ObserTatoriulu eae de doue ori iu aeptemana. mercorea ai sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 auu intregu 7 fl., pe 6 luni 8 fl. 50 cr., duau la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 auu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. bPAjjl POMXNl. Dexamd «nrspiî kx teppopicmx.i ,iop qe.i Eapsap ax .]vndpEznit a BEpca c^nye.ie qe.i neBÎnoBat a.i «fpajji.iop nocfpii poiii&nî, aî cn&nzxpa mi aî pEctirni, de afxnqi Bin n.ismcopî jjvn toate zi.ie.ie .ia j|uia.itx.i Ijenepa.i-Komando, mi .ia Komiteix, KxmKE pomenii -]\iik b «faK ne.i mx pi mi «fante de aqejea, nape niwî n ap (pesxi ce ce uomeneacKE Tjvntpe oameni. Kx mape dxpepe ax .p.'ijjejiec aqectea Komi-telxjx, mi na cb nx ce mat jjvntxmiMe, nopxnqeuie ctptfmcx fxtxpop potn*ni.iop: 1. Ce nx .’ivndp'BzneacK'B nimene a ce atinye nini de uepcoana, ni«tl de aB pea a.tfxia, «fie a«te.ia de «te neam Ba «fi, potn&n, xnrxp, OBpex, c-»x opî de «ie neam, nentpx ke lojii oamenii ax dpeiilxpî de o notpiB'b .ia Biait,a mi ia aBepea aop, tui tx-txpop kx aneeami 'tinde conteni delopî. 2. Met *ie nxn apme.ie hcoc, mi upin a«teea apati» ke nx Bpex ce ce EatE acxnpa nimbnxl, xnii na a«ieia ce n’aiBE nint o Exntxia.iE cax cxnEpape, ni din upotiBE, ce ce anepe de opî qe acxnpipe, mi eî mi aBepea ^iop. 3. Ce nx .jindpEzneacKb nintene a cxtiEpa, a .pmnedeKa, cax opt .jin qe Kiu a E&ntxi pe KE.ibtopii nEqxiuî, qi din npoliBb ce dea n^qe «fieqine ke.ie-topi.iop, sa jpttKb dxne nxtinjjb ce ’uti ^n.iecniacKE KE.iEtopia xnx.i a.itxia. 4. Komitetx.i nopxnqeţge clp^nc txtxpop po-m&ni.iop, na ne ^xnrE jjvtniuinipea aqectopa ce acKX.ite de Maimapii KomxnitEjiii.iop, de npe«feKjjl, 288 OBSERVATORIULU. dara si dominiiilu pretiuitu judecatoresce cu 340 mii fl. se vinde cu 85 mii, era celu pretiuitu cu 85 mii se ia cu 30 de mii si asia mai departe. Voiţi se cumpăraţi case si grădini pe la ora-siele unguresci ? Poteti cumpără strade intregi, câ-ci atâtea sunt de vendiare, in câtu la latra cânii. CitAsca dn. H. publicatiunile de falimente si vendiari judecătoreşti, care esu pe fia-care di in Monitoru („Kozlony") la B.-Pesta, si se ne dea de minciuna daca pote. Sta in voi’a fia-carui omu se discute in publicu afacerile publice ale poporaloru si natiuniloru, sta inse nespusu de reu la ori-cine defaima pe vecinu-seu, inainte de a matura mai antaiu bine la usi’a si port’a sa. Căuşele pentru care sasii nu sufere in comunele rurali nici macara câte unu jidovu desagariu (inelariu, mamulariu), nici-unu cismariu ori croitoriu cârpaciu, ii sunt bine cunoscute dlui H.; deci daca voiesce se fia dreptu, precum nu este, n’are decâtu se le recunosca si la romani. Dara cum de este dn. H. surdu inca si la amarele plansori ale comerciantiloru si ale bie-tiloru professionisti sasi de pe la cetati ? Sau câ densulu ii aude bine, si câ se’i scape de ruina, tinde a incuragiâ pe jidovii dela noi, câ se treca si aceştia in Romani’a. Dara nu vede elu, câ mai curendu trecu professionistii sasi decâtu jidovii. Si pentru-ce ? Nu scie dn. H. ? Din causa câ jidovii in Romani’a se multira atâtu de cumplitu, in câtu se ruinedia ei unii pe alţii prin o concurentia fu-riosa, si se alunga ei intre ei preste Dunăre in alte tieri. Amu disu mai susu, câ sasii nu sufere nici astadi pe jidovi in comunele loru rurali; sunt inse si esceptiuni. Dara apoi ori-unde se asiedia jidovi intre locuitorii sasi, acolo comun’a sasesca devine servitorea loru, câ si ori-care comuna romanesca sau secuiesca. Câ de exemplu aducemu dlui H. comunele Altîna (Alzen) si Marpodu. Au ajunsu câ si femeile sasesci se duca pe ascunsu bucate pentru beutura la jidovi. Barbatiloru li se dâ pe creditu, până candu ii scotu datori cu sute de florini, candu apoi le punu moşiile la toba. A fi datoriu la carcîma, trecea până acuma la sasi de infamia, de ruşine mare. Cautati cum mai este astadi in comunele pe unde sunt si jidovi. Transilvani'a. — Sibiiu, 5/17 Sept. Conformu promis-siunei nostre de a informâ, anume pe economii nostrii despre resultatele târgului de tiera dela Sibiiu, le vomu resumâ pre câtu se pote mai in scurtu. Sunt mulţi ani, de candu Sibiiulu n’au avutu unu tergu asia de bine cercetatu, precum fu acesta. Celu de vite nu a fostu asia frequentatu câ celu de manufacturi si producte. Caus’a e învederată. In urmarea aniloru rei si a nespuseloru greutati publice, numerulu viteloru a scadiutu si in Transilvania forte tare, era daca oi s’au Yendutu câteva mii, acesta se esplica din economia mar-gineniloru nostrii, pe care o porta ei in tier’a vecina. Parechi’a berbeciloru de frunte se vendii cu 13 până la 13'/, fl., a notiniloru (tertî si tertîni, cum TpiBsni, Rentspionî, DenspionT, de Bhtpsnil koiii»-nit^uLiop. iui de tojji Maimapit ^op qei .iey»ijjî. 5. Tojji maimapiî aqeujia camt detopî a npi-Beria, Ka oamenii ci n» ce dea .ia Btyie, mi .ia a.ile ecqeccspî, cb nbzeacKB Kom»mtT>yi.ie mi aBepea 4>’i'bK'sp«ia, Tie nemeiu, •fie de iut» rime», de opi qe in»r»Bipe, iapi qeje qe cap 4*i ,i»at n^m. ansm ne nedpeiit», tonte .mpspLie aqe^ea cb ce dea jjvndip'i.nt nponpietapijop ,iop; •fieigenape cat e detopi» a picuande nentp» toate uarsue^e, nape ce «fnK J|m cat. 6. Opi qine ap jjvndp'Bzni a .i»h*pa qvînnpotiBa aqectop uopsnqi iui onpemmX, «fie aqejia cat» ^vntper, ca» mal ms^ui oameni, ca» n»maî »n».i cinrsp, »nii na aqeia ce Bop