ObBerratoriulu ese de doue ori in Beptemana, mereurea si sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai mul tu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sâu 22 franci, pe 6 luni 6 fl. b6u 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr. Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu. r Orl-ee inserate, 'N se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a ai a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu. Nr. 71. Sibiiu, 5/17 Septembre 1879. Anulu II. Abonamentu nou la „Observatoriulu". Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decembre a. c. si anume: cu 2 fl. v. a. in laintrulu monarchiei, • cu 2 fl. 50 cr. seu 6 franci in străinătate. Acei p. t. domni abonaţi alu caroru abonamentu espira cu ultim’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reinnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere intrerupere in espedarea diariului. Banii de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu" in Sibiiu. Esemplarie complete mai avemu vre-o câteva atatu dela inceputulu anului, câtu si din semestrulu alu douilea. Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului. Redactiunea. Documente si alte acte istorice din si despre anii 1848-9. Dela processulu alu douilea de pressa din 3 Septembre a. c. tînutu asupra lui G. Baritiu, micii tirani dela „Kelet" din Clusiu nu mai voru se incete cu injuraturile contra acusatului, cu insulte si calumnii contra juratiloru, contra d-lui advocatu Arz de Straussenburg, si a Sibiiului intregu. Se vede curatu, ca in Clusiu se planuesce de multu nimicirea lui Baritiu, tocma câ si in Stefanopole, de optu ani incoce, si fiindu-câ nu le succede după dorintia, ei vomu focu si flăcări, pe gura si pe nasu. Cea mai mare inpertinentia a miciloru tirani sta intr’aceea, câ nega pe morte, câ cineva dintre densii ar fi persecutatu vreodată si ar fi intentatu perire totala nu numai fruntasiloru natiunei, ci si intregului poporu romanescu. Acus’a procurorului silise pe acusatu câ se duca cu sine in sal’a de audientia mai multe cârti si unu pachetu mare de documente mai tote tipărite, in care se coprinde nici mai multu nici mai puginu, decâtu sententi’a de morte a natiunei ro- Foisiora „Observatoriului". Actulu tribunalului imperatescu militariu din 21 Ianuariu 1851 pusu in capulu listei celoru 4834 de persone omorite in Transilvania in anii 1848 et 1849 de câtra insurgenţii lui Kossuth, pe la casele loru sau pe la orasiele vecine, era nu in bătălii. Fiindu-câ emigranţii negaseră acelea tiranii cumplite si din contra, ei inplusera diariele din Franci’a, Belgiu, Angli’a, cu fabule despre atrocitati austriace si romanesci, acelasiu tribunalu imperatescu alaturâ si ordonantiele cu instrucţiunile comissariului plenipotente alu gubernului ungurescu dela Debreţinu, anume Eugenu Beothy, unu omu betranu, cunoscutu mai de inainte câ tiranu, carele venindu in staţiune la Clusiu, dete in Ianuariu porunci aspre câ se fia spendiurati si inpuscati alaturea cu bandiţii si tetiunarii, toti captivii (prisonierii) de resboiu de orice conditiune si rangu, apoi de prisonieri erâ consideraţi toti cei carii tînea la dinasthi’a Habsburg-Lotaringi’a, la unitatea imperiului, la autonomi’a Transilvaniei si la naţionalitatea romanesca. Acestea doue documente suna: „Der „Wiener Zeitung" vom 28. August v. J. wurden die Verzeichnisse beigelegt, liber die wăhrend der ungarischen Gewaltherrschaft, im eigentlichen Ungarn und von der Woiwodschaft Serbien, sammt dem Temeser Banate, clurch von ihr eingesetzte Marţial- oder Statarialgerichte hingerichteten Personen. Wir bringen nun aucli den Ausweis liber das Verfahren der Insurgenten in Siebenbiirgen; die diesfallsigen Berichte des Civil- und Militâr-Guvernements lassen nunmehr die Zahl dieser Itevolutionsopfer in einer Grosse ersehen, die alle bisherigen An-gaben liber die furchtbare Grausamkcit der revoluţionaren Behorden und ibres Trosses weit hinter sich lassen. Der Inhalt des in der Reicbszeitung vom 14. Juni manesci. Partid’a representata prin „Kelet" dela Clusiu ne silesce prin obstinat’a sa negatiune, câ din documentele citate la Juriulu dela 3 Sept. pe scurtu, pentru scurtimea timpului, se reproducemu aici câteva din cuventu in cuventu, pentru-câ se cunosca si publiculu din afara, din care parte a fostu si mai este ataculu, agressiunea, si in care apararea, dreptulu si datoriuti’a de aparare, definita de câtra filosofi cu: Moderamen inculpatae tutelae. Vomu face locu acelora documente si passage istorice in foisior’a diariului nostru, si câ se nu ni se pota dice, câ traducendu-le amu cugetâ se le alteramu adeveratulu intielesu, le vomu reproduce in limb’a loru originale, era romanesce le vomu comunicâ numai pe scurtu, şinoptice. Banatulu Timisiorei. Câtu tine din munţii Transilvaniei pe Murasiu la vale până la Aradulu nou, de acolo până in Dunăre la Orsiov’a si Mehadi’a, este Banatulu Timisiorei, numitu până acuma cu totu dreptulu granariulu Ungariei, celu smulsu in a. 1716 dela Turci, colonisatu apoi cu romani, şerbi si şvabi preste totu pe unde regiunile remasesera de-siertate de locuitori, incorporaţii in 1778 la Un-gari’a, ruptu de câtra ea din nou in a. 1850, annexatu erasi in a. 1861 in urmarea „votului universale". Tierisiora forte interesante din tote punctele de vedere, demna de a fi studiata de aprope, cu anii intregi, situata de nu se pote mai bine, si fertile câ mai nici-uua din tota monarchi’a nostra. Dara nu sciu quiu se intempla la noi, câ si in Turci’a si câ in Spani’a, câ părţile cele mai fertili se fia cele mai nefericite si câ locuitori loru se stea câ inmarmuriti, ne sciindu se’si ajute in nici-unu modu si pe nici-o cale. „Amerintia fometea in Banatu, ba este fomete: Anume locuitorii romani b a n a t i e n i au aj unsu la extrem’a saracia, si eta câ din vreo doue comune rurali romanesci pleca locuitorii, cu popi cu dăscăli cu totu, unde? in Dobrogea. Asia, in Dobrogea, se se asiedie alaturea cu turcii, cu tatarii si cu cercassianii, câ langa şvabii, serbii si jidovii diu Banatu nu mai potu se subsiste. R a s s ’a romanesca se inpuţinedia mereu in Banatu, si câţi romani au mai remasu, au devenitu in existenţi’a loru fisica la o mârcedime si decadentia v. J. bekannt gemachten Briefes von Josef Bem an Ludwig Kossuth, aus Hermannstadt vom 6. Juni 1849, wo er die „Willkurlichkeit und Leiden-scbaftlicbkeit" der Ivossuth’schen Standgerichte an-klagt, — „die ihn an die Scbreckensgerielite in Frankreicb erinnerten," ist hierdurcli voll-kommen bestatiget. Siebenbiirgen bat eine Bevolkerung von 2,500.000 Menscben, und die Zahl dieser Opfer des niagyariscben Terrorismus betragt — natiirlich die im offenen Kampfe Gefallenen nicbt mit eingerechnet — nach den aus seebs Milităr-Districten — Klausenburg, Hermannstadt, Karlsburg, Retteg, Udvarhely und Fogaras — einge-gangenen Ausweisen 4834 Personen! Bei der grossen Anzabl dieser Grăueltbaten sind in den beiden ersten Rubriken der mitfolgenden Tabellen nur diejenigen Personen îiainentlich angefuhrt, die ent-weder dureb Urtheile revolutionărer Behorden, oder ihrer aufgestellten Blutgericbte, so wie dureb Stand-gericbte oder auf Befehl einzelner Insurgenteii-Chefs, ohne fornielles Urtbeil hingerichtet wurden. Hingegen sind in der dritten Rubrik diejenigen Individuen nur numerisch angegeben, die bei einzelneti Ortscbaften, durch ungarische Rebellen in den Hâusern, oder auf den Gassen und im freien Felde aufgehângt, erschossen, oder auf sonstige Art ermordet wurden. Bei dieser Veranlassung glaubt man nocb bemerken zu miissen, dass einige Zeit nach der oben erwaknten Bekanntmaehung vom 28. August v. J. in mekreren franzosisehen Zeitungen eine Erklărung von einem un-gariseben Rebellen, der als Fliichtling im Auslande lebt, ersekienen ist, wo er die Richtigkeit und Genauigkeit der friiheren Verzeichnisse bestreitet. — Ohne auf die einzelnen Angaben dieser sogenannten Berichtigung, der auf officielen Relationen der kaiserlichen Behorden be-ruhenden Angaben, eingehen zu wollen, welche ubrigens mit der gewissenhaftesten Genauigkeit in diese Verzeichnisse eingetragen wurden — kann man sicii wobl auf die Bemerkung beschrănken, dass der Verfasser [ dieser Erklârung bierbei von seinem Standpuncte spaimantatore, era in partea morale sunt si mai decadiuti intru atâta, câ de ex. funcţionarii miue-loru de feru au declaratu, câ nu mai potu primi lucratori romani, câ-ci nu sunt nici de o treba, flamendi, golani, beţivi, slăbănogi, in unele comune plini de bole venerice cu femei cu totu, care dela 30 de ani inainte nu ara mai fi bune de nimicu. Scurtu, poporatiunea romanesca scade la numeru, nu atâtu din causa câ rass’a, (sementi’a, soiulu) ar fi rea dela natura, ci pentru-câ prin total’a ne-ingrijire s’a deterioratu cu totulu." Nu cumva se credeţi câ lucrurile acestea blastemate ni le scrie vreunu carturariu romanu cu dorere de inima pentru poporu si pentru sângele seu; nu nicidecum, ci le citimu neincetatu mai alesu de doue luni incoce in diarie ner o manesci, pentru-câ pe cele romanesci nu’si ia nimeni ostenel’a câ se le infonnedie, sau câ nu le tînu demne de ale informâ, ori-câ le este frica sau si lene. Ceea ce nu făcu literarii romani, o făcu străinii cu prisosintia, mai alesu atunci, candu isi descarcă tota urgi’a loru asupra popiloru romanesci, pe cari’i descriu cu colori de nu se pote mai negre, arâtandu’i oresi-cum cu degetulu. In fine venindu mai deunadi ministrulu Trefort la Banatu spre a visitâ asia numitele dominie ale fundatiuniloru, si petreciindu mai multu pe locurile acelea, s’a spariatu si elu de ticalosii’a si ruşinea ce vediuse mai virtosu la romani; era apoi prin una adressa indreptata câtra colegulu seu dela lucrările publice propuse pentru Banatu doue intre-prinderi noue : Una economia de mode 11 u pe vreo 2000—2500 jugere (pogone) de pamentu, care se se porte in regi’a statului, cu scopu de a dâ omeniloru ocasiune se invetie si ei a portâ o economia mai folositore, mai cu capu. A dou’a una scola agronomica, camu câ cea de langa Clusiu, pe unu teritoriu de vreo 400—500 de jugere. (A se vede „Kozlony" din 10 Sept.) Bune voru fi si acestea pentru o părticică de locuitori, câţi voru intrâ in servitiu pe la acelea moşii; cu atâta inse nici pe de parte nu se vindeca reulu releloru, carele cere o cura radicale. Deocamdată credemu, câ a c i este loculu se adressamu si noi modest’a intrebare câtra preoţi: Este ore mai cu folosu a in gr op â omeni mai mulţi decâtu a baptisâ? Si este ore mai mare castigu a face „rnaslu" la bolnavi câtu se pote mai mulţi, decâtu aus, dem einesRevolutionsmannes, ausging! — Er verfiel dabei begreiflich in eine sonderbare Wort-und Begriffsverwimmg, der zu Folge seiner Ansicht nach als ungarische Landesverrather und schlechte Patrioten, Personen bestraft wurden, die der oster-reichiscken Regierung treue Unterthanen und Mărtyrer dieser unseligen Revolution waren. — Hierdurcb aber ist diese Berichtigung so unrichtig geworden, dass sie wobl keine weitere Beriicksichtigung verdient." „Belehrung und Instruction des Comissărs der Rebellen-Regierung fur die beim Standrechte befindlichen Personen und deren 06-liegenheiten în Bezug auf deren Aburtheilungen. Der Stand der Personen beim Standrechte besteht in einem in jeder Hinsicbt dazu geeigneten Prăsidenten, vier Beisitzern, einen scbriftfiihrenden Notar, aus einem Anklage- und einem zu vertheidigenden Advocaten; unter diesen ist nur der Priisident und die Beisitzer Stimmen abzugeben berechtigt, — die unten erwăhnte Strafe kann aber in keinem Falie in Vollzug gesetzt werden, wenn bei der Abstimmung nicbt alle fiinf einer Meinung sind, und selbst auch in diesem Falie, wenn nur eine Stinnne bei der Aburtheilung nicht der Uebrigen Ansicht ist, so wird das Urtbeil dem ordentliehen Ge-richte iibergeben. Standrechtmăssig behandelt zu werden verdienen: a) Ohne Ausnahme des Standes jeder Kriegs-gefangene, — Jeder der seine Waffen an seine Obrigkeit nicht abgibt, oder Waffen ştie bit und verstecbt, und somit den gegebenen Anordnungen nicht Folge leistet; — Jeder der nach der allgemein herausgegebenen Amnestie mit Waffen ergriffen wird; — Jeder der den Vaterlands-verrătbernNabrungsmittelundWaffen gibt, trâgt, oder zuscbickt, oder bei Kriegs- 284____________________________________________________ a cununa in fiacare anu pe toti junii trecuti de 24—25 de ani cu fetele de 18—19 ani? De candu lumea, la tote poporale civilisate, ethnice si christiane, grij’a cea mai mare a preotiloru, a sa-cerdotiloru a fostu ca se se nasca si se cresca câtu se pote totu omeni venosi, sanetosi, de rassa (soiu) de frunte. Acesta era unulu din cele mai mari mişterie ale popiloru. Si daca pieru toti locuitorii romani din cate o comuna, pentru cine se mai hirotonesca archie-reulu popa ? Daca candidaţii de preoţia nu invâtia nici atâta, ce altu invetia si ce le folosescu tote celelalte invetiaturi ? Pe cine se mai baptise, cui se mai predice ? Cumplita intunecime ! Conventele protestantiloru. Ceea ce se dice in biseric’a resaritena Con-gressu bisericescu, la protestanţii din Ungari’a de ambele confessiuni principali se numesce conventu. In 10 Sept. se aduna erasi conventulu celu mare calvinescu la Dobretînu. Acela se compune din membrii celoru cinci diecese, numite la ei districte. Intre acei membrii siedu la loculu antaiu superintendentii (episcopii) si alaturea cu ei curatorii primari, carii sunt mireni dintre cei mai de frunte, precum br. Nic. Vay, corn. Degenfeld, corn. M. Lonyay, Col. Tisza s. a. Superintendentele