Observatoriulu ese de doue ori in lepteman», marcarea si aambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multn pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe X anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sâu 22 franci, pe 6 luni 6 fl. sâu XI franci; — numeri singuratici se dau elite cu X0 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
r
Orl-ce inserate,
"\
se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare căte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru priu assotn-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Kedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 70.
Sibiiu, 1/13 Septembre 1879.
Anulu II.
Abonamentu nou la
„Observatoriulu".
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decembre a. c. si anume:
cu 2 fl. v. a. in laintrulu monarchiei,
cu 2 fl. 50 cr. seu 6 franci in străinătate.
Acei p. t. domni abonaţi alu caroru abonamentu espira cu ultim’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reinnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere intrerupere in espedarea diariului.
Banii de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu“ in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu vre-o câteva atâtu dela inceputulu anului, câtu si din semestrulu alu douilea.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
Redactianea.
Din sal’a tribunalului dela Sibiiu.
Istori’a patriei inaintea juriului.
(Urmare si fine.)
Eminentele discursu aparatoriu alu personei si totu-odata alu dreptului, pronuntiatu in 3 Sept. de câtra on. donmu advocaţii Albert Arz de Straussenburg ilu reproducemu câta se pote mai pre largu si cu atâtu mai virtosu, câ e forte instmetivu si pote servi de indreptariu pentru alţi publicişti transilvani, romani ori sasi, câţi voru mai avea sortea câ se cada in man’a procuroriloru pentru publicări de documente istorice.
Dupace a resumatu si determinatu pe scurtu statulu cestiunei pe temeiulu acteloru, incependu din dio’a in care G. Baritiu primise dela Beiusiu copi’a documenteloru, dn. Arz face critic’a acusei asia cum fusese ea formulata de câtra dn. procurorii si afla, câ precum alte-ori, asia si asta-data aceea nu e conforma cu legea.
§. 25 din ordonanti’a ministeriale, prin care se reguledia procedur’a la curţile de juraţi, tine curatu, câ in actulu dc acusa trebue se se arate anumitu, nu numai tiparitur’a (carte, diariu) incriminata, ci si singuratecele passage sau parti, pe care procurorulu isi intemeiedîa acus’a sa. Cum trebue se fla intielesa acesta decisiune, se cunosce din §. 72 alu aceleiaşi ordonantie, după care un’a din întrebările ce se punu juratiloru trebue se sune asia: „Sunt juraţii convinşi, câ cuventele denotate de câtra a cusătorii se potu califica in adeveru asia precum le calificâ densulu?*
Asia dara acusatorulu este obligatu se denote cuventele singuratece, care după a sa părere vetania legile. Scopulu invederatu alu acestei decisiuni este, câ acusatului se i se dea ocasiune de a se prepara pentru ap ar a re. Dara acus’a formulata de câtra procuroru nu a inplinitu acesta conditiune, si asia elu a lipsitu pe acusatu de bene-* ficiulu acordatu lui prin lege.
In câtu pentru acus’a, câ Baritiu ar fl numitu de auctoru pe repausatulu preotu Ioanu Muntenu, dn. Arz o resfira si o reduce la o contradicere flagranta cu ceea ce se vede tiparitu, unde auctorii se numescu si subscriu ei inşii: Ioanu Mărgineau si Constandin Stezariu, prin urmare in nici-unu casu altulu.
Mai incolo, acus’a procurorului tine, câ acelu documeutu coprinde unu delictu contra §-lui 302.
La partea essentiale a acestei assertiuni voiu reveni mai la vale; aci inse imi permitu a intreba: Cine este responsabile in lini’a prima pentru unu lucru tiparitu? Fâra indoidla auctorulu! — Asia dara pentru-ce du. procuroru u’au acusatu si pe auctoru, pe care’lu cunosce?
Sciu eu bine câ nu este de competenţi’a mea se acusu; sunt si departe de a lua la critica actulu de acusa, de si ilu merita. Daca totuşi me ocupu si de acestu defectu alu lui, o făcu numai din
causa câ se * aratu, câ insusi dn. procuroru, in contradicere cu declaratiunea sa, nu afla delictulu in coprinsulu acelui documeutu, pe care auctorii lui nu’lu destinaseră pentru publicare, ci celu multu numai intru inpregiurarea, câ elu totuşi s’a publicatu (după treidieci de ani).	Daca procurorulu ar fi
aflaţii delictulu in insusi acelu articlu, atunci elu trebuea nesmintitu se acuse pe auctori, ceea ce inse nu a facutu; asia dara a si recunoscuţii, câ pe densulu ilu sminti nuuiai publicarea, pentru care este in adeveru numai redactorulu respun-dietoriu.
Asia dara noi avemu a face aci in lini’a prima cu intrebarea, daca publicarea unui docu-mentu scrisu înainte cu mai bine de ani treidieci, este sau nu, o fapta demna de pedepsa. Dn. procuroru de stătu cefe dela d-vostra domni juraţi, câ se respundeti la ea afirmativu.
Acesta întrebare inse este câ principiu, de o inportantia forte mare. Dn. acusatu avu tota dreptatea, candu elu in apararea sa susţinu, câ densulu publicaudu documente istorice, nicidecum nu a facutu politic’a dilei, nu s’a pusu alaturea cu foile politice, nu s’au amestecatu in politic’a actuale, ci le-a publicatu puru si simplu, câ ori-care altulu. Asia dara acusatulu face apellu la libertatea sciintiei.
Cu tote acestea, dn. procuroru de stătu cere dela d-vostra câ se condamnaţi pe acusatu, adeca câ d-vostra se combateţi si se negaţi dreptulu sciintiei si libertatea de a cercetâ. Procurorulu cere acesta dela d-vostra tocma acuma si tocma aici, unde, precum a observaţii si acusatulu, societatea istorica din Ungari’a cu puţine dile mai inainte fiindu representata prin membrii sei cei mai de frunte, se folosi de dreptulu cercetarei. Elu cere dela d-vostra, câ prin condamnarea ce veţi enuntia contra acusatului Baritiu pentru publicare de documente istorice, se diceti aceloru omeni ai sciintiei: Sciţi ce ? Stâ in voi’a vostra câ se cutrierati archivele vechi si noue, aveţi libertatea de a stringe câ si albinele, mulţime de documente; va fi inse vai de voi, daca veţi cutediâ se publicaţi ceva din tesaurele aflate, pentru-câ s’ar potea in-templa usioru, câ in acelu casu paragrafii cei forte elastici ai codicelui penale, se ve apuce capulu in retio’a (in ghiltiulu, iu latiulu) loru !
Eu sciu câ d-vostra domni juraţi nu veţi face un’a câ acesta, dara daca ati face-o, atunci acei omeni ai sciintiei, acei istoriografi veniţi din Ungari’a până la Sibiiu, v'aru respunde subridiendu: Bine, daca cetatienii din Sibiiu pronunţia anathema asupra sciintiei; daca ei voru se sugrume sciinti’a prin paragrafiii codicelui penale, — atunci noi totu nu vomu inceta se adunamu documente si sciintia, vomu si continua publicarea loru: dara cele adunate pe aici nu le vomu publica in Transilvania nici in Sibiiu, ci in capital’a Ungariei, sau ori-unde airea, pentru-câ ori-unde vomu merge, suntemu siguri de onoritic’a recunoscintia si multiamita a lumei civilisate !
Sciu bine, câ onor. procuratura nega acelei publicatiuni caracterulu de documeutu istoricii. Pentru-ce ? Eu nu sciu, diu causa câ on. procuroru nu a produsu nici-unu temeiu pentru negatiunea sa. Asia dara trebue se cautu eu insumi vreunu argumentu. Si aci imi vine iu minte, câ in con-versatiuni private s’a disu, câ acestu articlu de aceea nu pote fi consideratu câ documeutu istoricu, pentru-câ auctorulu seu inca totu se mai afla in viatia. Eu inse sciu asia. câ in caşuri de acestea viati’a auctorului nu vine in nici-o consideratiune. Nu cumva proclamarea independentiei Ungariei din 14 Aprile 1849 numai pentru aceea nu ar fi do-cumentu istoricu, fiindu-câ Kossutb mai este in viatia ? Acestu documenta s’a publicatu de nenu-merate ori, si inca pe timpulu absolutismului celui mai grosolanu, fora câ se fia pornitu cineva per-secutiune asupra lui.
