Obaervatoriuln ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fi. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisn cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sâu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s6u linia, cu litere morunte garmondu, la prim’a publicare ckte 7 cr., la adou’a si a trei’a câ,te 6 cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumoratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a droptulu la Bedactiunea Diariului Observatorii!Iu in Sibiiu.
Nr. 65.
Sibiiu, 15/27 Augustu 1879.
Anulu II.
Goruptiunea in Ungari’a.
Ti s’ar fi parutu ca scandalele infricosiate produse de dn. V â r a d y deputatu din Maramurasiu, vicepresiedinte alu dietei, si cele provocate de com. Y i c t o r u Z i c h y, fostu secretariu de stătu la ministeriulu de interne, isi voru lua deocamdată unu capetu; dara dn. IoanuAsbotli, redactorulu diariului partidei Deakiste „Magyar Orszâg" disese inca de pre atunci, ca daca gubernementalii nu tăcu, elu are se mai dea la lumina inca si alte blastematii si spurcatiuni multu mai mari. Intr’aceea din duellulu proiectatu intre c. Zicliy si Asboth nu s’au alesu nimicu, era Vârady adunandu’si pe alegatorii sei, se planşe amaru pentru neaudit’a rusîne ce i s’a facutu prin inculparea ca elu ar fi luatu mai alesu dela jidovi bogaţi sume mari de bani, pentru-câ se le câştige decoratiuni dela imperatulu; in fine Vârady isi dete dimissiunea, si apoi erasi o retrase, amerintia inse totuodata pe adversarii sei cu processu criminale, care se dice câ este si pornitu.
In aceleaşi momente inse, pre candu Vârady cerca a se aparâ, „Kolnische Zeitung" unulu din diariele universali si de mare auctoritate in cercurile superiori ale societatiei europene, surprinse pe lume cu alte revelatiuni nespusu de scandalose, totu din Ungari’a, pe care apoi „Deutsche Zeitung" din Vien’a dela 21 si „Magyar Orszâg" din 22 Augustu le constata si afirma câ prea adeverate; si fiindu-câ acelea trasera atenţiunea la sute* de alte diarie scrise in limbi diverse, cu atâtu mai puginu ne este permisu noue a le trece cu vederea. Eca ce ne invetia „Kolnische Zeitung" si după elu celelalte :
„Astadi se vorbesce (in B.-Pesta) si despre retragerea dlui Hieronymi, secretariu de stătu in ministeriulu .de comunicatiune, din causa câ acestu domnu, câ ginere alu lui Vârady, a fostu amestecatu in tote speculele de bani ale socru-seu. Nu a fostu nici-o afacere de caii ferate, nici unu planu de canalisari, nici-o aster-nere de drumuri (siosele), nici-una oferta de liferatiuni cu pretiuri (asia numite) de unitate, care se nu fia datu ocasiune la cele mai escessiveesploatarisiabusuri. Lucrulu erâ organisatu destulu de simplu. Unu arendatoru generale pentru mituiri (Be-
stechungen), cunoscutu bine in anii din urma, de professiune agentu de bani (samsariu), luase asupra’si câ se câştige dela gubernulu ungurescu orice afacere de bani (Geschâft). Nimeni nu potea castigâ vreo intreprisa, daca se adressâ câtra altu-cineva si nu cerea ajutoriulu acestuia. Pentru elu erâ'tote uşile deschise, pentru-câ elu sciâ pe toti care de ce valore este si cum are se tractedie cu ei. Deci ori-candu ministeriulu de comunicatiune aprobâ vreunu proiectu ori planu recomandaţii de câtra acelu agentu, v.-presiedintele Vârady luâ asupra’si, câ afacerea (pe jidovesce Geschâft) se treca prin comissiuni si prin camera deputatiloru. Gubernulu se uitâ p’intre degete, si |Gescâft-ulu“ castigâ nesmintiţii maioritate sigura.	Cu acestu modu se
regulase in anii trecuti cestiunea calei ferate orientale*); totu asia reuşiră, câ statulu se sacrifice pentru '„sanarea" calei ferate Cassovia-Oderberga patru milione florini (16 milione franci). Asia se votâ mai deunadi cumpărarea calei ferate din valea r iu lui Vagu, prin stătu, cu optu milione fior. mai fora nici-o dicussiune, dupace din aceşti bani s’au datu acelui' agentu aprope V2 mi-lionu sub titlu de pro vi sin ne, se intielege inse câ nu de a dreptulu pentru elu, ci priu elu altor ’a. Se scie adeca in tota Ungari’a, câ tocma pe acelutimpu s’aurescumparatu s i n i m i-citu mulţime de Cambijv-accepte (politie) de sute de mii de ale dlui Vârady, si unu p a c h e t u intregu pobtie de ale mai multoru membrii bancrotati din partid’a lui Tisza. Colomanu Tisza scie bine lucrurile acestea; din fatalitate inse lui ii e preste potintia a’si tine partid’a sa compacta altuinentrea, decâtu numai prin midiuloce de acestea. Câ-ci adeca acea partida înainte de a trece din opositiune la gubernu, erâ plina de omeni ruinaţi in averile loru, alu cărora scopu erâ firesce, câ se scape de datorii cu ajutoriulu gubernu lui. Asia dara partisaniloru cabinetului Tisza s’au datu in arenda si domenii mari de ale statului cu pretiuri de nimicu. Asia dintre deputaţii carii făcu servitiu mare gubernului si’lu ajutâ se aiba maioritate cu ori-ce pretiu, la ori-ce proiectu ministeriale, tramitu in comissiuni speciali de a le fiscului in caşuri de
*) Oradea-Brasiovu, la care au disparutu preste 16 milione fl.	R.