Petru Nagy din Clusiu inca participa cu ai sei la conventu. Indata in prim’a siedintia din 10 Sept. se desbatura cestiuni de cea mai mare inportantia, care trebue se interessedie in gradulu supremu pe t6te confessiunile si cierurile, daca preoţii nu vrdu se fia degradaţi la „charge de sergentu". Calvinii au aflatu de multu, ca gubernulu a preparatu nesce puncte forte periculose pentru autonomi’a bisericeloru, prin urmare si pentru scolele confessionali in generalu, pe care apoi vrea se le traduca in lege obligatoria. Toti membrii cei mai celebrii, ca br. Vay, c. Lonyay, P. Torok, chiaru si cunoscutulu Aladar Molnar si superintendentii combătu cu taria tendentiele abso-lutistice ale ministeriului; in fine se decide in unanimitate alegerea unei comissiuni de 7 membrii cu insarcinarea de a compune o representatiune „după exemplulu archiereiloru romaneşti", cu protestu in contra lovituriloru de care este amerintiata autonomi’a eclesiastica, si de a constata, ca in Ungari’a inca totu nu esiste egalitate de drepturi pe tere-nulu religiosu. Acesta o intielegu ei asia, ca averile bisericesci catliolice se fia secularisate si confiscate de câtra stătu, care apoi se se oblige totuodata a face si calviniloru parte proportionata Operationen auf welcli immer fiir eine Art freiwillig Hilfe leistet oder dient undbe-dienstet — soauchJeder, derdasYolkzu einer âhnliclien Yaterlands-Verrătherei, Uebergang zum Feinde durchSchrift oder Worte reizt und dazu aneifert. b) Strassenrăuber, Pliinderer, Morder und Mord-brenner. c) Dessgleichen Pliinderer-, Morder-, Mordbrenner-Hordenunterstandsgeber, Wegweiser, Kundschafter, Mit-wissende und an die betreflende Obrigkeit zur geliorigen Zeit Nichtanzeiger. Bei dem Standrecbte ist auf die kiirzeste Art fiirzugehen und die bei dem ordentlicken Genchte vor-kommenden Formalităten wegzulassen. Die Standrechte bestrafen mittelst Strâng und Erscliiessens. Das Standrecht ist verpflichtet, von dem Augen-blicke, als der Abzuurtheilende vorgestellt wird, binnen drei Tagen das Urtheil zu sprechen. Zur Vorbereitung fiir die Abgeurtkeilten diirfen nicht mehr als drei Stunden genehmigt werden. Bei der Aburtheilung ist weder an eine kohere Instanz ein Recurs moglick, weder durcli Bitten nocli durch Verspreclien des Abgeurtheilten seine Helfers-helfer bekannt zu geben — oder was immer fiir denk-bare Ausrede — kann ilin von dem ausgesprochenen Urtkeile befreien. Klausenburg im Janner 1849. Eugen von Beothy m. p., Commissar. Collationirt und der in den Acten erliegenden Original-Instruction des revolutionăren Regierungs-Com-missărs Eugen von Beothy vollkommen gleichlautend befunden. Vom k. k. Kriegsgerichte. Klausenburg am 21. Janner 1851. TrauschenfeÎs m. p., Hauptmann-Auditor. Fur die Richtigkeit dieser Abschrift Wien den 6 Februar 1851. v. Sauer, »t' ’Major und Stabsauditor. (L. S.) ________OBSERVATORIULU. din „jafu". Totu acea comissiune fu obligata a stâ in permanentia, a pândi la toti paşii gubernului si in casu de pericolu a convoca indata conventulu. In siedinti’a din 11 se dicise a felicita pe conventulu luteraniloru augustani convocatu la B.-Pest’a si a’lu invita ca se ia si elu mesuri analoge contra incercariloru absolutistice ale gubernului. (După „M. Orszâg" Nr. 252.) Yedi acelea sunt congresse, nu umbre. A propos! Pe la noi se latira de 10 dile incoce doue sciri forte fatali: 1. ca auctoritatile bisericesci ale romaniloru au primitu porunci, câ pentru invetiarea limb ei magiare in scolele satesci se ficsedie cate 8 di optu ore pe septemana din 20. 2. Ca la Blasiu ar fi mersu porunca, câ cu banii ce voru fi avendu se nu mai cutedie a cumpără moşii, pamentu, avere inmobili, ci se cumpere obligaţiuni de stătu. Daca acestea sciri sunt adeverate, auctoritatile bisericesci nu le potu tine ascunse, era daca sunt false, caute se le demintia categoricu, pentru-câ spiritele ingrijate forte se se linistesca; pentru-câ in ambele caşuri autonomi’a bisericesca ar fi devenitu curatu o ficţiune de nimicu. Romani’a. — (Aniversarea dilei de 30 Augustu). La 30 Augustu aniversarea luării Grivitiei, s’a serbatu in tota tier’a cu solemnitate unu parastasu pentru sufletele mortiloru cadiuti in lupt’a pentru independentia. In capitala după parastasu, a fostu si unu Te-Deum pentru acesta biruintia; servitiulu s’a celebratu de Emiuenti’a Sa Primatulu României. La serbare a asistatu intregulu consiliu de miniştri. Corpurile legiuitore si tote autoritatile civile si militare. După terminarea Te-Deumului trupele, re-presentate prin detasiamente din tote legiunile guardei civile si din tote corpurile garnisonei, au defilatu inaintea d-lui presiedinte alu consiliului. Cu ocasiunea trecerii in revista a gardei naţionale. d. ministru de resbelu s’a adressatu cu urmatorele cuvinte: „Se traiesca A. S. R. Carolu I, Domnulu Romaniloru, Capitanulu nostru", la care au respunsu urările unanime ale asistentiloru. La recepti’a trupeloru de linie s’a uratu pentru vecinica memorie a luptatoriloru pentru independintia. „Monitoriulu." Associatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Processu verbale alu siedintiei a Il-a tienuta la 4 Augustu (25 Iuliu) 1879 sub presidiulu vice-presiedintelui Jacobu Bolog’a. Notari Augustu Horsia, Zacharia Boiu si Joauu Popa. (Urmare.) 1. Se cetesce si verifica processulu verbalu alu siedintiei premerse dela 3 Augustu. Spre sciintia. 2. Presiedintele anuncia intrarea unei cereri din partea medicinistului Constantinu Baritiu din Turd’a pentru unu ajutoriu de 100 fi. v. a. spre facerea rigo-roseloru sale. Se transpune comitetului spre a o resolvi conformu budgetului. 3. Presiedintele respunde la interpelatiunile membrului Anauia Trimbitasiu din siedinti’a anteriora: ad I) câ bilete pentru calea ferata cu pretiuri reduse s’au cerutu dela direcţiune inca prin Iuniu fa-canduse inse din partea aceleia abatere dela pracs’a de pan’ acuma, acele bilete le-a primitu presiedintele numai cu 2 dile inainte de adunarea generala, asia in catu inpartirea loru intre toti membrii Asociatiunei a fostu inpossibila; ad II) respunde la invitarea presiedintelui secre-tariulu primu dlu G. Baritiu, espunendu dificultăţile, ce s’au opusu activitatiei sectiuniloru, si anume: lips’a de materialu suficientu, neajungerea mediloceloru materiali, si lips’a organului, prin care se publice acele operate a-le sale; afara de aceea convocarea sectiuniloru conformu statuteloru nu cade in competinti’a presiedintelui „Associatiunei," ci intr’a presiedintiloru de secţiuni. ad III) despartiementele cercuali parte sunt infiin-tiate, parte in infiintiare; a se aplica aici mesure silnice este necompatibilu cu natur’a si cu problemele Associatiunei, carea este o intr’unire libera literara; aterna inse dela zelulu membriloru ei, a se infiintiâ aceste despartiemente pretutindinea, la ce presidiulu cu plăcere va dâ totu concursulu seu. Interpelantele de si nu pre deplinu satis-facutu cu respunsurile date le iâ spre sciintia. 