Observatoriulu ese de doue ori ia septemana, mercurea gi aambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sân 22 franci, pe 6 luni 6 fl. sdu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
r
Orl-ce Inserate,

se plateBCU pe serie sfiu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Red acţiunea Diariului Observatoriulu in Sib ifu. <
Nr. 67.
Cela mai pericalosa inamica ala magiarismalai.
Sub acestu titlu se vedu in diariele magiare de diverse colori politice articlii scrisi cu multu focu si mare dorere sufletesca contra: Germanismului si a Germanisarei. Ori-candu press’a magiara isi versa mani’a sa contra panslavismului si daco-romanismului, nu ne miramu de locu, câ-ci acestea furii i s’au prefacutu de multu in a dou’a natura; dara candu si diariele ministeriali dau din mani si din petiore si cu capulu de părete de fric’a germanismului, câ si de fric’a unei momei spaimantatdrie, atunci stâmu si noi pe locu mi-randu-ne la vederea acestei lipse totale de conse-centia. Mai marii poporului magiaru s’au invoitu acum de doue ori in 12 ani, câ se inpartia tota poterea din stătu numai in doue, intre magiari si germani, era aceştia favorati forte multu de man’a cea tare a lui Bismark, ajuta si incuragedia pe fruntaşii magiariloru, aristocraţi, democraţi si demagogi, fora distinctiune, câ se faca acasa la ei ori-ce voru vrea, se legiferedie ori-cum le place; preste acesta germanii ii si mai ajuta cu sume colossali de bani, atâtu prin contingentulu de 70 pana 71% la afacerile comune, câtu si prin in-prumuturi si in caşuri câ celu dela Seghedinu, prin colecte de sute de mii. Numai ajutati de germani si de evrei, au fostu magiarii in stare se incarce in spinarea Ungariei si a tieriloru adnexe in scurtulu periodu de 12 ani, datori’a enorma care astadi trece preste unu miliar du si patru sute de mi li 6 ne florini; si bine se tîa intielesu, câ in acestea datorii nu se coprinde nimieu din vechile datorii ale imperiului austriacu, care cadu cu totulu in alta rubrica. Acele datorii de preste una miie patru sute de milidne sunt curatu unguresci, prospete. Nici-odata capitaliştii europeni nu aru fi inprumu-tatu pe ungureni cu sume asia de exorbitante (si frangetorie de gîitu), daca nu s’aru fi uitatu si „la barb’a nemtiului.“
Preste 600 de studenţi magiari curaţi trecu in fia-care anu pe langa cele doue universităţi magiare din Buda-Pest’a si Clusiu si mergu la re-numit’a universitate din Vien’a, unde se inpartu pe la diverse facultati, alţii la politechnicu, la academi’a comerciale, la scol’a de arte etc. Alţii 100 si mai bine de magiari se ducu pe la universităţile din Germani’a propria, câ se’si câştige
Foisior'a „Observatoriului“.
Confiniele Rnssiei.
de
Angelo Degubernatis.
Traducere din italienesce de: V. P—u. *)
Din orice parte intra calatoriulu strainu in Itali’a, simte indata, câ se afla in o tiera noua, dotata de natura cu o originalitate singulara si inposanta; collinele, munţii, lacurile, cetatile, marea, ceriulu, limb’a nostra cea dulce i oferu figur’a unei Italie viue, inpressiunea careia tare si neaşteptata nu se şterge nici-candu din ânim’a lui. Russii inse nu potu vorbi totu asia despre patri’a loru russesca. De n’ar esistâ neplăcutele visite doganale si de passaporturi la fia-care granitia, caleto-riulu n’aru pote observa momentulu, in care a intratu sdu a esitu din Russi’a. Adeseori chiar’ insasi politi’a imperiala russa, ce pazesce confiniale, nu intardia se te faca atentu, câ intrii seu câ esi din unulu din cele mai despotice staturi a le Europei. Pentru antai’a ora am visitatu Russi’a in anulu 1869, am intratu prin Poloni’a, si ara esitu prin Russi’a. La confiniele polone voiau se me faca se platescu amenda, crediendu-me câ sunt unu negutiatoriu de pălării de paia din Florenti’a, ce voiescu se-mi ducu marfa pe ascunsu in Russi’a, numai pentru-câ aveamu intre bagagiulu meu de călătoria doue pălării de paia, ce le cumperassemu in Florenti’a, spre a le duce câ de presentu nepotieleloru mele russe; me sileamu se le demonstru cu passaportulu meu a mana, câ nu sunt negutiatoriu; dar’ ei nu intiele-
*) Vedi: „La Russi’a descritta e ilustrata da Dixon, Biancardi, Moynet, Vereschaguine, Henriet e Vâmbery e dai prof. Angelo de Gubernatis". Milano 1877.
Sibiiu, 22/3 Septembre 1879.
cunoscintiele, pe care dicu părinţii loru, câ nu le potu castigâ nicairi in Ungari’a.
Mulţime de familii din aristocrati’a superiore magiara cultiva pana in dio’a de astadi limb’a germana câ limba materna, 6ra pe cea magiara sau nu o cunoscu de locu, sau numai asia, precum o invetia dela classele inferio». i, anume dela săteni; si de ex. tocma acum citimu, câ corn. Kârolyi de aceea refusâ postulu ministrului de afaceri străine, câ-ci nu scie unguresce, prin urmare nu ar fi in stare se participe la desbaterile delegatiunei unguresci dualistice.
Dela 1868 incoce, de candu se proclama prin legi emanciparea politica a jidoviloru, limb’a germana se aude acuma nu numai in cetatile si ora-siele germane si slavo-germane din Ungari’a, ci si in cele curatu magiare, pe unde mai inainte limb’a germana se audiâ forte puţinu sau nicidecum. Asia e de ex. in Clusiu, asia in Oradea, Aradu, cliiaru si in faimosulu Debretînu si in fostulu Seghedinu etc.
Dara diariulu ministeriale „Kelet“ mai numera inca si alte caşuri si caii de germanisarea magiariloru, precum câ: astadi numai acei magiari trecu de invetiatisi civilisati, carii cunoscu limb’a germana, era cei ce nu o cunoscu, sunt des-pretiuiti câ nisce onjeni prosti, simplii, demni de compătimire, barbari ‘asiatici; mai incolo, câ familiile magiare aducu si tînu la baiatii loru mulţime de professori, docenţi, mentori, gubernante din Germani’a, câ se le cultive. Chielarii (Kellner) pe la ospetarii, cafenele, restaurante sunt totu germani (si forte mulţi evrei), si nu voru se audia candu le strigi: Prnczer, fizetni, szikvizet, ci esci silitu se’i chiarai pe lirab’a loru: Kellner, zahlen, Sodawasser. Mulţime de călugări si calugaritie din părţile catholice ale Germaniei au colonisatu monastirile din Ungari’a, unde apoi nu invdtia pe tinerime se se roge la D-dieulu magiariloru cu Mi atyânk, ci la unu D-dieu cosmopolitu cu Vater unser. Acea rogatiune cosmopolita dice „Kelet" blasfemandu, câ este unu veninu (venenum, toxicum), care de si incetu, va omori inse de sigura pe magiari (Nr. 196.).
