerealieloru din piatra nostra le arataramu si in Nr. 74 din 15/27 Sept.; era de atunci mai nu s’au schimbata.
Reclamatiunile asupra deseloru neregularitati dela calea ferata nu mai inceta. Amu ajunsu câ neregul’a se fia regula si acesta esceptiune. In anotimpulu celu mai frumosu, in lipsa totale de ploi indelungate, de torente si exundatiuni, eramu dedaţi se citimu pe tabla intardieri de câte 20 până 30 minute, amu ajunsu inse, câ in 29 Sept. trenulu se intardie 2 ore. Intardieri se intempla si pe airea, inse forte raru si in caşuri cu totulu estraordinarie.
(Ca 1 am itati 1 e la posta.) Ne vinu si noue reclamatiuni nenumerate din causa câ se ia pe la mai multe locuri porto indoitu si cliiaru inpatratu; si ne am informata. Caus’a principale se afla in conventiunile internaţionali inchiaiete intre diverse staturi, 6ra a dou’a in gros’a ignorantia a mai multoru funcţionari carii se afla in certa permanenta nu numai cu geographi’a generale, ci cliiaru si cu topographi’a tierei loru; era fiinducâ sunt pedepsiţi aspru pentru erori, ei de frica iau mai bine porto indoitu sau si inpatratu. Esista si conventiune noua, generale, incliîaieta intre mai multe staturi, dara inse nu o cunoscu mulţi, nici unii funcţionari, apoi publiculu celu, mare nici câ vis£dia de ea. Pentru publiculu nostru insemnamu asta-data numai urmatoriele :
Daca ai a face cu mai multe tieri, buna-ora câ comerciante ori literatu, cumpara’ti tarifa poştei esita pe a. c. 1879 cu 20 cr. si o studiedia.
In laintrulu monarchiei nostre porto la scrisdre simpla e 5 cr., daca inse o pui neplatita, pedep-sesci pe adressatulu primitoriu, care daca vrea se o citesca, platesce indoitu, 10 cr., sau câ ti-o refusa câ unu pasquilu si atunci nu ti-ai ajunsu scopulu.
Mai greu ne este a intretîne corespondenti’a cu Romani’a. Las’ câ tarifa poştei si a telegrafiei romanesci este forte exagerata in comparatiune cu ale altoru staturi, dara apoi cursele sunt inpartite după zone. Asia de ex.: Din Bucuresci până la Brasiovu, Sibiiu, Blasiu si până in Murasiu platesci porto simplu 15 centesime si dela noi incolo 5 cr. Din contra dela Clusiu si din alte puncte din a dou’a zona, porto simplu este indoitu, adeca 10 cr., si daca nu ai pusu 10, iti ia in Bucuresci 55 centesime, care făcu in moneta de auru 22 cr. v. a. era in bilete liipo-tecarie 25 cruceri v. a. si asia mai departe, in acâsta proportiune. — Mesageriile (pachete etc.) in Austro-Ungari’a au porto regulata după greutati si distantie si este mai eftinu decâtu odiniora. In Romani’a nu’i mai sci dâ de capetaiu; apoi la sigilarea pacheteloru atâtea metode câţi espeditori. Asia este si cu recomandarea scrisoriloru: unii oficiali si speditori ceru se le pui 3, alţii 5 sigile, alţii te laşa si numai cu câte unu sigilu, precum s’a introdusu si la noi de antierti incoce câ regula, adeca la scrisori recomendate, in care se nu fia bani, unu singuru sigilu.
Cu asia numitele carte sau bilete de corespondenta este erasi o mare secătură. Pe cele din Romani’a se vedu tipariti 5 bani, daca inse va veni, fia si numai până la fruntarie, de ex.: Turnu-rosiu, Predealu etc., trebue se mai pună 5 bani, câ de nu, primitoriulu platesce 20 bani. Asia si pe cele de aici stau tipariti 2 cr., dara trebue se mai lipesci 2 cr., daca vrei se raărga in Romani’a. Decâtu asia, mai bine cassate din comunicatiunea internaţionale, câ se nu devină unu mijlocu de a esploata pe publiculu ameţita de atâtu amaru de conventiuni, tarife, regulamente.
La diariele politice din Romani’a platimu aici regulatu porto indoitu, adeca câte 2 cruceri v. a. preste marc’a sau timbrulu platitu in Romani’a, de unde urmedia, câ de ex. unu diariu ce ese in 300 Nri pe anu, pre noi ne mai costa preste abo-namentu inca 6 fl. v. a., care făcu 15 franci in auru. Cu alte cuvente : la productele pressei periodice nu esiste nici o reciprocitate, care se fia fostu prevediuta in conventiuuea poştala. Acesta lipsa de reciprocitate este iu caşuri nenumerate identica cu oprirea diarieloru ce esu in Romani’a, din monarchi’a austro-unguresca. Se paie inse, câ necum altora, dara nici cliiaru editoriloru si re-dactoriloru din Romani’a nu le prea pasa de acea anomalia rusînatoria, mai alesu dupace acuma se desdaunara cu miile (? ?) de lectori turci, tatari, cer-chesi, bulgari, greci si gagauti din Dobrogea.