csusne c»b A»deKalT. de p'BZBoi», mi «fieKape dsiib Bina ca k» ctpaiuniqe mdence ce Ba uedenci. y]\ri »pnib Koinitet«a ad»qe aminte pomamtiop. na cb ce ndpte ama K»m ca» u»ptat» iibiib ja aqeactb k ilacIpoTi», mi, Tepindsce de toate ne-dpeiitbijipi-ie, cb doeedeacK b mi de aqi qvnainte, K»mKb a» ‘Poci mi c&nt Bpedniqi de jiBeptate. Ciaii» 21/9. OKtomBpie 1848. K o ni i t e t» ă n a p i« n e i Pom^ne: A. TpeB. */laKpian», Timotp» jjinapi», Qimeon BBpiiKji», 4>.iopian» Miuam», Ninoane Eb^TiUIcch». Ioanne Bpan». le dicu la munţi) de unu anu, câte 8 V2—9 fl., era parechi’a de oi grase, bune de taiatu, 10 până 11 fl. Pe aici se taia forte multe oi, ceea ce se cunosce si pe faţi’a, si pe portulu omeniloru nutriti si inbracati bine. Vitele cornute venindu puţine, au si fostu scumpe. Pe vaci de Ardealu, bune de lapte, cerea 70—80 fl. (14—16 galbini), era soiulu de Elveti’a 100—120 fl. Cai frumoşi erâ puţini si scumpi, loculu inse ilu implea mai multu ţiganii cu mârtiogele si globele loru. Forte reu făcu romanii din comitate, câ nu mai uita odata, de candu le erâ opritu câ si in Turci’a se amble calare, se se pună cu totu adinsulu pe prăsirea de cai buni, de soiu tare si traitoriu. Se mai invetie si ei dela alţi vecini, cum se prasescu si se tînu caii frumoşi, si ce mare folosu aducu. Ei se temu de furatu; dara boii nu se fura ? Daca ne-amu teme totu de furtu, atunci nu amu mai ţinea nici găini la casa, câ si pe acelea le fura. In manufacturi a fostu vendiare din cele mai bune. Cele de lemnu, cum buti, butoie, cădi si vane, ciubere, cofe (donitie, bote), ladarie si cuiere asiediate de a lungulu stradei Elisabet’a spre gara, până pe la 1 ora d. a. s’au vendutu mai tote. Moţii nostrii de pe la Vidr’a, Secatur’a, Câmpeni etc. adusera 35 de cara lungi incarcate cu vase de lemnu; dogarii de pe la Reginu cu 9 cara; butinarii sasi dela Agnit’a si Veseudu au vendutu totu; Mediasianii cu sutele de ladi si „tronuri" (ladi lungi, totuodata si banei) vapsite după gustulu romanescu, au fostu gata pe la 11 ore; semnu câ la poporulu tieranu se voru face in asta-tomna si in carnevalu nunte multe; se ajute D-dieu la toti si la tote. Asia e, daca bietulu tieranu mai pote resuflâ cevasi. Cismarii, cojocarii, funarii, curelarii, croitorii au facutu si ei trebi bunicele. Pensari’a de diverse calitati si tieseturi de lana, destinate mai virtosu pentru portulu romanescu, de vendiare in piati’a mica, mai totu prin femei romane, au avutu asemenea cautare buna; dara fiindu-câ ne e vorb’a de pensarii, apoi anume bolt’a cea larga si lunga a dlui Gligoru Mateiu cercetata si preste anu forte bine, asta-data se aflâ câ bombardata in poterea cuventului de câtra glotele de femei cum-paratore din tote districtele limitrofe, până pe la Fagarasiu si Alb’a-Iuli’a. Sibiiulu mai are, afara de piati’a principale, inca alte patru in cetatea de susu si in cea de josu; este inse forte greu a decide, in care parte erâ mai mare frequenti’a. Pre sub asia numitele slatrii erâ plinu inghesuitu de omeni, nicairi inse câ pe la cele vreo treidieci de turtarese, pe unde se inbuldiâ tinerimea câ „se se omenesca" si mamele câ se duca baiatiloru „puiulu tergului." Ne-gutiatorii de vestmente cusute gata, veniţi de pe la B.-Pest’a se laudâ cu vendiari bune; nimeni inse nu a facutu asia treba sgomotosa câ doi char-latani (Marktschreier), carii suindu-se pre o mesa, isi licitâ in gur’a mare marfa propria, inse de susu in josu: „Eca unu briciu, uite cum taia de minunatu firulu de peru! Unu florinu pretiulu! Cine dâ mai puţinu ? Vrei 80, 70, 60, 50, 40, 20 cr. ? Nati’lu cu 20 cri." Pe câte le mai avea, le dâ cu acelasiu 'pretiu; se pare inse câ tote celelalte erâ rele; omenii inse nu le mai cautâ. Professionistii si comercianţii detailisti din locu inca nu se potu plânge câ nu ar fi avutu cautare marfile loru; dara si erâ timpulu supremu pentru una parte din professionisti. Panurari’a dela Cisnadi’a s’a transportatu pe câteva ‘caroie de cele mari la gara. Tras-au si cisnadenii reu destulu câţiva ani, in câtu unii din ei au si emigratu la Bucuresci; dara daca se continua chicanele cu inportarea de lana, voru emigrâ sasii din Cisnadia alaturea cu economii romani mărgineni, si apoi voru remanea in Ardelu mîtiele câ se plat^sca impositele. Cu câtu amu amblatu mai multu prin acestu tergu ce tînii 1 septemana, cu câtu amu examinatu mai cu diligentia, anume productele si manufactele aduse de romani si românce, precum si porturile (costumele) diversissime, asia numite naţionali, usi-tate la ambele sexe, cu atâtu mai multu ne con-vinseramu de imperids’a uecessitate a unei expo-sitiuni noue romanesci, anume aici in Sibiiu. In dilele de tergu a ploatu bine de vreo doue ori, prin care s’au coresu forte multu productele viiloru asia, in câtu viierii isi promitu erasi vinu multu si bunu, din care causa pretiulu vinuriloru a datu cevasi indaraptu. Câte furturi, beţii si batai se voru fi intem-platu, va sci politi’a locale; inse nu amu prea vediutu omeni beţi, decâtu ici-colea câte unu tren-tiurosu desperatu si oresicum scosu din societatea omenesca. Revista politica. Sibiiu, 19 Septembre st. n. 1879. Colorile caleidoscopului politicu sunt forte variate si schimbaciose, in fia-care di, ba potemu dice, câ pe fia-care momentu una dispare si alta apare, fâra de a se potea sci care este predomnitâre