Alte diarie se mai plangu si asupra literaturei magiare dicându, câ aceea in partea sa cea mai mare nu este altu-ceva, decâtu imitatiune si pla-giatu (furtu literariu), literatura germana invescuta
geau limb’a italiana, si asia nu-mi poteau ceti passaportulu; radicau numai din umeri si clătinau din capu câ nisce necreduli; atunci imi perdui patienti’a, si de-orece nu intielegeau nici italienesce nici francesce, dar’ aretau câ sciu nemtiesce bine, imi radicai vocea in lirab’a germana, spunendu officiarului de dogana, câ dupace voiu ajunge la Petersburg, l’oiu face eu se imi respundia pentru acestu abusu; câ eu nu sunt de vina, deca cei însărcinaţi cu revisiunea passaporturiloru străine, nu sciu ceti ceea ce e scrisu in ele; si de orece limb’a germana e forte buna pentru strigări si dojeniri, cuvintele mele isi avura efectulu loru si eu fui lasatu in libertate fâra de nici o pedeca ulteriora. Dar’ la esirea mea din Russi’a, după doue luni petrecute acolo, am patit’o si mai reu. Eu calatoriamu cu soci’a si cu fiic’a mea, ce avea pe atunci duoi ani. Functionariulu italianu, ce mi-a fostu făcu tu passaportulu, n'a voitu se indice de asupra-i, câ si fiica mea erâ cu noi, neconsiderandu-o inca câ pe o persona periculosa, care s’ar pote luâ in consideratiune. Se pare inse câ pohti’a russa are o prevedere mai mare. Cele doue luni câtu am stătu eu in Russi’a, le-am petrecutu mai numai in unu satu alu districtului de Dmitroff, gubernulu de Moscov’a. Candu am plecatu de aci, nimene nu mi-a spusu, câ trebuiamu se mergu la ispravniculu (inspectorulu de politia) din Dmitroff, care se attesteze pe passaportulu meu, câ in cele doue luni n’am calcatu legile statului si n’am co-missu nici o fapta, ce m’ar pote inpedecâ de a esi din Russi’a. Ajungendu la confiniulu prussianu la Vierzba-lova, spre marea mea mirare me făcură se descindu inpreuna cu famili’a mea, si imi spuseră câ nu-mi potu continua caletori’a, pentru câ passaportulu meu nu este in ordine. Me intreba capulu granitiariloru, câ de unde vinu; i respunsei: dela Dmitroff; mi făcu observatiunea câ’pe passaportu imi lipsesce vidimarea ispravnicului; si apoi, adaose cu o căutătură selbatica, aci nu e însemnata acesta fetitia, se pote câ nu este a D-Vostra, se pote câ a-ti furat’o dela cineva. Eu.me grabiiu se-i spunu „câ soci’a mea e sor’a lui Vladimir Paulovic Besobrahoff, membru alu Academiei de scientie si con-
Anulu II.
in cuvente magiare. De altumentrea acestu adeveru se spune de multu si se constata de câtra toti criticii competenţi, pentru câ se o scia si alţi omeni de alte nationalitati din Ungari’a, cari admira multe scrieri unguresci, fora se visedie câ acelea sunt prevaricate din literatur’a germana.
Cu acesta ocasiune „Kelet“ face si romaniloru din Ungari’a unu mare complimentu dicfindu, câ aceia sunt multu mai ungureti decâtu romanii din Transilvani’a, câ adeca din ei se făcu mai mulţi renegaţi si se inchina multu mai usioru decâtu ardelenii. Forte multiamimu de complimentu.
In Nr. 197 acelasiu „Kelet“ înfrunta pe gu-bemu si pe tote auctoritatile politice, câ-ci nu executa legile de magiarisare cu rigdre indiecitu mai mare decâtu se intemplâ in aceşti 12 ani din urma, isi bate jocu de oficiarii dela armat’a teritoriale unguresca (honved), câ-ci vorbescu nemtiesce, spune cu jale, câ in armat’a teritoriale nu prinde locu limb’a magiara, apoi rapitu de fanatismulu seu desperatu, provdca pe gubernu, pe dieta si pe naţiunea magiara la câteva midiuloce de magiarisare din cele mai desperate, la sila, la fortia despotica, la scoterea limbei germane din mai multe scdle, la destituiri iu masse din funcţiuni si alte nebunii de acestea, care in o tidra poliglotta voru avea tocma resultatulu opusu.
Cu tote acestea, candu vorbesci acestoru fanatici despre drepturile celoralalte nationalitati, atunci ei iti respundu: „Decâtu se ve lasamu pe voi alaturea cu noi, decâtu se ne dej o si mu in modulu acesta, mai bucurosu ne vomu face nemţi, din causa câ acela ar fi reulu celu mai micu pentru noi. Precum ne amu aparatu de voi sute de ani cu ajutoriulu nemtiloru, asia ne vomu sci aparâ si de aci inainte pe sigura, si vomu domni câ si până acuma pe langa protectiunea lora.“
Acei publicişti fanatici nutrescu cea mai mare mania mai virtosu asupra romaniloru, pe cari’i innegrescu ori-candu si ori-unde li se dâ ocasiune. Asia se intemplâ si mai de curendu la venirea Societatei istorice in Transilvani’a. Trecîmdu membrii acestora prin părţile transilvane pe unde domnise iobagi’a de 104 si 108 de dile pe anu cu tote atrocitatile sale, cu migratiunea condiţionată in legi, cu denuntiarea pe la St-a Sofi’a (după cal. v., St. Mihaiu după cal. greg.) si cu scdterea din mosiîa pe la St. Georgie, ei vediura sutele de
siliariu la ministeriulu de finantie pentru Dogane. Ofi-ciariulu se inchinâ si adaose: Ilu cunoscu prea bine; cum se nu cunoscu pe Vladiiniru Paulovic? Telegrafedia’i se dea ordinulu, câ se poteti trece, si eu indata nu voiu mai face nici o dificultate. — I respunsei, câ elu erâ la satu, unde nu esista telegrafu, si câ i poteamu scrie, dar’ respunsulu nu mi-ar sossi, decâtu după 10 dile, si câ eu nu poteamu intardia 10 dile la aceea mica staţiune, mai alesu câ grabescu se ajungu câtu mai curendu a casa, unde avemu se ne restauramu sub placutulu ceriu alu Italiei sanetatea ruinata in plaiurile umede a le unui satu russescu. Ofieiariulu dete din umeri si-mi declara, câ nu-mi remanea alta scapare, decâtu câ seu se me reintorcu la Petersburg, unde cu ajutoriulu ambasadorului poteamu corege erorea passa-portului, sea se remanu arestatu la acea staţiune, până ce va veni ordinulu, prin care mi se va permite se trecu graniti’a. Arabassadorulu Caracciolo di Biella erâ pe atunci in concediu in Itali’a; secretariulu marcuisulu Incontri in escursiune oficiala la Kronstadt; imi adusei atunci a-minte, spre fericirea mea, câ inainte cu doue luni am fostu pranditu in eompani’a illustrului econo-mistu Thorner, capulu oficiului de Dogane. Intrebaiu pe capulu granitiariloru, deca telegrafandu lui Thorner, s’ar îndestuli cu unu singura semnu alu lui? Densulu me privi cu neîncredere, câ pe unulu ce me laudu câ cunoscu persone pre inalte pentru statulu meu, ce (precum se vede) mi-lu atribuea elu de tîganu rapitoriu de copii si me assecurâ câ dâ, dar’ cu aerulu unui omu ce erâ convinsu despre vanitatea incercarei mele. Espedaiu deci indata lui Thorner unu telegramu, cam in cuventele urmatore: „Pentru o mica neregularitate in passaportu sunt retienutu cu soci’a si cu fiiic’a mea la staţiunea Vierzbalova; Ve rogu deci se binevoiţi a dâ ordinu, câ se potu trece graniti’a fâra intardiere." — Langa staţiune se aflâ o casa pentru arestanti, ce se parea câ este tienuta de vr’unu usurariu, câ-ci pentru o chiliora cu doue paturi mici ne făcură se platimu pentru o singura nopte 3 ruble; pretiulu man-cariloru erâ iu aceeaşi proportiune. Din casa poteai
268______________________________________________________
sate cu invelisîe de paia, casele cu ferestrii orbe, curţi si gradine abia ingradite si puginu cultivate, multu poporu cu fetie de omeni flamendi, era la intrebarea ca ce pote fi caus’a, li se respunse: „In acestea ţinuturi locuesce acelu poporu puturosu, lenesiu, barbaru, care siede dî si nopte in cârciuma la vinarsulu jidovescu si nu lucra nimicu; eca nefericirea Transilvaniei, câ este locuita de acesta adunatura de omeni. “
Forte reu făcu publiciştii magiari, câ in des-peratiunea loru inprosca cu noroiu in tote părţile, câ-ci cu acesta nu spariia pe nimeni, dara instraina pe tota lumea.
Principele de Bismark si monarchi’a austro-ungara.
