Obaervatoriulu eae de doue ori in septemana, mercurea si aambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimiau cu poat’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In atrainatate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. 8âu 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politicii, naţional -eeonomieu si literariu.
Ori-ce Inserate,

se platescu pe serie adu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a căte 6 cr. v. a. si preate aceea 30 or. de timbru la tesaurulu publicn.
Prenumeratiuuile se potu face in modulu celu mai usioru prin asaem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Kedactiunea Diariului Obaervatoriulu in Sibiiu.
Nr. 75.
Sibiiu, 19/1 Octobre 1879.
Anulu II.
Abonamentu nou la
„OlDservatoriulu“.
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decembre a. c. si anume:
cu 2 fl. v. a. in laintrulu monarchiei,
cu 2 fl. 50 cr. seu 6 franci in străinătate.
Acei p. t. domni abonaţi alu caroru abonamentu espira cu ultim’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reinnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere intrerupere in espedarea diariului.
Banii de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu8 in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu vre-o câteva atâtu dela inceputulu anului, câtu si din semestrulu alu douilea.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
Redactiunea.
Din Banatnlu Temisiorei 12/24 Septembre.
După durerosele sciri publicate de 2 luni incoce in diariele magiare si germane din cele patru comitate (districte) a le Banatului, adeca Torontalu, Temesiu, Crasiovi’a, Severinu, ne ridicaramu si noi sfiios’a voce in Nr. 71 in favorea acelei tierisiore. De atunci ne veniră câteva sciri, pe care ne tînemu de datoria a le face cunoscute lectoriloru nostrii. Frumos’a tierisiora Banatulu cu teritoriu de 570 miliarie austriace patrate, cu mai bine de 1 mii. 300 mii de suflete, merita tota atenţiunea si grij’a com-patriotiloru si cu atâtu mai virtosu a romaniloru, cu câtu preponderant’a maioritate de locuitori este romanbsca.
Din doue corespondentie ce ne stau de inainte, vomu scote aci numai din cele care nu sunt nici prea optimistfe nici prea pessimiste.
Resultatele recoltei din estimpu nu sunt preste totu rele, ci numai in una parte din comitatulu Temesiu si din Torontalu. In regiunile Lugosiului si mai pe sub munte au fostu grâne destulu de bune, s’au facutu si alte producte, de si mai puţine decâtu alta-data. Inse ori-cine vrea se’si faca idea chiara de resultatu, n’are decâtu se compare tarifele de pretiuri ale cerealieloru din piatiele mai de frunte, cum Temesior’a, Becicherecu, Lugosiu etc. Grâulu celu mai frumosu costa hectolitru 10 fl. 50 cr. v. a. De fomete nu pote fi vorba, pentru-câ de candu Banatulu e curmatu din doue parti cu caii ferate, lips’a unoru districte e inplinita usioru din altele si — asta-data anume din Transilvani’a, unde grâulu abia au ajunsu la pretiulu de 8 fl. si papusioiulu la 5 fl. Asia se pare câ auctorii faimeloru exagerate sunt mai multu speculanţii si cei ce isi avea grânariele pline din anulu trecutu. Scopulu loru este, câ se urce pre-tiurile cu măiestria spre a robi pe o parte din locuitori prin usuraria de 100 până la 300°/°. In totu casulu, vreo 30 până in 40 de comune voru suferi mare lipsa, daca gubernulu nu le va veni in ajutoriu cu unu inprurautu, fia in bani, fia in producte, pe langa obligaţiune solidaria, 'inse sau fara nici-o uşura (camata), sau cu una usiora de 5 multu 6%. Gubernulu trebue se faca acestu lucru, daca nu voiesce se dispara contribuentii in bani si in sânge, iu daun’a tesaurului publicu si a armatei. Apoi nu s’ar pricepe de locu, de ce treba se fia atâti funcţionari dela administratiune, daca ei nu aru informa pe gubernu nici macaru despre starea materiale a locuitoriloru. Precum le place unoru funcţionari a se preamblâ pe la Craiov’a si Bucuresci, câ se afle „ce mananca si ce beu boierii si professorii din Romani’a“, trebue se le placa a c&letori si prin districte din o comuna in alta, câ de aceea tragu plăţile iudoitu mai mari decâtu le avea sub austriaci. In acesta privintia inse ori-cine
citesce diariele locali nemtiesci din Temisior’a, Lugosiu, i se face perulu măciucă de abusurile ce afla. Daca inalt. sa c. r. archiducele Albrecht cu ocasiunea petrecerei sale in Banatu pe la finea lunei lui Maiu s’au interesatu forte de aprope despre starea fisica, intelectuale si morale a locuitoriloru si a luatu despre tote informatiuni exacte, câ si mai antierti in. sa archiducele Rainer iu frumos’a Bucovina, apoi cu ce sunt ore datori prefecţii cei mândrii, vice-prefectii cei cu capulu pe susu si subprefectii (pretorii, szolgabirai) cei cu ochii intorsi ? Nu cumva se faca totu numai raporturi despre dacoromanismulu si panslavismulu scolariloru din classea IV ?
In câtu pentru starea sanetatiei, anume a locuitoriloru romani, apoi ni se observa cu cifre statistice a mana, că in ţinuturile baltose si inputite ori-ce rassa de omeni, nu numai romanii, sufere forte greu de friguri periculose, produse de asia numit’a Malaria, in Banatu, câ si de a lungulu Tisei, câ si pe la Dunăre dela Slavoni’a până afundu in Romani'a, câ in cetatile inchise, situate intre bălti, buna-ora câ Aradulu, Mantu’a s. a. pe unde si soldaţii din garnisone pica cu sutele câ muscele. Dara cine este de vina, daca acelea bălti afurisite nu se scurgu intru o miie de ani, daca nu se plantedia păduri, daca locuitorii n’au fostu suferiţi se aiba scole in sute de ani, era acuma le făcu scole numai cu scopu de ale scote limb’a din gura,- daca nimeni pe lume nu ia inve-tiatu se’si faca case din materialu bine uscatu si curatu, cu ferestrii mari si luminose, in scurtu, daca pentru sanetatea locuitoriloru n’au portatu nimeni nici-o grija! Voiţi se vedeţi romani s a-n e t o s i ? Cautati’i pe la polele muntiloru si in munţi, cliiaru si la siesuri padurose; dara apoi se nu’i infundati in cetati puturose de ale Ungariei, pe unde mortalitatea este mai mare decâtu ori-unde in Europ’a, afara de Rom’a si inca de unele cetati reu situate.
Informatiunile funetionariloru dela minele Ora-vitiei, Ruskberg etc. sunt vorbe de claca. Nu câ romanii n’aru fi in stare se lucre in băile de feru, ci adeverulu este, câ partea cea mai mare a romaniloru din acelea ţinuturi au din ce trai pe suprafaţia pamentului, pe care’lu cultiva si ei cu atâtu mai bine, cu câtu e mai scumpu pe acolo, adeca jugerulu dela 150 pana la 400 fl., prin urmare nu le convine se lucre sub pamentu. Apoi minele din Banatu nu prea au vreunu trecutu istoricu asia vecliiu, câ se poţi dice, câ locuitorii de prin acelea regiuni aru fi facutu vreo scola lunga la montanistica. Preste acesta, intrebati numai de aprope, ce simbria S3 dâ la romani, si cum sunt dădăciţi lucratorii străini. Asia se in-tielege de sine, câ dintre romani mergu la „munc’a de baisiagu“ — ad metalla, dicea antici romani — numai aceia carii nu’si potu castigâ panea de tote dilele iu altu modu. Voiţi romani montanisti cu traditiuni străvechi ? Cautati’i in munţii Abrudului si ai Rosiiei, cum si pe la Secarambu si pe airea.
Dela Lugosiu avemu informatiuni lungi despre nefericitulu processu intentatu de câtra vreo 37 de nepoţi si nepote ai repaosatului cetatienu si comerciante Io va Pop o viciu, contra episcopiei din Lugosiu. Sunt vreo 9 ani dela mortea bietului Iova si testamentulu lui inca totu mai dorme ne-executatu. Processulu abia ajunse până la replica. Averea de 65 mii (după alţii 100 de mii) fl. stâ nefolosita atâtu la infiiutiarea unei bune scole de fetitie, câtu si la ajutarea nepotiloru si nepoteloru carii voru fi invetiandu la scola. Inse despre acestu processu de interesu comunu romanescu alta-data mai pre largu.