processe, de câte ori se speră pe sub mana, câ se voru folosi din acelea. Unuia din aceşti domni, carele si astadi este credintiosulu lui Tisza, i s’a comisu câ se reguledie diferendele de pasiune (Weideservituten) in dominiele muntene ale statului din Maramurasiu, apoi despre acesta este schitu, câ a pretinsu dela adversarii fiscului fâra nici-o rusîne 9000 (noue mii) de florini, care suma i s’a si îiumeratu, pentru-câ se decidă caus’a pe voi’a loru si in contra intereseloru statului. Totu acelu domnu fu trimisu câ comissariu in Transilvani’a, pentru-câ se dea in arenda societatiei actionarie inontanistice dela Brasiovu minele de cărbuni de petra din Valea J ii ului (Petrosieni), era elu isi inplini acea missiune asia, câ statulu remase in dauna, elu inse castigâ 45 mii fiorini câ provisiune. Acestu domnu este funcţionar iu alu camerei deputatiloru.
Este invederatu, câ gubernulu si partid’a in care predomnescu idei si elemente câ acestea, nu pote fi scrupulosu intru alegerea midiuloceloru spre a’si asecurâ maioritatea, cu atâtu mai virtosu, câ aci nu mai e vorb’a de opiniuni si scopuri politice, ci de existenti’a propria, de Eu-lu fiacaruia, câ se aiba ce mancă. Deci nu trebue se se mire nimeni, daca aude, câ Coloman Tisza candidase mai totu deputaţi de aceia, despre carii potea presupune, câ in punctulu materiale au se dependa dela elu. Intre deputaţii actuali din maioritate sunt pugini aceia, caroru gubernulu se nu le fia platitu spesele cu oca-siunea alegeriloru; prin urmare sunt pugini aceia, carii s’aru potea desparţi de person’a ministrului presiedinte, fâra a se arată nemultiamitori. “ — La alegerile dietali Tisza nici pe de parte nu s’au ajunsu cu 150 mii fi. fondu de dispositiune, si asia s’a decisu se faca specula cu decoratiuni, ordine si cavalerii. Asia se nobilitara fraţii Deutsch, Herber s. a. m. dandu sume de bani.*) — In Vien’a au avutu trebuintia de Tisza, pre câtu timpu a tinutu cestiunea orientale si anume a Bosniei si Hertiegovinei; acuma inse nu mai au trebuintia de elu si nu’lu potu suferi, din causa câ e omu violentu etc. etc.
„Magyar Orszâg" adaoga la tote cele publi-
*) Br. Erlanger evreulu dela Frankfurt, a datu singura 100 de mii lui Zichy etc.
Foisiora „Observatoriului“.
Despre genealogii si monografii familiarie.
Reu făcu publicisţii din Romani’a, câ in locu de a’si inple foile loru literarie si foisiorele diarieloru cotidiane in partea cea mai mare cu producte belletri-stice străine, cu române si novelle de o valore forte problematica, adesea ingrecate de veninu dulce dara ucigatoriu de suflete, nu alega mai virtosu subiecte din patria si din sinulu natiunei loru.
Ar merită inse oresice mustrare inca si membrii acelora vechi familii patriciane, a le caroru scrinie sunt pline de documente tînute ascunse, care de si nu aru inplea totudeauna lacune in istori’a patriei luate in sensu mai strinsu, ele inse sunt de nespusa valore pentru istori’a civilisatiunei, pentru vieti’a familiaria si sociale a romaniloru. In alte tieri s’au publicatu si se mai publica mulţime de monografii de a le famililoru fruntasie vechi, ilustre, alaturandu-li-se arborii genealogici pe secoli inapoi. Ne va obiecta cineva, câ in Romani’a n’au existatu nici-odata aristocraţia feudale câ in alte staturi europene; voru fi si de aceia carii nu punu nici-unu pretiu pe vechimea familiiloru si le place a cită dis’a lui Cicerone pre candu unii romani trufaşi ilu batjocoriau dicundu câ este veneticii din A r-pinas, omu nou — hoino novus, caroru inse elu le respunse: Meum genus a me incipit, tuum in te desinit (famili’a mea incepe cu mine, a ta inceta cu tine). Sciinu si noi câ in Roinani’a feudalismulu europenu cu aristocraţiile sale, cu allodiu si colonicatura, cu vasali, cu ma-ioratu, minoratu, primogenitura, sisthema graduale si liniale cu ascendenţi, descendenţi, agnati si cognati etc. si cu fidejussorii ei, nu a potutu prinde radecini; totu asia recunoscemu pe de plinu, câ adeveratele virtuti personali si patriotice nu se castiga numai prin nascere in pala-turi si in porfira ; după noi inse tocma pentru-câ familiile patriciane romane nu s’au sustînutu prin legi barbare de asia numit’a aviticitate, ci câ mamele loru prea
adesea iau nascutu intre sgomotulu armeloru, in terrorea bataliiloru, in fug’a de înaintea barbariloru selbatici, in plaiurile ascunse ale Carpatiloru, si totuşi mai multe familii au continuatu esistenti’a loru necurmata in cursu de câţiva secoli, ele merita câ naţiunea se le cunosca genealogi’a si catastrofele prin care au trecutu proto-parintii loru, cu atâtu mai virtosu, câ in multe caşuri destinele patriei erâ depuse numai in manile câtoruva familii patriciane.