Cliiaru si intre Cis- si Translaitani’a sunt oresicare divergeutie, care uneori se prefăcu si iu chicana. Marcele austriace n’au nici-o valore in Ungari’a. Preste acesta in tierile cislaitaue se mai ia dela diarie una specie de porto, despre care ni se scrie si dela Bucovin’a, fara a’i precisa natur’a lui. Dela Vien’a vedeinu numai atâta, câ post’a scrie pe adress’a „Societatiei academice Romani’a
OBSERVATORIULU.
305
juna“ : „Weder Zustellungsgebiihr entrichtet, noch abgeholt: wurde mehrmals avisirt.a Se fia tax’a ducerei la casa ?
Romani’a.
Pre candu lectorii nostrii esterni voru avea aceste linii sub ochii loru, in camer’a constituanta si de revisiune a României se va fi terminatu si votatu in vreunu intielesu acea cestiune fatale, care tine pe tdta naţiunea in aşteptare si agitaţiune febrile mai bine de unu anu. Intielegemu aci cestiunea religiunei, concentrata inse in cestiunea jidovesca si de aci prefăcută cu totu dreptulu in cestiune de naţionalitate si de existentia politica a României. Intr’aceea agitaţiunea in pressa si in cluburi curge cu amaratiune si inversiunare; in-putari si incriminări reciproce cadu câ grindin’a. Este inse unu adeveratu fenomenu (aparitiune), ca tocma aceia, pe cari lumea romanesca ii cunosce de multu câ pre cei mai vinovaţi la invasiunea si cutropirea Moldovei prin jidovi, au curagiulu astadi câ se se dea de cei mai mari patrioţi si naţionalişti. Dela a. 1834 pana in a. 1849 câtu a duratu domni’a lui Michailu Sturdza, jidovii din Russi’a si din Galiti’a au avutu din tote părţile intrare libera, fora nici-o pedeca. Migratiunea s’a continuatu si sub Grigorie Ghica-voda, pana in a. 1854, candu apoi cu ocasiunea resboiului orientale au navalitu pe urm’a trupeloru russesci si apoi pe a celoru austriace cu diecile de mii. După ince-tarea invasiunei austriace, sub asia numit’a Caima-camia adeca locotenentia (Vogorides), sufletu de omu nu a ingrijitu câ se vedia, ce străini si câţi au intratu in tiera, ce făcu ei acolo si cum traiescu. Invasiunea s’a continuatu si sub domni’a lui Alexandru Ioanu I Cusa, si se adeverescu pe deplinu revelatiunile diarieloru străine, câ cei mai mulţi jidovi vagabundi s’au stracuratu in Moldov’a prin dare de bani, prin mituirea functionariloru dela fruntarie, vămi, carantine etc., £ra apoi proprietarii ii lua sub protectiunea loru cliiaru si contra sub-prefectiloru, in casu candu acestora le trecea câte odata prin minte câ se’i intrebe de unde au venitu. De alta parte inse si atâta este prea adeveratu, câ in Moldov’a totudeauna au fostu jidovi, precum arata si principele Dimitrie Cantemiru in scrierile sale; âra după statistic’a lui Sutiu publicata la a. 1849 in Jassi, pe atunci era in Moldov’a preste 50 mii de jidovi. In aceeaşi epoca voru fi fostu si in Munteni’a câ vreo cinci mii, aceştia inse parte mare evrei spanioli, carii se păru a differi de cei nemtiesci atâtu după origine câtu si după caracteru, apoi si in confessiunea religiosa. Sciindu tote acestea si alte informatiuni inportante care n’au locu acilea, noi in locu de a ne sparia de list’a ministeriale cu 1074 de persone, mai virtosu ne miramu, si ne vomu bucura vediendu, câ erorile si blastematiile din trecutu se potu corege numai cu atâta, se pote indestula si despotic’a conditiune inpusa de câtra diplomati’a europena.