Demissiunea comitelui Andrâssy este irevocabila, asia ne spunu foile gubemamentale. Mai inainte de a parassi inse pentru totudeauna resie-dinti’a ministeriului de esterne de pe Ballplatz din Yien’a, corniţele Andrâssy afla cu cale a se duce la Gastein, unde a fostu invitatu de câtra principele-cancelariu alu Prusso-Germaniei. Ministrulu austriacu a petrecutu acolo doue dile, in decursulu caror’a avii dese si lungi intalniri si conversatiuni intime cu co-legulu seu, care i-au facutu tote onorile ospitaliere in modu ostentativu.
Care a fostu scopulu acelei visite si ce voru fi hotarîtu ambii cancelari, acesta de-ocamdata este secretulu loru. Deca ne vomu aduce inse aminte, câ după demissionarea comitelui Beust si advenirea la ministeriulu de esterne a comitelui Andrâssy, acesta a declaratu in delegatiuni, câ a primitu dela antecessorele seu o „marsiu-ruta ficsata", apoi probabilu câ si acuma scopulu principale alu intalnirei ambiloru cancelari n’au fostu altulu, decâtu ficsarea marsiu-rutei politice pentru urmatoriulu comitelui Andrâssy, care se dice câ va fi baronulu Haymerle, actualulu ambassadoru austro-ungaru la curtea regala din Rom’a.
Nu este loculu aci a cercetâ, dâca acesta in-riurintia si pressiune directa si vedita a dicta-torelui de feru si sânge asupra politicei austro-ungare va avea consecintie funeste seu favorabile asupra viitoriului monarcliiei. Faptulu tristu si umilitoru pe care trebue se ilu conştatamu este: câ gratia politicei de oportunitate a comitelui Andrâssy, monarchi’a nostra au ajunsu a fi condusa si gubernata atâtu in afara câtu si inlaintru după ordinele si inspiratiunile acelui barbatu de stătu prussianu, care in 1866 erâ gata a dâ Austriei lovitur’a de gratia, deca nu intervenea imperatulu Napoleonu III.
Europ’a si prin urmare si Austro-Ungari’a au abdicatu si au capitulatu la grati’a si disgrati’a principelui de Bismark. Pe câtu de inaltiatoru si de gloriosu este acesta pentru cancelariulu prussianu, pe atâtu este de umilitoriu si de rusinâtoriu pentru Europ’a intrega si in specialu pentru monarchi’a austro-ungara. Astadi triumfulu brutalitatiei principelui de Bismark, care culminedia in cunoscut’a macsima câ „forti’a primedia dreptulua si alu celui mai cinicu egoismu, a cărui incarnatiune este cancelariulu prusso-germanu, este completu. Câ lucrurile au ajunsu la acestu punctu nu este vin’a
esi la aeru curatu intr’o gradinutia cu plopi. Amu incungiurat’o mai de multe ori inprejuru; cu tote acestea preste pucinu simtiramu uritulu si neplăcerea de a nu pote esi, de a nu te pote misîcâ mai incolo; si niciodată n’amu sciutu pretiui beneficiulu libertatei, câ in acele 24 ore, ce amu fostu constrinsi se le petrecemu in acea inchisore. Soci’a mea suferia si mai multu decâtu mine, câ-ci pre langa incurcatur’a causata prin interum-perea neplăcută a călătoriei nostre (luaserarau biletu directu dela Petersburg până la Berlin) o mai dorea inca vediendu câ numai patri’a ei si Turci’a sunt acele tieri, unde omulu pote fi opritu pe strada din chiarn seninu; si o dorea si mai multu, câ-ci ea dorindu se-mi faca cunoscuta Russi’a patri’a sa nativa, sub aspectulu celu mai frumosu si mai simpatbicu, eu trebuii se portu cu mine câ ultima inpressiune suvenirulu opressiunei patriei sale, ce e constrinsa a se supune la domni’a unoru legi barbare, necivile. Ajunse in fine telegramulu lui Thorner, care ordină se fimu lasati liberi indata: atunci ii vediu-ramu inchinandu-se inaintea nostra in modu servile pe toti aceia, ce mai’nainte ne priveau cu neîncredere si cu o mândrie despretiuitore; atata potere are in aceste parti auctoritatea burocratica! In 1876 am trecutu inca de doue ori confiniele Russiei, dar’ fara de nici o pedeca; de asupra passaportului meu erâ indicata calitatea mea de delegatu guberniale la Congressulu Orien-talistiloru din Petersburg; noulu meu gradu imi erâ destulu, câ se nu mai suferiu nici o neplăcere din partea politiei granitiaresci, care anuntia pe calatoriu cam prea reu, câ are se intre intr’o tiera atatu de laudata in privinti’a ospitalitatei. Enormitatea tacseloru doganale russe (pentru cea mai mare parte a marfuriloru, trebue se platesci până la o suta de percente) inca e unu semnu ce probedia, câ statulu russescu e cu atâtu mai isolatoriu, cu câtu poporulu russescu e dotatu dela natura
OBSERV ATORIULU.
principelui de Bismark, ci a adversariloru sei, de a caroru vanitate, credulitate si gresieli densulu a sciutu se profitedie si le au esploatatu in favorulu egoisticeloru sale scopuri. Principele de Bismark este astadi admiratu si temutu câ dictatorulu Europei. Câ diplomati’a austriaca a contribuitu o buna parte la piedestalulu pe care s’au ridicatu triumfătoriulu dictatoru, este unu adeveru istoricu si necontestabilu care, primi din nou sigilulu legi-timarei prin peregrinagiulu comitelui Andrâssy la Gastein.
Pentru câ acesta umilire se isi piârdia in câtva din amaraciunea sa, astutulu cancelariu va reintorce preste curendu comitelui Andrâssy visit’a la Vien’a, ceea ce nu este alta decâtu o apucatura teatrala, prin care principele Bismark voiesce se pună in relief caderea comitelui Andrâssy, ilumi-nanduo prin unu focu bengalicu diplomaticii.
Venirea principelui Bismark la Vien’a tocmai in aceste momente de ferbere si agitaţiune in in-teriorulu monarcliiei, este câtu se pote de inoportuna, dar’ cu atâtu mai caracteristica. Ea semana a fi inscenata cu scopu de a curmâ inceputulu de in-pacare ce se facil intre Prag’a si Vien’a si restaurarea supremaţiei germano-magiare. Nemţii restur-nara cabinetulu lui Hohenwart in 1871 apelandu la interventiunea directa a principelui de Bismark; astadi merge elu insusi la Vien’a, pentru câ se reguledie lucrurile după chipulu si asemenarea sa si se dea cuventulu de ordine, care va fi fâra indoiala anti-liberalu, asia precum este elu astadi in marele imperiu prusso-germanu. Se va incheiâ pote si o aliantia ofensiva si defensiva intre Pruss’o-Gerinani’a si Austro-Ungari’a, care va avea se inlocuesca pe aceea a celoru trei imperati nordici, a cărei „veci-nica pomenire" o cantara in septemanile din urma diariele germane si russesci in termini nici decum parlamentari.
Din cele espuse resulta deci cu multa singu-rantia câ: politic’a esterna si interna a monarcliiei austro-ungare va fi si după caderea c. Andrâssy câ si până acuma fidel’a silhouetta (umbra) a radiosului sore din Berlin. Eclipsarea de care sufere liberalismulu germano-austriacu, care eclipsare datedia dela Sedan incoce va continuâ deci si de aci inainte si ea va fi permanenta câtu va durâ dictatur’a de feru si sânge a principelui de Bismark, care astadi isi dâ aerulu a fi celu mai sinceru si desinteresatu amicu si bine-voitoru alu monarchiei austriace. Câtu si. ce ne va costâ acesta amiciţia si buna-vointia punica, o vomu vedea la tempulu seu.
C a m i 1 u.
Romani'a.
— (Circular’a d-lui ministru alu culteloru si instructiunei publice.) Eta circularea ce d. ministru alu culteloru si instructiunei publice a adressatu membriloru invetiamentului publicu primariu, urbanu si ruralu, de ambele sexe :
„Domniloru institutori si invetiatori,
Domneloru institutore si invetiatore.