4. Presiedintele preda rogarea parockului Vasilie Bassarabu din Romosu pentru unu ajutoriu banescu la infiintiarea si sustienerea scaldeloru sale din Gioagiu. Se transpune comitetului spre resolvire. 5. Presiedintele preda 12 bucăţi de numi vechi, donaţi Associatiunei de dlu Longhinu Hossu. Donatoriului se notesa recunoscintia protocolara si numii se transpunu cassariului spre ulteriora afacere. 6. La ordinea dilei urmesa conformu programei cetirea dissertatiuniloru. Dlu G. Baritiu da cetire re-censiunei sale asupra publicatiunei francese: „La Race latine; oratorium par le br. Meyronet-St. Mare a Mont-pellier 1878.“ Dissertatiunea ascultandu-se din partea publicului cu viu interesu se aclude protocolului spre eventuala publicare in actele Associatiunei sub lit D. 7. Raportorii comissiuniloru esmise in siedinti’a premergatore invitaţi a refera asupra lucrariloru respective, dau raportele loru in urmatorele : a) comissiunea pentru propuneri prin dlu Nicolau Strevoiu câ unulu dintre cei 2 raportori ai acestei comissiuni relateza asupra propuneriloru dlui Anania Trimbitasiu in generalu, câ in adeveru activitatea principala a Associatiunei in cei 18 ani, de candu esista ea, a fostu adunarea de mediloce si inpartirea de stipendii si ajutore intre individi singuratici prin ce scopurile Associatiunei nu se ajungu in mesura in-destulitore, de aceea comissiunea propune: I- a) in generalu schimbarea sistemei de pan’ acuma intr’acolo, câ activitatea Associatiunei se se estinda in viitoriu mai multu asupra massei poporului decâtu se se restringa la cativa individi singuratici; II- a) câ propunerile dlui Anania Trimbitasiu se se transpună comitetului centralu dreptu directive la esecu-tarea acestui principiu cu acelu adaosu, câ la urmatorea adunare generala se raporteze asupra celoru dispuse. III- a) in specialu: câ comitetulu se se ingrigesca de infiintiarea unui institutu pentru crescerea fetitieloru romane precum si de premiarea si distingerea aceloru preoţi si invetiatori, cari lucra in poporu pentru stirpirea patimei beţiei. Se primescu propunerile coinissiunei cu acelu adaosu propusu de dlu Z. Boiu, câ ptl. 6 alu propuneriloru dlui A. Trimbitasiu se se formulese astfeliu: premii pentru opere poporare in materii de agricultura, industria, comerciu, higiena poporala si morala. Propunerile respective inpreuna cu rapor-tulu comissiunei se alatura la protocolu sub lit. E. 8. Totu comissiunea pentru propuneri prin alu 2-lea raportoru alu seu A. Trimbitasiu de Bethlen relateza asupra raportului generalu alu comitetului centralu in urmatorele: ad I) punctulu privitoriu la distribuirea stipendiiloru si ajutoreloru din partea Associatiunei, adunarea generala in totu coprinsulu seu se-lu ia spre sciintia, si se insarcinese comitetulu, a escrie si aplacidâ stipendiele câtu se pote mai de timpuriu, er’ cu privire la supere-rogatele de sub pct. I. 8 alu budgetului anului trecutu propune comissiunea a se dâ comitetului indemnisare. După informatiunile date de presidiu acestu pct. alu raportului comitetului se iâ spre sciintia si pentru supererogatele de sub pct. I 8 alu budgetului anului espiratu se da comitetului indemnisarea ceruta. ad II) fundatiunea de 1000 fi. creata de Tofalenii esposessionati, spre scopuri şcolare si industriale si data in administrarea comitetului centrale alu Associatiunei; Comissiunea propune a se luâ spre plăcută sciintia; Spre sciintia. ad III) referitoriu la starea bibliotecei conformu propunerei comissiunei: adunarea generala votesa dlui J. M. Riu-reanu multiamita protocolara pentru cărţile donate de dsa spre distribuire la şcolile romane. ad pct IV) a) cu privire la propunerea despartie-mentului I (Brasiovu), câ ajutorele invetiaceiloru de meserii se nu se dea loru, ci inaiestriloru loru in sum’a acordata prin contracte, — care procedere comitetulu centralu nu o adoptase, comissiunea propune a se primi propunerea despartiementului. După desluşirile date de presiedinte pro-cederea comitetului centralu se ia spre sciintia. ad pct IV) b) cu privire la pct. IV b) din rapor-tulu comitetului, carele arata câ este sub pertractare o propunere a dlui conte Sckweinitz pentru infiintiarea unei scole de sculptura, precum si arangiarea unei es-positiuni naţionale, comissiunea propune, a se luâ spre sciintia. Spre sciintia. ad pct IV) c) De asemenea propune comissiunea a se luâ spre sciintia raportulu comitetului in ceea ce privesce lucrarea sectiuniloru: cum câ adeca la acelea se afla sub esaminare trei manuscripte: Higien’a poporala, Manualu de economia si Istori’a Daciei. Spre sciintia. ad pct IV) d) Totu asemenea si starea processe-loru si respec. legateloru Associatiunei si a fondului Academiei, conformu propunerei comissiunei, Se iâ spre sciintia. ad V) Raportulu comitetului asupra ajutoriului anualu de 400 fi. din partea societăţii „Transilvania" pentru ajutorarea tineriloru romani dela meserii cu care ajutoriu sunt a-se provede pre fia-care anu câte 16 tineri amesuratu propunerei coinissiunei, Se iâ spre plăcută sciintia. ad VI) Referitoriu la pct VI alu raportului comitetului despre organulu de publicitate alu Associatiunei, comissiunea propune a se adopta propunerile comitetului: câ adeca organulu acesta sub numirea „Anualele Associatiunei “ se apara negresitu dela 1 Januariu 1880 in forma si sub conditiunile espuse de comitetu. Se primesce. ad VII) Cestiunea supererogateloru preste budge-tulu anului espiratu, cestiunea fuudatiunei tofalene si a Annaleloru Associatiunei sunt resolvite sub Nr. 6 alu acestui protocolu. Se însemna spre sciintia. ad VIII) Ratiociniulu cassei si proiectulu de bud-getu pentru anulu venitoriu ca predate la comissiuni speciali se voru pertractâ la loculu loru. Spre sciintia. ad IX) Cu privire la demissiunea secretariului primu G. Baritiu substernuta — din partea comitetului, ca necompetinte, — la adunarea generala, comissiunea propune a nu se primi demissiunea. Adunarea generala votesa de nou încredere primului seu secretariu si adopta propunerea comissiunei. 9. Referitoriu la cererea lui Vasiliu Popu din Tofaleu, pentru unu ajutoriu din fundatiunea Tofaleni-loru pe sem’a fiiiloru sei, invetiacei de messeria, afacerea la propunerea comissiunei se transpune comitetului spre pertractare si resolvire. 10. Cu privire la raportulu bibliotecariului, comissiunea propune si adunarea generala decide: Raportulu bibliotecariului se ia spre sciintia er’ propunerile acelui’a, privitore la urcarea sumei pentru procurarea de cârti dela 60 la 100 fl. v. a, si privitore la tipărirea catalogului alfabeticu se incuviintiesa, si comitetulu se in-sarcinesa cu efeptuirea acestui conclusu. 