Scriseramu mai susu cuventele de naţiune si naţionalitate. Ne aducemu forte bine aminte de unele dile de inainte cu 15 si 20 de ani, pre candu barbati de stătu, cliiaru si omeni literaţi, professori, advocaţi etc. isi batea jocu de romanii ardeleni si banatieni ori-candu aceştia le vorbia cu entusiasmuiu usitatu la ei, despre naţiune si naţionalitate. Pe atunci mulţi moldavo-romani nu pricepea, de ce treba e naţionalitatea, daca cineva cultiva patriotismulu. A trebuitu se’i ajunga acesta lovitura jidovesca dreptu in costele de a stâng’a, pentru câ pe erudiţii domni si coconi se nu’i mai audi strigandu in batjocura : „Ce naţiune, ce naţionalitate ? Ce va se dica acestu fa-natismu ardelenescu ? Omu si omu! Tota ome-nimea se fia o singura naţiune. Cosmopoliţi se firnu, daca pretindemu a trece de omeni civilisati! “
Cu totulu altu-ceva vedemu astadi. Foştii publicişti cosmopoliţi, deputaţi din tote părţile tierei, senatori venerabili, striga unisono : „Vai si amaru de noi, naţionalitatea ne este in periculu si cu ea patri’a !* Intru atâta s’au schimbatu in acâsta pri-vintia ideile si sentimentele omeniloru, in câtu „Romanuluu are tota dreptatea daca constata acesta mare prefacere in primulu seu din 18/30 Sept. a. c. iu următorii termini demni de totu respectulu :
„Intre ideile care neaperatu trebue se faca parte din capitalulu morale alu unei natiuni ce vrea se traiesca, simtimentulu nationalu trebue se ocupe loculu de căpetenie.
Elu este nu numai o necessitate esenţiala, ci si una din conditiunile de esistentia si de prosperitate pentru o naţiune.
De aceea, preocuparea contanta a nostra si a
partidei pe care avemu onorea de a o presentâ, a fostu de a iuspirâ, de a desvoltâ si intari acestu simtiementu, de a-i da acea consciintia de sine, care singura e in stare de a’lu face se se manifeste la trebuintia, cu taria si eficacitate.
A nutri acesta acţiune naţionala era o vina si a o manifesta o crima. Nu potemu se nu ne feli-citamu, vediendu câtu de departe a ajunsu naţiunea ndstra in desvoltarea acestui simtiementu etc.w
— Listele nominali compuse după unele categorii, ale aceloru evrei, carii daca voru cere, voru si castiga drepturile civili si politice in Romani’a, se vedu publicate. Reproducemu si noi aci categoriile sau classele, cum si listele, cu esceptiune de cea lunga a soldatiloru gregari. Din acestea se vede, câ indigenatulu se promite numai aceloru evrei, carii si-au castigatu in adeveru merite pentru patri’a romana. Aci inse trebue se observamu prea bine, câ intre acestea persone si familii sunt mai multe, care’si au proprietăţile loru de case, anume in capitale, de inainte cu 50—60 de ani, care făcu comerciu liereditu dela părinţii si moşii loru in Romani’a, era de libertatea religiosa perfecta s’au bucuratu totu-deauna. Acelea familii au avutu de facto, in realitate, si până acum drepturi civili, le-au lipsitu numai cele politice, câ nu au parti-cipatu la legislatiune, la gubernarea si administra-tiunea publica. Dara barbatii inca pe atâta de cultivaţi si civilisati din poporulu romanescu de religiunea christiana gr.- orientale din Tran-silvani’a n’au patitu totu asia până in a. 1848, si astadi nu stau ei multu mai reu decâtu jidovii din Romani’a ?
Tabel'a I. Israelitii, cari au servitu si serva in armata:
Oficiari si medici de armata, 10.
Ostenii, cari au luatu parte in campani’a din 1877/78, 202.
Ostenii aflaţi presenti seu in reserva, dar’ cari n’au luatu parte in campania, 622.
Cei cari au fostu reformaţi dela 1870 si până astadi, 29.
Familiile osteniloru israeliti, cari au muritu supt drapelu, dela 1870 si pana astadi, 20.
Tabel’a II. Israelitii, cari au obtînutu diplome in tiera de universsitate seu de bacalaureaţii, in numeru de 44.
Tabel’a III. Israelitii, cari au obtînutu diplome in streinatate, de universitate, si cari esercita pro-fessiunea loru in tiera, in numeru de 47.
Tabel’a IV. Israelitii, cari au facutu donatiuni statului, seu cari au infiintiatu stabilimente de binefacere s5u de educatiune, 2.
Tabel’a V. Israelitii, cari au stabilitu si po-sedu stabilimente de comerciu seu de industria, in numeru de 85.
Tabel’a VI. Israelitii, cari au scrisu si tiparitu opere in limb’a romana, in numeru de 13.
—	Bucuresci 18/30 Septembre, Inaltimea Sa principele Alesandru I. Domnulu Bulgariei a sositu astadi in capital’a României. La Giurgiu
I.	Sa fu intempinatu pe la 10 ore de câtra dn. generalu Cernatu si colonelu Pastia, era in capitala trecbndu pe la gar’a Filaretu si venindu la staţiunea Cotro-ceni, aci fii primitu de Alteti'a sa regala Domnito-riulu Romaniloru, inso^itu de d-nii miniştri, de cas’a civila si militară si de auctoritatile municipali. La descinderea din trenu, principele Carolu ii strinse man’a cu cordialitate, apoi după ce schimbară câteva cuvinte cu miniştrii si cu alţii, ambii suverani punendu-se in trăsură au intratu in palatulu dela Cotroceni, era cei optu barbati bulgari, 2 civili si 6 militari conduşi totu acolo de câtra dn. maresialu au luatu cu totii dejunulu cu I. I. L. L.