In ajunulu deschiderii anului scolariu 1879 până 1880, credu de datori’a mea a ve intretînea
cu mai mare ospitalitate si cordialitate. Elu pune cu politi’a s’a intre Russi’a si Europ’a o bariera, care altumintrelea n’ar esistâ. Din Galiti’a orientala intri in Russi’a mica, din Galiti’a de nordu si din Silbsi’a in Poloni’a, din Prussi’a orientala in Lituania, asia dicundu, fara se observi; tier’a înflorită a Ruteniei tiene până la ripele Dniprului; campiele polone si lituane semena forte multu cu cele germane si galitiane. — Rass’a slava, nomada din natura, nu este închisa in confinie naturali pe deplinu detiermurite. De aci vine usiurinti’a, cu carea pote ea esi din marginile desemnate prin geografi’a politica presenta. S’ar pote crede, câ marile si munţii sunt in stare se opresca misîcarea espansiva a slaviloru; insa russulu indata ce da de mare devine unu marinariu bravu; si slavii de sudu, muntenegrinulu, dalmatinulu, hertiegovinenulu, bosniaculu, serbulu, bulgarulu probedia până la evidenţia, câ slavulu pote deveni muntenu ro-bustu si bellicosu totu in acelaşi modu, in care e pe campia cetatienu pacificu si lucratoriu; slavulu pare câ possede tote facultăţile, si pentru aceea elu ofere in natur’a sa tote contrastele, si prepara Europei in totu anulu diverse surprinderi. Noi ilu vedemu in totu anulu largindu-si in tăcere marginile sale asiatice; ilu vedemu astadi (1877) amenintiandu pe turcu in penin-sul’a balcanica; nu va fi deci nici o minune a vede intr’o di pe boemi si pe poloni, pe croaţi si pe russii mici unii langa alţii, si a se realisâ fatal’a profeţiei a lui Napoleone I., care după ce a disputatu lui Alesandru
I.	posessiunea Constantinopolei, mergundu se se aiepte contra colossuluiâ russescu, profeţi, câ in o jumetate de secolu Europ’a intrega va deveni seu republicana seu cozaca.
aci asupra missiunei ce ve este incredintiata d-vostra in invetiamentulu generalu din tiera.
Instrucţiunea fiindu bas’a adeveratei civilisatiuni, gradulu de cultura alu unei naţiuni, in secolulu nostru arata loculu ce trebue se’lu ocupe ea in concertulu celorulalte naţiuni.
Naţiunea care, prin silintiele ce isi va depune va avea scole mai bune, va fi totudeauna in fruntea tuturoru celorulalte.
Noi, astadi mai multu de câtu ori candu, prin nou’a positie ce cu ajutoriulu provedintiei ne amu creatu, avemu sacr’a si imperios’a datoria de a preparâ celu puţinu generatiunile viitore, astfeliu cum se pota probâ câ romanulu este demnu de a ocupă si pe terenulu culturei acelaşi locu ce a probatu câ scie se ocupe si pe campulu luptei.
Câ statulu romanu se merite numirea de farulu orientului Europei, la care, cu dreptu cuventu, a aspiratu totudeauna, este de datori’a nostra a tuturoru se ne silimu, se intemeiamu pe de o parte instrucţiunea publica, ardicand’o la inaltimea la care trebue se fia in raportu cu sacrificiele ce face tier’a pentru dens’a, âra pe de alta parte s’o respandimu până in cele mai depărtate unghiuri ale tierei.
Petrundiendu-ve, d-loru institutori si d-neloru institutore, de marele adeveru câ „scolele cele bune le făcu invetiatorii cei buni," speru câ ve veţi pune tote poterile, spre a indeplini cu santienie missiunea, ce ve este incredintiata.
Inalt’a si nobil’a professiune ce ati inbra<psiatu, trebuiâ se ve comande de a ve privi nu câ nisce simpli funcţionari, cari muncescu numai spre a capetâ o lefa, ci câ nisce adeverati apostoli ai civilisatiunei, cari tînu in mân’a loru crescerea si direcţiunea generatiuniloru viitore, crescere si direcţiune dela care depinde nu numai sorte’a acestei generatiuni, dara a tierii intregi.
D-vostre ve este datu a desvoltâ in omu si a’i direge facultăţile cu care l’a dotatu provedinti’a, corectandu chiar’ defectuositatile naturei. D-vostra sunteti respundietori mai multu de câtu chiar’ părinţii de calea greşita ce ar apucă vre-unulu dintre copii, a caroru instrucţiune si educatiune ve este incredintiata, pentru câ unii din părinţi, din lipsa de cultura, potu face gresieli in privinti’a crescerei copiiloru loru, gresieli, cari mai tardiu producu cele mai rele consecintie: I)-vOstra inse câ dmeni luminaţi, acele gresieli nu ve sunt permise.
Recunoscu câtu de grea este missiunea d-v6stra in societate, cu câtu inse ea presenta mai multe greutati, cu atâtu d-v6stra, insufletiti de acelu focu ce totu omulu trebue se aiba in indeplinirea missiunei sale, sunteti obligaţi se depuneţi tote poterile spre a invinge acele greutati si a dobândi resul-tatele ce societatea aştepta dela d-v6stra. Astfeliu numai veţi avea o adeverata resplata in stim’a con-cetatieniloru d-vostra, in respectulu si noiloru generatiuni si noei societăţi ce creaţi.
Spre a indeplini inse cu unu succesu realu acesta sacra datoria, nu trebue se consideraţi scol’a primara, care este scol’a poporului, câ unu simplu localu, unde vinu copii se invetie numai se citesca, se scrie si se socotesca, ci trebue se cautati a desvoltâ intr’ensii facultăţile loru intelectuale precum si simtiemintele acele, care singure formedia unu omu de bine in societate si unu cetatienu folositoriu patriei lui.
Deca cu inceperea acestui anu scolasticu, candu credu de datori’a mea a aminti intregului corpu invetiatoriu, strict’a si constiincios’a indeplinire a datoriei sale, imi indreptediu mai cu deosebire tota atenţiunea asupra d-vostra, o făcu pentru câ scol’a primara este nu numai bas’a ori-carui invetiamentu, dar’ câ, luandu pe copilu din cea mai frageda alui tiueretie, formedia moravurile unui poporu.
Instrucţiunile ce ve dau prin present’a circulare sunt in acelaşi timpu si consilii, ce ve dau câ romanu, care nu doresce de câtu progressulu si fericirea tierei sale. Vocatiunea este cea d’antaiu calitate ce pote face din cineva unu bunu institutoru, dar’, prin bunavointia, silintia si studiu, ea pote fi suplinita. Nu uitati câ omului i este datu se stu-diedie si se se perfectionedie câtu traiesce; astfeliu totudeauna are a profită fâra de a perde vre-odata ceva. Studiaţi dar’ necontenitu si cautati a invinge prejudiciile provocate de rutina, ce pote s’a inra-dacinatu in vr’unulu din d-vostra, fia chiar’ si fâra voi’a sa.
„Nu pasiti mai alesu pragulu scolei până ce nu veţi fi preparatu si ordinatu bine ce aveţi a predă copiiloru. “
Predaţi totu ce ve este prescrisu prin programa intr’unu modu sisthematicu, espuneti tote cunoscin-tiele ce sunteti obligaţi a transmite copiiloru după o ordine, care se-i faca a intielege intim’a legătură
OBSERVATORIULU.
269
ce esista intre ele, pentru câ copilulu, dupâ ce le au invetiatu, se fia in stare a-si representâ diferitele grade, prin care a trebuitu se treca, spre a ajunge dela unu principiu la unu altu principiu si dela o cunoscintia la alta cunoscintia. Nu negligiati ni-rnicu din ceea ce pote face clara materi’a ce tractati cu şcolarii, si ori de cate ori aveţi ocasiune, trebue a face aplicarea obiectului ce se preda la o problema seu la o cestiune, care i se pote infatisiâ in cursulu obicînuitu alu vietiei.
Servitive totudeauna de o limba curatu roma-nesca si de unu stilu corectu.
Fiţi buni si blandi cu copii, pentru ca numai astfeliu veţi dobândi afecţiunea loru, si prin aceste midiloce veţi potea reuşi in missiunea ce ve este in-pusa; astfeliu increderea, supunerea, silinti’a, care este conditiunea esenţiala a progressului, ve voru fi asigurate.