si mai stabila. Oscilatiunile balantiei intre pace si resbelu erasi au inceputu a fi forte neregulate si diplomaţi’a ea insasi nu este in stare se garantedie pacea nici pe câteva luni inainte. Acesta este semnatur’a caracteristica a situatiunei politice actuale, care intre altele au primitu o espressiune nici de-cum incuragitore prin urmatorele cuvinte pe care le a esprimatu principele de corona austriacu, ar-chiducele Rudolf la plecarea sa din Prag’a in diu’a de 10 1. c. înainte de plecare adeca principele de corona adressâ urmatorele cuvinte câtra feciorii concediaţi ai regimentului seu: „Noi ne ducemu mâine in concediu la părinţii, fraţii si amicii noştri. V’am iubitu pe toti, si deca am fostu câtra unulu din voi severa, apoi acâsta s’au intemplatu numai pentru câ asia cerea servi-tiulu. Domnii oficiari si eu am fostu totudeauna multiumiti cu voi, câ-ci ati fostu soldaţi bravi si punctuali, asia câ am potutu contâ in ori ce inpre-giurare pe voi si ati facutu totudeauna onore regimentului nostru. Fiţi si acasa bravi si aratati câ sunteti din escelentulu regimentu Ziemiecky. O suvenire plăcută se ne tiena totudeauna legaţi unii de alţii. Pote câ ne vomu revedea in curendu, si pote câ odata ne vomu luptă inpreuna pentru Dumnedieu, Imperatu si patria." De pe campulu de operaţiune din sandjiaculu Novi-Bazar până acuma au venitu sciri totu bune. Trupele austriace au inaintatu incetu dar’ sigura, incependu din 10 1. c. si până astadi au ajunsu la P r i e p o 1 i e, fâra câ se fi avutu vre o ciocnire nici cu trupele turcesci si nici cu atâtu de multu temut’a liga albanesa. In modulu acesta Austri’a a ocupatu si acea parte a sandjiacului Novi-Bazar, care au fostu detiermurita prin faimos’a conventiune austro-turcdsca din Aprilie a. c. Este o întrebare a celui mai de aprope viitoriu, deca ocupatiunea austriaca se va opri pentru acuma numai la asia numit’a linia a rîului Lim, sâu câ ea va inaintâ de buna voia ori constrînsa de inpregiurari, si mai de parte până la marea egeica. Este mai pre susu de ori ce indoiala, câ contra-visit’a ce o va face astadi principele Bismark comitelui Andrâssy la Vien’a, va avea o influintia decidetore asupra politicei interne si cu deosebire esterne a monarchiei austriace. Este vorb’a de inchierea unei aliantie ofensive si defensive intre Prusso-Germani’a si Austro-Ungari’a, cu scopu de a isolâ pe Russi’a pentru casulu candu unu conflictu resboinicu intre Germani’a si Russi’a ar deveni in-inevitabilu, ceea ce s’au predisu indata după Sedan si cu deosebire dela congressulu din Berlin in coce, unde gubernulu russescu a perdutu mai t6te ilu-siunile ce si le făcuse prin tractatulu dela San-Stefano. Câ amiciti’a intre Russi’a si Germani’a au facutu locu unei receli si animositati intensive, se manifestedia prin resbelulu de pena ce decurge cu o violentia forte mare intre press’a russ^sca si cea germana, precum si prin cuvintele pe care le au esprimatu cancelariulu russescu principele Gortciacof in Baden câtra unu corespondentu alu diariului parisianu „Le Soleil". Betranulu cancelariu dise intre altele si acestea : „Am accentuatu cu tote ocasiuuile, câ slăbirea mai îndelungata a Franciei va formâ unu golu regretabilu in concertulu europeanu. Fara indoiala câ numai acestora idei ale mele, esprimate cu tota francheţi’a am se multiamescu atitudinea ostila cu care me onoredia cancelariulu imperiului germanu. Barbatiloru de stătu ai Franciei, d-loru Thiers si Decazes, totudeauna le am disu: Fiţi tari! Acesta este neaparatu de lipsa atâtu pentru securitatea vostra, câtu si pentru echilibrulu europeanu." Prin aceste cuvinte principele Gortciacof au voitu se paralisedie întâlnirea celoru doui imperati la Alesandrovvo si totu-odata se irite pe rivalulu seu din Berlin, amenintiandu’i prin o aliantia russo-francesa. Angli’a a patit’o forte uritu in Afganistan. D’abea se incheiase pacea cu noulu Emiru si eata câ după câteva luni ambassadorulu englesu din Kabul maiorulu Cavagnari, inpreuna cu intreg’a sa garda a fostu măcelăriţi de câtra afganii resculati. Acuma Angli’a se prepara pentru o noua campania in contra selbaticiloru afgani. O scire telegrafica mai recenta ne anuntia. câ 289 englesiloru le a succesu a pune man’a pe regele zulusiloru C e t e w a j o , care le au datu atâtu de multu de lucru in Afric’a. Vai de elu si de ai lui. Bine nu le va âmblâ. Associatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cnltur’a poporulni romanu. Processu verbale alu siedintiei a Il-a tienuta la 4 Augustu (25 Iuliu) | 1879 sub presidiulu vice-presiedintelui Jacobu Bolog’a. Notari Augustu Horsia, Zackaria Boiu si Joanu Popa. (Urmare si fine.) 14. Comissiunea pentru propuneri prin raportorulu A. Trimbitasiu, continuandu raportulu seu, relatedîa asupra urmatoreloru esibite: Ofertulu tipografiei din Gherl’a „Georgiu Lazaruu in caus’a tiparirei scripteloru Associatiunei cu pretiurile cele mai scadiute, propunendu comissiunea a se transpune ofertulu comitetului centralu spre apretiare. Se primesce. 