—	La scolele militare se primescu tocmai acum elevii prin depunere de examenu din classele civili, in care voru fi invetiatu pana acum. La scdl’a milit. din Bucuresci au concursu 72 deţineri, dara locuri vacante in institutu sunt numai pentru 22.
ACADEMI A ROMANA.
Sessiunea estraordinaria.
Processu - verbala Nr. 31.
Siedinti’a din 28 Iuniu st. v. 1879.
Din procesulu verbale dela 29 Iuniu st. v. scotemu numai continuarea desbaterei asupra proiectului de re-gulamentu, care pote interessâ pe toti literaţii noştri.
Alt. 59. se admite fâra discussiune.
La art. 60. relativu la absentarea membriloru dela siedintiele sessiunei generale d. Maniu observa, câ pro-iectulu asia cum e redactatu pare a avea tendinti’a a desfiintiâ art. 27 din statute. D-lui nu intielege ce consecentia ar potea avea, deea absentarea in cursu de
doue sessiuni consecutive va fi considerata câ casu gravu? Ore acesta presume escluderea membrului? Atuncea cum s’ar inpacâ cu principiulu odata admisu, câ membrii aleşi nu potu fi esclusi?
D. Chintescu dice câ acesta cestiune a fostu ridicata cu ocasiunea discussiunei statuteloru; atuncea inse nu s’a resolvitu, ci s’a reservatu pentru câ se se pre-vedia in regulamentu. Acuma inse vede câ regulamen-tulu nu este mai claru.
D. Odobescu replicandu dice, câ nu crede se fia
0	contradicere. Regulamentulu trebuia se preveda caşuri de dificultăţi, care se potu presentâ. D-lui aduce aminte câte discussiuni s’au urmatu in sînulu societatiei academice despre inconvenientulu nevenirei unora dintre membrii sei la lucrările sessiuniloru anuale. Ori câtu de mari inse au fostu aceste inconveniente, societatea nici odata n’a venitu la mesur’a escluderii, pentru membrii aceia, cari numele si reputatiunea loru i-au facutu onore, dar’ din motive diverse nu au potutu veni chiar’ de diece ani trecuti. — Caşurile anume nu se potu prevedea, fiindu câ potu se vina forte diferite, dara ori cum, potu se dea motive de deliberatiuni si decisiuni.
D. Maniu revenindu intreba inca odata, câ ce ar potea se se faca candu unii membri nu ar potea veni ? si cum se laşa la hasard positiunea lom?
D. Aurelianu crede câ d. Maniu se insiala. Re-gulamentulu trebuea se preveda asemenea caşuri, care potu se fia piedica lucrariloru celoru mai seriose ale Corpului. D-lui pune ipotes’a, câ maioritatea membriloru unei secţiuni se absentedia si astfeliu ea nu pote face nimica. In asia casu ore nu e in dreptu plenulu Academiei, câ se ia o mesura?
D. Babesiu dice câ dispositiunea articolului nu pre-judeca de locu statutele. Elu nu crede câ se se es-cluda membrulu ce ar fi in inpossibilitate de a se presentâ la sessiune, ci dâ dreptu Academiei se deliberedie asupra modalităţii, pote chiar’ a modificarei statuteloru spre a nu se inpedicâ in lucrările sale. Acesta necessitate nu se pote nega in astfeliu de caşuri; pentru acesta dar’ susţine textulu articolului.
Se cere incbiderea discussiunei, dar’ d. Laurianu, cerendu cuventulu si acordandui-se ile adunare, susţine câ intre articolulu acesta si statute nu vede o armonia perfecta. D-lui, din convicţiune, este pentru acestu articolu asia cum este formulaţii; dara se teme de aplicarea lui, câ-ci nu admite câ unu articolu din regulamentu se pota desfiintiâ unu articolu din statute. D-lui mai curendu prefere a reveni asupra statuteloru, care
1	se păru vitiose; sau de nu, afla câ mai logicu este câ articolulu propusu de regulamentu se se sterga.
D. Hasdeu dice câ tota discussiunea pe care o ascultâ, crede câ vine din causa câ unii din membrii nu intie-legu articolulu după adeveratulu seu spriritu. — Nu e vorb’a de a esclude pe unu membru din sînulu Academiei, ci e vorb’a, câ deca nu vine in cursu de mai mulţi ani si daca din caus’a absentarii sale lucrările Academiei ar suferi, atuncea acesta se fia obiectulu unei discussiuni si decisiuni din partea Academiei.
Cerenduse incbiderea discussiunei, art. se pune la votu si maioritatea ilu admite.
La art. 61 se propune acordarea de concediuri din partea adunării in timpulu sessiunei generale. D. Roma nu observa, câ acestu articolu e inutilu si cere suprimarea lui.
D. Sionu susţine acesta pentru cuventu, câ cererea de concediu este inutila pe câtu timpu prescrie o sancţiune pentru acelu ce s’ar absentă fâra concediu.