Pricepemu noi si atâta, câ mai virtosu in acesta epoca in care ideile democratice reu intielese si mai reu aplicate, ferbu in capetele gloteloru, omeni cari isi simtu a loru demnitate, dicu in sine cu Horatiu; „Odi profanura vulgus", si apoi la tote sbieratele de-magogiloru respundu cu o tăcere despretiuitoria. Se creda inse capii familiiloru patriciane, câ fagia cu demagogii se afla intocma in aceeaşi positiune încă si alţi barbati, nu crescuţi in scutece de metasa, ci in de simplu fianelu, barbati esiti din poporu, insultaţi inse si persecutaţi chiaru pentru meritele loru, mai amaru de câtu cei mai mari aristocraţi.
„Iti sufere pecatulu, nu’ti sufere virtutea;
In tina si in vitiu voiosu iti tinde man’a.
In bine si ’n virtute astepta-te la ura.
Fa’i bine, câ nu’lu vede; ci vede prea departe Si câte nu se ’ntempla: prevede câte rele,
Ce nici nu’ti trecu prin cugetu, necum se poţi a face.
(Joanu Eliadu după Yoltaire in tragedi’a Brutu act. II. Opus posthumum).
Dati-ne biografiile bine scrise macara numai dela diece barbati patrioţi de renume mare, câ se ve damu istori’a patriei pe câte cincidieci de ani. Candu ve încercaţi se construiţi viaţi a lui Stefanu-celu-mare, a lui Mircea, a lui Mihaiu, sau monografi’a Basarabiloru, a Brancoveniloru, Cautemiri, Cantacuseni, Ghiculesci, a fratiloru Greceni traducătorii Bibliei si ai altoru cârti, alaturea cu episcopulu Germanu; candu ve intrebati, cine au fostu Grigorie Urechia chronicariulu, cine Petru Mogila Archiepiscopulu, cine mitropolit» Yaarlaamu si Dosi-
teiu, cine Costinu tatalu si fiiulu, protospatariulu Nicolae, traducatoru de ss. scripturi si alţii mulţi, ce faceţi mai puginu, decâtu scrieţi istori’a patriei ? Câta lumina s’ar reversâ preste istori’a nostra, câte limbi de sierpi aru sângerâ si câte fabule aru dispărea, candu genealogi’a familiiloru ar fi cunoscuta după documente autentice. Saşii din Transilvani’a mai n’au avutu nici-odata aristocraţia feudale, si totuşi memori’a si faptele unui mare numeru de familii fruntasie sasesci se afla scrisa si conservata pe secoli înainte, din causa câ moşi de strămoşii loru au portatu, mai alesu dela finea sec. alu XV-lea incoee, asia numitu diariu (lat. Diarium) alu familiei, in care se consemna ori-ce lucru memorabile se intemplâ in ori-ce di, in famili’a propria, la consângeni si amici, in comuna, in districtu, in tiera, in lumea tota. Multe din acelea diarie sunt adeverate cbronice, din care istoriografulu scote astadi informaţiunile si datele cele mai instructive si interessante pentru toti omenii câţi nu voru se traiesca si se mora câ vitele necuventatorie, câ boii si caii, câ oile si caprele, cari nu intreba nici-odata, cine au fostu părinţii, fraţii si sororile loru, de ce origine erâ, care ce au patîtu in vieti’a loru.
Facendu aceste observatiuni colegiloru de preste Carpati, suntemu prea departe de a ne lauda in acesta cestiune, noi ceşti de dincoce, carii daca nu ne amu prea bucuratu de vietia politica, amu avutu inse din stravechime o viatia naţionale si bisericesca, s’au inain-tatu si dintre romani barbati mulţi pana la rangurile cele mai inalte in stătu; alţii au facutu cariere strălucite in statulu militariu, până la generalu de artileria (Feldzeugmeister Petrus Duca sub Franci seu I). Au fostu atâtea episcopii euratu romanesci pe teritoriulu Transilvaniei si alu Ungariei cu Banatulu; dara unde le mai afli urmele in istori’a eclesiastica a romaniloru? Dara de ce se mergemu asia departe* inapoi, candu noi nu ne avemu scrisa nici macara istori’a cestoru 50 de ani din urma. Cu ardelenii inse va fi bine se ne tragemu sam’a la unu altu locu.
260
cate in „Kolnische Zeitung", ca citindu-le ori-ce | ungurii, trebue si i se suia sângele in fagia din caus’a acestei rusini, prostit utiimi si discredita ala natiunei si tierei.
r OBSERVATIDNI CRITICE
asupra starei sociale si economice a romaniloru din Transilvani' a.
Partea a don'a.
P r e s i n t e 1 e.
II.