Apoi natur'a, calitatea istorica a unui docu-mentu sau a ori-care scrieri nu se considera după vechime si ani. Istoria este oricare evenimentu
complinitu, si ori-ce grupa sau suma de evenimente care sunt in legătură unele cu altele; apoi una din acelea grupe istorice este si nefericitulu resboiu civile din 1848/9. Totu ce se tine de acela si ce intra in cadrulu lui este istoricu ; asia dara si documentulu din Martiu 1849 despre care e vorb’a aci, este istoricu. Natur’a sa istorica nu se schimba intru nimicii prin aceea, câ elu stâ in legătură si cu tempulu presentu, pentru câ trecutulu, prin urmare oii ce istoria, stâ in raportu cu presentuhi, câ-ci acesta este fiiulu trecutului. Apoi tocmai acestu raporta alu evenimenteloru trecute câtra cele preseute face, câ istori’a se merite a fi invetiata, prin urmare câ se fia sciintia.
Mi se pare câ d. procuroru va recunosce, câ o scriere despre resbelulu Curutiloru compusa in acea epoca, are caracterulu unui documeutu istoricu, fiindu-câ de atunci au trecutu 170 de ani. Apoi eu credu, câ se afla din acea epoca destule documente care sdmana câ ou cu ou cu celu in-criminatu astadi. In dilele Curutiloru omorulu si jafurile fuseseră pe atunci la ordinea dilei câ si in 1849, si o inima doidsa potea se scria si atunci in tonulu articolului incriminatu; câ-ci adeca nefericirea acestei sermane tieri este câ ea au suferiţii in cursu de secoli din caus’a multeloru resboie civile. Intrebu pe d. procuroru, câ deca ar fi a se publicâ astadi vre-o epistola câ acesta, inse din anulu 1707 seu 1709, ar cita ore asupra ei §. 302 din cod. penale? era deca nu, cu ce drepţii trage densulu aci documentulu din 1849, candu istori’a revolutiunei de atunci este totu asia complinită câ si a Curutiloru? Din acesta causa acusatulu are tota dreptatea, candu face apelu la libertatea sciintiei istorice.
Dar’ nu numai libertatea sciintiei, ci si libertatea pressei este aci pusa in pericolu. Deca ar fi cumva cu potintia câ acusatulu se fia condamnatu pentru acestu articolu, atunci dicu eu, câ a sositu timpulu de a petitionâ la dieta, câ se bine-voiesca a ne scapâ de acesta cursa periculosa a libertăţii de pressa si se aiba bunetate a restaurâ censur’a, câ-ci atunci oinulu invetiatu si neinvetiatu ar sci celu puţinu ce este permissu si ce este opritu.
Asia departe inca totu n’amu ajunsu. Judece lumea cum va voii despre libertatea din Ungari’a, câ-ci atâta totu va recunosce, câ in acea tiera press’a este libera; ba inca si mai multu, câ se făcu adesea mari abusuri cu ea. Eu nu voiu se me ocupu aci pe largu cu starea pressei din Ungari’a, nici se citediu nenumeratele insulte aruncate cu tota violenti’a contra regimului si a opositiunei; dicu numai atâta, câ astadi lectorii de diarie sunt dedaţi cu tutuim forte tare. Citiramu cu totii mai deunadi unu articolu alu lui V e r li o v a y, in care se spunea câ Kossutb a provocaţii de a dreptulu pe archiducele palatinu Stefanu la inalta tradare, câ adeca rapindu coron’a Ungariei dela regele Ferdinandu, se si-o pună pe capulu seu, câ inse Stefanu după multa siovaire a refusatu. Acesta anecdota vatema in modulu celu mai brutale respectulu datoratu casei domnitdre si totuşi nici-unu procuroru nu s’au ocupatu de dens’a. Bine au facutu câ nu s’au ocupatu; eu inse intrebu, cum potu fi obiectu de persecutiune espressiunile durerose ale unui june locotenentu din anulu 1849, deca procurorii nu afla de lipsa a persecutâ atacurile indreptate asupra augustei case domnitdre? Si adeca ce stâ in acelu articolu ?.
Unu curieru descrise cu durere totu ce audise si vediuse. Cu tote acestea noi afiamu câ reflec-siunile lui, de si cam bombastice si juvenile, sunt totuşi preste aşteptare moderate. Nu cumva elu provoca la resbunare? Si cine i-ar potea inputâ acesta după cele ce vediuse? Elu inse n’au pro-vocatu la nici o resbunare, ci totu ce facil in durerea sa sufletesca au fostu, câ se dea espressiune sen-timenteloru sale, apoi acelea nu cadu subt §. 302 cod. pen. carele tine câ numai iritarea la vrăjmăşii contra nationalitatiloru merita pedepsa. Apoi elu nu irita pe nimenea, ci denega numai increderea câtra unguri. Ei bine, lips’a de incredere nu o traduce niminea cu hostilitate.
280
OBSERVATORIULU.
De aceea eu sustînu, ca aci nu este nici unu easu de delictu si ca acusatulu nici chiar’ atunci nu ar fi comisu delictu, candu ar fi scrisu elu in-susi astadi acelu articolu. Asia dara despre culpabilitate nu pote fi îiici o vorba, candu ceea ce publica elu este numai unu documentu istoricu in interesulu sciintiei, pentru care nici-decum nu este responsabilii. Nu pociu incheiâ pana nu voiu reflecta la o inpregiurare, pe care d. acusatu o des-volta pe largu si spre convicţiunea tuturoru. Elu au demonstraţii ca documente istorice de natur’a acestuia s’au publicatu si pana acuma forte desu si câ nici unui procuroru de stătu nu i-au trecutu prin minte a le persecuta. D-lu procuroru de stătu nu pote obiecta, ca acele cârti si scrieri s’au tipa-ritu in alte districte judecătoreşti si ca densulu n’are a respunde pentru alţi procurori de stătu. Eu inse i voiu cita lui unu documentu tiparitu in acestu districtu judecatorescu si in aceeaşi foia periodica in care afla densulu documentulu incriminatu. Tocmai in Nr. 23 alu „Transilvaniei" din a. 1878 la pag. 278 se afla raportulu prefectului Solomonu, in care se citescu acestea (citesce):
Osztrâk ârmâny Ferdinand Karl, Frantz, Albert, Stefro, Lajos, Zsofia-Zsofia, Jelasits, Rajâsits Simonits, Burlis
Urban, Hurban, Blomberger. . . .
Procurorulu sare in vorb’a aperatoriului si nu mai sufere se continue.
Advocatulu aperatoriu:	Eu constatu
că dreptulu de aperare in acestu casu câ si in altele este violatu.
Presiedintele:	Eu te invitu câ se laşi
la o parte totu ce nu se tine de lucru.
A per a tor iu lu :	Eu credu, câ nici-odata
n’am fostu mai aprope de obiectu decâtu tocma acuma. Versurile satirice aci, din care se citi o parte, au a face câtra capetu si cu nationalitatile nema-giare si nu este nici o indoiela câ vatema greu pe membrii casei domnitore. Credu, câ d. procuroru au avutu temeiuri bune câ se nu persecutedie pe acusatulu din caus’a publicarei acelei satire din a. 1849; dar’ apoi cu ce dreptu ilu ia la gona pentru celalaltu documentu tiparitu indata pe pagin’a ur-matore ? Numai pentru câ i s’a parutu câ ar fi in contra natiunei magiare? Atunci densulu se fia dreptu pentru ambele parti.
In fine mai am inca numai una de observatu. Acusatulu a spusu si până acuma, câ dn. procuroru l’a denuntiatu in acesta cestiune de pressa si la judecatori’a competenta din Brasiovu, acusandu'lu câ elu câ redactoru alu foiei periodice „ Transilvania" se ocupa de politic’a di lei, fora a fi pusu cauţiune (2500 fl. v. a.), ceea ce este contra programei ei; dara judecat’a din Brasiovu a res-pinsu acus’a procurorului, pentru-câ au aflatu câ cele publicate nu sunt altu-ceva, decâtu documente istorice.