Cautati a avea destula taria de caracteru, ca-ci ve este indispensabila spre a inpune respectu copiiloru.
Regularitatea, esactitatea cu care trebue se ve indepliniti datoriile, in timpulu prescrisu si conformu regulamenteloru, formedia inca un’a din conditiunile ce trebue se ve caracteridiedie, si care ve este abso-lutu necessara atatu d-vostra pentru bun’a intre-buintiare a timpului, câtu si scolariloru pentru a le da bune esemple, si ale intipari nisce deprinderi ce le voru fi de cea mai mare utilitate in totu cursulu vietiei loru.
Intielepciunea percepteloru, pe cari copii nu sunt in stare a le aprecia, nu influentiedia atatu asupra loru, catu influintiedia realitatea esempleloru. Cautati dar’ inca odata a da d-vostra cei d’antaiu probe de curateti’a moravuriloru si esemple de pietatea creştina.
Modesti’a, simplicitatea vestminteloru, cu care ve presentati inaintea eleviloru, politeti’a, prudenti’a, desinteresarea, amorea de studiu si abţinerea de a frecventa locuri de petrecere, care prin natur’a loru sunt cu totulu necompatabile cu demnitatea missi-unii de educatori publici, trebue se fia lini’a d-vostre de conduita.
Amintiti-ve in totudeauna ca ori ce părinte de familie pretinde dela celu insarcinatu cu instrucţiunea si educatiunea copiiloru sei, se fia unu modelu perfectu pentru ei, si ori cine se pota recunosce intr’ensulu demnitatea functiunei ce indeplinesce.
Nu credu de prisosu cu acesta ocasiune a ve atrage atenţiunea, d-loru institutori si d-neloru in-stitutore, si asupra obligatiunei ce este inpusa de lege parintiloru, tutoriloru etc., de a-si trimite copiii la scola, si pentru a nu fi siliţi de a intrebuintiâ adesea mijlocele dictate de lege in contra celoru ce nu’si indeplinescu acesta datoria, precum si pentru a ajunge scopulu intr’unu modu lesniciosu si siguru, punetive tote poterile, servitive de tota elocenti’a d-vostra, spre a face pe părinţi, tutori etc., se intietega ca munc’a omului este cu atatu mai productiva, cu catu inteligenti’a sa este mai cultivata, pe căndu munc’a celui ignorantu remane aprope zadarnica.
Facetile in fine tabloulu omului cu inteligenti’a cultivata si comparatile cu alu celui incultu seu neinvetiatu. Convingeti-i ca fericirea, prosperitatea omului sta numai in instrucţiune si in moralitate. Prin aceste adeveruri ce veţi cautâ se le insuflaţi, precum si prin intieleptiunea si moralitatea conduitei d-vostre, prin care ve veţi atrage stim’a si increderea concetatieniloru d-vostra, fiţi siguri ca ve vom tramite copii loru la scola.
Terminandu, ve reamintescu, d-loru institutori si d-neloru institutore, câ nu este inamicu mai de 'temutu pentru o naţiune, de catu ingnoranti’a popomlui si d-vostre ve este datu a o inlaturâ.
Din parte’mi catu voiu avea onorea de a me bucura de increderea A. S. R. Domnitoriului, prea iubitului nostru suveranu, precum si de a tierei, fiţi siguri câ scol’a va fi cea mai mare preocupa-tiune a mea; câ voiu face totu ce imi stâ prin potintia pentru incuragiarea adeveratului meritu si capacitatiei unita cu moralitatea; voiu fi inse fara pregetu, spre a isbi nepasarea in indeplinirea datoriiloru si viciulu, ori unde ilu voiu afla. Câtu despre respuuderea si desvoltarea instructiunei, in in ceea ce me privesce pe mine câ ministru, nu voi negligia nimicu spre a dobândi dela represen-tanti’a naţionala fondurile necessare; câ-ci nu pote se fia unu banu mai bine cheltuitu de câtu ce se dâ pentru instrucţiunea popomlui.
Adressandu-ve totu de odata cu acesta ocasiune caldurosele mele salutari, ve urezu câ succesulu celu mai stralucitu se incoronese ostenelile d-vostre.
Ministru, N. Cretiulescu. Nr. 9,117. 1879, Augustu 14 st. v.
ACADEMI A ROMANA.
Sessiunea estraordinaria.
Procesu -verbalu Nr. 22.
Siedintia din 18 Iuniu st. v. 1879.
Siedinti’a se deschide la 9 ore a. m.
Se dâ lectura processului - verbalu alu siedintiei precedente si se verifica.
D. Sturdza comunica o colectiune de transcriptiuni de pe mormintele istorice dela monastirea Bistriti’a, din districtulu Nemtiu, luate prin decalcare de câtra unu ingineru alu Statului, după comand’a d-sale. Se primescu cu multiumire si se recomanda sectiunei istorice.
D-lui comunica erasi unu fascicolu intitulatu „No-tice sur la societe imperiale Odessoise d’historie et d’Antiquites et sur ses memoires," pentru bibliotec’a Academiei. Se primesce cu multiumire.
D. Sturdza aduce a-minte comunicatiunea ce si alta data a facutu Academiei despre o serie de monede vechi si medalii române, din colectiunea principelui Montenuovo, care au ajunsu in posessiunea unui ne-gociantu D. Hess din Germani’a. De asta data arata, câ după corespondenti’a si intielegerea ce au avutu cu nu-mitulu, acesta colectiune, evaluata de d-sa la 7,500 lei, este retînuta spre a completa pe acea a Academiei. Dara sciindu câ Academi’a nu dispune de fonduri in-destule, au alergatu la midilociri indirecte si spera a realisâ o suma de 3000 lei, oferite de persone private (ale caroru nume le va face cunoscute la timpu), dara pentru acestu restu cere concursulu fonduriloru Academiei.
D. Papadopul-Calimachi dice, câ propunerea acesta nu pote dâ locu la discussiune, ci trebue a se votâ.
D. Sionu replica câ d-lui apretiadia valorea acestei achisitiuui si ar fi gata a o votâ, daca ar sci câ sunt fonduri disponibile pentru acesta.
D.	Ghica respunde,	câ potu se	fia	fonduri disponibile	daca nu se	va	tînea sessiune	generala la
Augustu.
D.	Sturdza dice	câ,	după câtu	scie, budgetulu
Academiei laşa unu escedentu disponibilu. Dara totu-odata observa câ acesta nu este o chieltuela de acele, cari s’ar potea consideră câ inutila, ci o capitalisare, care adaoga valorea tesaurului preciosu ce ilu are Academi’a.
D. Odobescu susţine propunerea d-lui Sturdza de a se curaperâ acuma pretios’a colectiune a lui Montenuovo ;	inse ar dori	câ	pe viitoriu	se	se constitue
unu fondu specialu pentru achisitiuni numismatice si archeologice, câ nu cumva asemenea chieltueli esceptionali se pună pedeca desvoltarei regulate a lucruriloru fia-carei secţiuni in parte.
D. Laurianu dice câ doresce si d-lui se se faca aehi-sitiunea propusa; dara fiindu câ Academi’a nu dispune de prea mari fonduri, e de părere a se midiloci către gubernu spre a se cumperâ in comptulu Statului, si crede câ o asemenea cerere ar fi primita.
D. Sturdza respunde, câ după câtu scie si cunosce, Statulu nu are de unde acordă o asemenea suma; apoi observa câ pentru asemenea achisitiune d-lui nu se pote adressâ la Stătu, ci la Academia, careia i-a oferitu acesta colectiune dobândita cu atâtea sacrificii.
Punendu-se la votu propunerea se primesce cu mare maioritate.
Se comunica o adressa a d-lui dr. J. U. Jarnik, prin care trimite pentru bibliotec’a Academiei câte unu esemplariu din publicatiunile sale: Sprachliches aus ru-mănischen Volksmărchen si Index zu Diez, etymologischem Wtirterbuch der rumănischen Sprachen. Se primescn cu multiumire.