In fine după o lupta grea, ce au sustînutu tieranulu romanu din Transilvani’a, in cursu de dieci de ani in contra naturei, alu cărui scîavu fusese; după ce i succese a invinge, de si nu com-pletu, dera in mare parte dificultăţile si neajunsurile pamentului, inbunatatindu’si starea viteloru si a instrumenteloru necessarie pentru agricultura; după ce au trecutu prin mai multe revolutiuni politice si sociali, ilu vedernu asta-di, de si lipsitu cu totulu de ajutoriulu seu favorulu gubernului, ajunsu la o stare materiale mai de suferitu câ mai inainte. Starea lui actuale este inse departe de a fi ajunsu la acea culmea desvoltarii sale pe care o dorimu cu totii si care pentru viitoriu va fi unic’a sa conditiune si garanţia a esistentiei sale, câ naţiune si câ factoru politicu.
Filosofi’a secolului nostru este aceea a realităţii, basata pe materia; cu alte cuvinte disu : pe natura. Ea nu te intreba câ: „ce scii seu cine eşti? . . Ci câtu ai ?“ Era logic’a acestei filosofii englese merge si mai departe si dice : „Scii si meriţi numai câtu ai.“ Acelu poporu este mai bogatu si mai fericitu, care prin sciinti’a sa, pote se esploatedie mai multu comorile naturei, scie se se folosesca mai bine de serviciele pe care i le oferesce natur’a voluntariu si cu abundantia si care produce cu multu mai multu de câtu este in stare se consume."
Luandu acesta de directiva, apoi prea usioru ne potemu convinge, câ suntemu inca forte departe de a fi inplinitu acele conditiuni.
Naţiunea nostra are putina avere; urmedia dera, câ are inca puţine cunoscintie. Câ nu es-ploatedia comorile pamentului si a muntiloru de locu. Poterile si serviciile cele mai insemnate de cari s’aru pote folosi, jacu latente si inca nedescoperite, de 6re-ce sunt necunoscute. Ea abia produce atâtu câtu este necessariu pentru consumulu ei câ elementu organicu.
Câ se nu esageramu dicendu acestea, ne vomu pote convinge prin esemple din vieti’a reale.
Credu câ nu mi se va contradice din nici o parte, deca voiu afirmâ: câ dos’a aceea de inte-ligentia, de care dispune Romanulu Transilvanu, nu si-au procurat-o prin studiu pe băncile scolei, ci câ i este inuascuta si adunata din esperiintiele vieţii practice. Numerulu acestoru cunoscintie se mar-ginesce astfelu pe unu orizonte forte micu. Elu nu pote dera pe langa tota bun’a-vointi’a, mai multu
Famili’a Vacarescu.
Schitia de G. Garbiniu.
După unii, famili’a Vacarescu e originara din Transilvani’a si a nume din Fagorasiu. Ea ar fi un’a din acele familii, cari insotira pe Radu Negru, la trecerea lui preste munţi in ltomani’a, si dela cuventulu Fagara-s i u, care s’a scrisu pe chartele vechi austriace, si se mai scrie si adi, cu goticulu F initialu representatu in alfabetulu latinu prin V de aci, Vogarasu seu Vaga-rasu identicu cu Fagarasiu, prin urmare si Vagarescu seu Vacarescu pronuntiatu după scrieri.
Ori-care ar fi, după cronicari, inceputulu acestei familii, in intervalulu care incepe cu secolulu XVII si se termina cu inceputulu secolului XIX, adica in intervalulu dintre anii 1600 si 1863, intalnimu acesta familia la fia-care pasu si din ce in ce mai infioritore.
Asia, inca pe timpulu lui Mihaiu Vodă Vitezulu, vedernu pe unu Petrascu Vacarescu figurandu câ Banu alu Craiovei in urin’a succeseloru jnorocite, sub stegurile acestui domnu.
După mortea eroului romanu, pugiue dile, — câ-ci dile sunt vecurile in vieti’a unui poporu — pugine dile de fericire mai gustara Romanii. Potopulu Fanarului inneca, pentru unu secolu, campiele manose ale tierii romanesci, prapadindu averea, libertatea si chiaru sim-tiulu de naţionalitate alu Romanului.
*
Caletoriulu care laşa Tergovistea, fost’a si ruinat’a capitala a tierei si isi indrepteza paşii spre sud-ostulu orasiului, vede, la distantia de o ora, in drepta si pe crest’a unui micu delusioru, o arcada de zidu acoperita de muschiu si innegrita de insultele timpului. La spatele acestui zidu, care nu este de catu arcad’a unei porţi, ochiulu zaresce doue trei gramedi de derimaturi, „rasi-puri sfinte", după cum le numesce poetulu Chrisoverghi, pe cari crescu si se inaltia trufasi’a cucuta, brusturulu, laurulu si palamid’a, cele din urma vestigii ale marirei omenesci!
OBSERVATORIULU.______________________
de câtu scie. De aci urmedia, câ inteligenti’a fiiului nu se rădică mai susu de nivelulu ce l’au ocupaţii părinţii sei si câ astfelu desvoltarea iiiteligentiei nu este intensiva, ci depinde dela influintie esterne, ale caroru resultate apoi se transplanta din generaţie in generaţie. Este de prisosii a spune câ, cursulu unei astfelu de desvoltari intelectuale este lenesiu si tardivu. Acesta buba se pote vindecă numai prin infiintiarea câtu se pote de multe scole poporale, care se intielege câ, trebue se fia mai bune si mai regulate de câtu cum sunt acelea ce le avemu asta-di.