Provocandu-nie si la acesta sententia, asteptu cu tota securitatea, câ d-vostra onorabili domni juraţi veţi pronuntiâ acquitarea acusatului.
Procurorulu de stătu Ioanu Deesy (mai antaiu unguresce, apoi nemtiesce.) Acusatulu a disu câ acus’a nu are nici-unu intielesu, câ-ci i lipsesce ori-ce substratu (causa, obiectu). Din contra, eu sunt convinsu câ acea publicatiune merita pedepsa indoita : 1. câ delictu in contra legei de pressa, câ-ci nu a pusu cauţiune (câ pentru foi politice); 2. câ delictu in sensulu §-lui 302 din codicele penale. Nu este exactu câ acea publicatiune ar fi unu documentu istoricu, câ-ci de ar fi documentu, ar fi trebuitu se se tiparesca cu litere cirilice. Apoi nici câ este de vreo valdre. Acea scrisore fu aruncata din bibliotec’a dela Beiusiu câ charteia de nimicu. Deci ne fiindu ea de nici-o valdre, urmedia câ s’a publicatu cu altu scopu.
Totu asia nu este adeveratu, câ actulu de acusa ar fi redactatu in contra instructiuuiloru. Eu am denotatu cuventele „Mongoli", „Barbari". Nu este vin’a procurorului, câ intreg’a scrisore este plina de insulte. Aparatoriulu nu are dreptu se traga pe procuroru la respundere, pentru-ce nu a intentatu procesu auctoriloru. Locuinti’a propriului auctoru Margineanu, nu este cunoscuta, celalaltu nu avuse de scopu a publică scrisorea aceea. Totu asia si-a justificatu si comitetulu asociatiunei pro-cedur’a sa, si din acea causa sistasemu persecutiunea contra lui. Observările făcute despre alte publica-tiuni nu au a face cu acesta. De altumentrea eu sunt datoriu numai superioriloru mei cu respundere, si nici-decum aparatoriului.
Articolulu incriminatu nu coprinde numai lipsa de încredere,’ ci inteligenti’a romanesca e provocata, câ nici in* yiitbriu se nu dea man’a cu ungurii. Acesta publicatiune s’a facutu cu scopu, câ tocma
acuma se abata pe romani dela manifestatiuni ami-cabili facia cu magiarii. Daca redactorulu ar fi scrisu la acea publicatiune vreo nota mustratore, atunci procuratur’a nu ar fi ridicatu acusa contra lui. Deci eu ve rogu câ se enuntiati, câ acusatulu este culpabile (viuovatu). Propunerea mi-o dau in scrisu si ceru câ se se alature la protocolu.
Presiedentele câtra acusatu: D-ta vrei se mai observi ceva ?
Acusatulu Georgie Baritiu: Voiescu si trebue se mai dicu ceva, inse forte pe scurtu! Dn. procuroru combate valdrea istorica a acestui documentu. De asiu fi potutu eu prevede una câ acesta, atunci nu asiu fi intardiatu unu momentu a cere de timpuriu, câ se fia invitaţi si ascultaţi aici câţiva barbati competenţi, istoriografi de professiune. Se pote câ unii profesori din Beiusiu despretiuindu acestu tomu (arata pe mesa) plinu de asia numite Miscellanea, l’au aruncatu afara din biblioteca, dara colegulu densiloru Teodoru Rosiu l’a sciutu pretiui si l’a luatu la sine. De altumentrea eu sunt prea convinsu, câ de ar apuca acelea Miscelanea, acea colectiune remasa dela pop’a Muntenu pe man’a unoru istoriografi de naţionalitate niagiara, aceia aru aflâ in elu de siguru documente de mare iupor-tantia aru sci pretiui si valorea acestui incriminatu. Ci acum acestea s’au trecutu.
Mai atingu inca numai o inpregiurare. Dn. procuroru imi cercetedia consciinti’a, me arunca in prepusu dicundu, câ daca asiu simţi eu altumentrea, asiu fi scrisu vreo nota mustratore la acea publicatiune. Aci ve rogu onorabili domni juraţi, câ se me puneţi sub scutulu si apararea §-lui 11 din codicele penale, in care se coprinde curatu, câ nimeni nu pote fi trasu la respundere pentru idei si scopuri intime. De altumentrea eu am unu trecutu de 41 de ani in calitatea mea de publi-cistu. In cele scrise si publicate in acestu lungu periodu alu vietiei mele, ideile si opiniunile mele stau la lumin’a dilei, convicţiunile mele sunt cunoscute, câ si cum le ai citi din orice carte deschisa ; pe acelea eu nu le asiu mai potea ascunde, nici altulu nimeni. Eu sunt prea departe de a mi le renegâ vreodată; voiu mori cu ele in linişte sufle-tesca perfecta.
Credu domnii mei juraţi, câ voiu fi ascultatu intru a mea rogare, câ se fiu acquitatu.
Aparatoriulu Albert Arz de Straus-s e n b u r g : Combate mai antaiu scopulu procurorului de a’si dâ propunerea sa in scrisu, câ-ci după §. 66 alu procedurei, in processele de pressa totulu trebue se decurgă prin graiulu viu; era mai pe urma inchîaie pledoari’a sa cu urmatorele re-fleesiuni agere :
Procurorulu tine câ acelu documentu nu ar fi de nici-o valdre, din causa câ direcţiunea gim-nasiului dela Beiusiu nu l’ar fi lasatu in biblioteca. Apoi câ acestu casu nu ar fi celu de antaiu, candu omenii nu afla, nu descopere diamante. Cu acesta nu voiu se dicu câ tocma documentulu acesta ar fi diamantu. Inse tote cercetările istorice trecu prin doue stadii: I. Adunarea de materialu si de documente; 2. critic’a acelui materialu si defi-gerea valorei lui. Era apoi despre acestea părerile potu se diflera. Eca de ex. in archivulu socie-tatiei transilvane pentru cunosciuti’a patriei, se publicară cataloge de ale studentiloru sasi de pre la universităţile germane din vecurile trecute; unora li se parea câ acelea n’au nici o valdre; candu din contra barbarii intielepti, -istoricii de professiune, le pretiuira forte susu, si cu totu dreptulu.
Daca dn. Baritiu ar fi avutu de scopu se agi-tedie, ar fi publicatu acelu documentu in vreunu diariu politicu, era nu in o foia scientifica. Acesta i-ar fi fostu cu atâtu mai usioru, câ-ci si elu este redactoru alu unui diariu politicu. Totu asia de curiosa este si opiniunea ceealalta a procurorului, câ daca acelu actu erâ se fia consideratu câ documentu, trebuea se se fia tiparitu cu litere ciri-liane si se nu obvina abateri dela originalu. Cu acesta dn. procuroru nu a demonstratu nimicu. De altumentrea dn. Baritiu nu vediuse până astadi originalulu, decâtu numai copi’a tramisa lui dela Beiusiu.
Dn. procuroru pretinde câ acusatulu se fia scrisu vreo nota mustratore, si fiindu-câ elu nu a facutu acesta, merita pedepsa. Daca ar fi asia, atunci ori-ce processu de pressa ar fi preste potintia de a se mai intentâ, câ-ci atunci ori-ce redactoru s’ar ingriji, câ publicatiunile periculose se le apere cu câte o nota. Tocma din contra, eu din nescrierea unei note incbiaîu, câ acusatulu e nevinovatu. Deci ve rogu domni juraţi, câ se’lu declaraţi de nevinovatu.
După acestea presiedintele resuma pe scurtu concertatiunea, apoi pune juratiloru trei in-
trebari: 1. Daca este G. Baritiu acela, care a pu-plicatu in „Transilvani’a" Nr. 23 documentulu incriminatu ; 2. daca acea publicare coprinde agitaţiune contra natiunei magiare, si daca ea cade sub decisiunea §-lui 302 din cod. pen.; 3. daca Georgie Baritiu este culpabile.