Una alta corespondentia ne vorbesce din nou despre ruin’a causata prin falimentulu celu mare alu cassei de păstrare din Lugosiu, despre calamitatea in care faliţii talchari totuodata condamnaţi la temnitia, au aruncatu pe sute de familii mai alesu romanesci; adaoge inse, câ cei mai periculoşi iusielatori inca totu nu sunt pedepsiţi.
In fine din comitatulu Temesiu vinu plansori
contra acelora popi serbesci si romanesci, cari se bucura de venituri grase dela câte trei până la 4000 fl. pe anu, cari porta reverendi si rase (sutane) de metase negra grea, de care’si făcu femeile rochii de parada, âmbla in trasuri elegante, cu cocone inpotîonate, era parochiile loru n’au inaintatu intru nimicu mai bine decâtu parochiile bătute de D-d. cu popi beţivi.*) Acestea tote inse sunt de competenti’a foiloru bisericesci, merga acolo cu ele cei cari voru se le dea in publicu. Una totuşi nu potemu trece nici noi cu vederea. Străinii sunt forte aplecaţi a judecâ despre cultura si valorea morale a poporaloru si in specie a romaniloru, după cultur’a si valorea morale a clerului; si trebue se marturisimu, câ ori-unde clerulu este esitu din sinulu poporului, era nu inpusu de airea, acolo străinii au oresi-care dreptate se judece si după semnele din afara.
Ungari’a.
— (Atrocitati ungaro -jidovesc i.) Acuma este lume jidovesca, numai de nu ar tînea prea multu. In respunsulu nostru din Nr. 72 datu dlui H. dela Brasiovu amu constatatu si noi alăturea cu alţi publicişti din acestea tieri, câ ur’a cumplita dintre creştini si jidovi n’a incetatu nici după emanciparea proclamata in anulu 1868, ci din contra, ea de atunci a mai crescutu, aici câ si in Romani’a. Eca unu esemplu mai prospetu. In conuin’a Van ci o du din comitatulu Biliarei s’au asiediatu câ si in alte comune mai mulţi jidovi, carciumari si speculanţi. Totu acolo sunt si familii „ nobile “ unguresci. Mai deunadi vreo 6 „fetiori de nobili “ punendu-se pe beute in cârciuma, pre candu evreii isi serbâ anulu nou, unuia din ei ii casiuna se se ia la certa cu jidovulu cârciumariu, pe care’lu trânti cumplitu de pamentu si ilu batîi. Atunci ceilalţi „ cavaleri 8 desiertara paharale intre hohote. Intr’aceea jidovulu sculandu-se dela pa-
mentu, scose din alta camera unu revolveru incar--?/
f7n.
catu si esindu trase dreptu spre peptulu adversa-riului seu, glontiulu inse numai câtu ilu frecă. In acelu momentu ceilalţi jidovi carii tocma esia din
sinagoga, navalindu inlaintru se aruncara asupra
celoru 6 juni, carii inse după o lupta turbata sco-sera pe toti jidovii afara. Intr’aceea adunandu-se mai mulţi locuitori magiari armaţi cu ciomege, cu furci si baltage, bătură si scliilavira pe toti jidovii in modulu celu mai barbara, in câtu câţiva nici nu se mai potea sculâ dela pamentu, era alţii se terira câ vai de ei la campu afara. A casa n’au mai avutu ce cautâ, pentru-câ intr’aceea magiarii -se aruncara asupra locuintieloru jidovesci devastandu .* totu, si scosera pe toti jidovii cu familii cu totu din comuna afara, era apoi tînura consiliu, câ in urmatdrea nopte se’i omore pe toti. Noroculu jidoviloru, câ parochulu calvinescu insciintiâ iute pe subprefectu. Numai dupa-ce ajunse subprefectulu cu panduri călăreţi la faţi’a locului si dupa-ce capii rebelliunei fusera arestaţi, se mai astemperâ câtuva furi’a poporului. Investigatiunea curge. (După „Debreczen“, „P. Naplo“, „Szabadsâg" etc.)
Alta scire forte fatale pentru jidovii din Un-gari’a este, câ mai de curendu in comitatulu Pestei li s’au incliisu 19 scole jidovesci in urmarea unui ordinu ministeriale si câ sunt se se mai inchida altele mai multe, din causa câ tote acelea scole nu inplinescu conditiunile cerate de lege, in ade-veru inse si pentru-câ jidovii cei cu perciuni, jidovii galitiaui, cu nici-unu pretiu nu voiescu se invetie limb’a magiara dicbndu, câ ei cu aceea n’au ce face, câ-ci aru mori de fonie cu ea.
A trei’a causa de urgia mare pentru jidovi

*) Noi cunoscemu o diecese, in care membrii con-sistoriului sunt obligaţi prin actulu de fundatiune, câ
se porte reverendi si alte vestinente superiori numai din tieseturi de lana, era de metase nici-odata si sub nici-unu pretestu. Nici-decum nu se cere câ clericulu .se ainble in reverenda din peru de capra sau de cămilă; dara nici celalaltu estremu nu ilu va reco-mendâ nimeni.
300_________________________________________
s’a escatu cu inceputulu anului scolasticu chiaru in capitala, unde direcţiunea gimnasiului si liceului centrale r.-catholicu nu mai voiesce se sufere la invetiatura pe tinerii de religiune mosaica. Fiindu-câ in capital’a B.-Pest’a sunt preste 50 de mii locuitori jidovi, mai toti galitiani, si avendu ei mulţi tineri de datu la gimnasiu, asia se vedu aduse la necessitatea de a’si infiintiâ ei din poterile loru unu gimnasiu jidovescu de optu classe, pentru care se si lucra cu totu adinsulu. („P. Journal“, „Magyar Orszâg“ s. a.)
fica asia stă cu libertatea jidoviloru in Ungari’a, si inca tocma in dilele, candu „Alliance universelle israelite“ se prepara se infiintiedie una filiale si in B.-Pest’a, sau ca este si infiintiata.
Unu altu desastru infricosiatu mai ajunse pe jidoviiorthodoxidin comun’a Svolyva in comitatulu Beregu in dio’a de anulu nou mosaicu, candu o parte a sinagogei in care siedu femeile se derima tocma in or’a servitiului dumnedieescu, si fiindu-câ acelu localu de sinagoga fusese adaptatu de asupra unei bai de scaldatu, bietele femei cadiura cu pa-vimentu, cu grindi cu totu in apa; pe 21 persone le scosera mdrte, dra pe altele schilavite. Cu oca-siunea acestui casu tristu fanatismulu omenescu drasi se manifestă intr’unu modu gretiosu. Pre candu alţi jidovi si creştini, săriră din tote părţile in ajutoriu, câţiva jidovi carii siedea in desparţi e-mentulu barbatiloru unde nu se ruinase nimicu, nu s’au misîcatu din loculu loru pana nu’si disera tote rogatiunile prescrise pe acea di in tipicu, apoi macaru lumea tota se pera, dara din tipicu se nu dsa. Ce mai politica va fi si in acea parte a Ungariei, ca se sufere a se deschide sinagoga intr’o baia ce amerintiâ cu ruina.
— (Bandiţi. Asassini. Defraudatori.) E lucru vechiu că in Ungari’a tâlhăriile (lotriile) la drumuri sunt totudeauna la ordinea dilei, nu inse totudeauna in aceeaşi mesura. De o luna incdce acelea drasi se inmultira, in cătu se apere D-dieu. Nici in Bosni’a nu e mai reu. In comitatulu Biharu stau se cdra drasi statariu. In orasielulu Tata unu banditu anume Szonyi Mihâly, scapatu de curendu din temnitia, despică capulu comerciantelui evreu Langheim si a vice-notariului care amblâ se’lu prindă, inpusca si pe cocisiulu advocatului Bauer, dra dupa-ce omori pe acei trei dmeni, vediendu că e incongiuratu de soldaţi, mai scdse unu pistolu, cu care’si trase unu glotiu dreptu in creri.