11. Presidiulu presentesa telegram’a inteligentiei romane dela Siomcut’a mare prin carea adunarea se invita pe anulu venitoru acolo. Se transpune comissiunei pentru propuneri intre aclamatiuni de complacere. 12. Presidiulu preda telegramele salutatore dela despartiementulu alu Xl-lea (Simleu) si dela inteligenti’a romana din Gileu si giuru. Intre aclamatiuni de bucuria se iau spre sciintia. 13. Urmandu la ordinea dilei raportulu comissiunei pentru revederea ratiociniului pre anulu administrativu 1878/9, aceea prin raportorulu seu Patrichiu Barbu constata aflarea ratiociniului in cea mai buna ordine si propune a se dâ cassariului si controlorului absolutoriulu si a li-se vota recunoscinti’a adunarei generale. Se primesce si raportulu se alatura la protocolu sub lit. F. (Fine va urmâj. ACADEMI A ROMANA. Sessiunea estraordinaria. Procesau-verbalu Nr. 25. Siedinti’a din 21 luniu st. v. 1879. Siedinti’a se deschide la 9 ore a. m. După lectur’a si verificarea processului-verbalu alu siedintiei precedente, d. presiedinte pune înaintea plenului program’a lucrariloru ce mai sunt de pusu la ordinea dilei, in urmatorea coprindere: „1. Raportulu sectiunei istorice despre missiunea d-lui Densusianu. 2. Complecta rea sectiuniloru prin alegerea de noui membri. 3. Alegerea membriloru delegatiunei 1 presiedinte si 3 assesori. 4. Alegerea secretariulugeneralui. 5. Alegerea presiedintiloru, vice-presiedintiloru si secretariloru de secţiune. 6. Votarea regulamentului generalu. 7. Regularea siedintiei solemne. 8. Regularea premieloru instituite de Stătu: La-zaru si Heliade Radulescu. 9. Fixarea termineloru de amanare pentru diversele concursuri din 1879. 10. Alegerea comissiuniloru esaminatore pentru: a) Premiulu Nasturelu (cartea cea mai buna); b) Traductiuni din autorii latini. c) Traduceri din autorii eleni. d) Premiulu Nasturelu (literatur’a romana subt Mateiu-Bassarabu). 11. Raportulu financiaru pe anulu incetatu. 12. Numirea cassierului-comptabilu. 13. Raportulu despre averea lui Cozacovici. 14. Raportulu despre biblioteca. 15. Raportulu despre orthografi’a publicatiuniloru. 16. Raportulu comissiunei lexicografice despre publicarea psaltirei lui Coresi. 17. Comunicatiuni ale sectiunei literare. 18. Comunicatiuni ale sectiunei istorice. 19. Comuuicatiuni ale sectiunei scientifice. 20. Numirea comissiunei budgetare. 21. Votarea budgetului. 22. Siedinti’a solemna cu raportulu secretariului generalu." După program’a acesta, la ordine fiindu relatiunea sectiunei istorice despre missiunea d-lui Densusianu, d. Urechia, câ secretariu alu sectiunei, dâ lectura processului-verbalu inchieiatu de densa, după care punendu-se in discussiune propunerile făcute, după puţine deliberatiuni se aproba tote conclusiunile sectiunei cu maioritate de voturi. D. Alexandri atrage atenţiunea Adunarei asupra documenteloru istorice care scie câ se afla in bibliotecele si archivele dela Genev’a, forte inportante pentru istori’a nostra, invitand’o a numi o missiune in midilocele ce voru inlesni’o. D. Hasdeu face asemenea comunicatiune despre cele ce se afla in Ragus’a, era d. Ionescu despre cele ce se afla in Floreuti’a. Se recomanda sectiunei istorice. — __________OBSERVATORIULU. Trecendu la punctulu alu douilea alu programei relativu la complectarea sectiuniloru prin alegeri de noui membri, d. Hasdeu, luandu cuventulu dice că, înainte de a se procede la acesta lucrare, este bine a se limpedi situatiunea anormala a unoru membri, cari se numera intre membrii efectivi ai Academiei fără câ se fia in realitate. E vorb’a pentru d-nii cari au fostu chiemati in comissiunea literara din 1867, si anume dnii C. A. Rosetti, Gonata, Andrei Mocioni, care nici odata n’au luatu parte, nici in comissiunea literara, nici in societatea Academica si din care unii au declaratu chiar’ că nu priinescu si că dimissionedia. Acesta inpregiurare face că secţiunea respectiva se vede in situatiunea supara-ciosa de a nu se potea complecta conformu cu statutele ; si de aceea cere a se declara vacante fotoliu-rile loru. D. Babesiu dice câ conditiunea d-lui Mocioni este ceva mai diferita decâtu a celorulalti 2 membrii, fiindu câ d-lui de si nu a venitu, dara a declaratu câ primesce si numai caus’a morbidităţii ilu inpedica de a veni. D. Laurianu dice câ societatea Academica admisesse in principiu câ se primesca demissiunile membriloru cari se retragu si se numesca pe alţii in locu. Astfeliu in urm’a decisiuniloru primite dela unii, ea a procesu la alegerea altora. De curendu inse in sessiunea acesta s’a admisu o alta teorie: câ membrii cari au figuratu odata nu sunt demissionabili si astfeliu s’a invitatu a reveni toti acei demissionati. Acum deca s’ar admite propunerea d-lui Hasdeu, d-lui crede câ s’ar face o contradicere. D. Stefanescu dice câ in adeveru s’au chiematu membrii demissionati, dara atrage atenţiunea societăţii câ d. Rosetti nu s’a consideratu nici odata câ membru, ci din contra totudeauna a declaratu câ refusa de a fi, era despre D. Gonata crede câ nici trebue se se urmedie discussiune, fiindu câ acestu domnu nici nu a venitu veri odata pe aici si nici nu scie se fia vr’o deelaratiune câ primesce. D. Sionu se refera la cele ce a disu si in siedinti’a precedenta, câ adeca Academi’a nu trebue se numere intre membrii sei decâtu pe cei cari au luatu parte in societatea Academica după ce s’a constituitu, era nu si pe aceia cari au fostu invitaţi a luâ parte in comissiunea ce a precedatu societatea Academica, dara nu au voitu se primesca si nici au voitu se scrie. De aceea crede, câ este logicu a se declarâ vacante fotoliurile menţionate de d. Hasdeu. Adunarea consultata, decide a se tractâ positiunea fiacarui membruj in parte. De aceea, considerandu argumentele aduse in discussiune despre positiunea d-lui C. A. Rosetti, declara fotoliulu seu vacantu. După acesta urmandu discussiunea si despre positiunea d-lui Gonata si avendu-se in vedere propunerea d-lui Alesandreseu Urechia, d-lu Gonata fiindu trecutu intre membrii onorari ai Academiei inca din 1860, pro-punu trecerea la ordinea dilei. Adunarea o admite cu conclusiunea de a nu se consideră intre membrii actuali ai Academiei. D. Odobescu enumerandu list’a generala a membriloru , constata câ secţiunea istorica singura fiindu complecta cu 12 membri după statute, secţiunea literara urmedia a se complectă prin alegerea unui singuru membru, era cea de sciintia prin alegerea a siese membri; după acesta propune câ adunarea se proceda la alegeri. D. Ionescu cere câ mai înainte de tote delegatiunea actuala se se declare câ oficiu provisoriu alu Acade-demiei, până se va face alegerea ei conformu cu Statutele. D. Romanu crede câ nu e necessitate de o asemenea