Acesta propunere sustînuta si de d. Laurianu, se aproba si art. 62, din proiectu se face art. 61.
Articolii următori până la 66 inclusivu, după ore-cari discussiuni, se adopta.
Art. 67, relativu la indemnisarea spesseloru de călătorie, după mai multe discussiuni si amendamente asupra aliniateloru subt liter’a A B, si C, se admite cu urmatorea redactiune:
a)	Voru	primi unu	adaosu	de diece lei pe	di, cei
cari	locuescu	la o distantia mai	mica de 400 kilometre.
b)	Voru	primi unu	adaosu	de 20 lei pe	di, cei
cari locuescu la o distantia intre 400 si 800 km.
c)	Voru	primi unu	adaosu	de 30 lei pe	di, cei
cari	locuescu	la ori ce	distantia mai pre susu	de 800
kilometri.
Articolii următori, până la numerulu 70 inclusivu cu care se inchieie partea a dou’a din regulamentu, se admitu fâra discussiune.
D. piesiedinte propune la votulu Adunarei alegerea d-lui Emanuilu Bacaloglu, professorulu de fisica la universitatea de Bucuresci, recomandatu de secţiunea de sciintia spre a fi membru alu Academiei, aducendu aminte prescriptiunea statuteloru, câ din numerulu membriloru aflători in siedintia, candidatulu trebue se intru-nesca doue treimi.
Se procede la votarea prin bile, fiindu 18 membri presenti.
Resultatulu scrutiniului: 14 bile albe, pentru; 4 bile negre contra.
D. presiedinte proclama pe d. Emanuilu Bacaloglu de membru alu Academiei romane.
Siedinti’a se ridica la 12 ore.
Presiedinte, Ioanu Ghica.
Secretariu ad-hoc, G. Sionu.
Soiri diverse.
— (Necrologu.) Demetriu Ratiu, proprietariu in Turd’a si soci’a sa Mari’a Ratiu născută Olâli, in numele loru si alu fiieeloru sale Nin’a maritata Campeanu, Id’a maritata Ludovicu Csato advocatu archiecesanu in Blasiu, si Victori’a maritata Ioanu Meszâros advocatu in Turda, si in numele fiiloru acestora cu ânim’a iufranta de
306
dorere anuncia mortea fiiului, respective fratelui si unchiului loru
Dr. Vasiliu Batiu,
advocatu in Turd’a,
care după unu raorbu greu de 3 ani, adi la 2 ore di-mineti’a, in etate de 38 ani isi dete sufletulu in manile Creatoriului.
Remasitiele pamentesci, bincuventandu-se după ri-tulu bisericescu gr.-cat., s’au depusu spre repausu eternu in 1 Octobre a. c. la 3 ore d. a. in cintirimulu din Turd’a.
Fia-i tierin’a usiora!
Turd’a, 29 Septembre 1879.
— (Himen.*) Domnulu Procopiu Cuteanu docto-randu in diepturi, s’a incredintiatu in 25 Septembre a. c. cu d-sior’a An’a Maieru, fiic’a proprietariului Gavrilu Maieru din Clusiu ; er’ actulu cununiei loru se va celebra in 12 Octombre st. n. la 4 ore a. m. in biseric’a gr.-c. din Clusiu, la ce-i dorimu câ pasiulu inceputu se fia in-cununatu cu indestulire si fericire!
Bibliografia.
—	Noţiuni de Aritmetica practica coprindiendu: Fracţiunile vulgare, decimali si numerii complesi. — sistemulu metricu cu transformarea mesuriloru noue in cele vechi si vice-versa. — Raporturi si Proportiuni: Regule de trei, de interesu, de scontu, de repartitiune si de societate (cu deslegarea problemeloru prin metod’a proportiuniloru seu a comparatiunei termineloru si a reducerei la unitate). — Regul’a de amestecătura. — Numerose esercitie de calculu si probleme. — Lucrate conformu programei scoleloru primare pentru usulu classeloru III. si IV. primare de ambe-sexe de Barbu Ştefan eseu, institutore publicu de class’a IV. primara in Bucuresci. — Opu autorisatu si adoptatu, câ carte didactica, in menţionatele classe primare, de on. ministru alu instructiunei publice si alu culteloru. Editiunea VI. Revediuta, corectata si inavutita.
—	Discursu asupra divortiului in aplicatiune, pronunciatu de Ioanu Pretore, procurorele generalu alu curţii de apelu din Bucuresci urmatu de respunsulu d-lui prim-presiedinte Ad. Cantacuzen la 16 Augustu 1879, cu ocasiunea inceperii anului judiciaru 1870/80.
*) Tramisu dela unu amicu alu sponsiloru.
Red.
Contractulu Socialu.
De J. J. Rousseau.
Capitolulu X.
Urmare.