D. presiedinte comunica o scrisore ce i s’a adres-satu de câtre unu studentu dela facultatea de dreptu din Iaşi anuntiandu-i descoperirea unui mânuscrisu vechiu la unu buchinistu. Adunarea consultata, decide a se comandă d-lui Chintescu, câ, intorcendu-se la Iaşi, se esaminedie manuscriptulu indicatu, si de va avea o adeverata valore, se tractedie cumperarea lui.
Se mai comunica o adressa a epitropiei St. Vineri, relativa la reţinerea unei sume de bani din veniturile averei Nasturelu. — După mai multe discussiuni, se recomanda comissiunei care a fostu numita mai inainte pentru diferentulu pendinte intre Academia cu numit’a epitropie.
La ordinea dilei discussiunea asupra propuneriloru făcute in siedinti’a precessa despre adaogerea unoru articole la Statute.
D. Hasdeu, luandu cuventulu dice, câ nu intielege pe ce cuventu s’ar potea face adaose numai la sfersitulu statuteloru, era nu si la midilocu. Dlui observandu câ in corpulu acestoru statute sunt erori si lacune, cari presinta si chiar’ anomalii in organisati’a Academiei, face acesta propunere prealabila. D-lui isi desvolta tess’a, si aducendu in discussiune cestiunea acordarei pre-mieloru dice, ce competintia ar avea, de esemplu, secţiunea istorica seu literara câ se apreciedie si se pre-miedie o opera de geologia, seu unu geologu o opera filologica ?
D. presiedinte observa, câ o propunere spre a potea fi luata in deliberatie, trebue se fia sustînuta celu puginu de doui membri. In susţinere declarandu-se numai d. Laurianu, propunerea se inlaturedia,
D. Sionu dice, câ propunerea articolului presentatu in siedinti’a precedenta, a redactat’o din nou, spre a fi bine lămurită in coprinderea urmatore:
„Pentru ori-ce modificare la statute se va face o chiamare ad-hoc, insenmandu-se articolulu de modificatu si siedinti’a in care are se se tractedie cestiunea, si daca la acea siedintia nu s’ar intr’uni numerulu mem-briloru ceruţi de articolulu precedentu, se va face a dou’a convocare in intervalu de 15 dile, celu puginu si in acea siedintia decisiunea se ia cu maioritatea absoluta a membriloru presenti, ori câtu ar fi numerulu loru."
D. Chintescu propune câ la art. 46 se se adaoge unu alineatu in coprinderea urmatore:
„La casu de a nu se potea votâ modificarea statuteloru cu doue treimi din numerulu totalu, se voru invita cei absenţi, in nepotintia de a veni la a dou’a convocare, de a’si dâ votulu loru in scrisu, in terminu de 10 dile.“
D. Stefanescu propune a se adaogă unu alineatu la art. 46, in urmatorea coprindere :
„Daca in doue siedintie consecutive, in intervalu de 3 dile, nu se voru potea intr’uni doue treimi din intregulu numeru alu membriloru Academiei, la a treia siedintia totu după intervalu de trei dile, modificările statuteloru se voru potea votâ cu doue treimi a membriloru presenti. “
Acestu amendamentu, subtscrisu si de d. Falcoianu, este sustînutu de mai mulţi membri. Se cere includerea discussiunei si se admite.
D-lu Chintescu declara câ isi retrage amenda-mentulu.
Se pune la votu propunerea d-lui Baritiu si cade prin paritate de voturi.
Se pune la votu propunerea d-lui Stefanescu si se primesce cu maioritate.
Propunerea d-lui Sionu nu se mai pune la votu, fiindu câ cestiunea s’a resolvatu prin propunerea ad-missa.
Siedinti’a se ridica la 11 si jumetate ore.
Presiedinte, Ioanu Ghica.
Secretariu ad-hoc, G. Sionu.
Insciintiare.
(Urmare si fine.)
11.	Premiulu Nasturelu, seri’a A, de lei
5.000,	se va decerne in sessiunea generale din primaver’a anului 1882 celei mai bune dissertatiuni in limb’a romana, asupra urmatoriului subiectu:
„Descriptiunea completa, sub raportulu fisicu si economicu, alu unui judetiu alu României, după alegerea fia-carui concurentu in parte. Cu program’a acesta:
1.	Geografi’a cu ramificatiunile ei (orograti’a, hi-drografi’a si topografi’a);
2.	Ochire asupra istoriei naturale (terenurile, flor’a, faun’a);
3.	Starea economica atatu agricola câtu si industriala ;
4.	Statistic’a poporatiunei (starea civila, statistic’a religiosa, juridica, medicala, militară, scolastica, naţionalităţile, etc.);
5.	Etnografi’a (adica descrierea usuriloru, credin-tieloru poporali, porturiloru locali, etc).
întinderea operatului va fi câ de 25 cole tipariu, formatu in 4° micu, seu 8° ordinariu, litere cicero. Terminulu presentarei manuscriseloru la concursu va fi 1 Sept. 1881.
12.	Premiulu Nasturelu, seri’a A, de 5.000 lei, se va decerne in sessiunea generala din primaver’a anului 1882, celei mai bune dissertatiuni in limb’a romana, asupra urmatoriului subiectu:
„Tieranulu romanu. Disertatiune asupra starei sale morale, sociale, economice si politice, in trecutu si in presentu, in principatulu României."
întinderea operatului va fi câ de 20 cole de tipariu, formatu 4° micu, seu 8° ordinariu, litere cicero. Terminulu presentarei manuscriseloru la concursu va fi 1 Septembre 1881.
13.	Premiulu Statului, Heliade Radule seu, de 5.000, lei se va decerne in sessiunea generala din primaver’a anului 1882, celei mai bune dissertatiuni in limb’a romana, asupra urmatoriului subiectu:
„Studiu asupra activitatiei literarie si pedagogice a lui Ionu Heliade Radulescu, in raportu cu epoc’a an-teriora (finele secolulu XVIII, cu erudiţii din Blasiu si Vacarescii), si cu cea posteriora (pana la 1848 dandu totu de-odata o schitia biografica a lui Heliade Radulescu.)"
întinderea operatului va fi câ de 20 cole de tipariu in 4° micu, seu 8° ordinariu, cu litere cicero. Terminulu presentarei manuscriseloru la concursu va fi pana la 1 Septembre 1881.
14.	Premiulu Alesandru Ion Cuza, de lei
4.000,	se va decerne in sessiunea generala din primaver’a anului 1883, celei mai bune dissertatiuni in limb’a romana, asupra urmatoriului subiectu:
„Istori’a Romaniloru in Daci’a Traiana, dela Au-relianu pana la fundarea principateloru Moldov’a si Tier’a romanesca."
întinderea operatului va fi 20 cole de tipariu in 4° micu seu 8° ordinariu, cu litere cicero. Terminulu presentarei manuscriseloru va fi pana la 1 Septembre 1882.
15.	Premiulu Fetu, de4.800 lei, se va decerne in sessiunea generala din primaver’a anului 1883, celei mai bune lucrări cu tecstulu in limb’a romana asupra urmatoriului subiectu:
„Confecţionarea ehartei geologice a doue judetie ale României, din care unulu de dincoce si altulu de dincolo de Milcovu.
Pentru studiulu geologicu alu unui judetiu, concurentele este datoru:
—	„Se faca descriptiunea orografica a judetiului;
—	„Se arate ce teremuri si ce strate se gassescu in acelu judetiu, indicandu natur’a locuriloru fia-carui stratu si fosilele pe care se basesa pentru determinarea loru;
—	„Se se faca o secţiune longitudinala si alfa transversala a judetiului precum si secţiuni de diferite accidenti ale crustei globului, ce se potu află in acelu judetiu.
—	„Se se faca chart’a geologica a judetiului;
—	„Se aduca o colectiune de rocele caracteristice."
Terminulu presentarei manuscriseloru si materialului recerutu va fi pana la 1 Septembre 1882.
NB. Deca s’ar presentâ vre-unu concurentu meritoriu numai pentru unu singuru judetiu, din sum’a de
270
4.800 i se va acorda numai jumetate; era deca doi diferiţi concurenţi voru merita fia-care premiulu pentru unulu din judetiele descrise, acea suma se va inparti intre densii.