După ce presiedentele reflectă pe juraţi la datori’a loru si le dete din actele processului câte se ceru in sensulu §.75 din procedur’a de pressa, densii se retraseră in sal’a de consultatiune.
După restimpu câ de 20 minute juraţii s’au intorsu in sal’a de audientia, era dn. Fr. Friihbeck presiedentele alesu ad boc de câtra juraţi, enuntiâ in numele toturoru juratiloru, înaintea lui D-dieu si in consciintia, câ juraţii cunoscu in unanimitate pe acusatulu de nevinovatu.
Atunci presiedentele si colegii sei scolandu-se de pre scaune, declară, câ Georgie Baritiu este acquitatu, adeca liberatu de acus’a procurorului.
Transilvani’a.
—	Sibiiu 1/13 Septenibre. (Sciri locali). Cu
ocasiunea tergului de tiera ce se tine aici tocma in dilele acestea — unulu din cele trei anuali, — după caiduri mari ce avuramu, se incepura de alaltaeri ploile spre marea bucuria nu numai a economiloru, ci si a celorulalte classe ale societatiei. Despre resultatele tergului vomu vorbi cu alta oca-siune ; acum insemnamu numai pe scurtu, câ pre-tiurile cerealieloru totu se mai tînu susu, si se vediîi de ex. grâu, ce e dreptu forte frumosu, pe care se cerea 8 fl. v. a. de hectolitra.	Intr’aceea sciri
economice prea interessante din Trarsilvani’a se potu ceti in foi’a „Economulu" dela Blasiu. De siese ani incoce, de candu calea ferata trece si pe la Blasiu, acelu cuibuletiu de orasielu cunoscutu mai inainte numai pentru mitropob’a, monastirea si institutele sale de invetiatura, ajunse dintr’odata si la rangulu unui emporiu economicu. Regiunea preste care curgu riurile Ternav’a mica si mare, este din cele mai manose in Transilvani’a, si in aceşti doui ani din urma se făcură bucate multe, era fiindu câ cum dice si „Economulu*) executorii strimtoredia pe locuitori, era speculanţii o sciu acesta, asia la gar’a Blasiului se incarca neincetatu cerealii, mai al^p grâne asia, câtu numai in lun’a Augustu se transportară de acolo preste 100 de vagone (caroie) incarcate pentru Ungari’a. O de si-ar cunosce odata si locuitorii romani ai Blasiului si cei din tînutu adeveratele loru interesse. De altumentrea ni se asigura, ca mulţi au inceputu a’si frecâ bine ochii si a scuturâ orice indolentia. Erâ neaserae-natu mai bine, daca incepea multu mai inainte.
—	Tinerimea scolastica se aduna din tote părţile tierei pe la scble. Aici in Sibiiu cea mai mare cencurentia se vediii la scolele militare si la institutulu pedagogicii si teologicu gr. res., unde din anulu acesta inainte toti candidaţii se voru tînea in internatu, carele se largi forte bine prin cum-perarea unoru case vecine, inpreuna cu gradin’â din fundu. La scolele militarie de cădeţi in cursurile de patru ani audimu câ ar fi si tineri romani preste cincidieci. Forte bine făcu părinţii câ isi dau pe fiii loru la scdle militarie, si noi din parte-ne vomu recomandă totudeauna cu tota convicţiunea si cu totu adinsulu acesta cariera nobila si respectata, fâra care iu secolulu nostru nu pote se esiste nici unu poporu, precum nu a potutu nici odata, decâtu dora numai in sierbitute umilitorie si amara.
—	La cursulu de drepturi mergu multu mai pugiui decâtu odiniora; caus’a este prea invederata; dara bunu e D-dieu, va dispărea si acesta blas-tematia vreodată.
—	Comitetulu Asociatiunei transilvane pentru literatura etc., tînii dilele acestea vreo doue siedintie interessante, in care se dispuse esecutarea precisa a tuturoru concluseloru adunarei generale dela Seghisidra, se luara mesuri definitive pentru publicarea Analeloru, inpartirea ajuto-rieloru la tinerii professionisti, regularea burseloru, a bibbotecei, mesuri preparative pentru espositi-une si pentru convocarea sectiuniloru.
Corespondentie particularie ale „Obsenratorinloi".
—	Din Maramuresiu, 4 Septembre st. n. 1879: (Limb’a romana persecutata. — Destituire. Urmările petitiunei Maramuresieniloru. — Cestiunea denumirei Vi car iul ui.), Injuriile cu cari inamicii Romanului atacau dreptulu lui in urinarea petitiunei siode a romaniloru din Maramuresiu, s’au mai sporitu si indesatu Ei nu de niultu, precum scie lumea, au petitionatu pentru introducerea limbei ungureşti in scd-lele confessionali si romanesci in contra vointiei poporului,
*) In „Economulu" Nr. 14 se vede o.rinvetîatura forte intielepta despre comassari.
natiunei si a bisericei natiunali, — numai câ se faca pe voi’a compatriotiloru unguri. Si ce au ajunsu? Au ajunsu atâta, câ prin acea petitiuue auctorisara pe alţii, câ se continue a lovi, treptatu si mai departe tote drepturile ramanului si inca aici intr’o mesura mai mare decâtu airea, pentru-câ maramuresienii au laudatu pre compatrioţii noştri si le au multiamitu in petitiunea cea faimosa, diciindu câ totu binele ne vine dela ei. etc.
Asia dara adversarii vediendu slăbiţi unea si nein- i tielegerea ce domnesce intre omenii din Maratnuresiu, acolo au si inceputu a lucra cu mare energia, a inchiaie chiaru si unele legaturi pre cari administratiuuea trebue se le pazesca câ pre unele ce legea sanctionata a tierei la are sub scutulu seu; câ legea e preste admini-stratiune.
Nu sunt inca trei ani, decandu catedr’a de limb’a romanesca dela preparandi’a de stătu din Săgeţi (Szigeth) s’a desfiintiatu, era religiunea s’a poftitu câ se se propună si roraaniloru de confessiuuea gr.-cath. in limb’a unguresca.
Romanii au suferitu acesta injuria câ nisce oi, numai de frica, câ nu cumva se le fia trasu la vreo indoiela patriotismulu. Au tacutu si atunci, intocma cum tăcu si tăcură in alte multe caşuri. Compatrioţii noştri au mersu mai departe.
E de insemnatu, câ catedr’a pentru limb’a romana a fostu sustienuta prin unu contractu legatu cu guber-nulu atunci, candu s’a desfiintiatu preparandi’a romana din Săgeţi si in loculu ei s’a infiintiatu cea de stătu. Totu atunci profesorulu romanu dlu loanu Busiti’a, care inainte de aceea a condusu câţiva ani preparandi’a romanesca, s’a invoitu câ se remana definitivu profesoru si la preparandi’a de stătu.
Precum diseiu, limb’a romana s’a stersu din preparandi’a dela Săgeţi si toti cei chiamati si obligaţi a reclamâ contra exilarei limbei romanesci dela acelu institutu, au tacutu la vederea acelei nedreptăţi.
De aici urinedia, câ dăscălii de naţionalitate romana, cari esu din acea scola pedagogica, nu mai potu sci romanesce, prin urmare chiaru ei nu voru mai potea vorbi romanesce cu şcolarii.
In urmarea petitiuuei odiose, inspectorele scolasticii, care oprise propunerea limbei romane, a mai opritu estu-timpu si pre invetiatorii adunaţi la cursulu suple-mentariu in Săgeţi de a conversa romanesce ori la ce convenire. Si toti au tacutu, numai in ascunsu au murmuratu spunendu’si indignatiunea unulu altuia.
In urma cu inceputulu anului scolasticu de acum profesorulu J. Busitia care fusese definitive numitu de profesoru la preparandia — sa destituitu si pusu in disponibilitate prin rescriptu ministeriale datu catra inspectorele scolastecu, sub cuventu câ postulu unui profesoru au devenitu de prisosu.
Aceste si altele sunt urmările patriotismului ma-rarauresieniloru.
Asia mergu pe la noi trebile. Astadi unulu, mâne altulu.