Unu corpu politicu se pote mesura in doua moduri, adeca: după întinderea teritoriului si după numerulu poporatiunei, si intre aceste doua mesuri trebue se se afle proportiunea convenabila, ce are a se da marimei Statului. Omenii făcu Statulu si pamentulu nutresce pe omenii, raportulu deci este câ pamentulu se fia suficiente pentru nutrirea locu-itoriloru sei si câ se fia atâti locuitori, câţi pote nutri pamentulu. In proportiunea acesta se afla maximulu de fortia alu unui numeru datu de popo-ratiune: pentru câ deca terenulu este prea mare, aperarea lui devine onerosa, cultur’a nesuficienta, productulu superfluu, si acesta este caus’a cea mai de aprope pentru resbele defensive. In casulu contrariu Statulu se afla, pentru inplinirea neajunsuri-loru sale, espusu la discretiunea veciniloru sei, si acesta este caus’a cea mai de aprope a resbeleloru ofensive. Ori ce poporu, care prin positiunea sa nu are alta alternativa decâtu comerciulu seu res-belulu, este slabu de sine, elu depinde dela evenimente si elu nu are nici odata decâtu o esistentia nesigura si scurta. Elu seu subjuga si astfeliu isi schimba situatiunea, seu este subjugatu si este ni-micitu. Elu nu pote se’si conservedie libertatea, decâtu seu remanendu rnicu, seu devenindu mare.
Intre întinderea pamentului si numerulu locui-itoriloru, care se corespundia, nu se pote calculâ unu raportu ficsu, din causa câ se afla diferintia in calitatea pamentului, in gradele de fertilitate, in natur’a productiuniloru sale, in influinti’a climei, câtu si pentru diferintiele ce se potu observa in temperamentulu locuitoriloru, ditre cari unii consuma puţinu intr’a tiera fertila, era alţii cu multu mai multu pe unu pamentu ingratu. Preste acesta mai trebue a se lua in considerare si fecunditatea femeiloru, ceea ce pote fi favorabile poporatiunei seu nu, in conditiunile tierei, si in fine la cantitatea ce pote spera legislatorele se producă prin asiediementele sale: astfeliu câ elu se nu isi basedie opiniunea sa numai pe aceea ce vede, ci si pe aceea ce prevede; a nu se margini numai la starea actuala a poporatiunei; ci si la aceea, la care va ajunge fiiresce in viitoriu. In fine mai
OBSERV ATORIULU.
sunt inca o miie de caşuri in cari accidente locale si particulare pretindu seu permitu, câ se ocupe mai multu terenu, de cum pare a fi necessariu. Ast-felu se va întinde mai tare intr’o ti6ra muntosa, in care productiunea naturala, adeca lemnulu si pâsiunile pretindu lucru mai puţinu, unde precum ne spune esperiinti’a, femeile sunt cu multu mai fecunde câ iu siesu si unde unu mare teritoriu in-clinatu, nu ofere decâtu o mica basa orisontala, singura pe care pote comptâ vegetatiunea. Din contra, la tiermurele marii se pote restringe chiar’ intre stenci si pamentu aprope sterilu, penrtu-câ aicea pescuitulu suplinesce in mare parte productiunea pamentului, pentru câ locuitorii trebue se traiesca mai inghesuiti, pentru câ se pota respinge pe piraţi si pentru câ este cn multu mai usioru a desiertâ tier’a prin colonii, de locuitori de prisosu.
Pre langa aceste conditiuni, pentru de a forma unu poporu, mai este inca un’a de lipsa, pe care nu o pote suplini nici una alta, si fâra care tote celelalte sunt inutile si aceea este: câ se domnesca bun’a sare si pace, pentru câ timpulu in care se formedia unu Stătu seamana cu acela, candu se formedia unu batalionu, in care corpulu este mai puţinu capabilu de resistentia si forte usioru de a fi nimicitu. Intr’o desordine absoluta ar potea re-sistâ mai bine, decâtu in momente de fermentatiune, in cari fiacine se ocupa de interessele sale, dra nu de pericolu. Deca in astfeliu de timpu criticu s’ar ivi unu resbelu, o fomete seu o seditiuue, atunci Statulu este pierdutu.
Prin acestea nu se nega inse, câ iu astfeliu de timpuri furtunose nu s’au stabilitu multe guberne, inse atunci tocmai acele guberne sunt cari distrugu Statulu. Usurpatorii provoca seu alegu totudeauna astfeliu de momente de turburari, pentru câ favorisati de terorea publica, se faca a se primi legi destruc-tive, pe cari poporulu nu le ar fi primitu nici odata cu sânge rece. Alegerea momentului de institutiuni este cea mai sigura caracteristica, prin care se distinge oper’a unui legislatore de aceea a unui tiranu.