In 26 Sept. tribunalulu din B.-Pest’a condamna la 4 ani pe S. Kinzler, pentru defraudarea sumei de 23071 fi. dela cass’a de economii din Yatiu.
In siedinti’a comitetului municipale a comitatului Pestei tînuta sub presidiulu comitelui Stef. Szapâry trei subprefecti (szolgabird) magiari fusera convinşi că au defraudatu aprdpe 17 mii bani publici. Mai deunadi unu altu prefectu din comitatulu Aradului fu aruncatu in temnitia pentru defraudare de vreo 14 mii fior. In dilele trecute prinseră in comitatulu Carasiu (Lugosiu) pe unu notariu pentru-că furase preste trei mii fi. din banii de contributiune platiti de bieţii săteni. Apoi se te mai miri de blastematiile căte se scriu din districtulu Fagarasiului, din Munţi apuseni, dela Gioagiu, Dev’a, Gherl’a etc.
Cărăuşii carii ducu in trasurile loru dmeni străini, se nu primesca la drumu nici o beutura dela ei, că-ci de si nu e totudeauna veninu in trens’a, dara daca sunt hoţi, dau carausiloru de beutu păna numai sciu de sine; atunci apoi ii trantescu din trăsură si ei mana mai departe. Au patitu si mai potu pati mulţi carausi beţivi, că din acesta causa se remana fara caru si fora cai.
Parastasu pentru comandanţii unguri spendiurati in 6 Oct. 1849. Spre a infrunta si ruşina pe austriaci, acelu parastasu se va serba si estimpu in mai multe cetati si orasie ale Ungariei că si in alţi ani dela 1868 incdce, cu pompa. Numai romanii uita usioru pe martirii loru.
Revista politica.
Sibiin, 30 Septembre st. n. 1879.
Noulu Reichsrath austriacu este convocatu prin decretu imperialu pe diu’a de 7 Octobre viitoru. „Wiener Zeitung" publica numele acelor’a, pe cari imperatulu i-au denumitu pairi adeca, membrii ereditari si pe viatia ai camerei senatoriale a parlamentului austriacu. Ereditari sunt: principele Cari Schwarzenberg, corniţele Friedrich Thun-Hohen- | stein, Josef Bawarowsky si Rudolf Chotek; pe viatia au fostu denumiţi: gubemorulu institutului Boden-
OBSERV ATORIULU.
Credit-Anstalt, consiliariulu de curte Bezecny, con-siliariulu intimu Brenner-Felsach, professorulu de universitate Brdcke, camerariulu corniţele Caboga, fostulu ministru Habietinek, consiliariulu intimu bar. Hiibner, bar. Kdnigswarter, consiliariulu intimu bar. Lychnowsky, presiedintele academiei din Cra-covi’a Dr. Maier, generalulu de cavalerie corniţele Neipperg, generalulu de cavalerie Schmerling, marele proprietaru corniţele Serdnyi, marele proprietaru bar. Ţinti si marele proprietaru bar. Washington.
Fostulu siefu de secţiune in ministeriulu de esterne bar. Belâ Orczy a fostu denumitu ministru ungurescu pe langa person’a M. S. imperatului in loculu decedatului bar. Wenkheim. In loculu bar. Orczy va fi denumitu subsecretariu de stătu in ministeriulu afaceriloru străine d. de Kâllav, fostu representantu austro-ungaru in comissiunea europdna din Rumeli’a orientala.
Decretulu prin care bar. Haymerle va fi denumitu ministru de esterne in loculu comitelui An-drâssy inca n’au aparutu, de si denumirea lui a fostu deja notificata in modu oficiosu cabineteloru străine. Caus’a este, că noulu ministru de esterne, fostu ambassadoru austro-ungaru pe langa curtea regala din Rom’a, trebui se plece la Monza unde se afla de presentu regele Italiei, pentru că se’si ia adio si se inmanuedie scrisorea prin care este rechiematu din postulu seu de păna acuma. Acesta este o formalitate ce trebue inplinita, pentru că asia pretinde usulu diplomaticu.
Indata ce bar. Haymerle se va reintdrce din Itali’a si va luă gerarea afaceriloru resortului seu, toti representantii Austro-Ungariei din strainetate voru veni la Vien’a, pentru de a se presentâ noului loru siefu. Se suna, că unii din actualii ambassadori voru fi rechiemati definitivu, si inlocuiti prin alţii. Despre corniţele Beust, actualulu ambassadoru alu Austro-Ungariei in Paris se dice, că isi va dă de-missiunea si se va retrage in viati’a privata, ne-fiindu aplecatu a mai servi in carier’a diplomatica, elu, fostu odata mare si poternicu cancelariulu, subt unu siefu că bar. Haymerle, care i-a fostu subalternu.
Pe cătu se pdte sci păna acuma apoi, in-pressiunea ce a facutu asupra cabineteloru europene denumirea bar. Haymerle de urmatoriu alu comitelui Andrâssy este buna. Celu pu^inu, principele de Bismark reintorsu la Berlin, si-au esprimatu mul-tiumirea sa si au disu că bar. Haymerle va paşi pe urmele antecessorelui seu. Acesta este multu si de bunu auguru pentru noulu nostru ministru de esterne dar’ prea usioru de esplicatu, ddca nu vomu perde din vedere inpregiurarea, că densulu a fostu preconisatu de insusi cancelariulu prussianu si că dela corniţele Andrâssy a primitu o „marsiu-ruta ficsata“. Ddca acdsta este bine pentru person’a noului ministru de esterne, apoi nu totu aceea-si se pdte dice si despre viitdrea sa politica, ce va fi independenta numai păna la acelu punctu, păna la care i va conveni cancelariului prussianu. Unu tubu alu telefonului diplomaticu va fi deci de aci inainte că si păna acuma, in cabinetulu ministeriului de esterne din Berlin, dra celalaltu in cabinetulu ministrului de esterne austriacu de pe Ballplatz din Yien’a, asia, că ceea ce se va vorbi in Berlin se va audi forte claru si respicatu in Vien’a.
Yisit’a principelui de Bismark in Vien’a a facutu o inpressiune forte rea si alarmatore asupra diplomaţiei si lumei politice din Russi’a. Press’a rassdsca a si reinceputu din fiou violent’a si pas-sionat’a sa campania in contra Prusso-Germaniei si a Austro-Ungariei. Cancelariulu russescu principele Gortciacof, reintorcenduse dela bai la St. Petersburg va trece si pe la Berlin, unde oprinduse o di, va fi primitu in audientia privata de cătra imperatulu Wilhelm. Lumea intrega este forte cu-riosa si aştepta cu o incordata nerăbdare se vedia, ddca cu acea ocasiune, cancelariulu russescu va vi-sit’a si pe principele de Bismark seu nu.
In acelasiu tempu pe candu se află cancelariulu prussianu in Vien’a, ministrulu de esterne alu republicei francese d. Waddington a avutu o intalnire diplomatica cu ministrulu de esterne alu Angliei marchisulu Salisbury la băile dela Dieppe. Acestei intalniri încă i se atribue o însemnătate politica remarcabila si cu atătu mai multu, că ea a fostu pusa in relief in modu intentionatu său nu, prin cuvintele pe care le au esprimatu ministrulu francesu de interne d. Lepere, cu ocasîunea visitarei fortificatiuniloru de pe inaltimile dela Somont langa Montbeliard. Ministrulu francesu au disu cu acea ocasiune: „Noi voimu pacea, singuru si numai pacea, dar’ deca cineva voiesce altceva noi suntemu g a t ’a ! “ Aceste cuvinte se considera a fi, respunsulu gubernului francesu la o aliantia prusso-austriaca.
Scirile din urma venite dela Bucuresci ne spunu, că 7 din cele 8 secţiuni ale camerei de revisuire au primitu proiectulu de revisuire alu gubernului, ceea ce ar insemnâ, că proiectulu gubernului romanu va obţinea si in camera maiori-tatea receruta.