LIntorcendu-ne erasi la starea economica a nului nostru de asta-di, apoi de si emancipatu si inpamentenitu, ilu afiamu inca totu suferindu sub jugulu de esploatare alu industrii si alu manu-facturei străine. Lipsitu de centre locali naţionale in care s’ar fi potutu desvoltâ industri’a si manufactura, si totudeodata class’a de midilocu a bur-gesiei, acuma câ si mai inainte elu produce pentru străini si este consumentulu producteloru de industria si manufactura a loru. \
Pentru câ se ne 1 esplicamu si se potemu intielege si mai bine starea tieranului romanu de asta-di, va fi bine alu surprinde in processulu de activitate ce ilu desvoltâ elu in decursulu unui anu, insogitu si ajutatu de toti membrii familiei sale.
Pe candu femei’a ern’a tdrce seu tiese pens’a si panur’a necessara pentru vestminte, pe barbatu ilu vomu afla dusu, seu in pădure se taie lemne seu la orasiu, la tergulu de septemana. Productele ce le espune elu la vendiare sunt camu urmatorele: unu caru de lemne, ce variaza intre scânduri, bârne seu pari. Deca anulu trecutu au fostu roditorii, apoi ilu intalnimu cu bucate, cu fenu si cu paie. De alta data apoi, cu câte unu animalii domesticu, seu cu paseri domestice, seu in fine cu productele acestora, de es.: oua, lapte, untu, branza, lana, miei, vitiei, purcei, pui si alte producte crude.
Se presupunemu câ au fostu mulţi cumperatori, ce cu unu termenu economicu se esprimu cu con-curenti'a in cumperatore, si câ elu au primitu unu pretiu bunisioru pentru productele sale, in bani gafa. Ce face ore tieranulu nostru cu castigulu seu ? Fara indoiala câ’lu baga in punga si por-nesce multiumitu spre casa unde ilu aştepta ai sei cu bratiale deschise si cu nerăbdare. Ah! da, elu o ar face acesta prea bucurosu, dâca numai ar pote, inse inpregiurarile si necessitatile de care duce lipsa nu’i permitu acesta. Mai inainte de a cugeta la mergerea a casa, elu mai are foite multe de facutu si aceea ce face de aci inainte este: consumarea a intregului seu castigu, si in casulu celu mai bunu ajunge cu câteva firfirici acasa.
Intr’adeveru astfelu cum sta tieranulu nostru si mai alesu muntenulu, apoi mergendu la orasiu nu numai câ nu castiga nimica seu puginu, ci din contra patimesce o perdere cu multu mai mare de câtu deca ar fi remasu acasa. De si este tristu | a audi acesta, este inse unu adeveru probatu de i nenumerate ori.
Sub acesta mesa de verdetia, se ascunde leganulu acelei familii de doue ori strălucită, care sub toti satrapii Fanarului, tînu susu si cu curagiu stindardulu tricoloru alu nationalitatii si stindardulu albu păcii si alu litereloru romane. Aci zace cuibulu fericitiloru urmaşi ai lui Petrascu Vacarescu, Banulu Craiovei; de aci esi acea pleiada de patrioţi si cultivatori ai liinbei romane, care incepe cu Banulu Jenachitia seu mai bine cu Stefanu Vacarescu si se inchide, pana acumu, Ia mortea vornicului poetu Jancu Vacarescu.
Membrii cei mai insemnati ai acestei ilustre familii sunt Stefanu Vacarescu, Banulu Jenachitia Vacarescu, fiiulu acestuia, Cjucerulu Alecu si logofetulu Nicolae, fiii Banului Jenachitia, si in fine vorniculu Jancu Vacarescu fiiulu clucerului Alecu si nepotu de fiiu Banului alu Jenachitia Vacarescu.
*
—	Stefanu Vacarescu lua o parte insemnata, dice eruditulu d-lu Odobescu, la redactarea legiuiriloru lui Mavrocordatu. „Sentintiele date de densulu s’au pa-stratu — adaoge d-sea — multu timpu câ se servesca de modelu in felulu loru".
După Stefanu Vacarescu, alu cărui nume, in istori’a literaturei naţionale, e insemnatu, mai multu câ jurisconsultu distinsu si influentu, urmeza in ordinea cronologica, fiiulu seu.
*
—	Banulu Enachitia Vacarescu (1740 — 1799.
Acesta, in inijloculu intunerecului fanarioticu, candu
„tote carierele erau inchise pentru romani, candu romanului nu-i remasese de catu campulu intrigeloru injositore, după cum dice I. Voinescu II, pentru dobândirea unui obiectu de care i era opritu de stapanitori a se bucură" acesta, prin parghi’a talentului seu poeticu, nu inceta a ridica ânima romanului ingenunchiatu la peciorele brutalei tiranii din vremile acelea.
B6l’a ânimei, întristarea, Turturica, etc. sunt picturi adeverate ale pasului si mahnirei ce clocoteau iu pepturile parintiloru noştri din epoc’a beiloru. (Va urmâj.
Amu spus-o si o repetimu inca odata, câ tie-ranulu nostru este lipsitu de industria si manufactura, si câ astfelu este eonstrînsu a isi procura acele producte, fara de cari nu pote fi, acolo unde le afla si dela acela, care le are spre vendiare. Acesta inse este professionistulu si manufacturistulu neromanu.