Oara care poporu este capabile pentru legisla-tiune? Acela care dejâ se afla legatu prin oresicare uniune de origine, de interesse seu de conventiuni si care nu au portatu inca adeveratulu jugu alu legiloru; acela, la care obiceiurile si supertitiunile inca nu sunt prea inradacinate; acela care nu se teme a fi sugrumatu prin o invasiune subita; acela, care fâra de a se amestecă in afacerile veciniloru sei este in stare a resistâ fiacaruia din ei, seu a se folosi de unulu pentru a respinge pe celalaltu; acela in care fiacare membru pote fi cunoscutu de toti si in care singuratecului nu i se inpunu sarcini mai mari!, decâtu cum nu le ar potea purtă; acelu, care se pote lipsi de tote celelalte popora;*) acela, care nu este nici avutu, nici se-racu si’si este siesi de ajunsu; iu fine acela, care unesce forti’a de resistentia a unui poporu nou. Aceea ce face penibile oper’a legislatiunei nu este acea ce are de a se introduce, ci aceea ce trebue distrusu, si aceea ce face câ reusit’a buna se fia atâtu de rara, este inpossibilitatea de a află simplicitatea naturei unita cu trebuintiele societăţii. Este adeveratu, câ tote acele conditiuni se afla cu greu adunate la unu locu. Dara de aceea se vedu si asia State puţine bine constituite.
Mai esista in Europ’a o tiera capabila de le-gislatiune si acesta este: insul’a Corsic’a. Cura-giulu si constanti’a cu care # acestu bravu poporu au sciutu se isi câştige si se isi apere libertatea, merita câ vreunu omu intieleptu se’lu invetie a si-o conservă. Am orecari presimţiri, câ intr’o di acesta insula mica va puue in mirare Europ’a in-trega**)	(Va urrnâ).
*) Deca din doue popora vecine, unulu nu s’ar potea lipsi de celalaltu, apoi acesta ar fi o situatiune forte apasatore pentru celu dintaiu sf forte periculosa pentru celu de alu doilea. Ori ce naţiune intielepta, in astfeliu de casu, se va incercâ a eliberă câtu mai curendu pe celalaltu, de acea dependentia. Republic’a Thascala, inchisa in imperiulu mecsicanu, au preferitu a se lipsi mai bine de sare, de câtu se o primesca dela Mecsicani chiar’ si gratuita. Intieleptii Thascalani au vediutu eurs’a ce se ascundea subt acea liberalitate. Ei si-au conservatu libertatea in acelu Stătu rnicu, in-chisu in acelu inperiu mare, au devenitu in fine instru-mentulu ruinei sale. Not’a lui J. J. Rousseau.
**) Pâua acuma presimţirile filosofului dela Genf nu s’au realisatu, pentru câ Corsic'a, patri’a lui Napo-leonu I, fu data Franciei la anulu 1768 după unu resbelu de libertate cu Genu’a, ce dură peste 40 de ani.
Not’a Traduc.
Post’a Red.
Blasiu. Va esi in Foisiora. ..J&f
Cursulu inoiietelorii in val. austr.
Vien’a, 25 Septembre
Galbinii imperat. de auru...........................fl. 5.58 er.
Moneta de 20 franci.................................... 9-33 „
Imperialu rusescu...................................„	9 35 „
Moneta germana de 100 maree............................ 57-60 ,,
Sovereigns englesi..................................... 12.— „
Lira turcesca........................................... 10-58 „
Monete austr. de argintu 100 fl.....................„	— .— ,,
Concursu.
(102) 1—3
Comitetulu pentru edificarea bisericei gr.-cath. romane din comun’a B a i t i u situata in Salagiu, dieces’a Gherlei, protopopiatulu Basesciloru, a decisu a o edifică prin intreprisa. Spre acestu scopu se publica concursu de licitatiune minuendo, pe 12 Octobre a. c. st. n. in Baitiu. Intreprindietorii sunt invitaţi, câ pe langa depunerea de 10°/0 câ vadiu se se presente si cu planurile loru proprie si devisu de spese. Marimea bisericei este a se computa pentru 1500 de suflete.
Baiutiu la 24 Sept. 1879.
Georgiu Pap,
presiedintele comitetului.
Esaminata din partea prioieloru colegii medicinale din Ger-mani’a si concessionata din partea înaltei c. r. locotenintie din Ungari’a, pentru eminent’a sa aplicare
gjŞ7 Pendi a artritica ^
se intrebuiutiedia câ primulu midilocu iute si siguru vindecătorii in contra: sioldinei, reu natismului (in estremitati si spinare), focului viu seu or!>altiulu, in contra a ori ce spasmuri de mani si peeiâre si cu deosebire convulsiuni de vine, inflarea estremitatiloru si jungiuri.
Se afla in pachete inpreuna cu avisulu de intrebuintiare â 1 fl. 05 cr. indoitu de tari pentru suferiutie grele â 2 fl. 10 cr. v. a.
Renuinitulu medicu Dr. Hufeland dice in opurile sale medicale: Esiste doue morburi in contra carora sciinti’a medicala se pare câ au cautatu in zadaru medicamente eficace; acestea sunt: reumatismalii de capu si „podagr’a“; acelu medicamentu este aflatu prin intrebuintiarea pendiei artritice menţionata mai susu.