Principele Alesandru I alu Bulgariei in trecerea sa la Serbi’a, va face visit’a sa si A. S. R. Carolu alu României.
Aleco-Pasia alias principele Vogorides, guber-natorulu Rumeliei orientale, o duce reu cu gubernatii sei. Sultanulu nu este multiumitu de locu cu admi-nistratiunea lui, dar’ cu atătu mai multiumitu este principele Gortciacof, pentru care Rumeli’a orientala este fitilulu cestiunei orientale său deca vremu, renumitulu chibritu alu lordului Palmerston. Aceea ce a fostu Schleswig-Holstein si acuma in urma Bosni’a si Hertiegovin’a in man’a diplomaţiei europene, aceea va fi pentru viitoru, cestiunea celoru doue Bulgarii, adeca spuz’a resbelului.
Romani’a.
După ce parte s’au retrasu si parte s’au respinsu in camer’a de revisiune tote cinci proiectele de revisiune ale art. 7 alu Constitutiunei, precum se va vedea din desbaterile pe care vomu continuă a le publică, gu-bernulu romanu in fine au presentatu iu diu’a de 25 1. c. Camerei proiectulu seu pentru revisuirea art. 7. Pre langa proiectu gubernulu a inpartitu si listele nominative, inprimate; ele coprindu 1074 nume.
Punemu subt ochii lectoriloru nostrii espunerea de motive a d. ministru B. Boerescu, precum si noulu proiectu de lege alu gubernului romanu.
Eata-le :
Revisuirea Constitutiunei.
Espunere de Motive.
Domniloru deputaţi,
Arare ori, in vidti’a unei naţiuni, se afla momente atătu de grele si de seridse, că acelea prin care trecemu noi adi. In urm’a de sacrificiuri numerose, meritandu independenţi’a esistintiei nostre politice prin bravur’a si sângele fiiloru noştri, trebue acum se trecemu prin alte incercari, dificile si periculdse, pentru că se garantamu acdsta inde-pendintia contra ori ce ciocniri si pericole eventuali care i-ar compromite nu numai durat’a, dar’ si esis-tinti’a. Trebuindu a ne conformă unui actu inter-nationalu, de o valdre atătu de inportanta că aceea a tractatului din Berlin, suntemu puşi in positiune de a ne luptă cu cerintie si dificultăţi contradictorii si de a concilia adoptarea unoru principii, acaroru veritate o recundscemu si nu o contestamu, cu o aplicare, care se nu atinga, nici se distrugă alte interesse interidre de o ordine esenţiala esistentiei si prosperarii unei naţiuni.
Numai o unire, unu tactu si o prudentia es-ceptionala, din partea ndstra a tuturora, pdte se conciliedie atâtea interesse diverse si se treca peste atâtea dificultăţi.
Suntemu o naţiune juna, născută abia de ieri după atâtia secoli de opressiune si de nedreptate, pentru a avea o vietia a sa propria si libera; as-piramu se intramu, prin propri’a ndstra vitalitate, in marea familia a Statelora libere din Europ’a; se scimu a ne pune la inaltimea nouei positiuni, ce ne-amu creatu si la care aspiramu, si se pre-sentamu Europei spectacolulu unui poporu, care e demnu de a ocupă loculu ce i se ofere, care pdte deveni unu centru de echilibru, de ordine si de civilisatiune in Orientulu Europei.
Petransi de acesta veritate, strămoşii noştri au sciutu in timpi totu atătu de grei, a se stracurâ prin grelele si durerosele incercari, spre a ne lasă noue moştenirea ce avemu astadi. Se ii imitamu, se ne aretamu demni de densii, se scimu a păstră moştenirea, a intari si a inbunatati caminulu pa-rintescu.
Fostele Adunări, fidele acestora traditiuni, au declaratu, prin voturi solemne, că recunoscu trac-tatulu din Berlin, si că este locu a se revisui art. 7 din Constitutiunea ndstra.
Ele au facutu acesta declarare, cu o unanimitate, cu o abnegatiune si cu o prevedere, inlaturandu ori ce spiritu de partida, ori ce ure, ori ce reminiscenţe, in cătu potemu afirma că au castigatu o pagina ilustra in istori’a ndstra, si că au fostu la inaltimea missiunei loru.
Totu astu-felu, suntemu incredintiati, voru sci se faca si Adunările actuali de revisuire, care sunt chiamate a esecutâ aceea ce naţiunea a declaratu prin fost’a sa representatiune naţionala.
Proiectele provenite din initiativ’a acestora adunari s’au retrasu, său s’au respinsu. Bine s’a facutu; si trebuie se ne felicitamu că proiectulu
OBSERVATORIULU.
301
maioritatii delegatiloru nu a intrunitu maioritatea constituţionala; câ-ci, d-loru deputaţi, este nevoia a evita, nu numai faptulu, dara si aparinti’a câ amu face unu actu, care ar potea fi interpretatu câ o provocare, câ o desfidere data mariloru poteri europene. O asemenea inprudentia, o asia banuiela chiaru, ar potea, in momentele de fatia, in circumstanţele delicate ale echilibrului de adi europeanu, constitui pentru noi unu pericolu, ale cărui consecinţe ne-aru potea fi fatale, si ai caroru autori, cu voinţa său fara voinţa, si-aru luâ o teribila respundere in faci’a contimporaniloru si urmasiloru noştri.
Fidelu declaratiuuiloru sale anteriore, gubernulu actualu are onore a ve presentâ alaturatulu seu proiectu de revisuire, care in perfecta armonia cu vointi’a naţiunii destulu de claru manifestata, este in conformitate cu principiulu coprinsu in actulu internaţionale dela Berlin, si nu atinge, nu sdrun-cina interessele reali si legitime, de cari trebuie se se tina sema unui poporu chiamatu a vietiui prin viâtia sa propria si independinta.
Dati-i, d-loru deputaţi, valorea si poterea legala de care are trebuintia, prin votulu d-vostra, si astu-felu Europ’a, convingendu-se si mai niultu câ elu este espressiunea voinţei natiunei intregi, care, adoptandu si esecutandu cu franchetia si lealitate principiele civilisatiunii moderne, s’a preocupatu numai de conservarea si aperarea interesseloru sale naţionale si econemice, va consimţi, avemu ferm’a convicţiune, a recunosce câ poporulu romanu merita a fi admisu intre naţiunile europene, si a’si garantâ esistentia prin solidaritatea legaturiloru care se for-media intre statele care au relatiuni stabilite de reciprocitate.
Ministru de esterne: B. Boerescu.
Proiectu de lege.
Articolu unicu.
In loculu art. 7 din Constitutiune, care se revisuiesce, se va pune urmatoriulu :
Art. 7. Diferinti’a de credinţe religiose si de confessiuni nu constitue in Romani’a o pedeca spre a dobândi si a esercitâ drepturile civile si politice.
§. 1. — Străinii, de orice religiune, voru pote dobândi inpamentenirea, prin legi speciale si individuale.
Aceleaşi drepturi se da aceloru cari, fara a fi cetăţeni, se afla in Romani’a câ supusi romani.
§. 2. — Nu voru potâ dobândi, supt veri-ce titlu ar fi, locuri sdu case in orasie — de câtu acei cari voru fi cetăţeni romani, respectandu-se inse drepturile acelora, care le au după legile anteriore, său in virtutea tractateloru esistente intre Romani’a si alte Staturi.
§.3. — Toţi locuitorii aflători, in momentulu anecsarii, câ cetăţeni otomani, in provinci’a romana de peste Dunăre, Dobrogea, care se declara parte integranta a României, au de o potriva tote drepturile si datoriile de romani, conformu regimului specialu ce se va prescrie pentru acea provincie de catra adunările Legiuitore.
Restrictiunea relativa la dobândirea proprietăţi rurale nu se aplica la Dobrogea.
§. 4. — Cei născuţi si crescuţi in Romani’a pana la maioritate si care nu se voru fi bucuratu nici odata de vre o protectiune străină, voru fi de dreptu dispensaţi de stagiu, candu Adunările voru admite cererea loru de naturalisare.