deelaratiune fiindu câ după usulu si traditiunile remase inca dela societatea Academica, delegatiunea a portatu sarcin’a sa până la reinoirea alegerei. D. Babesiu crede câ mai intaiu de tote trebue a se face si a se votâ regulamentele necessarii pentru aplicarea nouiloru statute; era până atuncea delegatiunea se stea la loculu seu. Relativu la complectarea sectiuniloru inse d-lui crede câ chiar după statutele votate, alegerea de noui membri trebue se se faca in sessiune generala. D. Odobescu respunde câ din momentulu votarei statuteloru, adunarea s’a constituitu si trebue se lucredie câ in sessiune generala; câ-ci ne mai potendu-se tînea sessiune anulu acesta, acum trebue se se termine tote lucrările indicate in program’a de mai susu. De aceea crede câ Academi’a se se complectedie corformu cu legea. D. Stefanescu dice câ e necessaru a se consideră propunerea făcută de d. Ionescu. înainte de tote trebue se se reguledie situatiunea delegatiunei pentru câ se se pota conduce desbaterile; pentru care crede câ se se declare câ delegatiunea actuala se’si porte sarcin’a până la alegerea ei regulata. D. Fetu susţine a se dâ prioritate votarei regula-menteloru. D. Urechia observa câ se confundu trei propuneri: alegerea delegatiunei, complectarea sectiuniloru si lucrarea regulamenteloru. Trebue a se luâ pe rendu. Crede câ alegerea delegatiunei de se va face acum seu mai tardiu nu inpedeca nici facerea regulamenteloru candu voru fi gata, nici alegerea de noui membri, candu secţiunile voru veni cu propuneri. D. Laurianu dice câ nu vede urgenti’a in complectarea sectiuniloru. Alegerile se potu face si mai tardiu; e bine a se lasă tiinpu de consultatiune. Cu numerulu membriloru presenti se pote lucra si se potu esecutâ tote lucrările prevediute in programa. Alegerea delegatiunei nu se pote face până nu va veni raportulu comissiunei despre administrarea financiara; astfeliu s’a facutu totudeauna, si e bine a se tînea norm’a acesta care e cea mai logica. Altfeliu ori ce lucrare de programa pote a se pune la ordinea dilei fâra nici unu inconvenientu. După aceste discussiuni se pune la votu confirmarea delegatiunei actuale in modu provisoriu până la o deci-siune ulteriora si se admite cu unanimitate. ______________________________________________________285 D. presiedinte invita secţiunile respective câ se se consulte despre alegerea nouiloru membri cu care trebue se se complectedie si se vie cu propunerile loru in siedinti’a plenara conformu cu statutele. Siedinti’a se ridica la ll3/4 ore. Presiedinte, Ioanu Q-hica. Secretariu ad-hoc, O. Sionu. Sciri diverse. — (Ilustrulu filo romanu d. comen-datore Vegezzi-Ruscala) si-au serbatu in dilele trecute a 81 aniversare a laboridsei sale vietie. Cu acea ocasiune venerabilulu publicistu a primitu multe probe de sincera afecţiune, atatu din partea concetatieniloru sei italiani, catu si din strainetate. Intr’altele precum cetimu in „Gazetta di To-rino“ Nr 245 de dato 5 1. c. d. Vegezzi-Ruscalla primi si urmatorele doue telegrame felicitatore si adeca un’a dela: — „Roma-Torino, (ore 4/9, 12, 15) —Au tres illustre commandeur Vegezzi-Ruscalla via plana 9 Torino. — Permettez au soussigne charge d’affaires de Roumanie preş le gouvernement de Sa Maieste d’exprimer ses voeux sincâres et ses plus cordiales felicitations pour sa 81 anniversaire â celui qui au titre de citoyen italien joint celui de citoyen roumain.“ — George Canta-c uz en e. A dou’a telegrama suna asia; — „Roma-Torino, (ore 4/9 11, 40) — Com-mendatore Vegezzi-Ruscalla publicista via plana 9 Torino. — Come rumeno e amico saluto venerabile publicista occasione ottantuno anniversario augurandoli buona salute. — La Romania independente saluta oggi suo difensore e illustre cittadino che propugnb i diritti della nazionalitâ Rumena dai 1830 a tutt’ oggi.“ — Constan-tino Mitilineo. Din parte-ne tramitemu si noi ilustrului si ve-nerabilelui filoromanu si confrate cele mai sincere felicitatiuni pentru a 81 anniversare a sa, espri-mandu-ne totuodata dorintFa câ Provedinti’a se-i daruiesca sanetate deplina si se i lungesca dilele viatiei sale pretinse, pentru câ se’si pdta continua mulţi ani inca sublim’a sa missiune. Se traiesca la mulţi fericiţi ani! — (Unu ospe magiaru in Bucuresci.) De câte-va dile avemu in capitala unu ospe unguru. D. de Ujfalusy, comisarulu regescu alu comitateloru Crasso si Severinu din Ungari’a, care se afla de patru dile in Bucuresci, a visitatu mai multe institutiuni din capital’a nostra si si-a esprimatu multiamirea pentru totu ce-a vediutu. Sambeta a asistatu la siedinti’a adunării deputa-tiloru, unde d. presiedinte i-a facutu onorurile. Ieri, Dumineca, d. de Ujfalusy a facutu o visita d-lui presiedinte alu Camerei, d. C. A. Rosetti i-a intorsu in aceeaşi di visit’a. D. de Ujfalusy vorbesce destulu de bine romanesce. („Romanulu"). — (Unu or dinu de di pe regiment u. Co-mandantulu reg. de inf. Nr 31 Meklenburg-Strelitz dlu colonelu T. Getz a emisu in 5 Septembre a. c. urma-toriulu ordinu catra regimentu: „Escelenti’a Sa dl. comandante militariu a avutu buna-vointia, cu ocasiunea sosirei regimentului, după ce defilarea si manevrele fura terminate, a se adressâ catra mine cu urmatorele cuvinte: „„In intregu decursulu „serviciului meu inca nu am vediutu unu regimentu „câ acesta, si n’amu speratu in viati’a mea a gasf unu „regimentu cu o astfeliu de buna disciplina si o astfeliu „de purtare distinsa. Multiamescu Dniei Tale, multia-„mescu regimentului. Binevoiesce a aduce acesta la „cunoscintia regimentului in ordinulu de di de astadi."" Publicandu cele de susu din cuventu in cuventu esprimu domniloru oficiari, suboficiariloru si fecioriloru deplin’a mea recunoscintia pentru concursulu loru, de ore-ce numai prin activitate poternica si sacrificatore din partea fiacaruia din regimentu a devenitu possibile resultatele obtînute. Getz, colonelu. “ — (La despărţire.) Cu ocasiunea plecare* mele la Vien’a spre a frecventă acolo „Cursulu superiorii de artilerie", dicu tuturora cunoscutiloru unu „adio", adaogendu si rogarea a-me pastrâ si pentru venitoriu in plăcută memoria. Sibiiu 12 Sept. 1879 s. n. Demetriu Jonaschko. locotenente. Din partene dorimu fratelui nostru Jotiascu călătoria fericita si succesu completu in carier’a sa militară* — (Jubileulu de 100 ani) alu anecsarei Banatului catra Ungari’a se va serbâ cu mare pompa in 20 Sept. in Becichereculu-mare. — (A. S. R. Domnulu) a bine-voitu a acordă dlui Obedenaru, secretara I alu legatiunii romane din Constantinopole, inalt’a autorisatiune pentru a primi si purtă insigniele de comandoru alu ordinului „Corona Italiei", ce i-s’a conferitu de M. S. Regele Italiei. - 286 — (O alba rondunica.) In 12 1. c. după amiadi passantii de pe piati’a Devei avura ocasiune se admire o rondunica alba de totu, ce se asiediase pe pavilionulu bonvediloru. Acesta prin părţile nostre este o raritate ornithologica, ca si aceea a corbiloru albi. — (Mormintele Napoleonidiloru). —Mor- tea principelui Ludovicu Napoleonu a datu motivu la cercetarea locuriloru unde sunt ingropati membrii familiei, Bonaparte. Aceste cercetări au avutu urinatoriulu re-sultatu: 1. Charles Bonaparte a muritu si a fostu in-gropatu in Montpellier (1785), apoi fii dusu in Saint Leu-Taverny; 2. Domn’a L'dtitia a muritu in Rom’a (1836) a fostu ingropata antaiu la Corneto, era 1848 a fostu transportata in Ajaccio in cript’a splendida ridicata acolo pentru Bonaparti. 