Plastrulu universalii parisianu
se intrebuintiedia in contra tuturoru raneloru, copturi si înfiaturi, in contra deg ;rat,uriloru la peciore (ochi de gaina). O cuthie inpreuna cu avisulu de intrebuintiare costa 35 cr. v. a.
Nefalsificatu se afla de vendiare:
In Sibiiu la magazinulu de galanterie a. <1. J. F. Schneider;
„ Bistriti’a la d. Rudolf Fleischer;
„ Brasiovu la farmaci’a d. Eduard Kugler;
„ Clusiu la farmaci’a d. Johann Wolf si la Engel; n Jassi Ia farmaci’a d. Engel, Strad’a mare, langa port’a Curţii; „ Bucuresci ia farmaci’a d. Bruss;
„ Belgradu la farmaci’a d. Dilber;
„ Cernautiu la farmaci’a d. Alth;	4	0
„ Suceava la farmaci’a d. Finbert.
Depositoriulu principalii de espeditiune, prelanga rabatt corespnndietoru se ana in Bud'a-Pesta la d. farmacistu Jos. von T orok, Konigsgas-e Nr. 7.
SPIRTU ARTRITICU
inventatu de Heinrich Blocb iu Eger (Poemi’a), recu-noscutu preste totu câ medicin’a cea mai sigura contra sioldinei si reumathismului, aplicanduo in 24 de 6re si frecandu cu ea părţile durerâse, sioldin’a si reumatliismulu înceta cu totulu. Pretiulu unei sticlutie este de 60 Cr. v. a.; tramisa cu posta la comanda, sau pe langa assignatiune 66 Cr. v. a. Celoru care ilu voru luâ spre vendiare in co-missiune, li se dâ unu rabatu corespnndietoru. In t6te cetăţile mai mari se deschidu depositore. Am in posessiunea mea mai multe mii de ateste si scrisori de multiamita pentru precelenti’a acestei medicine. Comandele se esecutedia totudeauna cu intorcerea poştei in modulu celu mai conscientiosu.
Heinrich Bloch in Eger (Boeini’a)
proprietaiîu alu medaliei de auru pentru arte si sciintia.
In calitate originala se afla:	iu B.-Pest’a la Josif
Torok, Timisior’a la Ernest Jâromisz, Stefanu Târesay si C. M. Jahner la „Regele ungurescu“, in Pojon la Feldenek Fereucz si la Soltz Reszo la „St. Marton“ in Szeghedin la Barcsai Caroly, Makon Josef si Csikâs N., in Zagrabi’a la Mittlbach Zsigmond, in Eszek la Dienes J. C., in Sibiiu la Morscher W. Fr.. in Brasiovu la Stenner J. la „leulu de auru“, in Clusiu la Szeky Miklos si la tote farmaciele mai mari din tiera si strainetate.	1.90) 8 —10
Anuntiu de cârti. br0!
Gram’a A. Dr., Elemente de istori’a bisericesca universale si particularia a Romaniloru pentru gimnasiele superiâre greco-catolice si pentru alte institute mai inalte .	. —.70
Manliu J., Cursu practicii si gradata de compositiuni si de stilu pentru usulu claseloru secuudarie de ambe sexe
Cursulu superiorii...................................1-25
Mesiota Dr. J. G., Geografia si istoria după W. Piitz. Voi.
I evulu vechiu......................................2.25
Munteanu-Solomonu, Computnlu mentale si cu cifre pentru
scolele poporali după Dr. Fr. cav. de Mocnik. Partea II —.30 Popescu Nicolau, Manualu de geografia pentru clasea I gim- leg.
nasiale...........................................—.70
Sîoimescu J. N., Mârtea lui Radu VII de la Afumaţi.	bros.
Drama in 4 acte...................................— .50
— Constantinii Basarabu Brancoveanulu. Trag. in 5 acte —.50
— Diurpaneu ultimulu Decebalu alu Daciei. „	„ 5 „	—.50
Sîoimescu S. N., Virtutea militară, Poesii...............—.25
Vlassa G„ Manualu de aritmetica pentru gimnasiale inferiora
după Dr. Fr. cav. de Mocnik. Partea I pentru prim’a
si a dou’a clase..................................—.80
Se afla de vendiare la
W. Krafft in Sibiiu.
NB. La cerere se voru spedâ cârti singuratece si subt legătură (Kreuzband), dar’ atuuci pentru francare se urca pretiulu hi 10°/o* Sum’a acesta ni se va trainite prin assignatia poştala d’odata cu comand’a.
C’atalogulu celu mai nou se inparte gratis si franco oricui ilu-va cere.
Se primescu101)2 3
doui tineri bine crescuţi, cu celu mai puţinu patru classe elementarie, câ
invetiacei de negutiatoria.
in privinti’a conditiuniloru a se adressâ la dn. comerciante Bucuru Pop o viciu in Hatiegu.
Editoru si redactoru responsabile <*. Uaritia iu Sibiiu.
Tipariulu lui \V. KraU't in Sibiiu1