§.5. — Se declara cetatieni, pentru asta una si singura data, acei supusi romani, de veri-ce religiune, cari s’au asimilatu cu naţiunea, si a caroru nume si calitati se votesa de catra Corpurile Legiuitore, de odata cu acesta lege.
Acei dintre densii, cari in timpu de unu anu dela acesta admitere la cetăţenie, nu voru reclamâ diplom’a de indigenatu, voru perde drepturile ce li se acorda.
(Urmesa supt-semnaturile d-loru miniştri.)
Din desbaterile asupra cestiunei jidovesci in camerele de revisuire.
Siedinti’a dela 4 Septembre st. v.
(Urinare si fittcj - .
D. Presiedinte: D/ V. Conta are cuventulu.
D. Al. Lahovari. Aru trebui credu, d-le presiedinte, se vorbesca unulu pentru si altulu contra.
D. Presiedinte: Nu am de unde se scotu pe celu cu contra. (Ilaritate.)
D. A. Lahovari. Sunt fericitu de acesta constatare.
D. B. Conta. D-loru deputaţi, voiu avea onore se completesu argumentele d-lui Blaremberg; bine in-tielesu câ voiu consideră cestiunea dintr’unu altu punctu de vedere pentru a completa disele d-lui Blaremberg.
D-loru, ni s’a facutu o mare nedreptate atâtu de către opiniunea publica din Europ’a câtu si de câtra Poterile cari au semnatu tractatulu dela Berlin, care credu câ sunt in dreptu se ne condamne, fiindu-câ noi amu calcatu prin legislatiunea nostra interna principiile dreptatiei admise in veculu nostru de poporale civilisate.
Ei bine, inainte de a trece la alte cestiuni, asta-di voescu numai se respingu aceste atacuri, se le res-pingu cu orecari consideratiuni scientifice; si ve rogu se nu diceti câ aceste consideratiuni s’aru potea spune numai intr’o academie si nu intr’o camera legislativa ; câ-ci candu scimu câ o falsa interpretare a unui principiu scientificu servesce câ basa si opiniunei publice mistificate si poteriloru semnatare tractatului de Berlin pentru a dice câ servescu caus’a umanitatiei, candu vinu si ne a pasa pe noi, atunci suntemu si noi in dreptu, avemu chiaru datori’a de a dovedi câ seu se insiela in ceea ce spunu, deca sunt de buna credinţa, seu intre-buintiesa acesta câ unu pretextu in scopuri rele si culpabile.
De aceea, ve rogu se imi acordaţi atenţiunea d.-vostra pentru câte - va minute numai pentru acesta cestiune mai multu teoretica.
D-loru, seu gasitu in Europ’a publicişti eminenţi, omeni pretinşi forte invetiati, care au sustînutu câ art. 7 din Constitutiunea nostra ar fi contra ideiei vecului nostru, contra sciintiei; ei bine, voiu cercă se dovedescu — si aci pote câ me voiu departâ in câtva si de opini’a d-lui Blaremberg; — art. 7 asia cum este redactatu este, pentru onorea natiunei romane, conformu si cu sciintia si ideiele vecului nostru.
D-loru, este recunoscutu, de câtra chiaru acei care ne ataca adi, câ cea d’antaiu condiţie pentru câ unu stătu se pota esistâ si prospera, este câ cetăţenii acelui stătu se fia din aceeaşi rassa, * din acelaşi sânge, si acesta este usioru de intielesu. Mai antaiu, individii de aceeaşi rassa se casatorescu obicinuitu numai intre densii; câ-ci numai prin casatoria intre densii se menţine unitatea de rassa pentru toti acei individi; apoi casatoria dâ nascere la sentimentele de familie, care sunt legaturile cele mai poternice si cele mai durabile de câte lega veri o-data pe individi intre densii; si candu tînemu sema câ aceste legaturi de familia se intindu dela individu pana candu coprinde intregulu poporu alu unui stătu, vedemu câ toti cetăţenii care, constituescu statulu sunt atraşi unulu câtra altulu prin unu sentimentu generalu de iubire, prin aceea ce se numesce simpathia de rassa. Mai multu de câtu atâtu. Deca tînemu sema câ acelaşi sânge curge in vinele tutuloru membriloru unui poporu, intielegemu câ toti aceşti membri voru avea, prin efectulu ereditatiei, cam aceleaşi sentimente, cam aceleaşi tepdintie, si chiaru cam aceleaşi idei; asia in câtu la-vreipe de nevoie, la ocasiuni mari, anima tutuloru va b'aţe *fir acelaşi felu, mintea tutuloru va adopta aceeaşi opinie, acţiunea tutuloru va bate in acelasiu scopu; cu alte cuvinte naţiunea care va fi formata din o ast-felu de naţiune, aceea si numai aceea, va fi in cele mai bune eonditiL de tărie, de trăinicie si de progressu. Prin urmare-, #ipa cerinţele chiaru ale sciintiei, cea antaiu' conditiune pentru esistenti’a unui stătu, este câ poporulu se fia din aceeaşi rassa. Ei bine! acestu adeveru este ^cela pe care se basesa principiulu nationalitatiloru, d&. care se face atâta vorba in lumea civilisata. Acesta principiu alu nationalitatiloru, se intielege câ nu se raporta de câtu la rassa, si nici-decum la ceea-ce se numesce supusii aceluiaşi stătu, fara deosebire de rassa, câ-ci atunci principiulu n’ar mai avea nici o aplicare. Ei bine, acestu principiu este atâtu de adancu inradacinatu asta-di in consciintia tutuloru omeniloru, fia omeni de stătu, fia simpli cetatieni, in câtu asta-di tote constituirile si tote reconstituirile de state nu se mai făcu in lumea civilisata de câtu după principiulu nationalitatiloru (aplau-se). Apoi se nu se mai dica atunci de câtra publiciştii evrei, simplu interessu materialu comunu alu concetatie-niloru, fiindu-câ vedemu din contra câ tocmai veculu nostru este acela, care a datu nascere principiului nationalitatiloru , si tocmai principiulu acesta prevalesa asta-di din ce in ce mai multu. Si acestu principiu este cu atâtu mai necessaru, cu câtu form’a organica a unui stătu este democratica, precum este a României.
înţelegeţi forte bine câ alta data, si la noi si in alte state, a potutu forte bine se fia la unu locu felu de felu de rasse, fiind-câ atunci massa poporului nici nu avea drepturi politice, câ-ci era unu singuru omu seu o singura classa care domnea, si ast-felu afacerile statului aveau in tote caşurile o singura direcţiune. Deru asta-di, candu regimulu este democraticu, candu poporulu ia parte la afacerile publice, cum ar pote se fia unitate de acţiune, si de direcţiune in conducerea statului, candu in poporulu ce conduce statulu nu ar fi unitate de aspiratiuni? (Aplause).
D-loru, este adeveratu câ acesta nu inpedeca admiterea strainiloru la cetatieni’a unui stătu, deru cu o conditiune: câ acei străini se se contopesca in naţiunea dominanta; cu alte cuvinte, se se amestece cu totulu, asia in câtu la urm’a urmei, se remana in stătu totu unulu si acelaşi sânge.