2) Invitările pentru loculu proximei adu nari generale, propunendu spre scopulu acesta Brasiovulu. După desbatere mai indelungata, la carea pledesa P. Cosma, St. Popu si Dr. A. Muresianu pentru Brasiovu, er G. Baritiu, J. Moldovanu si J. Lugosianu pentru Turd’a : Adunarea generala in fine cu majoritate se declara de astadata pentru Turd’a. 15. C o m i ss i u n e a b u d g e t a r a prin raportorulu Dr. G. Vuia relatedîa asupra proiectului comitetului centrale, propunendu’lu acela adunarei generali spre in-cuviintiare cu aceea, câ adunarea generala se transpună rogarea invetiatoriloru dela scol’a gr. cat. din Lapusiulu ungurescu pentru unu ajutoriu de 200 fi. la comitetulu centrale spre considerare, er petitiunea d. Petru Emilu Prodanu profesoru emeritatu, pentru unu ajutoriu, fiindu budgetulu eshauriatu, se nu se ineuviintiedîe." Se primesce cu acelu adaosu, propusu din partea membrului J. M. Moldovanu, câ spesele fiacarui anu se se introducă in ratiociniu in sîrulu, in care s’au votatu de adunarea gen. respectiva, la fiacare titlu se se însemne sum’a elocata in budgetulu votatu de adunare, câ se se cundsca indata: unde s’a spesatu mai multu si unde s’a facutu economia. Raportulu se alatura la protocolu sub lit. G. 16. Raportulu comissiunei pentru înscrierea membriloru noi si incassarea taxe-loru prin raportorulu J. Siandru relatedîa, câ membri noi au intratu D-nii: Teofilu Ghiajia si Nicolau Raicu, solvindu tacsele prescrise, er dreptu taxa dela membri vechi a intratu sum’a de 358 fi, intre cari dela dlu P. Barbu un’a obligaţiune de stătu a 200 fi. si alfa de asemenea dela dlu Nicanoru Fratesiu a 100 fi. m. c. Intre vii aclamatiuni dlu P. Barbu se primesce de membru fundatoriu si dnii Nicanoru Fratesiu, T. Gheaja si N. Raicu de membri ordinari ai Associatiunei. 17. Dlu Constantinu Stezariu cu privire la meritele cele distinse, ce si-a castigatu pentru limb’a si literatur’a romana laureatulu poetu V. Alesandri, — merite cunoscute de ajunsu in tote tierile si provinciile locuite de romani, — propune, a se alege dlu V. Alesandri de membru onorariu alu Associatiunei, de asemenea propune spre acesta si pre Dr. J. Urban Jarnik profesoru de filologi’a romana la c. r. universitate din Vien’a, cu privire la meritele sale pentru limb’a si literatur’a romana. Adunarea intre vii aplause denumesce de membri onorari ai Associatiunei pe dnii V. Alesandri si Dr. J. Urban Jarnik, carele din urma fiindu presinte, in cuvinte caldurose multiamesce pentru onorea, ce-i-s’a facutu si promite serbatoresce, câ si in venitoriu va dâ totu concursulu seu pentru promovarea subli-meloru scopuri ale Associatiunei. 18. Presiedintele arata, câ conformii] programei ar veni la ordinea dilei continuarea disertatiuniloru insinuate si anume disertatiunea critica a Dlui G. Baritiu despre cele mai vechi tipografii, mori de chartia si cârti romanesci tipărite iri Transilvani’a si Ungari’a 1550 — 1582 si invita pe dlu G. Baritiu a-si ceti disertatiunea. Dlu Baritiu considerandu câ timpulu este inaintatu, arata pre scurtu cuprinsulu disertatiunei sale, si declara ca o va dâ la tipariu, de unde publiculu va ave ocasiune a-o citi. Se ia spre plăcută sciintia. 19. Findu terminata program’a lucrariloru, comisari pentru verificarea protocolului acestei siedintie se alegu dnii J. Siandru, V. Moldovanu si D. Pertia. 20. Presiedintele inchidiendu siedintiele adunarei generale de estimpu, multiamesce atatu comitetului localu si preste totu publicului din Sigkisior’a, pentru ospitalitatea ce a manifestatu, si ostenelele ce a pusu pentru Associatiune, catu si membriloru pentru viulu interesu ce au aratatu câtra dens’a; er membrulu J. Boiu multia-mesce adunarei generale pentru onorea făcută popora-tiunei romane din urbea Sighisiora si giuru, si dâ es-pressiune convingerei sale, câ lucrările salutare ale acestei adunari voru avea pentru poporulu romanu din acestu tienutu urmările si fructele dorite in venitoriu. Spre plăcută sciintia. Cu cari siedinti’a se redica si protocolulu se încheia si subscrie. Jacobu Bologa, v.-pres. Z. Boiu m. p. Augustu Horsia m. p. secret, ad hoc. _________O B|ERV AT ORI U L U. Cetinduse in siedintia comissiunei verificatore, tienuta adi, s’a verificatu. Datu in Sighisior’a la 9 Aug., 28 Iuliu 1879. Demetriu Pertia in. p. J Siandru m. p. D. V. Moldovanu m. p. membri ai comissiunei verificatore. Sciri diverse. — (Pagub’aces’au causatuSeghedinului) prin inundatiune s’au evaluatu din partea comissiunei esmise ad hoc la respectabil’a suma de 12 milione fiorini v. a. — (Sinucidere). Fostulu ministru de interne alu Ungariei dn. Paul Rajner s’au sinucisu la mosii’a sa prin o inpuscatura de revolveru. Caus’a se dice a fi fostu o profunda melancolia, de care erâ co-prinsu in urm’a unui morbu organicu incurabilu. — (Descoperire archeologica.) Cetimu in diariele din Romani’a, câ la o comuna din plaiulu Slanicu, judetiulu Buzeu s’ar fi facutu o descoperire archeologica si câ pe malulu rîului Calnau s’ar fi aflatu unu scheletu de mamuth. — (Unu congresu alu pressei romane.) Totu in diariele de dincolo cetimu câ s’ar fi ventilandu ide’a unui congressu alu pressei romane, compusu din representantii diferiteloru diarie. — (Limbele de pe globu.) Mai mulţi sapienţi sunt de acordu a admite, ca numerulu limbeloru si dialecteloru vorbite in lume se rădică la 3,064 distribuite ast-felu: 987 asiatice, 587 europene, 276 africane si 1,214 americane. Cele mai principale asiatice sunt: ebrea, araba, rabinica, samaritana, caldeana, urak-arabica, zend, pehlvi, parsi, kurda, persana, sanscrita, indostana, armeana, giorgiana, circasiana, brahma, malabara, chinesa. tibetana, japonesa, coreana, tagala, malesa, javanesa, mongola, mandjiura, turca, goelica, kirarica, deonagara, tamulu, taitiana, marda, siriana, birmana, camboge, cingalesa, avara, etc. Principalele