3. Cardinalulu Fesch fratele d-nei Latitia mortu in Rom’a (1838) ingropatu in Rom’a in biseric’a San. Lorenzo in Luciano, a fostu asemenea adusu la Ajaccio. 4. Josifu, mortu 1844, ingropatu mai antaiu in biseric’a dela Santa Croce din Florenti’a, a fostu apoi dusu in Franci’a si ingropatu in catedral’a invalidiloru, 1862. 5. Luciana, mortu in anulu 1840 in Viterbo, e ingropatu in biseric’a de Canino. 6. Ludovicu, mortu 1846 in Florenti’a, mai antaiu fu ingropatu in Santa-Croce, era in 1848 transportatu in Saint-Leu-Taverny. 7. Jerome, mortu in anulu 1860 e ingropatu in capel’a Saint-Jeroine dela catedral’a invalidiloru, in stang’a, langa mormentulu lui Napoleonu I. In acesta capela se mai afla si mormentulu Aiului seu celui mai betranu, precum si urn’a care conţine ânim’a reginei Catarin’a, a dou’a socia a lui. 8. Elis’a, a muritu 1820 in Sânt Andrea, e ingropata in Triestu. 9. Paulina morta 1825 in Florenti’a, a fostu transportata in biseric’a Santa-Maria-Maggiore din Rom’a. 10. Carolina regin’a Neapolului, morta 1839, ingropata in Carapo-Santo din Bologn’a. 11. Principele Eugenu, mortu in Miinchen 1824 e totu acolo ingropatu. 12. Imperates’a Josejin'a, morta 1814, e ingropata in biseric’a din Rueily. 13. Regin’a Hortensi’a, morta 1837, odihnesce langa mam’a sa. 14. Napoleonu II (ducele de Reichsstadt), mortu 1832, e ingropatu in Vien’a in cript’a capuciniloru. 15. Mari’a Louis’a morta 1847, e totu acolo ingropata. 16. Napoleonii I, e ingropatu in catedral’a invalidiloru din Paris. 17. Napoleonu alu III in fine, mortu 1873 si fiiulu seu Ludovicu Eugenu Napoleonu, mortu 1 Iuniu 1879, sunt ingropati in biseric’a catliolica din Chislehurst. Bibliografia. — In editur’a tipografiei erediei de Closius a aparutu in diele acestea: — „Catheclietic’abisericei dreptcredin-ciose resaritene", compusa de protopresbiterulu Joanu Stefanelli, catechetu la scol’a poporala gr.-or. si docentu la facultatea teologica a universităţii din Cernăuţi. Sibiiu 1879. — Pretiulu e 5 fl. v. a. Pentru Romani’a 13 franci. — Gur’a satului inpreuua cu Cavalerii de curteTand’a si Mand’a si damele de curte Trenc’a si Flenc’a isi va strămută locuinti’a sa cu capetulu lunei Septembre st. n. la Gherl’a in localităţile Inpri-mariei „Georgiu Lazaru.“ Si asia dela 1/13 a lunei Octobre „Gura Satului“ va aparea — totu in proprietatea si editiunea de pana acuma — la Gherla in tota Marti-ser’a, ilustrata cu caricaturi frumose. Invitarea de prenumeratiune se va publica in nu-merulu urmatoriu; dara si pana atunci tragemu atenţiunea iubitoriloru de lecturi vesele asupra acestui diuariu umoristicu-satiricu, care va publica intre altele: „Ro- manulu lui Boureanu din Cornureni, Aventurile Baronului Minciunescu“\ barate de elu insusi, „Petulantulu" comedia de Kotzebue, — mai departe unu numeru mare de poesii umoristiice-satirice, anecdote, risete si zimbete, scanteiutie, puricării, furnicari etc., cari tote sunt in stare de a produce risetu chiar’ si pre buzele celui mai multu lovitu de sorte. In legătură cu anunciulu de mai susu observamu, câ diariulu glumetiu, ce era se se incepa in editiunea nostra la 1/13 Septembre cu numirea de „Cioroboru," după ce si d-lu C. Zimbescu, care avea se redactedie acelu diuariu, s’a angagiatu la „Gur’a Satului" — nu va esi. Dreptu aceea acei p. t. domni, cari au bine-voitu a se abona la acelu diuariu — tramitiendu-ne si pretiulu de 1 fl. 50 cr. v. a. — voru capetâ „Gur’a Satului" dela 1/13 incependu pana in capetulu anului curente. Inprimari’a „G. Lazaru." Totu acolo se mai publica si urmatorele scrieri periodice si adeca: — A m i c u 1 u Familiei. Foia biseptemenaria pentru instrucţiune si distractiune. Apare in 1/13 si 15/27 di a fiacarei lune. Pretiulu de prenumeratiune pe unu anu e 4 fl., pe semestru 2 fl. v. a. — Cărţile săteanului rom anu. Scriere periodica pentru tote trebuintiele poporului romanu. Apare in 3/15 di a fia cărei lune. Pretiulu de prenumeratiune pe unu anu e 1 fl. v. a. — Predicatoriulu Săteanului Romanu. Scriere periodica pentru predice si alţi articoli din sfer’a bisericesca. Apare in 3/15 di a fia cărei lune. Pretiulu de prenumeratiune pe unu anu 4 fl., pe semestru 2 fl. v. a. (Abonaţii acestei foi primescu gratis „Cărţile Săteanului romanu"). OBSERVATORIULU. — Higien’a si Scol’a. Foia pentru sanetate, morbi, — educatiune si instrucţiune. Apare in 1/13 di a fiacarei lune. Pretiulu de prenumeratiune pe 1 anu e 2 fl. pe unu semestru 1 fl. v. a. Tote acestea patru foi costa pe anulu intregu 8 fl. v. a. — Calin da r i u 1 u săteanului Romanu pe anulu 1880 va esi de subt tipariu in decursulu lunei Septembre; si va publica o mulţime de articoli pentru invetiatur’a si petrecerea poporului romanu. — ’Lu re-comandamu tuturoru abonatiloru si cetitoriloru nostrii. — Pretiulu unui esemplariu e 35 cr. adaosu 5 cr. porto-postalu. Totu alu cincilea esemplariu se dă gratis. ( Economi’a politica in viâti’a practica. (Urmare.) După productiunea agricola si cea manufacturiera vine productiunea comerciala. Obiectele n’au aceeaşi valore pretutindeni. Portocalele, cari se vendu pe stradele Parisului costa 5 seu 10 centime. In Ispani’a, seu chiar’ in sudulu Franciei, la Hyhres, de esemplu, in inpre-giurimile Nizei, portocalele crescu si prin garduri; le ia ori cine vrea. In portulu Marsiliei, candu vinu bărcile catalane incarcate, pentru 10 centime iti da voia se mananci cate vrei. La Paris pretiulu loru s’a ridicatu acum. In Belgi’a, in Flandr’a, pretiulu loru este si mai redicatu, se vendu portocale cu 15 seu 20 de bani. Ddca te duci mai departe, in estremulu nordu, de esemplu, valorea portocalei va cresce cu catu te ai departatu. Se ve spunu, relativu la acesta, o istoria, o aventura, care s’a intemplatu unui ambassadoru alu Franciei in Russi’a. Unu marsilianu, care plecase la Petersburg, i fuâese recomandatu de catra o persona considerabila. Ambassadorulu invita pe marsilianu la mesa. Trebue se ve spunu ca la Marsili’a smochinele nu costa mai nimicu; cu unu gologanu de cinci bani ai doue seu trei duzine. Este obiceiu la mese de a se pune inaintea fia-carui ospe o farfurie incarcata cu o piramida de smochine si, pe candu se conversediâ, in timpulu candu se schimba tăierile, se ia o smochina si se mananca. Marsilianulu nostru, admisu la mds’a ambassa-dorului, avea langa densulu o frumosa farfurie bine incarcata cu smochine. Iea una, apoi inca una, astfeliu ca, peste cate va minute, nu mai remaue nimicu in farfurie. A dou’a di vine la otelulu unde se afla per-son’a, care ilu introdusese la ambassadoru. — „Dar’ cum ai potutu se faci o astfeliu de fapta? Te ai portatu cu cea mai mare necuviintia. “ — „Eu! m’am portatu cu necuviintia !