Acestea sunt singurele principii scientifice ale na-turalisatiunei. Asia deru, pentru câ naturalisarea se fia folositore, raţionale si conforma cu sciiuti’a, ea nu trebue acordata de câtu aceloru străini cari se conto-pescu, seu se dispunu a se contopi, prin căsătorie, cu indigenii. De altcum, intielegeti bine câ deca s’ar acordă cetatieni’a la individe care nu au aplicarea si " Siici nu potu avea, de a se coutopi in sângele rassei dominante, atunci ar fi a espune acea tiera la o lupta perpetua intre tendinţe contrarii (aplause). Nu dicu câ nu se pote câ diferitele rasse ce aru esistâ intr’o tiera se aiba câte o-data unu interessu comunu, câ tendinţele ereditari ale uneia se fia de o potriva favorisate câ si tendinţele ereditare ale alteia de aceleaşi inpre-jurari. Câtu timpu acesta stare de lucruri ar durâ, in-pamentenitii si cu pamenteuii aru trai negresitu in pace. Deru inprej urările se schimba, si cu ele se pote schimba
si interessulu diferiteloru rasse; si daca nu asta-di, mane; daca nu mane, poimane tendinţele inpamantenitiloru se voru găsi in conflictu cu tendinţele pamenteniloru, si atunci interessulu unora nu se va mai inpacâ cu interessulu celoru-alti, si atunci interessele unora nu voru potea fi satisfăcute, fara sacrificiele interesseloru celoru-lalti; si atunci va fi lupta de esistentia intr’o rassa si alta, voru fi lupte inversiunate, cari nu voru potea fi satisfăcute, fara sacrificiele interesseloru celorulalti; si atunci va fi lupta de esistentia intr’o rassa si alta, voru fi lupte inversiunate, cari nu voru potea fi terminate de catu seu candu un’a din rasse va fi sdrobita cu totulu pentru a remanea erasi o singura rassa dominanta in Stătu.
Acestea fiindu datele scientifice pe cari ori-ce omu adeveratu invetiatu le cunosce si le admite, se vedemu acum, daca art. 7 din Constitutiune pacatuesce ceva in contra loru.
Ce dice art. 7 din Constitutiune ?
Dice câ inpamentenirea nu se pote acorda la străini de ritu necrestinu; si pentru ce? Pentru cuventulu forte simplu câ acei de ritu necrestinu nu se contopescu cu noi prin căsătorie, si nu s’au contopitu nici odata. Se scie câ art. 7 nu vorbesce de hotentoti, nici de cafri, vorbesce de acei necrescini, cari vinu obicinuitu la noi in tiera; inse necrescinii cari vinu in tiera sunt jidanii si celu multu mahometanii; ei bine, istori’a nostra naţionala si esperientia de tota diu’a ne - a doveditu si ne dovedesce câ dintre toti străini cari vinu la noi, turcii si mai cu sema jidanii sunt aceia cari nu se amesteca nici o-data cu noi prin căsătorie, pe candu ceilalţi străini russi, greci, italieni, germani, se amesteca cu noi daca nu la antaia gcneratiune, la a dou’a, seu la a treia, deru in fine vine unu timpu candu numai este nici o deosebire intre acei străini si noi, nici in privinti’a sângelui, nici in privinti’a iubirei de patria; nu totu asia este si cu jidanii.
Ei bine, candu o esperientia de mai multe vecuri făcută in propria nostra tiera ne dovedesce acestu fe-nomenu socialu, câ necrestinii nu se amesteca cu noi, candu dicu, esistâ o ast-felu de esperientia pentru noi, nu este permisu legiuitorului romanu se nu tîna sema de densa.
De aceea legiuitorulu din 1866 a lucratu si prudenţi si rationalu, candu a opritu dela inpamentenire ■pe străinii de ritu necrestinu. Deru apoi mai este inca si o alta consideratiune care vine in apararea art. 7. Se totu dice câ la urm’a urmei este in art. 7 o deosebire *de drepturi, basata pe o deosebire de religiune si câ este enonnu câ in veculu alu 19-lea se se faca deosebire de drepturi civile si politice, după deosebirea de religiune. Ei bine, eu voiu dice câ este enorma confusiunea care se totu face intre religiune in intielesulu dreptului publicu moderau si intre ceea ce se numesce religie in limb’a vulgara. Religia, in intielesulu ideiloru vecului XIX este aceea care se ocupa numai de lucrurile ne-pamentesci cari nu au a face nimica cu organisarea sociala. Acesta este religi’a tolerata, religi’a care nu influintiesa asupra drepturiloru civile si politice.
Deru sunt si religii de acelea cari nu se amesteca de locu cu lucruri cari nu sunt de domeniulu religiunei; ast-felu religiunea judaica, câ si cea mahometana, este o organisatiune sociala si politica inbracata cu form’a religiunei; cu alte cuvinte este o organisatiune sociala teocratica.
Asia, in religiunea mahometana, in Alcoranu, precum si in talmudulu judaicu vedemu preseriptiuni de domeniulu legiloru civile, pana si preseriptiuni de higiena si de simpla ordine publica. Ei bine, inchipuiti-ve d-v. câ tote aceste preseriptiuni inbracate sub mantau’a religiunei după jidani seu hahometani, nu se mai potu schimbă, pentru câ religiunea este unu adeveru perpetuu.
Apoi candu intr’o tiera ar fi preseriptiuni de ordine publica si privata declarate ne-schimbabile precum este religiunea, intielegeti câ ar fi o oprire a pro-gressului acelei tieri. (Aplause).
Apoi intielegeti d-v., câ o religiune care s’ar presentâ cu ast-felu de preseriptiuni nu pote pretinde de a fi respectata de dreptulu publicu Europenu. Apoi după ideile vecului alu 19-lea ale lumei civilisate, sunt lucruri la cari ori-ce cetatienu este tînutu se se supună, si sunt lucruri pe care este lasatu libera se le adopte seu nu. După ideile vecului alu 19-lea nu este permisu câ fia-care se adopte legile publice cari i ar conveni, fia-care se se supună la legile civile cari i place, fia-care se practice o morala publica după gustulu lui; din contra după ideile vecului nostru, cetăţenii trebue se fia puşi cu sil’a sub ascultarea acelora legi care privescu la ordinea publica, la regulârea raporturiloru dintre omeni, la organisatiunea sociala; pe candu in ceea ce privesce religiunea propriu disa, remane fia-caruia libertatea se creda cum voesce in D-dieu, in nemurirea sufletului in vietia viitore. Prin urmare, candu vine unu jidanu asta-di si pretinde in numele libertatiei religiose se nu se atente la drepturile loru de a avea unu ore-care felu de comunităţi, de a percepe taxe, de a avea legi de higiena publica, privitore la carnea care trebue s’o manance si altele multe de acestea; intielegeti bine câ ast-felu de pretentiuni, nu s’aru mai potrivi cu ideile vecului alu 19-lea. Si acei cari sustînu câ noi trebue se primimu la cetatieni’a romana pe jidani cu ast-felu de credinţa si de idei inapoiate, seu câ făcu o confu-siune neertata si nepermisa pentru omeni invetiati, seu câ sunt de reacredintia. Am aretatu câ religiunea judaica câ si cea mahometana, este o organisatiune sociala teocratica,, si candu art. 7 din Constitutiune, dice: sunt opriţi dela cetăţenie cei de ritu necrestinu, care de faptu nu sunt de câtu jidanii si mahometanii, vedeţi câ si acolo nu este de câtu o afirmare a principieloru secolului alu 19-lea; si aceste idei ale secolului alu 19-lea cari au inspiratu pe legiuitorulu din 1866, sunt acele cari escludu din rondulu religiuniloru tolerate pe acele cari nu sunt religiuni de câtu cu numele.
Presupuneţi d-loru, câ amu ajunge câ jidanii cetatieni se faca si se esecutese legile in tiera nostr’a, ei
302
OBSERVATORIULU.
cari sunt tînuti de consciiuti’a loru, de organisatiunea si solidaritatea loru sociala, se respecte si se pună in apli-catiune numai si numai legile civile si politice preve-diute in Talmudu, si in cea mai mare parte confecţionate de Moise. Intielegeti prea bine că ei, cari pe langa altele sunt si fanatici, au o datoria de consciintia de a face ca legile tierei intregi se fia făcute după acelu tipicu, si nu voru lipsi de a o face atunci, candu ei voru predomni in tiera acesta. Ei bine, atunci nu ei se voru asimila cu noi si voru respecta legile nostre, ci va trebui câ noi se ne asiinilamu lom si noi se res-pectamu legile loru. (Aplause prelungite).
Vedeţi, prin urmare, câ, prohibitiunea pusa in art. 7 este forte drepta si se justifica chiaru cu principiele sciintiei moderne; ast-felu câ art. 7 din Constitutiune este conformu cu ideile cele mai pure, cu principiele cele mai sanetose de dreptu si de umanitate, in acordu cu sciinti’a.