europene, sunt: latina, greca, retica, romana, italiana, francesa, spaniola, cantabrica, potugesa, permiana, iapona, ungara, finica, slava, russa, serba, boema, venda, catalana, gotica, germana, olandesa, suedesa, galica, etrusca, scotiana, ilirica, ruteana, bosniaca, polonesa, cimeriana, albanesa, flamanda, norvegiana, provensala, bretona, toscana, slovaca, bulgara, ceha, croata, ungara, etc. Principalele africane sunt: egipteana, maurescă, ghiz, tamassey, chaonia, copta, amharica, berbera, ten-tola, mandigna, madecasa, etc. Principalele americane sunt: mexicana, algonquina, peruviana, macabi, araucana, patagona, guarani, etc. („Timpulu.") R. St. — (Naufragiu.) Unu accidentu din cele mai infioratore, dice „Steu’a Dobrogei," a avutu locu dilele trecute in fati’a portului T u 1 c e a, subt ochii unui numerosu publicu ce se află din intemplare pe malulu Dunărei. Vaporulu Claudius, cu pavilonulu germanu, inaintandu spre Sulin’a, a isbitu cu asia fortia bracera Ecaterin’a, in câtu sfarimand’o in bucăţi si cufun-dandu-o in apa, numitulu vaporu a trecutu pe de-asupra ei. Din patru omeni ce formau echipagiulu trei au scapatu, innecandu-se numai unulu, care a lasatu in urm’a lui o veduva si siese orfani. — (Pacea in Russi’a). — In secolulu actuale, Russi’a a avutu urmatorele resboie: Cu Franci’a 1805 — unu anu; cu Turci’a dela 1807 si pana la 1812 — cinci ani; cu Franci’a 1812 pana la 1814 — trei ani; cu Svedia 1807 — unu anu; cu Persi’a doi ani; cu Turci’a 1828 pana la 1829 — doui ani; cuPoloni’a 1830 si 1831 — doi ani; cu Chiv’a 1849 — unu anu; cu Turci’a, Engliter’a, Franci’a si Itali’a 1853 pana la 1855 — doui ani; cu Poloni’a 1863 — unu anu; cu Chiv’a, Buhar'a si Cocandu — patru ani; cu Turci’a 1877—1878 unu anu; cu locuitorii de munte din Caucasu 1818—1859 — 41 ani; — Asia dar’, in acestu secolu d'abia 11 ani au avutu Russi’a pace. Bibliografia. — De curendu a aparutu in Bucuresci o carte forte interesanta si cu multu doru aşteptata. Acesta este: — Fragmente din Istori’a Romaniloru de Eudoxiu Baronu de Horinuzaky. Editiunea Ministeriului Culteloru si alu Invetiaturfioru publice. Tomulu antaiu, cu portretulu heliograficu alu autoriului. Bucuresci, din stabilimentulu pentru artele grafice: Socecu, Sander et Teclu 39. Strad’a Academiei, 39 1879. Unu frumosu volumu 8-o pag. 376. Pretiulu nu ne este cunoscutu. — Les Israelites en Roumanie par Em-manuel Crezzulesco, ancien agent diplomatique de Roumanie â Paris. — Dentu. libraire-editeur, 17—19 galerie d’Orleans. Palais Royal. Paris, 1879. — Albin’a Carpatiloru, foia beletristica, scientifica si literaria cu ilustratiuni, redactata de d. Josifu Popescu, a trecutu din editur’a si proprietatea d. Visarionu Romanu in aceea a d. W. Krafft in Sibiiu. Atragemu atenţiunea lectoriloru noştri asupra insertiunei respective, pe care o publicamu in j numerulu de astadi alu diariului nostru. Economi’a politica in viâti’a practica. (Urmare si fine.) Nu se platescu obiectele numai cu moneta, ele se platescu si cu bilete. întrebuinţarea bilete-loru, crearea loru, circulatiunea loru repausedia asupra faptului generale alu creditului. Eta unu tineru lucratoriu, care s’a insuratu. Nevast’a ii aduce 3,000 fi. câ zestre. E totu ce possedu ei. Ii trebue lemne pentru a’si potea esercitâ meseri’a sa de strugariu, lemne scumpe, acajiu, palisandru, si’i trebuescu tocmai pentru sum’a de 3,000 de lei. Deca va plaţi acele lemne cu banii care ii are, nu ii mai remane nimicu cu ce se traiesca. Trebue se’si mai platesca chiri’a, croitoriulu si ceialalti, cari ii dau obiectele trebu-inciose. Se duce dar’ la unu comerciantu si ii dice: Sunt omu cinstitu, se’ti dau unu biletu, o chitantia, si peste unu anu iti voiu plaţi. Nu ne indoimu in destulu de acesta confidenţa mutuala a dmeniloru unii câtra alţii si la bine-fa-cerile resultandu din creditu. Eta unu omu care avea 3,000 moneta in busunarulu seu, i se dau lemne pentru 3000 de lei; elu face biletulu seu si nu datoresce nimica înainte de a 365-cea di; acestu omu dar’ a operatu câ si cum ar fi avutu 6,000 de lei. Se duce apoi la macelariu, la brutariu, la pro-prietariu, cere se ii faca creditu cu chiri’a casei, si eta’lu câ cu 3,000 de lei operedia câ cum ar avea 9,000. Creditulu este dara înmulţirea capitalului, si ceea ce este mai frumosu, elu nu este unu fenomenu alu baniloru, ci unu fenomenu alu ordinei morale. Deca ni s’ar dice: Ai se faci creditu unui omu forte bogatu, dar’ care e si mare rissipitoriu, ai avea încredere intr’ensulu? Deca ni s’ar dice din contra: Eta unu teneru de treba si onestu, care totudeauna a avutu o conduita esemplara; se insora ia o femeie forte cum se cade, intra in vietia de familia. Cu tota lips’a de garanţii materiale, n’ai fi multu mai dispusu se’i faci creditu acestui din urma ? Da; câ-ci bas’a creditului nu sunt banii, ci e mai cu sema valorea omului. Economi’a politica are acestu daru frumosu de a demonstrâ, câ unu omu cu valore atrage averea; celu mai bunu midilocu de a esi in acâsta lume din ori ce incurcatura, est£ acela de a fi onestu si virtuosu ! După schimbu vine consumatiunea. Candu s’a produsu averea, vine momentulu câ se ne