Sciri diverse.
—	(Diu’a onomastica) a Escel. Sale Preasan-titului Archieppu si Metropolitu Mironu Roma nul u s’a serbatu Vinerea trecuta in biseric’a din cetate cu servitiu solemnu ddeescu. La 11 ore membrii consisto-riului s’au intr’unitu in corpore spre a felicita pe Escel. Sa. Si alte somitati au felicitatu pe Escel. Sa.
(„Telegf. romanu.")
—	(„Reuniunea romana de cantari din Sibiiu") isi va reîncepe esercitiele sale astadi Miercuri in 3 Septembrie st. n. la 6 ore p. m. in sal’a cea mare a Seminariulu, andreianu, la care sunt rogati a lua parte toti p. t. membrii activi.
Comitetul u.
—	(Invitare) pentru p. t. dni si familii la petrecerea inpreunata cu productiune de cantari si declamatiuni, ce se va tîne de câtra „Societatea meseriasiloru romani" din Sibiiu. Petrecerea se va tine Sambata in 25 Aug. st. v. 1879 in „Sal’a scolei gr. or. din loeu". Detai-urile se vedu in program’a separata. După productiune mesa, apoi jocu. Inceputulu la 8 ore ser’a. Saliste, in 19 Augustu 1879 st. v.
Program’a „Societăţii meseriasiloru romani" din Saliste inpreunata cu concursulu chorului „Reuniunei Sodaliloru romani" din Sibiiu. 1. „Deşteptate Romane" de A. Murasianu, esecutatu de chorulu sodaliloru. 2. „Mii de stelutie", Quartetu compusu in choru de Karl Frtihling. 3. „Romaniloru", poesia de V. Rusanescu, declamata de maiestrulu N. Moisinu. 4. „Calea Romane plinu de mandria", Marsiu, compusu in voci pentru prim’a ora de K. Frukling, esecutatu de chorulu sodaliloru.
5.	„Armatei Romane", poesia de Scipione Jonu Badescu declamata de maiestrulu N. Steaflea. 6. „Nu eşti iubitu", poesia de Alecsandru si Cristopelu, cantata solo de maiestrulu V. Petru tiu. 7. „Armoni’a", poesie de J. N. Policroniade, declamata de junele C. Popa. 8. „Suveniri ale junetie", romantia de J. Brateianu, compusa in choru de Karl Frukling, esecutata de chorulu sodaliloru. 9. „Unde sunt Heroii", de Georgescu, compusa in choru de Karl Fruhling, esecutata de chorulu sodaliloru.
Intrarea de persona 1 fl. v. a. — Damele si garde-damele sunt scutite de tacs’a intrării.
Venitulu curatu e destinatu pentru fondulu scolei gr. or. din Saliste. — Oferte marinimose se voru primi cu mare multiamita si se voru publică pe cale diaristica.
Comitetulu aranjatoriu.
—	(Societatea fondului pentru infiintia-rea unei scole romane de fetitie in Clusiu) isi va tînea adunarea sa gener. anuala la 14 Septembre st. n. după amiadi, in localulu cassinei romane din Clusiu, la care sunt cu tota onorea invitaţi toti amicii progressului naţionale romanu.
Clusiu, 29 Augustu st. n. 1879.
Alesandru Lazaru, Dr. Gregoriu Silasi, presied.	notariu.
—	(Societatea romana de lectura din Clusiu) isi va tînea adunarea sa generala anuala la 14 Septembrie st. n. după amiadi, in localulu seu propriu (casele parochiali gr. cath.), la care sunt cu onore invitaţi toti părtinitorii progressului naţionale romanu.
Clusiu, 29 Augustu 1879.
Victoru Piposiu	Basiliu S. Podoba.
presied.	notariu.
—	(Adunarea generale a Societatei pentru fondulu de teatru.) Fiindu că, adunarea generale a Societăţii pentru fondu de teatru romanu in anulu curente se va tînea aici in Blasiu la 20 Septembre, subscrisulu comitetu arangiatoriu îsi ia libertate a invita pre P. T. Domni, cari aru dori a partecipâ la acesta adunare, ca se se insinueze pana la 15 Septembre a. c., pentru ca se se pota face dispositiunile necessarie pentru incuartirare.
Blasiu, 31 Augustu 1879.
Pentru Comitetulu arangiatoriu: Ludovicu Csato.
—	(înaintări in armat’a austriaca.) Din academi’a militară dela Wiener-Neustadt s’au mai denumirii elevulu Pamfile Golonicu de locotenentu in reg. Nr. 31. S’au mai inaintatu la rangulu de cădeţi Nicolae Strainu siTraianu Poppa, ambii la reg. Nr 43, era Christ. Alexi la reg. Nr 51. Primesca cu totii sincerele nostre felicitări: si la mai mare!
—	Statistic’a de mortalitate din diferite o ras ie.) Mortalitatea poporatiuniei, dela 1 Ia-nuariu si până la 1 Iuliu 1879, a fostu la o miia de locuitori in urmatorea proportiune, in orasiele de mai josu:
Filadelfi’a 13.9; San-Francisco 14.7; Cristhian’a
_______OBSER V A T O R I U L U.________
14.7;Lipsc’a 15.3; Cicago 16.2; Hanover’a 16.5; Stock-holml7.0; Londr’a 17.0; Bruxel 17.1; Saint-Louis 17.3; Edinburg 17.7; Liverpool 18.6; Athen’a 19.0; Stuttgard 19.2 ; Amsterdam 19.7; Copenhag’a 19.7 ; Hamburg 20.0; Niirnberg 20.2; Paris 21.1; Basel 21.7; Rom’a 21.8; Coloni’a 21.9; Glascow 22.0; Frankfurt 22.3; Dublin 22.4; New-York 22.6; Cassel22.9; Dresd’a 23.7; Mag-deburg 24.1; Triest 25.0; Turin 26.4: Madras 27.4; Bombay 27.8; Carlsruhe 28.0; Lisabon’a 29.4; Stetin 29.5 ; Vien’a 29.8; Miinchen 30.3 ; Bucuresci 30.4; Braun-schweig 31.2 ; Breslau 31.8; Calcut’a 31.9; Prag’a 33.5; Strasburg 35.5; Konigsberg 36.2; Cracovia 36.5; Peters-burg 37.3; Pest’a 37.8; Augsburg 39.5; Alesandri’a (Egipetu) 39.5; Berlin 43.2; Odess’a 49.2.
Bibliografia.
—	La Bucuresci a aparutu de sub tipariu brosiur’a : „Stefanu-Voevodu celu Mare" de d. P. Verussi pictoru, profesoru de estetica si istori’a arteloru la scol’a frumoseloru arte din Jasi si de desemnu la scol’a fii-loru de militari, membru alu societarii literarie „Junimea" din Jassi. De acelasiu autoru s’au mai publicării:
—	„Arfa naţionala," studiu criticu publicatu in „Convorbiri literare" Nr. I, II et III din 1875.
—	„Despre claru-obscuru," studiu esteticu publicatu in „Convorbiri literare" Nr. XI din 1876. Pretiulu la tote acestea nu ne este cunoscutu.
—	Dn. senatoru 16 nu Ghica, mare proprietariu din cei mai renumiţi ai României, presiedente alu Academiei, a publicatu instructivulu seu studiu national-economicu, sub titlu: „Convorbiri economice", edit. a trei’a, doue volume. Se afla si aici in Sibiiu de vendiare, cu 5 fl. v. a. la librari’a W. Krafft. Trimisu cu post’a franco 5 fl. 15 cr. v. a.
Alu douilea procesu de pressa
intentatu estimpu lui Georgie Baritiu de câtra procurorulu regescu numai din caus’a unoru documente istorice din Februariu si Martiu 1849, publicate in „Transilvania" din 1878, s’a pertractatu astadi miercuri aici in Sibiiu înaintea curtiei de juraţi, in presenti’a unui publicu alesu, dra in de-cursulu ferbintei aparari, cestiunea personale se prefăcu in cestiune de principiu, adeca: daca mai este permisu romaniloru si sasiloru a culege si publica documente istorice si a scrie istori’a patriei in limb’a loru ? Pro-cesulu se termina pe la VA ora d. a. prin acquitarea unanima a acusatului.