Cu acesta am voitu numai se dovedescu câ nu ni se pote inputâ nimicu in câtu privesce art. 7 si câ ori ce inputare ni se face este seu de reacredintia seu din ignorantia.
D-loru, asiu voi după acesta se ve făcu o espunere a primejdiei cestiunei jidovesci si se ve aretu câ in ori si ce casu, ori cum s’ar pune cestiunea, ori cum s’ar interpreta, noi, deca nu vomu lupta in contra elementului jidovescu vomu peri câ naţiune.
Pentru acesta inse asiu dori se mi se permită a continua mane. (Aplause).
D. Presiedinte. D-lu oratoru cere a ridica siedinti’a si a o pune pentru mane...
Voci. Nu sunt cinci ore...
A11 e V o c i. Pe mane.
D. Presiedinte. Trebue se punu la votu ra-dicarea siedint.iei.
Se pune la votu radicarea siedintiei si se pri-mesce.
Siedinti’a se rădică la 4 si jumetate ore după amedi, si cea viitore se anuncia pe a dou’a di 5 Septembre.	(Va urmâ).
Sciri diverse.
—	(Apele minerale dela Sant-Georgiulu Nassaudului.) Sunt mai mulţi ani de candu acele ape termanele a inceputu a fi nu numai cunoscute de catra publiculu romanu, dar’ si folosite cu bunu succesu, in contra diferiteloru infirmităţi ale fisicului. Frecventi’a aceloru bai a mersu din anu in anu crescendu in modu forte inbucuratoriu si ea va creste si mai multu, deca ospetii si pacienţii voru afla in viitoru mai multa comoditate si comfortu decâtu până acuma.
Pentru ajungerea acestui scopu forte laudabilu, inteligenti’a romana din Nassaudu s’a constituitu intr’o societate de acţiuni subt numirea „Hebe", acarei resie-dintintia se afla in Nassaudu. La acesta societate potu participa toti romanii acceptandu o acţiune de 50 fl. v. a. alu cărei pretiu se pote plaţi si in rate si adeca, la subtscriere 20 °/0 (10 fl.) plus 1 fl., tacsa de inscriere si apoi successive la prim’a di a fiacarui luni câte 10°/o (5 fl.)
Cu unu capitalu de 10 mii fiorini, societatea luandu acele terme in arenda pe 30 de ani, voiesce a intre-prinde tote inbunatatirile necessare pentru câ acele bai cu tempulu se corespunda exigentieloru moderne si se devină nu numai bine-facetore pentru cei suferindi, dar’ totu-odata si unu locu de intalnire si de petrecere pentru inteligenti’a romanu din giuru si din intreg’a Transilvania.
Statutele societăţii „Hebe“ precum si list’a de subtscriere s’au tramisu in tote părţile. Atragemu deci serios’a atenţiune a publicului romanu asupra acestei interprinderi folositore si naţionale, acarei prosperare va depinde dela spriginulu ce’lu va aflâ.
Starea si viitoriulu deosebiteloru ape termanele cu care natur’a a dotatu bine-cuventatulu pamentu alu Transilvaniei si care până acuma a fostu neglese cu totulu, este o cestiune ce merita a fi luata in considerare forte seriosa din partea publicului romanu, nu numai din punctu de vedere higienicu dar’ si alu economiei naţionale.
Cu alta ocasiune speramu a ne potea espune părerile nostre si in acesta privintia. Dar’ si până atuncea d-ni medici si cu deosebire medicii romani aru face forte bine, deca voru studiâ mai de aprope acesta cestiune si aru dâ publicului celui mare nesce informatiuni esacte si clarificatore. Adastamu!
—	(Constituire). Societatea de lectura a stu-dentiloru din Blasiu aduce la cunoscintia publica cum câ s’a constituitu pre anulu scolasticu 1879/80 după cum urmedia: In 17 Septembre la 4 ore p. m. pre-siedintele societatiei m. o. d. professoru Petru Uilacanu prin o cuventare plina de entusiasmu a deschisu siedinti’a. — După aceea purcediendu la alegerea oficia-liloru societatiei, se alegu din class’a a VIII Isi-doru Marcu de vice-presiedinte, Teodoru Pintea de notariu, Aureliu I. Bota de bibliotecariu si Ale-sandruPopude redactoru alu foiei societăţii „ Filomel’a, “ era din class’a a VII Ioanu Sagreanu de cassariu Demetriu Radu de vice-bibliotecariu.
Blasiu, in 25 Septembre 1879.
Isidoru Marcu m. p., Teodoru Pintea m. p., vice-presiedinte.	notariu.
—	(Societatea de lectura) „Petru Maioru“ a tinerimei romane din Buda-Pest’a si-a tînutu siedinti’a generala ordinarie constitutiva, convocata de comissiunea supraveghiatore, in 9/21 Sept. a. c. alegendu urmatoriulu comitetu:
Presied. d. Georgiu Serbu adv. si deputatu dietalu. Vpres: Absolonu Todea drdu in drepturi. Secret. Nestoru Opreanu, juristu. Not. Traianu Barzu, tecbnicu si Octavu Bonfiniu, ase. de fii. Cass. E. Bar do si, juristu. Contr. Dimitriu Popu> juristu. Biblt. Georgiu Roşea, medicinistu.
S’a alesu in fine o comissiune pentru primirea bib-liotecei dela comissiunea supraveghiatore si predarea in raânile functionariloru de nou aleşi.
Nestoru Opreanu m. p. secretariu.
—	(Despartiamentulu cer. X. Clusiu) alu Associatiunei rom. transi 1. pentru literatur’a si cultur’a poporului rom. in 12 Octobre st. n. a. c. isi va tînea adunarea generala anuala in F r a t ’a langa M o c i u, la care subtscrisii invita cu tota onorea pre p. t. domni membrii din acestu despartiamentu, cum si pe toti amicii culturei si propasirei poporului romanu.
Clusiu, 25 Septembre st. n. 1879.
Dr. Gregoriu Sila si m. p., Basilu S. Podoba m. p. direct, despart.	actuariulu despart.
—	(Adunare si reuniune de jocu.) In 9/57 Septembre a. c. inainte de amedi la 10 ore se va tînea in Temesiora in localitatea d-lui protopopu Dreghiciu, adunarea generala a alumneului romanescu nationalu. Totu in acea di, ser’a se va arangiâ o reuniune de jocu in localitatea Fabrikshof in favorea fondului desti-natu pentru susţinerea si perpetuarea acestui alumneu.
Biletele de intrare se capeta la d. protopopu gr. cat. Gregor. Traila in Temesior’a, suburbiulu Fabricu si ser’a la cassa.
—	(Cele mai mari biserici ale lumei. —
Cu ocasiunea santirei cathedralei dela New-York s’a facutu o consemnare a celoru mai mari biserici din lume, făcută după numerulu omeniloru, cari potu incapea in acele biserici. Cea mai mare biserica a lumei este biseric’a lui St. Petru in Rom’a; in ea incapu 54,000 de omeni. In cathedral’a dela Milano incapu 37,000 de omeni, in biseric’a St. Paveul, din Rom’a 32,000, in ca-thedral’a din Coloni’a 30,000 de omeni. După aceea vine biseric’a St. Paulu din London si biseric’a lui Petroniu in Bologn’a, cari coprindu câte 25,000 de omeni. „Hagi’a Sofi’a" in Constantinopolu, acuma in mân’a Tur-ciloru câ moscheea Sofiei, coprinde 23,000, biseric’a St. Ioanu in Lateranu la Rom’a 22,000, Notre-Dame din Paris
21,000,	nou’a cathedrala in New-York 17,000, cathedral’a dela Pis’a si cea a lui St. Stefanu din Vien’a câte 12,000, biseric’a St. Dominicu in Bologn’a, 11,400, biseric’a din Mtinchen 11,000, biseric’a St. Marcu din Veneti’a 7000 omeni.	\i
—	(Invitare de prenumeratiune.) Sunt 10 ani de candu priveghiezu la patulu morbosului si aprope 4 ani la mormentulu comitatului Zarandu!