Numai atata raangaiare ne mai remane, câ tocma prin asemenea proceduri romanii incepu a se deşteptă si a dice câ este or’a suprema, câ se timu si noi unulu pentru toti si toti pentru unulu.
Mai au maramuresieni o cestiune de mare insem-natate pentru venitoriulu loru, si aceea este denumirea nimerita a viitoriului vicariu alu Marmatiei. — Unii cari făcu cause comune cu cei de alta lege, se fatia-rescu in totu modulu, câ si cum ei ar crede, câ străini aru avea aici dreptu de a denumi unu superintendente, era nu episcopulu; — le vine al socotela a place calvi-niloru si de la episcopu a pretinde o denumire in cercu restrinsu.*)
Marius Aetius.
Roman i a.
— Atâtu din capitala, câtu si din diverse parti ale tierei avemu destule sciri interesante.
In fine afurisită cestiune evreiesca, octroata si inpusa României prin tractatulu dela Berlin, de poimane 3/13 inainte se va pune in desbatere parlamentaria după tote formele. Intr’aceea dn. Vas. Boerescu ministru de esterne se aşteptă in capitala pe astadi sambata, venindu dela Rom’a, dupace caletoriso la Vien’a, Berlin, St. Petersburg, Paris si erasi la Vien’a, atâtu in caus’a evreiesca, câtu si in altele. Ori-câte faime sinistre au latitu diariele evreesci asupra acelei caletorii diplomatice, noi credemu totuşi câ aceea va fi avutu resultate bune. In totu casulu suntemu convinşi, câ naţiunea romana va sci se’si apere existenti’a sa, patri’a, naţionalitatea si drepturile sale suverane asupra pamen-tului ingrasiatu 1800 de ani cu sângele si cu osementele strabuniloru sei. Este minciuna neruşinata câ dn. Boerescu ar fi facutu cea mai mica promissiune vreunui evreu sau aliantiei loru. Este inse prea adeveratu, câ alianti’a israelita universale prin cabalele si intrigele sale au asternutu forte reu jidovimei din Romani’a
*) Ar ti multu mai bine, pentru naţiune si biserica, daca renegaţii dvostra ar urmă cum dice scriptur’a: „Ceea ce faci, fâ curendu." Cu o ora mai inainte se se declare esiti pentru totudeauna din siuulu natiunei romanesci, apoi fia macaru si toti romanii din Mararnu-rasiu si Satmaru. Daca le este sau frica, sau si rusîne a se numi romani; daca nu mai cunoscu limb’a materna si nu cutedia se tîna pe mesele loru nici-unu diariu si nici o carte romanesca, câ nu cumva vediendu-le vre-unu unguru, se’si compromită positiunea, se se faca de ura cu ungurimea, — atunci ce mai incapu atatea sio-vaituri? Se aiba celu pu<;inu atatu restu de barbaria, câ se spună curatu: „Me temu, nu’mi dâ man’a se mai fiu romanu, câ se nu moriu de fonie.* Dara atunci nici prescura romanesca se nu mai manance, nici burse si salarie din pungi si fonduri romanesce se nu mai pretindă.	Red.
________OBSERV ATORIULU.______________________
pentru vecuri inainte. De pre acuma se iau tote me-surile national-economice spre a neutralisâ tote planurile plasnuite pentru nimicirea patriei si natiunei romanesci prin jidovi, si speramu câ dn. (H.) dela Brasiovu nu va mai avea ocasiune de a inferâ in frunte pe proprietarii | din Moldov’a cu criminal’a fapta, câ ei ar fi aceia carii j au datu pe poporulu romanescu in arenda jidoviloru pentru unu venitu de preste 400 mii de galbini j pe anu.*)
— După informatiuni oficiali venite din tote 35 di- ' stricte ale tierei despre resultatele recoltei se constata \ de ajunsu, câ aceea in Moldov’a fu mai preste totu buna si forte buna, era in Munteni’a numai in districtele de câtra Moldov’a e abundantia de cerealii; in alte optu s’au facutu grâne bune, dara papusioiu va esi numai câtu le va ajunge locuitoriloru preste anu. Din contra de alungulu Oltului si preste totu in cele 4 districte din Olteni’a fiindu secet’a forte mare, lips’a de bucate va fi forte simtita; inse camer’a si gubernulu ia tote mesurile adeveratu parintesci, pentru-câ acea lipsa se fia inplinita câtu mai curendu pe calea ferata cu pretiuri moderate, nesuferindu câ lipitorile se sugă sângele poporului. 34 deputaţi cu dn. G. C h i t i u in frunte puseră dilele trecute o moţiune pe mes’a camerei, câ gubernulu se fia auetorisatu a deschide unu creditu de bani in favorea comuneloru lipsite. Se mai ivi si unu altu proioctu de lege: a vinde locuitoriloru săteni parti de câte: 10—12 pogone din dominiele statului, cu pretiuri moderate si pe langa platire in rate. Hei! Unde este o banca rurala?!
Associatianea transilvana pentru literatnr’a romana si cultnr’a popornlnt romann.
Nr 194
Processu verbale
alu adunarei generale a XVIII a tienuta la Sighisior’a in anulu 1879 sub presidiulu dlui vice - presiedinte Jacobu Bologa.
Siedinti'a 1 din 22 luliu, 3 Augustu.
După finirea sântei liturgie inpreunata cu chiamarea spiritului santu, in biseric’a romana din locu, membrii Associatiunei adunandu-se in numeru frumosu, in sal’a din cas’a urbei destinata pentru tienerea siedintieloru, la propunerea dlui Anania Trimbitiasiu, tramitu din sinulu loru o deputatiune de 6 (Sim. Balintu, J. M. Moldovanu, N. Strevoiu, C. Nicolau, J. Romanu, si A. Horsia) spre a invită pe dlu v.-presiedinte la siedintia, carele intrandu intre numerose aclamatiuni de „se traiesca* si ocupandu loculu presidiului, deschide siedinti’a la 11 ore prin o cuvent are acomodata, care fu ascultata cu deosebita plăcere si se aclude processului verbale sub A.
După deschiderea siedintiei ia cuventulu protopo-pulu din Sighisiora Zacharia Boiu senior si in cuvinte caldurose binecuventeza adunarea, esprimeudu bucuri’a Romaniloru din locu si giuru, pentru câ s’a alesu Sighisior’a pentru tienerea adunarei generale de est-timpu. Acesta cuventare se aclude sub B.
I.
Presidiulu propune alegerea a trei secretari ad hoc.
Se alegu prin aclamatiune Z. Boiu jun. protop., Joanu Popa adv., si A. Horsia notariu publ. r.
H.
La invitarea presidiului D. secr. II. Dr. Jos. Ho-dosiu dâ lectura raportului comitetului Associatiunei despre afacerile din anulu 1878/9.
Acestu raportu aclusu aci sub C. ascul-tandu-se cu incordata atenţiune, se transmite comissiunei pentru propuneri, care se va alege inmediatu.
HI.
înainte de a se continua lucrările, presidiulu in-cunoscintieza adunarea despre incetarea din vietia a membriloru associatiunei: Dr. Nicolau Stoia si Sava Popoviciu Barcianu, si o invita a dâ espressiune parerei sale de reu, pentru acesta perdere.
Adunarea isi manifesta parerea sa de reu prin şcolare.
IV.
Conformu programei, cassariulu Associatiunei C. Stezariu dâ cetire raportului seu despre starea fondului Associatiunei si a fondului Academiei, după care celu dintaiu este de 73,932 fl. 60 cr. era alu doilea de 16,555 fl. 89 cr. aratandu-se unu crescamentu la fon-dulu Associatiunei de 3.207 fl. 23'/, cr. si la fondulu Academiei de 1, 059 fl. 46'/« cr.
Acestu raportu se transpune comissiunei pentru revederea ratiociniului.
V.
Se presenta raportulu bibliotecariului despre starea bibliotecei si a celorulalte colectiuni ale Associatiunei.
Se predâ comissiunei pentru propuneri.
VI.