servimu cu ea. Cuventulu consumatiune este forte insemnatu. Se dice d. e. câ incendiulu consuma o casa;» acelaşi fenomenu se produce candu intrebuintiamu unu obiectu, ilu consum amu. De acolo vine energic’a espressiune : si-a mancatu averea. Aci se potu intemplâ trei lucruri: — Ori avemu mai multe trebuinţe decâtu midiloce de a le satisface. — Ori avemu tocmai câtu ne trebue. — Ori avemu mai mulţi bani de câtu trebuinţe. De acolo trei fenomene sociali de care toti a’ti auditu vorbindu-se: miseri’a, confortabilulu si luxulu. Ce este miseri’a? E starea omului care are mai puqinu, decâtu necessitatile lui ii ceru. Ce este confortabilulu? E starea unui omu, care are ore-care trebuinţe, ore care nevoi, pe care inse le pote satisface. In fine ce este luxulu? Este starea unui omu, care nu numai câ are totu ce ii este ne-cessariu, dar’ are mai multu inca, si decâtu ii trebue. Economi’a politica sossindu aci, devine fdrte interesanta, ea ne revela multe lucruri mangaitore. Se luamu d. e. miseri’a. Credeţi câ dmenii cari gemu subt greutatea ei, n’au adesea se’si in-pute câte ceva? Vedeţi cum gubernele in societăţile civilisate se gandescu la acei cari sufere fâra a intrebâ de caus’a miseriei loru, ce silintia isi dau spre a o preveni, cum se straduescu de a veni in ajutoriulu tuturoru acelor’a cari sunt in lipsa, cu ce ingrijire le dau sfaturi ajutatore. Priviţi acele case de economii, instituite cu scopu de a pastrâ si fructificâ aceea ce omulu pote adunâ câ prisosu preste satisfacerea trebuintieloru, aceea ce se chiama bani albi pentru dile negre. Erâ unu timpu candu omulu prevedietoriu nu avea altu midilocu pentru a pastrâ economiile sale decâtu legandule in coltiulu unei basmale seu 290 ingropandu-le intr’o ola subt caminulu casei sale, ori in fundului unei grădini seu aiurea. Acestu midi-locu ascunsu, care tînea banii neproductivi, adi e inlocuitu cu mari avantage si in privinti’a sicurantiei si in privinti’a profitului, căci casele de economii prin mecanismului operâtiuniloru loru care dau profite însemnate. Pe langa casele de economii mai sunt casele de inprumutu cu amanetu, asia numitele munţi de pietate. Aceste case prin favorea ce le acorda legea, sunt in positie a inlesni celoru ce se afla in nevoe banii trebuinciosi cu o dobanda moderata, subt garanţi’a unui obiectu depusu ca amanetul. Omulu aflatu in lipsa se inlesnesce pentru momentu si candu midilocele ii permitu, in cursulu unui anu platesce aceea ce a luaţii cu inprumutu, precum si dobend’a cuvenita si primeşte lucrulu inapoi. Mintea omenesca a aflatu inca si alte midiloce pentru a evita miseri’a, aceste midiloce sunt totu de domenulu economiei politice si este bine se vorbimu si de densele. Asociatiunile de lucratori pentru productiune si cele pentru consumatiune dau cele mai avantagiose resultate pentru ca munc’a omului se fia catu mai productiva. Associatii lucredia in comunu subt direcţiunea unuia seu a anui comitetu, si profitulu se inparte după destoinici’a fiacaruia. Pentru a economisi chieltuelile de instalatiunea unei case, unei bucătării etc., s’a gassitu midilocu, câ prin asia numitele cetati de lucratori se se procure lu-cratoriloru cu mici cotisatii totu confortabilulu. I)upa cum fiacare individu are nevoe a agonissi ceva, pentru câ prin ajutoriulu schimbului se’si procure cele necessarie esistentiei, totu asemenea si statulu, representantulu colectivităţii, are nevoie de midiloce pentru intretînerea serviciiloru publice. Aceste midiloce se procura prin contributiune de câtra fiacare individu, proportionalu cu venitulu de care dispune. Acesta dar’ trebue se fia asiediata pe basa câtu se pote mai drepta si catu se pote mai puţinu vexatorie, câ nu unii se platesca mai multu si alţii mai puginu. Nu este ore o mare satis-factiune a sci câ, inpositulu platitu de naţiune este consimtitu, dar’ este si garantatu in intrebu-intiarea lui. Scimu esactu care sunt sumele consacrate diverseloru servicii publice. Si nu numai câ inpositulu este garantatu in intrebuintiarea sa, dar’ este inca si justificatul in cheltuirea sa. Nu ese unu banu din cassele publice, fâra câ se nu se dea justificare pentru elu. Curtea suverana care se nu-mesce Curtea deCompturi, are drepta missiune de a cere se se aduca inaintea ei semnatur’a functio-nariului seu a furnisorului care a primita acelu banu; ea cercetedia si constata ori ce chieltuiela făcută. Acum sciţi ce este economi’a politica. Nu e nimica rnai multu si sunt convinşi* câ n’amu spusu unu lucru la care d-vostra se nu ve fiţi gândita de mii de ori. Ce pote se fia mai naturalu? Traimu intr’unu timpu de sufragiu universalu, intr’o societate care, nmltiamita lui Dumnedieu, n’are nimicu de co-munu cu societăţile antice in cari subt regimulu scla-vagiului, mii si milione de omeni lucrau de di-mineti’a până ser’a, fâra a potea culege pretiulu muncei loru. Nu ve inchipuiti cum erau tractati sclavii la Rom’a. Domnulu avea la elu unu lucratoriu cis-mariu; ii taiâ nervii dela peciore câ se nu pota se fuga candu i’ar veni poft’a câ se faca una câ acesta, si legea nu’i dicea nimicu. Candu erâ trebuintia de a pune in misîcare mor’a pentru a macinâ, se inhamâ omulu cum isi inhama omulu astadi caii si ii crepâ ochii. Nu scimu a pretiui in destulu fericirea ce o avemu de a trai in timpulu in care ne atiamu. Atingenm aceste probleme, avemu