Asia vedernu apoi pe tieranulu romanu colin-dandu cu pung’a plina dela o bolta la alfa, dela o siatra la alfa si dela o trafica seu butica la alta, si nici nu se pote altcum. Lui i trebuesce: unu fieru de plugu, o cosa, secere, unu cercu de rota, o ossie ferecata la caru, potcove si cuie pentru potcovitulu viteloru, o sapa, si alte instrumente necessarii. I trebuesce mai departe o mesa, unu scaunu, unu patu, o lada noua, pentru fiia-sa, ce are se o mărite, si care la pornirea lui de acasa l’au fostu mai rugatu se nu uite si se i cumpere si o rochie, unu pieptariu seu o pelaria noua si câte alte articole, pe care deca voiesce tieranulu se le tina minte de ore-ce nu scie carte, trebue se ’si faca totu atâtea crestaturi pe rabosiu său noduri in cârpa seu pe unu firu de sfora. Nevasf a lui erasi de alta parte, după ce Fau insogitu pana in capulu satului, i au disu, se nu uite si se cumpere o bucata de sapunu, unu puntu de luminare, totu atâta sare si mai sciu eu inca ce feliu de lucruri, ce i trebuescu ei pentru menagiulu familiei. Sermanu de capulu lui! candu ajunge la cumperatdre, nu scie pe care se o ia mai antaiu si pe care se o lase. Cugetaţi numai câteva momente la numerulu aceloru articole, ce sunt necessarii unei familii, fia ea câtu de sermana, si veţi află cu surprindere, câ ele se urca la unu numeru neprevediutu până atuncea. Mai adaogeti pe langa acestea, câ bietulu tieranu avendu unu fecioru mai mare Fau datu la scola in orasiu, pentru câ se ajunga o data domnu mare asia câ alu vecinului seu din satu. Ajungendu in gimnasiu l’au inbracatu nemtiesce, i trebue va se dica vestminte de acelea, pe care marn’a copilului numai este in stare de a le face. Tote necessitatile fiiului seu dela scola, trebue se le platesca totu cu bani gafa. Totu acelu tieranu se intempla câ si-au luatu unu advocatu in orasiu, pentru unu processu, pe care Pau purtatu inca si părintele seu si pentru care elu trebue se platesca tacse si timbre totu in bani gafa, până nu mai pote. Unde remanu apoi inpo-sitele statului ? Unde apoi celelalte datorintie ce le are, câ cetatiânu alu statului ?
Ilesumati tote acestea, luati-le in considerare seriosa si atuncia nu ve veţi mai pote miră, au-dindu câ celu mai bravu si mai diligente tieranu nu se reintorce dela orasiu, de câtu cu unu restu de câteva grositie. S’ar insielâ reu acela, care ar fi aplecatu a crede câ amu desecatu cu cele dise pana aci suferintiele tieranului nostru. Oh, nu ! elu mai are inca si altele si acestea sunt cu atâta mai grele, cu câtu locuinti’a sa se afla in distantia mai mare dela orasiu. Tieranulu nostru se servesce atâta la lucru câtu si la drumu in parte mare numai cu vite cornute; pentru-câ se pdta ajunge de timpuriu la tergu, elu trebue se pornesca cu o di, cu doue si adesea cu trei dile mai inainte. Acele dile dara, in cari elu se afla pe drumu, pentru elu sunt perdute. Afiandu-se pe drumu, elu trebue se-si nutresca vitele mai bine, va se dica se le dea o cantitate mai mare si mai buna de nutretiu câ acasa. Facendu staţiuni de nopte seu de di, elu trebue se platesca cu bani gafa atâtu pentru vitele sale, câtu si pentru per-son’a sa. Ajunsu in tergu, erasi trebue se platesca deca au vendutu ceva seu nu, aesta nu ilu intreba nimenea, tacs’a tergului, ce merge in cass’a magistratului din acelu orasiu seu cetate unde este tergu. Pagub’a cea mai mare inse ce o are tieranulu nostru deca tergulu este departe de satulu seu este: perderea nereparabile a gunoiului pe care ilu producu vitele sale in timpulu acela, candu elu este departe de locuintPa si pamentulu seu. Pentru acelu gunoiu perdutu, tieranulu Elveţiei si alu Angliei este in stare se planga câ unu copilu micu. Si credu câ cu totu dreptulu, de ore-ce gunoiulu este averea cea mai scumpa a tieranului. Elu după cum dice unu proverbu italiauu, este brandi’a pamentului. Tieranulu nostru inse, până acuma nu s’au invetiatu a pretiui gunoiulu, si din nefericirea lui n’are pe nimenea, care se ilu invetie inportanti’a economica a gunoiului. Până candu ore tieranulu romanu va mai fi constrinsu a cerşi cu bani in mâna, gunoiulu necessariu dela sasu si dela cetatile sasesci? Cercetaţi si veţi află, câ tieranulu romanu platesce câte 5—10 fi. v. a. pentru unu caru de gunoiu si este bunu bucurosu, deca sasulu ilu dâ si cu atâta.
Nu potemu uită seu lasă neamintitu acelu tributu sangerosu ce ilu inpune tieranului nostru
O-JfSERV ATORIULU.