“ — „Da. Ai avutu inaintea d-tale o magnifica piramida de smochine si te ai apucatu si o ai mancat’o singura .... nesce smochine, care costa cate 3 fr. 75 cr. una.“ Eca esemplulu valorei comerciale, care se nasce prin transportu. Comerciulu consista dar’ in a transporta unu obiectu dintr’unu locu intr’altulu. Se mai adaoge asemenea la valorea obiecteloru detaliindu-le. Pote ca istori’a ce v’o spuseiu v’a facutu se rîdeti; se ve mai spunu inca una. Va fi unu altu chipu de a face sciintia si de a esplicâ vinderea in detaliu. Intr’o di, Arlechinu isi puse in gandu se mănânce bine si pentru acesta se duse in piati’a dela St. Cloud. Intra intr’o locanda. Ce a’si potea eu se manancu mai deosebitu astadi? Vorbiudu-si astfeliu, vediti unu papagalii, 'care se invertea pe batiulu lui si fluiera si spunea multe. întreba catu costa acesta pasere. Papagalii erau pe vremea aceea multu mai rari dechtu astadi. — „O suta de pistole." — „Bine se mi’lu pue in frigare! ’Lu ascultara, tota locand’a se puse in misicare si peste câteva minute i adusera, pe unu taleru de argintu, biet’a pasere după cum o ceruse. Arlechinu o privesce unu minutu, apoi chiarna pe stapauulu locandei. „Prea bine, amice, ati fript’o, minunatu de bine; acum da’mi de diece centime din tr’ensa.“ Yoiu printr’acesta se ve esplicu chiar’ meca-nismulu comerciului, alu schimbului. Nu v’ati dusu nici odata in restaurante unde se mananca cu porţiunea? Ce va se dica restaurantulu cu porţiunea, deca nu productiunea subt form’a comerciala. Candu ve duceţi iutr’unu astfelu de localu, nu aveţi in-tentiunea, nici dorinti’a de a manca singuru o gaina intrega. Nu diceti negresitu: da’mi de unu gologanu seu doui, dar’ servesce-me pentru cinci-dieci de bani seu pentru unu francu. Nu vedeţi ca debitulu dâ nascere unei adeverate valori. Locandariulu cum- pera in totalu o gaina, pe care o revinde in parte, in detaliu. Eta tocma ce numescu productiunea comerciala. Adaogemu la valorea obiecteloru, trans-portandule dela unu locu la altulu, mai adaogemu asemenea la valorea loru si puindu-le la dispositiunea consumatoriului. Ati vediutu cum se produce bogati’a: veţi vedea si schimbulu ei. Schimbulu ei se face in trei moduri : — Directu; — Prin intermediariulu monetei; — Prin intermediariulu creditului. Primulu modu, prin care obiectele utile se schimba unele pe altele, este cum se practica d. e. in Afric’a. Selbatecii, cari locuescu in interiorulu acestui continentu, necunoscutu inca, totu le e frica grozavu se nu cadia robi. Candu cineva vrea se faca vre unu comerciu cu ei, se le vendia d. e. arme, rachiu, haine, se punu acelea obiecte pe marginea unui rîu si apoi se departedia. Selbateculu se apropie, pune langa obiectele pre care vrea se le iea, o gramejora de pulbere de aura si se departedia la rendulu seu. Acestu modu de a trafica se nu-mesce comerciulu troquei. Negutiatoriulu revine; daca gasesce cantitatea de pulbere de aura indestulatore, o iea; daca ii pare ca ea nu constitue unu pretiu destulu de mare, o laşa si-si iea marf’a indereptu. Eta comerciulu subt form’a sa cea mai simpla. Inchipuiti-ve unu tieranu, care a crescutu unu bou. I trebue unu plugu, o rochia pentru nevasta sa, o parechie de cisme. Nu pote, de câte ori vrea se cumpere ce-i trebue, se dea unuia in schimbu muşchii boului seu, altuia peciorele, altuia limb’a; animalulu n’ar potea fi inpartitu pe catu de numerose trebuintie are elu. Este dara nevoitu se se duca se gasesca pe unu omu cui se’i ofere boulu intregu, cu conditiune câ se primâsca valorea re-presentativa. Eta-ne sosiţi la inventiunea monetei, care este unu chipu de a representâ obiectele, ce se potu schimba prin ajutoriulu unei valori recunoscute si garantate. Aurulu, metalele, au devenitu monet’a universala, pentru câ au o valore comerciala sigura si indipendenta de conventiuni. (Va urmă). Pretiurile cereai» loru si altora obiecte de traiu au fostu la 12 Septembre in Sibiiu: Grâu, după cualitati .... ... 1 hectolitru fl. 6.66-7.40 Grâu, amestecatu 5.70-6.30 Secara 11 11 4. 4.40 Papusioiu 4.60—5.— Ordiu 11 11 3.90—4.30 Ovesu ti 2. 2.40 Cartofi . îl 1.25—1.55 Mazare li 6. 6.50 Linte li' 10.—10.50 Fasole îl 6.50-7.- Lardu (slănină) Kilogram. 30.-35.— Untura (unsdre topita) . . . ... 50 28.—28.50 Carne de vita 11 40-42 Oua 10 de Cursiilu nioneteloru in val. austr. Vien’a, 15 Septembre Galbinii imperat. de auru..........................fl. 5.57 cr. Moneta de 20 franci .................................„ 9.33 „ Iinperialu rusescu................................9.35 M Moneta germana de 100 maree...................... „ 57.70 ,, Sovereigns englesi................................... 12.— „ Lira tureesca........................................„ 10-58 „ Monete austr. de argintu 100 fl.....................„ —.— „ Nr. 214-1879. (95) 1—3 E d i c t u. Vasilie Ormenisianu din Ricîu, tractulu Pogacelei, comitatulu Muresiu-Turd’a, de religiune gr.-cath. carele de mai mulţi ani parassindu’si soci’a legitima pre Mari’a, fara a-isesci ubicatiunea, se provoca prin acesta, câ in terminu de unu anu si una di dela prim’a publicare a acestui edictu, se se presenteze la Presidiulu forului matrimoniale gr.-cath. de I-a instantia a tractului Pogacelei, la din contra processulu divortiale se va pertractâ si decide si fără densulu. Dela Presidiulu forului matrimoniale gr.-cath. de I-a instantia a tractului Pogacelei. Chimintelniculu de Campia 4 Sept. 1879. V a s i 1 i u M a i o r u m. p., adm. prtppescu gr.-cath. si preş. forului matr. gr.-cath. de I-a instantia. Cei suferindi de surpatura primescu la întrebări francate, in modulu celu mai promptu, directu, precum si prin depositoriulu de mai la vale, ceîu mai completu avisu de intrebuintiare despre nepericulds’a Alifia pentru surpaturi ale abdomenului alui Gottl. Sturzenegger iu Herisau (Elveţia). Acelei alifie sunt alaturate o mulţime de ateste escelente si scrisori de reeunoscintia din partea celoru perfectu vindecaţi. Tramitcrea se face in t6te tierile. Pretiulu alifiei este de: 3fl. 20 cr. v. a. de ola. Se afla de vendiare la: Fr. Formâgyi, farmaci’a la St. Maria in1Buda-Pest’a. (96) 1—8 Editoru si darectoru respous. (*. llaritiu in Sibiiu. Tipariulu lui W. Krall’t iu Sibiiu.