simtiulu, gustului si forti’a de a le discutâ, pentru câ suntemu domni pe noi insine si inteliginti’a se desvolta in proportiune cu libertatea. Avemu responsabilitatea, in acelaşi timpu sentimentalii datoriei nostre. Din nenorocire, candu e vorb’a de economi’a politica, nu e destulu câ se fia curiositatea deşteptată, pentru câ se ne fia spiritulu satisfăcuta. Se intempla câte odata câ abandonaţi noue insine, luamu unu drumu retacitu, o direcţiune falsa. Am vorbita adesea de proprietate, de inpositu, de salariu, de munca cu lucratori de treba, pe cari ii stimamu din tota ânim’a si am gassitu idei false, nenorocite, primejdiose, câ-ci gândiseră la aceste lucruri in singurătate, fâra a fi luminaţi prin descoperirile si reflecsiunile sciintiei. S’a disu unu cuventu, care s’a repetîtu de mai multe ori si care trebue redisu mereu: O r i- OBSERVATORIULU. ce bunu cetatienu este datoriu a pro-pagâ sanetosele noţiuni ale economiei p oliţe e. V’am vorbita multe de economi’a politica, dar’ nu inca in destulu; totuşi am depusu o sementia in sufletele cetitoriloru, care pote se fructifice. In gradin’a planteloru la Paris, este pe unu deluletiu unu prea frumosu arbore, unu cedru din Libanu. Acestu cedru provine din mladiti’a pe care o aduse intr’o di unu naturalista din Lumea-Noua. In timpulu plutirei pe oceanu, erau in lipsa de apa de beutu si elu se priva de porţiunea sa pentru a udâ mic’a nuelusie; o plantâ cu mânile sale in gradin’a planteloru. Umilit’a mladitia a devenita astadi unu arbore maiestosu care domina preste toti copacii de prin pregiuru. Cuvintele, care le punu aci sunt mic’a mladitia; sefletele d-vostra sunt pamenturi fecunde; cu buna vointia din parte-ve aceste reflecsiuni ce le facuramu economiei politice se voru potea desvoltâ cu timpulu si voru potea deveni asemenea maiestosului cedru din Libanu. („Binele publicu“). Antonia Rondelet. Numerose ateste ale p r i m e I o r ii autori-ta ti medicina Ir. Medailii dela diferite ESPOSITIUNI. AP A DE GURA ANATHERINA «Ini J. G. POPP, c. r. dentistu alu curţii din Vien'a, Stadt, Bognergasse Nr. 2 este probata in decursă de 30 ani si se recomendu cA preferabila la ori ce alta apa pentru dinţi câ unu adeveratu pre-servativu in contra dnreriloru de dinţi si ale gurei, in contra putregiunei si slăbiciune? diutiloru; de unu mirosu si gustu placuiu acesta apa intaresce gingiele si servesce totuodata câ niidilocnlu celu mai esceleutu pentru curăţirea diutiloru Ea se pote folosi si câ eseelenta apa de gargarisare etc. Pentru a face possibila respaudirea acestui preparat» favorita in tote cer<;urile societăţii sunt introduse flaţoue de mari.ai diferite si adeoa 1 flacon mare â 1 fl. 40 cr., 1 flacon de midilocu â 1 fl. si 1 flaţon micu â 50 e.r. Past’a de dinţi anatherina alui Popp pentru curăţirea si conservarea diutiloru, înlăturarea mirosului reu si a crustei negre a dintiloru. Pretiulu unei dose in sticla 1 fl. 22 cr. v. a. Past’a de dinţi aromatica alui Popp, recunoscuta iu decursu de inai mulţi ani câ midiloculu celu mai esce'entu pentru îngrijirea si conservarea ceriului gurei si a dintiloru. Pretiulu unei bucăţi 35 cr. Prafurile vegetabile ale lui Popp Curatia diutii, înlătură atâtu de neplacut’a innegrire a dintiloru si glasur'a dintiloru deviue mai alba si mai delicata. Pretiulu unei cuthie 63 cr. Plumbulu pentru dinţi alui Dr. Popp pentru plombarea dintiloru gauuosi. Sapunulu de plante aromat, medicinalu pentru infrumsetiarea pelitiei »i probatu in contra tuturoru ne-curatienieloru pelitiei; in pachete orig. sigilate â 50 cr. Spre deosebita luare la cunoscintia. Pentru de a se apară in contra falsificateloru p. t. pu-blieulu se face ateutu, câ la gutulu flăcărui flacon alu apei de gura anatherina se afla o marca (Firm’a Hygea si preparate anatheriue) precum si câ fiacare sticla e învelita cu o charthie, in care cu tiparu de apa se afla inprimatu vulturulu impe-rialu si firm’a. (91) 2—5 Depositele se afla: in Sibiiu la d-nii C. Miiller, farmaciştii, F. A. Reisseuberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Tballmayer, comercianţi, W. F. Morscher, farmacistu diplom. ; in Oraş ci'a la d. C. Fuhrmann, farmacistu; in Brasiovu la d-uii E. Fabick, VV. Jekelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmaciştii, Demeter Eremias, comercianţii; in Mediasiu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebeş iu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; iu S i gh i s i or ’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutsch, precum si iu tote farmaciele, parfumeriele, magaziuele de galanterie si de materiale din Transilvam'a. Nr. 214 -1879. (95) 2—3 E d i c t u. V asii ie Or menişi anu din Riciu , tractulu Pogacelei, comitatulu Muresiu-Turd’a, de religiune gr.-cath. carele de mai mulţi ani parassindu’si soei’a legitima pre Mari’a, fâra a-i se sci ubieatiunea, se provoca prin acesta, câ in terminu de unu anu si una di dela prim’a publicare a acestui edictu, se se presenteze la Presidiulu forului matrimoniale gr.-cath. de I-a instantia a tractului Pogacelei, la din contra processulu divortiale se va pertractâ si decide si fâra densulu. Dela Presidiulu forului matrimoniale gr.-cath. de I-a instantia a tractului Pogacelei. Chimintelniculu de Campia 4 Sept. 1879. Va sili u Mai or u m. p., adm. prtppescu gr.-cath. si preş. forului matr. gr.