261
civilisatiunea si ruinatorea politica a stateloru Eu- ! ropei de astadi, careia, pentru câ se sustiena pacea, i trebuescu milione de soldaţi, ce sunt recrutaţi i din sînulu diferiteloru popore. Cate elemente sane-tose, cate generatiuni ale naţiunii romane nu s’au nimicitu pentru totudeuna pe acele câmpuri fatali de resbelu ? ! ? Vine după aceea biseric’a, scol’a, alte institute de invetiamentu si de cultura, asocia-tiuni si reuniuni, diaristic’a politica si beletristica, in fine sciinti’a insasi si apelddia si ceru neintre-ruptu bani, bani si erasi bani. Si dela cine? La a cui adressa mergu tote acele apeluri de contribuire? Erasi si erasi la aceea a tieranului si a economului romanu, fiindu ca inteliginti’a câta o avemu este seraca, er’ burgesi’a ne lipsesce cu totulu. Tiera-nulu inse si economulu nostru ne respunde la tote acele apeluri: ca nu pote si ca nu are bani. Si acesta, după ce i-am studiatu starea lui de astadi, este adeverulu celu mai puru. Cere dela tieranulu nostru orice alta, câ’ti va dâ bucurosu si cu plăcere; numai bani gat’a nu-i cere, c’atunci poţi fi siguru, ca vei fi refusatu si cu totu dreptulu, fiindu ca nu-i are.
Dandu astfeliu unu tablou necompletu, de ore-ce fugiţivu, alu stării actuale a tieranului romanu din Transilvania, vomu procede la cercetarea midilbce-loni ce i-ar pote ajuta spre inbunatatirea starei sale.
(Va unnâ.)
Roman i’a.
— (Redeschiderea Camereloru.) Corpurile Legiuitore au fostu redeschise in 12 Aug. st. v. prin urmatoriulu mesagiu Domnescu, care s’a cetitu la Camera de câtra d. Cogalniceanu:
„D-loru deputaţi,
Astadi se incheie amanarea sessiunei estraor-dinarie a Corpuriloru Legiuitdre urmata potrivitu Mesagiului Meu din 11 Iuliu.
D-vostre reincepeti acum activitatea d-vostra legislativa.
Miniştrii Mei ve voru supune actele atingâtore de revisiunea art. 7 din Constitutiune, ceruta de art. 44 alu tractatului din Berlin, pe care, cu tote sacrificiele ce ne inpune, Romani’a l’a primitu prin glasulu representantiloru sei.
I)-vostra, d-loru deputaţi, ati profitatu de tiui-pulu ce v’a lasatu prorogarea Camereloru, spre a studia mai de aprope deosebitele inprejurari ale acestei grave cestiuni.
Am dera deplina convicţiune, ca astadi Camere si gubernulu voru punt totu zelulu, totu pa-triotismulu, tota prudenti’a politica, spre a ajunge la o solutiune care pe de o parte se dea satis-factiune principiului libertăţii religiose si alu egalităţii civile si politice, proclamatu de Europ’a intriga, dra pe de alfa se inpace cu acestu principiu necessitatile nostre naţionali si economice.
D-dieu se bine-cuventedie lucrările d-vostre. “
Datu la Sinaia, la 11 Augustu 1879.
Car olu.
Camer’a a otaritu a se amanâ pana la 20 Augustu inclusivu, după propunerea d-lui P. Chica.
La Senatu, s’a cetitu mesagiulu de catra d. N. Cretiulescu.
Bulgari’a.
(Firmanulu de investitura alu principelui Bulgariei). „Facemu cunoscutu: după art. 3 alu tractatului din Berlinu, ca adunarea convocata in urma la Târnova pentru a procede la alegerea unui principe pentru Bulgari’a, care facendu totuşi parte integranta din imperiulu nostru, a fostu re-dicatu la gradulu de principatu, s’a indreptatu alegerea asupra inaltimei vdstre:
„Vediendu capacitatea, inteliginti’a, profund’a cunoscintia a afaceriloru, bun’a judecata, tote calităţile ce caracterisa persdn’a vostra, alegerea supusa la sancţiunea mea imperiala fiindu asemenea aprobata, principatulu Bulgariei in limitele sale indicate in tractatulu dela Berlinu a fostu incredintiatu capaci-tatiei inaltimei vdstre, si conformu ordineloru mele acestu rescriptu imperialu are efectulu de a face publica si notoria inalt’a sarcina,ce vi s’a incredintiatu ;
„Astfeliu, speru ca inaltimea ta, in inalta’i inteligintia si in conformitate cu datoriile ce incumba sarcinei sale, va respecta in totudeaun’a drepturile suzeranitatiei nostre asupra principatului, care face parte integranta din imperiulu nostru, cum s’a disu mai susu.
„Inaltimea ta se va sili necontenitu a consolida si desvoltâ legaturile, care unescu pe numitulu principatu cu imperiulu nostru.
„Totu asemenea, aparandu de ori ce atingere dispositiunile disului tractatu, ve veţi pune tota ingrigirea la desvoltarea prosperităţii si linistei tierei, după cum veţi veghiâ asemenea si la bun’a administrare, la bun a stare, la protectiunea drep-turiloru religiose, politice si civile ale tuturora lo-cuitoriloru, fia musulmani seu nemusulmani, conformu principieloru unei egalitati reale.u
Datu la 5 Chaban 1296.
Abdul-Hamid.
ACADEMI A ROMANA.
Sessiunea estraordinaria.
Procesu-verbalu Nr. 20.
Siedinti’a din 15 Iuniu st. v. 1879.
(Urmare.)