In acestu restimpu ’mi-am pusu tote silintiele a esperiâ bolele de cari patimea, precum mai apoi vanitatea lumeasca, despre carea m’am convinsu numai după ce „m’am uitatu in mormentu si am vediutu ose gole".
Asia a fostu inse scrisu in cartea sortii, asia a trebuitu se se intemple, câ-ci sortea a neevitavera.
M’am convinsu mai departe câ, eredii comitatului Zarandu patimescu de aceeaşi boia de oftica. Aflu a nu fi prea tardiu salvarea prin o cura radicala simpla si usiora.
Spre a satisface datorinfiei ce me privesce si pre mine, si spre a contribui catu de puţinu, amesuratu modesteloru mele poteri, la evitarea o a douei catastrofe pote si mai fatale, m’am decisu a’mi espune acele espe-rientie cascigate in decursulu celoru 14 ani de dile intr’unu opu intitulatul „La mormentulu comitatulului Zarandu" in contînutu devr’o 10—12 cole de chartie, si carele va apare de locu ce’mi voru fi asigurate spesele tipariului.
Rogu dar’ pre amabilulu publicu: voindu a possede acesta carte a me incunosciintia numai astadata despre numerulu esemplareloru procurande, cari de-altmintrelea voru fi de folosu generalu; pretiulu de 1 fl. v. a., va fi a se trimite si respective solvi cu ocasiunea primirei opului.
Bodesci, 6 Septembrie 1879.
Nicolau Butariu m. p., preotu.
Post’a ultima N.-Hâlmâgy. (Comit. Aradu).
Bibliografia.
S’a observatu câ mulţi din publicu voiescu se afle coprinsulu sinopticu si scopulu pentru care s’a publicatu Catechismulu calvinescu inpusu clerului si popo-
rului romanescu sub domni’a principiloru Georgiu Rakoczy I si II intre anii 1642 si 1656, transcrisu după a dou’a editiune si comentatu de G. Baritiu, ti-paritu in Sibiiu 1879 cu spesele Academiei.
Coprinsulu? Este declararea de resboiu religiunei orthodoxe si religiunei catholice, in doue polemii theo-logice si in câteva tractate dogmatice. Elu este unulu din episodele cele mai triste si funeste a le istoriei nostre naţionale si bisericesci. Nu se tema nimeni, câ citindu’lu nu se va abate, ci se va confirmâ in credinti’a sa, daca o va fi avutu. Scimu bine, câ in unele die-cese este oprita lectur’a de cârti heretice. Credeţi inse dv., câ scopulu Academiei a fostu cu acesta publicare a propagă heresii? Frumosu complimentu pentru acelu corpu scientificu! Scopulu este puru istoricu si filologicu; daca inse cineva se simte inbecile, acela se nu citesca nimicu.
Comentariulu istoricu adaosu la catachismu de G. Baritiu are optu parti, era celu filologicu patru. Si totulu costa in 9 cole 8-vo mare numai 60 cr. cu post’a 65 cr. v. a. Din coee de munţi se afla numai la W. Krafft in Sibiiu.
—	Dicţionariulu ungurescu-romanescu 41 cole dese de G. Baritiu se vinde numai legatu tiepahu cu 3 fl. 50 cr. v. a.
—	Dictionariulu si Glossariulu academicu pretiulu ficsu nestramutatu 16 fl. v. a.
—	„Cucerirea Lumei de catra ebrei." Compunere de maiorulu Osman Bey. Traducere din russesce. Tipărită cu spessele diariului „Reform’a", de J. G. Valentinenu. Bucuresci, 1879. Pretiulu unui esemplaru este 1 francu.
—	Calendaristic’a pe anulu 1880 se va mai inavuti si cu:
—	Calendariulu Familie cu adaosulu unei bogate lecture amusante si instructive; si cu chartia rubricata pentru ducerea diuariului de venite, spesse si agende domestice. Pretiulu unui esemplariu e 45 cr. adaosu 5 cr. pentru porto-postalu. Cinci esemplare costau 2 fl. v. a.
—	Calendariulu Săteanului Romanu cu adaosulu Cartiei II. din „Bibliotec’a Şatenului Romanu" care coprinde istorii, novele poesii si unu numeru mare de amerunte pentru invetiatura si petrecere; si cu chartia rubricata pentru ducerea diuariului de venite si spesse. Pretiulu unui esemplariu e 35 cr. adaosu 5 cr. porto-postalu. Cinci esemplare costau 1 fl 50 cr.
—	Calendariu de părete acomodatu pentru cancelarii publice si case private. Pretiului unui calen-daru e 15 cr. v. a. Tote aceste calendarie odata procurate in câte unu esemplaru 80 cr. in câte 6 esemplare câte 4 fl. v. a.
Xleciailii
dela diferite
ESPOSITIUNI.
AP’A DE GURA ANATHERINA
aloi J. G. POPP,
c. r. dentiştii alu curţii din Vien’a, Stadt, Bognergasse Nr. 2 este probata in decursu de 30 ani si se recomenda câ preferabila la ori ce alta apa pentru dinţi câ unu adeveratu pre-servativu in contra dureriloru de dinţi si ale gurei, in contra putregiunei si slabiciunei dintiloru; de unu mirosu si gustu placutu acâsta apa intaresce gingiele si servesce totuodata câ midiloculu celu mai escelentu pentru curăţirea dintiloru Ea se pote folosi si câ escelenta apa de gargarisare etc.
Pentru a face possibila respandirea acestui pre-paratu favoritu in t6te cercurile societăţii sunt introduse flaţone de raaritni diferite si adeca 1 fiaijon mare â 1 fl. 40 cr., 1 flaşon de midilocu â l fl. si 1 flacon micu â 50 cr.
Past’a de dinţi anatherina alui Popp
pentru curăţirea si conservarea dintiloru, inlaturarea mirosului reu si a crustei negre a dintiloru. Pretiulu unei dose in sticla 1 fl. 22 cr. v. a.
Past’a de dinţi aromatica alui Popp,
recunoscuta in decursu de mai mulţi ani câ midiloculu celu mai escelentu pentru îngrijirea si conservarea ceriului gurei si a dintiloru. Pretiulu unei bucăţi 35 cr.
Prafurile vegetabile ale lui Popp
Curatia dimii, înlătură atâtu de ueplacut’a innegrire a diutiloru si glasur’a dintiloru devine mai alba si mai delicata. Pretiulu unei cuthie 63 cr.
Plumbulu pentru dinţi alui Dr. Popp
pentru plombarea dintiloru găunoşi.
Sapunulu de plante aromat, medicinalu
pentru infrumsetiarea pelitiei si probatu in contra tuturora ne-curatienieloru pelitiei; in pachete orig. sigilate â 50 cr.
Spre deosebita luare la cunoscintia.
Pentru de a se aparâ in contra falsificateloru p. t. pn-bliculu se face atentu, câ la gutulu fiacarui flaşon alu apei de gura anatherina se afla o marca (Firm’a Hygea si preparate anatherine) precum si câ fiacare sticla e învelita cu o charthie, in care cu tiparu de apa se afla inprimatu vulturulu im peri alu si firm’a.	(91) 3—5
Depositele se afla: in Sibiiu la d-nii C. Miiller, far-maeistu, F. A. Reissenberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, comercianţi, W. F. Morscher, farmacistu diplom. ; in Oraş ci’a la d. C. Fuhrmann, farmacistu; in Brasiovu la d-nii E. Fabick, VV. Jekelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmaciştii, Demeter Eremias, comerciantu; in Mediaş iu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebeş iu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; in S i gh i s i 6r’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutsch, precum si in tdte farmaciele, parfutneriele, magazinele de galanterie si de materiale din Transilvam’a.
Numcr6se ateste ale p r i ni e 1 o r ii autori-tati medicinale.
Se primescu(101) 1
doui tineri bine crescuţi, cu celu mai puţinu patru classe elementarie, câ
invetiacei de negutiatorie.
Iu privinti’a conditiunilrru a se adressâ la dn. comerciante Bucuru Popoviciu in Hatiegu.
Editoru si redactoru respons. ii. Baritiu in Sibiiu.
Tipăriulu lui \V. KraIFt iu Sibiiu1