-cath. de I-a instantia. SPIRTU ARTRITICU inventam dc Heinrich Bloch in Eger (Boeini’a), recu-noscutu preste totu câ medicin’a< cea mai sigura contra sioldinei si reninathismului, aplicanduo in 24 de ore si frecaudu cu ea părţile durerâse, sioldin’a si reumathismulu înceta cu totuln. Pretiulu unei sticlutie este de 60 CI*, v. a.; tramisa cu posta la comanda, sau pe langa assignatiuue 66 Cr. v. a. Celoru care ilu voru luâ spre vendiare iu co-missiune, li se dâ unu rabata corespmidietorii. Iu tote cetăţile mai mari se desohidu depositore. Am in posessiunea uiea mai multe mii de ateste si scrisori de inultiamita pentru precelenti’a acestei medieine. Comandele se esecutedia totu-(leauna cu intorcerea poştei in inodulu celu mai conscientiosu. Heinrich Bloch in Eger (Boemi’a) proprietari» alu medaliei de aurii pentru arte si sciiutia. In calitate originala se afla: in B.-PflSt’a Ia Josif Torok, Timisior’a la Eruest Jâromisz, .Stefanu Târcsay si C. M. Jahner la „Regele ungurescu“, in Pojon la Feldenek Ferenez si la S6ltz Reszo la „St. Marton1* iu Szeghedin la Barcsai Carolv, Makon Josef si Csikos N., in Zagrabi’a la Mittlbach Zsigmond, in Eszek la Dienes J. C., in Sibiiu la Morscher W. Fr.. in Brasiovu la Stenner J. la „leulu de auru“, iu Clusiu la Szckv Miklos si la tote farmaciele mai mari din tiera si strainetate. (90) 5—10 Esaminata din partea primeloru colegii medicinale din Ger-mani’a si concessionata din partea înaltei c. r. locotcnintie din Ungari'a, pentru eminent’a sa aplicare Pendia artritica 51 se intrebuiutiedia câ primulu midilocu iute si siguru vindecatoru in contra: sioldinei, reumatismului (iu estreiuitati si spinare), focului viu sâu ori’altiulu, in contra a ori ce spasmuri de mani si peci6re si cu deosebire convulsiuni de vine, inflarea estremitatiloru si jungiuri. Se afla in pachete inpreuna cu avisulu de intrebuintiare â l fl. 05 cr. indoitu de tari pentru suferiutio grele â 2 fl. 10 cr. v. a. Renumitulu medicii Dr. Hufelund dice in opurile sale medicale: Esiste doue morburi in contra carora sciinti’a medicala se pare câ au cautatu in zadaru medicamente eficace; acestea sunt: reumatismul» de capu si „podagr’a"; acelu medieamentu este aflatu prin intrebuintiarea pendiei artritice menţionata mai susu. Plastrulu universalu parisianu se intrebuintiedia in contra tuturoru raneloru, copturi si iuflaturi, in contra degeraturiloru la peciore (ochi de gaina). O cuthie inpreuna cu avisulu de intrebuintiare costa 35 cr. v. a. Nefalsificatu se afla de vendiare: In Sibiiu la magazinulu de galanterie a. d. J. F. Schneider; „ Bistriti’a la d. Rudolf Fleischer; „ Brasiovu la farmaci’a d. Eduard Kugler; „ Clusiu la farmaci’a d. Johann Wolf si la Engel; „ Jassi la farmaci'a d. Engel, Strad'a mare, langa port’a Curţii; „ Bucuresci la farmaci’a d. Bruss; „ Belgradu la farmaci’a d. Dilber; „ Cernautiu la farmaci’a d. Alth; 2 — 0 „ Suceava la farmaci’a d. Finbert. Depositoriulu principala de espeditiune, prelanga rabatt corespunaietoru se ana in Bud’a-Pesta la d. farmacistu Jos. von Torok, Konigsgasse Nr. 7. Anul IV-lea 1879—1880 apare In Sibiiu sub redacţiunea d-lui Iosif Popescu, la 15 şi ultima fiă-cărei luni In fascicule de câte 2 cole. Preţul abonamentului: Pentru Auziră-Ungaria. Pe 1 an . . 6 fi. — 6 luni. . 3 „ — A 3 n • 1 fl 50 Pentru România. Pe l an . . 16 lei noui. a 6 luni . 8 „ „ » 3 „ • 4 n n Anul abonamentului se începe cu l-a Octomvre c. v. Preţul abonameutelor se pote trămite din Austro-Ungaria prin asignaţiunî poştale, din România tn bilete hipotecare şi în maree poştale. Abonamentele se fac la editorul W. Krafft în Sibiifl, la birourile poştale şi la librării. Cârti mai noua Catechismulu calviuescu, inpusu clerului si poporului romanescu sub domni'a principilor» Georgiu Râkoczy I. si II., transcrisu cu litere latine după edi-tiunea II tipărită in auulu 1656, in-socitu de una escursiune istorica si de unu glosariu de Georgiu Baritiu . Cionca loan S. St., Praktische Grammatik der rumânischeu Sprache (nach Dr. Ahn’s Methode)...................... Dogari» D. si Dariu I., Aritmetica. Eser-citii practice cu numerii dela l pana la 100 după sistemul decadic . . . Ghica I., Convorbiri economice. Editiunea a treia 2 voi....................... Pambukis G., metod de Ollendorf aplicat în limba vorbitore ellenâ spre a o înveţa în câte-va luni, cu introductiune gramaticală .................................. — Cheia exercitiuriloru metodului de Ollen-dorfu, aplicatu in limba vorbitore ellena Popa G., Fi sica in sc61a poporale .... Popescu N. D., Prinsonierul rom. dela Plevna, novela contimporane. Ca premiu un tablou format mare in colori frumos tipărit: „Ca der ea Plevnei.“ Pretiu inel. trartiterea francata (subt legătură) .......................... — Istoria resbelulu rom.-rus.-turc. 1875—78 Partea I. dela începutul resbelului pana la 30. August 1878. Ca premiu un tablou: „Trecerea armatei romane in Dobrogia.“ Pretiu inel. tramiterea frauc. (subt legătură) Stefanelli loan, Catechetica bisericet drept- credinciâse resaritene.............. Sterca Siulutiu Iosif, O lacrima ferbinte. — Din memoriul» lui...................... Se afla de vendiare la bros. —.60 1.— —.25 5.— 3.- 1.50 -.40 1.40 1.40 5.— —.50 —.50 W. Krafft in Sibiiu. Editoru si darectoru respons. G. Baritin in Sibiiu. Tipariulu lui V/. KxafTt in Sibiiu.