Presiedintele dâ cetire telegrameloru salutatore dela Itedactiunea foiloru „Amiculu familiei„Predica-toriulu*, „Cărţile săteanului romanu*, asemenea dela imprimari’a „George Lazaru* dinGherl’a, apoi dela mai mulţi ospeti de cura din Vâlcele si in fine dela „Romanii oradieni.*
*) A se vede seri’a de articoli in „SiebenbUrgisch-deutsches Tageblatt* Nr. 1740—1742.
_______________________________________________281
Adunarea le primesce cu viue aclamatiuni de „se traiesca*.
VII.
Revenindu la ordinea dilei statorita in programa, presidiulu invita adunarea a alege comissiunile preve-diute in programa punctu: 6—9 inel.
Se alegu prin aclamatiune:
1.	In comissiunea pentru revederea si esaminarea fonduriloru si a ratiociniului pre a. 1878/9: Ales. Micu, Pari*. Barbu si Constau. Nicolau.
2.	In comissiunea pentru incassarea de tacse dela membrii noi: Demetriu Moldovanu Joanu Siandru si Demetriu Pertia.
3.	In	comissiunea pentru	esaminarea
budgetului si propunerile privitore la acesta :
J.	M. Moldovanu, Gedeonu Blasianu, J. Romanu, Dr. Aureliu Murasianu si Dr. G. Vuia.
4.	In	comissiunea pentru	propuneri:
Simeonu cav. de Balintu, Dionisiu Chendi, Nic.
S.	Negrutiu, Nicolae Strevoiu si Anania Trim-bitasiu.
VIII.
Presiedintele anuntia urmatorele intrate:
1.	Rogarea protop. Jacobu Lugosianu si a inteli-gentiei romane din Turd’a si giuru, pentru a se decide tienerea adunarei generale proxime in Turd’a.
2.	Cererea lui	Joanu Dimitrescu	invetiatoriu
primariu si preotu si a lui Alexiu Latesiu invetiatoriu norm. din Lapusiulu ungurescu, pentru unu ajutoriu de 200 fl. pentru scol’a rom. gr. cat. principala de acolo.
3.	Cererea lui Petru Emiliu Prodanu fostu profesoru la gimnas. din Bradu pentru votarea unu ajutoriu.
4.	Cererea Tofaleniloru esposessiunati pentru a se incunoscintiâ câ predatu-s’a 1000-a de ti. donaţi de densii Associatiunei?
1.	Se tramite comissiunei pentru propuneri.
2.	Se transpune comissiunei pentru esaminarea budgetului.
3.	Se predâ comissiunei pentru esaminarea budgetului.
4.	Se transpune comissiunei pentru propuneri.
IX.
D. Anania Trimbitasiu adresesa presidiului urmatorele interpelatiuni:
1.	Ce e caus’a, câ in anii din urma nu se espe-dara la timpulu seu certificatele pentru scăderea pre-tiuriloru de bilete pe liniile caliloru ferate pre sam’a membriloru Associatiunei ?
2.	Secţiunile scientifice ale Associatiunei nostre s’au infiintiatu inca din Iuuiu 1878. Ce e caus’a de aceste secţiuni nu s’au convocatu si nu au lucratu nimic’a pan’ acum?
3.	Ce a intreprinsu comitetulu centrale, pentru rein-noirea respec. solicitarea aceloru despartiemente, cari după raportulu secretarialu n’au lucratu nimic’a spre înaintarea interesseloru Associatiunei?
Apoi face urmatorele propuneri:
1.	Adunarea generala statoresce principiulu, câ de acum inainte se se distribue stipendie si ajutorie din partea Associatiunei numai la atari individi, cari se voru cresce anume pentru înaintarea literaturei, seu pentru inmediat’a propagare o culturei intelectuali si industriali la poporulu romanu.
2.	Adunarea generala decide a se escrie premie pentru studii culturali.
3.	Adunarea generala decide a se escrie premie pentru opuri, in cari se voru pertractâ in stilu poporalu cestiuni culturali, intelectuali si industriali.
4.	Adunarea generala decide câ atari opuri, seu si altele, ce se voru aşterne comitetului Associatiunei, fiindu aceste censurate si primite din partea sectiuniloru scientifice ale Associatiunei, se se tiparesca si edea cu spesele Associatiunei si se se distribue cu pretiu catu se pote de moderatu.
5.	Adunarea generala decide a se face paşii ne-cessari la inaltulu regimu si la prea onoratele ordinariate metropolitane, câ: spre reslatirea culturei industriali se se infiintiedie in differitele tienuturi a le patriei scole industriale.
6. Adunarea generala decide a se stărui, câ la cele mai de frunte scole poporali confesionali se se aplice docenţi si docente pentru diferitele ramuri ale industriei de mana si de casa.
7. Adunarea generala decide de a se engagiâ docenţi pelegrinanti pentru economi’a de campu, cari voru instruâ in diferitele tienuturi ale patriei in economi’a raţionala, in pomaritu si in viniaritu.
D. Trimbitasiu isi inotivedia aceste propuneri intr’-unu discursu ascultatu cu atenţiune.
In privinti’a interpelatiuniloru presiedintele declara, câ va respunde la ele in decursulu siedintieloru; era propunerile făcute se trans-punu comissiunei pentru propuneri.
X.
D. Nicolau Strevoiu in numele Brasioveniloru, face propunerea, câ adunarea se decidă, câ urmatorea adunare generala se va tienea in Brasiovu.
Se tramite comissiunei pentru propuneri.
Cu acestea presiedintele declara siedinti’a I inchisa si anuncia siedinti’a urmatoria pre mane 4 Aug., 23 Iul. la 9 ore, punendu la ordinea dilei obiectele aratate in programa.
D. U. S. la 272 ore d. m.
Augustu Horsia m. p., secretariu ad hoc.
(Va urmâj.	♦
282
ACADEMI A ROMANA.
Sessiunea estraordinaria.
Procesu-verbala Nr. 25.
Siedintia din 21 Iuniu st. v. 1879.
Siedinti’a se deschide la 9 ore a. m.
Procesulu-verbalu alu siedintiei precedente se verifica.
D. Cret.iulescu cerendu cuventulu in cestiune personala, dice că, ascultandu discussiunile petrecute in siedinti’a de ieri, la care cu părere de reu n’a potutu lua parte, se vede datoriu a declara, câ in aceea ce privesce opiniunea comissiunei, relativa la Psaltirea lui Coresi, d-lui n’a inpartasitu opiniuniie celorlalţi membri, ci a fostu, este, si va fi pentru ide’a si parerea espressa in consultatiunea dela 18 Ianuarie.
La ordinea dilei fiindu votarea in totalu a statu-teloru, d. Odobescu dă, lectura proiectului discutatu si adoptatu, care se anexedia.
D. Laurianu, cerendu cuventulu asupra votului, dice câ, după art. 27 din statutele societatiei Academice spre a se potea vota modificări in statute, urmedia mai intaiu câ modificările se fia propuse de 5 membri, apoi se cere votulu aprobativu a 3 pătrimi din membrii actuali. Deci crede câ după acesta prescriptiune, care este legea nostra, statutele ce se punu la votu astadi, trebue se capete 23 voturi 'pentru.
D. presiedinte esplica, câ partea prima a prescrip-tiuniloru invocate de d. Laurianu s’a indeplinitu: nu numai 5 membri, ci o mare maioritate a propusu, a sustînutu si a votatu statutele de fagia. Câtu despre partea a dou’a, i se pare cestiune de interpretare. Deca s’ar admite a se cere numerulu de 23 membri aderenţi si deca in momentulu de fagia sunt numai 22, ore nu trebue se se numere adesiunile celoru ce n’au potutu veni? In asia casu d-lui comunica declaratiunile d-loru Cipariu, Fontanin si Maiorescu, (tramise de cei 2 dantaiu prin scrisori, era celu din urma facutu alaltăieri aci in siedintia), cari arata câ adera la statutele acestea.
D. Cogalnicenu nu se unesce cu modulu de interpretare alu d. presiedinte: la nici unu corpu organisatu votulu nu se dâ prin delegatiune, prin scrisori seu prin depesi; person’a ce nu este fagia, nu se numera si nici pote votâ. D-lui nu se unesce inse nici cu d. Laurianu care cere, câ pentru statute se se dea votulu afirmativu a a/4; o asemenea interpretare ar fi in adeveru judaica si neadmissibila; celu multu se pote cere la votare se fia fatia 23 de membri, era validitatea votului o pronunţia maioritatea membriloru presenti.