Economi’a politica in viâti’a practica.
(Urmare.)
Animalele cliiaru pe cari civilisatiunea le-a domesticirii pentru serviciulu ei, sunt totudeauna aplecate a se reintorce la starea selbatica, candu traiescu era singure. Candu Ispaniolii plecara pentru cucerirea Lumei-noue, luara cu densii câini mari, cu care venau pe selbatici; aceşti câini erau forte asemenati cu aceia pe cari i vedemu pe la măcelări; erau domesticiri. Câteva din aceste animale se retacira prin păduri. Preste vreo doue-dieci de ani, Ispaniolii, cari petrunsera in aceste păduri ne-esplorate, dedera preste nisce animale enorme, cu perii sbîrliti, care le aretau nisce colţi formidabili si care pareau totu asia de periculoşi ca si leii. Erau câinii rătăciri. Perdusera vocea si redeveni-sera besthii fiorose.
N’amu trebuintia se me ducu se cautu esemple printre animale.
In câmpuri ce se intempla candu o livada este parassita iu voi’a ei ? Se reintorce la starea selbatica. Candu pamentulu incetedia de a mai fi lucratu, se acopere de erburi nefolositore si vate-matore. Acestea esu singure; dera grânele, vitele, trebuescu cultivate.
Eta puntulu de plecare alu bogăţiei; munc’a o creasa. Nu ne punemu la o masa de a gafa; noi ne intocmimu diferite lucruri utile de care avemu trebuintia, eta pentru ce li s’a datu unu nume prea frumosu si forte adeveratu; s’a numitu acesta creatiune a omului proprietatea. Omulu, ori care ar fi oper’a careia i da nascere, mica seu mare, o face prin sudorea, prin virtutea sa. Ceea ce se numesce proprietate, este o adeverata prelungire, este unu felu de incarnatiune a per-sonei sale.
Am aretatu adeverat’a origine a bogăţiei. Acum, deca voiri se vedeţi efectulu seu, vi’lu voiu pune indata sub ochi.
Efectulu principale alu bogăţiei, este crearea „capitalului" in interessulu aceluia care muncesce.
Nu ani trebui se se creda, după ceea ce s’a disu, câ scopulu nostru este a preinterapinâ numai ne-cessitatile dilei. Priviri care este legea vieţii nostre si cum a regulatu D-dieu destinele nostre.
Candu venimu pe lume, suntemu slabi, suntemu copii. Silintiele nostre n’au inca o mare potere si nici o valdre mare; copilulu nu pote inca se isi câştige vieti’a. Ce insemnedia aedsta, deca nu, câ nevointi’a sa de creatiune nu egalâdia sum’a trebuintieloru sale: elu consuma mai multu de câtu pote castigâ. Dera, cu câtu trece din copilăria la junetie, si dela junetie la etatea virila, se produce unu fenomenu insemnatu; valorea muncii, poterea omului merge cresc&ndu. Atunci esci in tota vigorea verstei, poţi se dormi numai câteva ore, poţi se suferi privaţiunile fâra de pericolu. Nu ai trebuintia de bucate delicate pentru unu temperamentu tare si robustu, trebuintiele ti - s’au inpu^inatu si in acelasiu timpu forti’a ta este in tota plinătatea ei. Preste câtva timpu, se produce fenomenulu inversu, treci din etatea virile la versta inaintata, si dela versta inaintata la betranetie. Atunci trebuintiele tale incepu a se inmulti; esci nevoitu se iti pre-lungesci somnulu, se maresci timpulu odihnei tale, ai trebuintia de ore-cari ingrijiri, de care etatea virile nu se preocupa. Si in acestu timpu, pe câtu necessitatile iti crescu, poterile iti scadu intru aceeaşi proportiune. Sciu negresitu câ esci mai indemanaticu, mai priceputu in meserie, dâra nu mai poţi se lucredi cu aceeaşi staruintia nici asia de multu câ mai iuainte.
Eta faptele. Ele devinu, fara a avea trebuintia de a fi comentate, o elocventa invetiatura pentru conducerea vietiei.
Deca bogati’a are dreptu punctu de plecare silintia, care este o virtute, adeveratulu ei scopu este crearea economiei. D6ca unu lucratoru de doue-dieci si cinci de ani iti dice, după cum l’amu auditu si noi pe unulu, „nu datorescu nimenui nimicu, amu lefa buna, chieltuiescu, “ — respunde, lectorule, prin acestu argumentu care nu laşa nici unu refugiu replicei:
„Candu esci de doue-dieci si cinci de ani, „candu esci in t6ta plinătatea poterii tale si nu „te ingrijesci de a pune la o parte ceva din pro-„dusulu muncii tale pentru timpulu iernei vietiei, „scii ce faci ? Te mananci singura. Esci ca unu „omu care atentedia la propria’i viâtia, care comite „unu sinucidu. Esistenti’a nostra intrega este ast-„felu intocmita câ tote părţile cari o compunu i „corespundu, câ junetiea trebue se prepare verst’a „inaintata si betranetiea se culega fructele virtuţii „si ale intieleptiunii practicate in etatea virile."
Scimu acum ce este bogati’a, si câ punctulu seu de plecare este: silinti’a. Scimu care e resul-tatulu ei: proprietatea. Scimu care e efectulu ei utile: economi’a. Se ne intrebamu acum, in câte chipuri diferite se pote produce bogati’a ?
Credemu câ sunt in lume trei feluri de lucratori, pentru câ sunt trei moduri prin care se nasce bogatia. — Este productiunea agricola, productiunea manufacturiera si productiunea comerciale.
(Va urmâ.)
Cursuri de Uucuresci iu Lei noi (franci).
31 Augustu.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%...............1- 10.4— b.
Iraprumutulu Oppenheim din 1866 cu 8%	•	•	. •	„ 104.— „
Obligaţiune de imprumutu dominiale din 1871 cu 8% ,, 104.— „
Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7%..........,,	99.% „
Creditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 7°/0 .	.	.	„	92.9/»	»»
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8%	,, 102.*/» ,,
Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10%	•	•	•	>i	184.—	„
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5%	.	.	.	„	38.'/»	,,
Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6%	.	.	„	98.70	„
Daci'a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea de
250 1. a. 8°/...............................„ 190— „
Romani’a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.)
1873 cu 8%..................................„ 67— „
SPIRTU ARTRITICU
inventatu de Heinrich Bloch in Eger (Boemi’a), recu-noscutu preste totu câ medicin’a cea mai sigura contra sioldinei si reumathismului, aplicanduo in 24 de 6re si frecandu cu ea părţile durerdse, sioldin’a si reumathismulu înceta cu totulu. Pretiulu unei sticlutie este de 60 Cl\ v. a.; tramisa cu posta la comanda, sau pe langa assignatiune 66 Cr. v. a. Celorn care ilu voru luâ spre vendiare in eo-missiune, li se dâ unu rabatu corespuudietoru. In tdte cetăţile mai mari se deschidu depositdre. Am in posessiunea mea mai multe mii de ateste si scrisori de multiamita pentru precelenti’a acestei medicine. Comandele se esecutedia totudeauna cu intdreerea poştei in modulu celu mai conscientiosu.
Heinrich Bloch in Eger (Boemi’a)
proprietaiiu alu medaliei de auru pentru arte si sciintia.
In calitate originala se afla:	in B.-Pest’a la Josif
Tbrok, Timisior’a la Ernest Jâromisz, Stefanu Târcsay si C. M. Jahner la ,,Regele ungurescu“, in Pojon la Feldenek Ferencz si la Soltz Reszo la „St. Martou** in Szeghedin la Barcsai G'aroly, Makon Josef si Caikos N., in Zagrabi’a la Mittlbach Zsigmond, in Eszek la Dienes J. C., in Sibiiu la llorBcher W. Fr., in Brasiovu la Stenner J. la „leulu dj auru“, in Clusiu la Szeky Miklos si la tdte farmaciele mai mari din tiera si strainetate.	(90) 2 —10
Editoru si redactorii respons. <*. Baritia in Sibiiu.
Tipariulu lui W. kraifl in Sibiiu.