D. Fetu cere câ se se amane votarea pentru o di, multu doue, si se se tiparesca unu esemplariu de statute cu corectiunile făcute, spre alu potea cunosce mai bine; altfeliu declara câ se va abtînea dela votu.
I). Sionu dice, câ deca e vorba de numeru, crede câ trebue a se constatâ numerulu membriloru actuali ai Academiei. D-lui crede câ trebue a se numera numai membrii ce au luatu parte câ activi si actuali in fosta societate academica , era nu si acei cari au fostu numiţi dela inceputu in comissiunea literara la anulu 1867. Deci fiindu-câ intre aceştia sunt unii, cari nu numai câ n’au veniţii veri-odata macaru la societatea Academica, dera chiar’ au declaratu câ nu primescu a fi membri, (precum anume si in mai multe renduri au declaratu unii din ei), nu intielege pentru ce pe acei membri se’i numeramu.
D. presiedinte observa câ venirea d-lui N. Ionescu şi a P. S. S. P. Melcbisedecu ne scote din ori-ce dificultate: discussiunea numerului nu pote avea locu, fiindu de fatia 23 membri..
D. Laurianu, venindu la tbes’a sa, sustîne câ Aca-demi’a, fiindu o continuitate a societatiei Academice, trebue in casulu de fagia, se respecte statutele vechi: după acele, statutele de astadi trebue se aiba votulu afirmativu si aprobativu a 23 membri. Altfeliu lucrarea nu o considera câ legala. Deca chiar’ cu ocasiunea de fatia s’a admisu, câ modificarea regulamenteloru se nu se pota face cu mai puginu de 3/4 din numerulu membriloru, apoi pentru modificarea statuteloru nu trebue o garanţia mai mare?
D. Cogalnicenu replica câ, deca s’a admisu numerulu de 23, crede câ s’a facutu indestulacondescendentia d-lui Laurianu. Dara a admite teori’a d-sale de a cere votulu aprobativu acestui numeru deplinu, este a tinde la distrugerea Academiei si la paralisarea ei pentru totudeauna. D-lui observa, câ legea cea noua a abrogatu orice organisatiune in statutele anteriore. Fost’a societate Academica astadi nu mai are fiintia legala. Statutele de astadi confirma bas’a legei, pe care Academi’a trebue se merga inainte. Conchide a dice, câ crede cestiunea elucidata si cere a se inchide discussiunea.
D. presiedinte voindu a consultâ Adunarea despre inchiderea discussiunei, d. Laurianu cere a vorbi in contra. D-lui aduce a-minte câ obiectiunile de astadi ale d-lui Cogalnicenu s’au mai produsu in sînulu acestei Adunări cu tote acestea adeverulu nu s’a potutu resturnâ. D-lui sustîne câ Academi’a nu este decâtu o continuitate a societatiei Academice si in poterea drepturiloru vechi membrii ei de astadi functionedia. Prin urmare, după statutele vechi, trebue se se votedie cele noue: votarea nu ar avea nici o validitate, deca acesta n’ar obtînea 23 voturi.
I). Ilasdeu cere inchiderea discussiunei, de vreme ce chiar’ de s’ar admite autoritatea statuteloru vechi, si totu inca ele ceru 3/4 voturi in genere, era nu voturi afirmative ; insusi d. Laurianu in proiectulu de dictionariu la cuventulu votu ne spune câ trebue „se numeramu voturile pentru si voturile contra.“
D. Ionescu cere câ se se pună la votu resolutiunea interpretativa a prescriptiuniloru relative de domnulu Laurianu.
Se pune la votu interpretarea art. 27 din vechile
OBSERV ATORIULU.
statute după intielesulu datu de d. Laurianu, si maioritatea se pronunţia contra.
Se cere votarea după apelu nominalu. Se pro-cede astfeliu: 21 membri respundu cu pentru; 2 membri se abtînu.
Siedinti’a se ridica la 11 si jumetate ore. Presiedinte, Ioana Ghica.
Secretariu ad-hoc, G. Sionu.
Soiri diverse.
—	(Invitaţiune) la Balulu, ce se va tiene in
20 Septembre st. n. a. c. in sal’a „Hotelului naţionale3 in folosulu fondului pentru „teatru romanu3. Pretiulu intrării: de famili’a 2 fl. v. a., de persona 1 fl. v. a. Inceputulu: la 8 ore ser’a. Blasiu, in 8 Septembre 1879.	Pentru coinitetulu arangiatoriu:
Ludovicu Csato.
—	(Prin ce midiloce lucra „Alianti’a israelita.3) In privinti’a acesta este forte instructiva urmatorea scrisore publicata in Nr. 329 alu diariului „Reform’a3 din Bucuresci:
Uniunea Israelita, Iaşi Nr 65.
Domnului I. G. Valintinenu directoru si proprietaru alu „Reformei3.
Bucuresci.
Domnule directore!
Amu socotitu de cuviintia a ve rugâ cu tota onorea domnule directoru, se bine-voiti a ne respunde imediata (nefrancatu).
a)	De sinteti plecatu a ne pune la dispositie pe stimabilulu diar alu D-vostra in caus’a israelita ; si
b) Care sunt conditiunile după care trebue se urmamu ?...
Noi nu ne ferimu a ve oferi si o sukventiune baneşca.
Priimiti, ve rugamu, asicurarea distinsei nostre considaratiuni.
Presiedintele comitetului „Uniunea israelita.3
Iaşi.	Jacobu Neisotz.
— (Posturi vacante de medici in Roma-n i ’a). La 28 Septemvrie viitoriu, se va tîne concursu pentru posturile de medici de spitale si de urbe de din-coce de Milcovu, in Bucuresci, iu localulu directiunei sanitare era in Iaşi, la efori’a spitaleloru casei Sf. Spiridon din Iaşi.
D-nii doctori si licenciati in medicina, cari aru dori se se presinte la concursu, voru inaintâ cererile d-loru direcţiei sanitare cu 20 dile inainte de dio’a concursului odata cu tote actele ce aru probâ dreptulu de admissi-bilitate la concursu, cerute de art. 35 si 55 din regu-lementu, adeca:
„Actulu de naştere sau actulu de naturalisatiune (la casu de a fostu străini, sau născuţi din părinţi străini.)
„Diplom’a de doctoru sau de licentiatu in medicina si certificatulu de liber’a practica in tiera.
„Certificatulu, care probedia câ a servitu unu anu câ medicu de plasa, câ medicu militaru, sau câ medicu secundariu intr’unu spitalu din tiera, seu 2 ani câ in-ternu in spitalele din Paris, seu 2 ani câ medicu asis-tentu in spitalele din Gerinani’a seu 2 ani câ medicu secundaru in Austro-Ungari’a, in fine câ au 2 ani de esercitiu alu medicinei in tiera.
*
Tablou de posturile vacante de medici de spitale si de orasie, aflate vacante.
Medici de spitale.
Spitalulu Stamati, judetienu, din Suceav’a, cu leafa 300 lei, avendu 40 paturi. Spitalulu Rusi-de-Vede, din judetiulu Teleormanu, cu leafa 250 lei, avendu 20 paturi. Spitalulu penitenciariului Tergu-Ocn’a, din judetiulu Bacau, cu diurna de 150 lei. Spitalulu penitenciariului din Iaşi, cu diurna 150 lei.
Medici de orasie.
Orasiulu Turnu-Magurele, cu leafa 300 lei. Ora-siulu Calarasi, cu leafa 350 lei. Orasiulu Tergu-Jiului, cu leafa 300 lei. Orasiulu Fălticeni, cu leafa 150 lei. Orasiulu Tergu-Neamtiu, cu leafa 400 lei.	Orasiulu
Zimnicea, din judetiulu Teleormanu, cu lefa 400 lei. Orasiula Alexandria din judetiulu Teleormanu, cu leafa 300 lei. Orasiulu Rusi-de-Vede, din judetiulu Teleormanu cu leafa 150 lei. Orasiulu Calafatu, din judetiulu Dolj, cu leafa 300 lei, fiindu insarcinatu si cu serviciulu spitalului localu. Orasiulu Lespedile, din judetiulu Suceava, cu leafa 150 lei.Orasiulu Harlau din judetiulu Botosiani, cu leafa 166 lei. Orasiulu Mizilu, din judetiulu Buzeu, cu leafa 300 lei. Orasiulu Olteniti’a, din judetiulu Ilfovu, cu leafa 300 lei.
In judetiulu Damboviti’a fiindu vacantu postulu de medicu alu plasîei si plaiului Damboviti’a, retribuitu din cass’a judetiului cu 300 lei pe luna, se publica câ,
d-nii doctori sau licenţiaţi in medicina, ce aru dori se ocupe citatulu postu, se se adresedie la direcţiunea generala a serviciului sanitaru.
Bibliografia.
-— In editur’a librăriei din Brasiovu: J. C. Taci tu a aparutu: „A r i t m e t i c ’a.3	Esercitii practice cu
nuraerii dela 1 pana la 100 după sistemulu decadicu, pentru incepetorii din anulu alu douilea de Dometiu Dogariu si Jonu Dariu, invetiatori la scol’a primara din Satu-lungu si membrii ai „Reuniunei invetiatoriloru din Tier’a Barsei.3 — Manualu esaminatu de o comis-siune de invetiatori si professori. Brasiovu, 1879. Pretiulu este 25 cr. v. a.
— Dejâ in 15 Septembre a. c. va aparea si in anulu acesta, copiosulu calindaru alu „Amicului poporului3 pe anulu 1880. Coinandele pentru acelu calindaru sunt a se tramite la W. Krafft in Sibiiu.
Cursulu inom>teiorii iu val. austr.
Vien’a, 11 Septembre
Galbiuii imperat. de aura..................
Moueta de 20 franci.........................
Imperialu rusescu...........................
Monera germana de 100 maree.................
Sovereigns euglesi..........................
Lira turcâsca ..............................
Monet.e au3tr. de argintu 100 fl...........
.	.	fl.	5-59	er.
.	.	,.	9-34V*	,,
•	•	„	9.3b	„
. .	*7.80 „
•	•	„	12.-	„
. .	10.58 „
Examinata din partea primeloru colegii medicinale din Ger-mani’a si coneessiouata din partea inaltei c. r. locotsnintie diu Uugari’a, pentru emiuenţ’a sa aplicare
fjf Pendiâ artritica
se intrebuintiedia câ primulu midiloeu iute si siguru vindecatoru iu contra: sioldinei, reu natismulni (in estremitati si spinare), focului viu seu orbaltiulu. in contra a ori ce spasmuri de mani si pecidre si cu deosebire convulsiuni de vine, inflarea estremitatiloru si jungiuri.
Se afla in pachete inpreuna cu avisulu de intrebuintiare â 1 fl. 05 cr. indoitu de tari pentru suferiutie grele â 2 fl. 10 cr. v. a.
Kenumitulu medicu Dr. Hufeland dice in opurile sale medicale: Esiste doue morburi in contra carora sciiuti’a medicala se pare ci au cautatu in zadaru medicamente eficace; acestea sunt: reiimutismulu de capu st „p o d a g r’a“ ; acelu medicamenta este aflatu prin iutrebuintiarea pendiei artritice menţionata mai susu.
Plastrulu universalii parisianu
se intrebuintiddia iu contra tuturoru raneioru, copturi si inflaturi, in contra deg-raturiloru la pecidre (ochi de gaina). O cuthie inpreuna cu avisulu de intrebuintiare costa 35 cr. v. a.
Nefalsificatu se afla de vendiare:
In Sibiiu la magazinulu de galanterie a. d. J. F. Schneider;
„ Bistriti’a la d. Rudolf Fleischer;
„ Brasiovu la farmaci’a d. Ednard Kugler;
„ Clusiu la farmaci’a d. Johann Wolf si la Engel;
„ Jassi la farmaci’a d. Engel, Strad’a mare, langa pdrt’a Curţii; „ Bucuresci )a farmaci’a d. Bruss;
„ Belgradu la farmaci’a d. Dilber;	,Qr).
„ Cernautiu la farmaci’a d. Alth;	'	'
„ Suceava la farmaci’a d. Finbert.
Depositoriulu principala de espedltiane, prelanga rabatt
corespunlietoru se afla la Bud'a-Pesta la d. farmaciştii Jos. von
Torok, Konigsgas-e Nr. 7.
Ap’a de gura anatherina falsificata agra-vedia durerile gurei si ale dintiloru.
Domnului Dr. J. G. Popp,
c. r. dentistu alu curţii din Vien’a, Stadt, Bognergasse Nr 2.
Stimate Domnule!
Ti-asiu fi scrisu mai demultu, dar’ voiamu se asteptu efectulu escelentei d-tale ape de gura anatherina. Nici unulu din falsificatele midiloce aplicate nu- mi-a facutu atata bine câ veritabil’a d-tale apa de gura anathe-rina in contra slabiteloru mele gingii si dinţi, înainte de acesta am intrebuintiatu midiloce de tote soiurile date de medici, fara nici unu resultatu, tote acele ape de gura mi-au vulneratu gingiele prin frotare dar’ nu mi le au intaritu ci numai mi-an agravatu reulu. — Conformu propriei mele convingeri imi punu tâta speranti’a in fabricatele d-tale. Alu
d tale stimatoru	......	, ,
Dr. Willi llasclikc m. p.
(94)	1 — 3	Preotu.
Dopositelo se afla: in Sibiiu la d-nii C. Miiller, far-macistu, F. A. Reissenberger, Piati’a mica, S. Stengel, Fried. Thallmayer, comercianţi, W. F. Morscher, farmacistu diplom. ; in Oraş ci’a la d. C. Fuhrmann, farmacistu; in Brasiovu la d-nii E. Fabick, W. Jekelius. Ad. Kugler, Goos, Hornung, farmaciştii, Demeter Eremias, comercianţii; in Mediaş iu la d. dr. Fr. Folberth, farmacistu; in Sebeş iu la d-nii J. C. Reinhardt, J. Ludwig Binder, farmacişti; in Sighisiâr’a la d-nii J. B. Misselbacher et fii, J. B. Teutsch, precum si in tote farinacieie, parfumeriele, magazinele de galanterie si de materiale din Transilvania.
SPIRTU ARTRITICU
inventata de Heinrich Bloch in Eger (Boeini’a), reen-noscutu preste totu câ medicin’a eea inai sigura contra sioldinei si reumathismului, aplicandno in 24 de ore si frecându cu ea părţile durerâse, sioldin’a si reurnathismulu inceta cu totuln. Pretiulu unei sticlutie este de 60 Cr. v. a.; tramisa cu posta la comanda, sau pe langa assignatinue 66 Cr. v. a. Celoru care ilu voru lnâ spre vendiare in c.o-mi8siune, li se dâ unu rabata corespuudietoru. In tote cetăţile mai mari se deschidă depositore. Am in posessiuuea mea mai multe inii de ateste si scrisori de multiamita pentru precelenti’a acestei medicine. Comandole se esecutedia totu-deauna cu intorcerea poştei in modulu celu mai conscientiosu.
Heinrich Bloch in Eger (Boemi’a)
proprictarîu alu medaliei de auru pentru arte si sciintia.
In calitate originala so afla:	in B.-Pest’a la Josif
Torok, Timisidr’a la Ernest Jâromisz, Ştefana Târcsay si C. M. Jahuer la „Regele ungurescu", in Pojon la Feldenek Ferencz si la Sâltz Reszo la „St. Martor»” in Szeghedin la Barcsai Caroly, Makon Josef si Csikos N., in Zagrabi’a la Mittlbach Zsigmond, in Eszek la Dienes J. C., in Sibiiu la Morscher W. Fr.. in Brasiovu la Stenner J. la „leulu de auru“, in Clusiu la Szeky Miklos si la tote farmaciele mai mari din tiera si strainetate.	1.90) 4—10
Editoru si redactoru respons. («. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Kraflf in Sibiiu.