La art. 47, subt titlulu:	Dispositiune transitorie,
d. Maniu propune unu araendamentu, sustienutu de d-nii Chintescu, Aurelianu si Babesiu in coprinderea urmatbre:
„Membrii actuali ai fostei societăţi Academice romane, făcu parte in calitate de membri ai Academiei romane, fia-care in secţiunea respectiva unde au fostu inscrisu pana acuma, pe câtu până la viitorea sessiune nu se voru declara prin inscrisu câ nu adera la dispositiunile din aceste statute."
Depunendu acestu amendamentu, d. Maniu dice câ proiectulu comissiunei, avendu aerulu a prescrie câ membrii, ce n’au luatu parte la discussiunea statuteloru, deca nu voru declara prin graiu seu prin scrisu câ adera la ele, până in 10 dile, potu se isi perdia posi-tiunea, i se pare neâdmissibile, fiindu in eontradicere cu decisiunea ce s’a luatu câ ei sunt si remanu membri pe vietia.
D. Odobescu dice câ acum candu se face unu actu de reconstituire a Academiei, avendu in vedere câ mulţi din membri n’au venitu si nu se scie deca adera la aceste statute, si mai alesu câ s’a admisu inmultirea membriloru la 36, este inportantu se se scie deca cei ce au lipsitu le primescu. Altfeliu va fi inpossibile a se pune in practica aceste statute.
D. Maniu respunde câ prescriptiunea unui terminu totudeun’a e fatala. D-lui intreba: ce se va face cu membrii aceia, cari n’ar tramite declaratiunile loru de ade-siune. Apoi tacerea nu este ea singura ore o afirmare de consimtiementu? Ar fi o heresie de a se interpreta altfeliu tacerea; si nu admite a se pune in statute, fia si câ dispositiuue transitoria, o proscriptiune, care se primedie dreptulu unui membru.
D. Ghica observa câ in adeveru o asemenea pre-scriptiune ar fi in eontradicere cu ceea ce s’a facutu până acuma. Crede, câ nu e necessitate de o asemenea declaratiune. Membrii ce n’au venitu la confecţionarea acestora statute trebue se le primesca, si' se se supună loru. De aceea conchide câ articolulu acesta, câ inutilu, e mai bine a se suprimâ.
D. Ionescu se unesce cu opiniunea d-lui Ghica, argumentandu inca câ membrii ce lipsescu, deca n’au venitu, crede câ cu acesta chiar’ au declaraţii confientia in lucrările colegiloru loru.
D-nii Romanu si Urechia, afirmandu acelesi consideraţii, cere ştergerea articolului.
— D. Laurianu observa câ chiar’ după art. 1 alu legei nu pote consideră societatea Academica câ des-fiintiata : Academi’a de astadi nu e decâtu o continuitate. Conchide a cere suprimarea.
Se pune la votu propunerea d-lui Ghica si se admite cu mare maioritate.
Cerenduse votarea in totalu, d. Laurianu observa câ după statutele vechi, votarea nu se pote face decâtu cu 3 pătrimi din numerulu membriloru actuali, adica cu 23 membri.
D. Babesîu respunde câ acea prescriptiune nu pote fi invocata decâtu pentru modificări cerute de ini-tiativ’a membriloru, erapiu de o iniţiativa venita in urm’a unei legi. Cu modulu acesta s’ar face inpossibila votarea.
D. Laurianu susţine tes a sa. Statutele vechi le considera câ lege espressa, si nu prin sofisme se potu resturnâ prescriptiunile ei.
D. Urechia observa câ d. Laurianu potea se aiba dreptate inaintea legei, care a constituitu Academi’a. Candu s’a numitu comissiunea de revisiune a statuteloru, s’a intielesu câ acesta se se faca de maioritate, era nu cu 3 pătrimi.
D. Ionescu recunosce câ s’a admisu a se face modificări, cu maioritate absoluta; cu tote acestea crede câ nu se pote face votarea decâtu iu presenti’a nurne-rului cerutu de statutele vechi. Cere se se eonvoce toti membri pentru acesta, amanaudu-se votarea până Joi’a viitore.
D. Stefanescu susţine articolulu din proiectu, pentru cuventu câ membrii societăţii academice mai inainte de a se votâ isi dau consimtieinentulu in scrisu : prin urmare adera la statute. Astadi sunt alte statute, si nu se scie deca mai cu seina cei ce n’au luatu parte la votarea statuteloru, le voru primi.
Se pune la votu propunerea acesta, dara asupra votarei d. Laurianu observa, câ Adunarea nu mai e in numeru.
Se votedia statulu de presentia alu membriloru dela 1—15 Iunie.
Orele fiindu înaintate, siedinti’a se ridica la 12 ore fara unu patrariu.
Vice-presiedinte, Gr. Baritiu.
Secretariu ad-hoc, G. Sionu.
Soiri diverse.
—	(Program’a) sosirei si petrecerei in Sibiiu a „Comissiunei associatiunei istorice ungu-sesc i pentru dilele de 27, 28 si 29 Augustu 1878.
27	Augustu. — Sosirea cu trenulu la 12 ore si 35 minute. — Primirea comissiunei la gara. — Inpartirea bileteloru de incuartirare. — La 2 ore prandiu comunu la hotelulu „Imperatulu romaniloru." — La 8 ore întâlnire sociala in „Gradin’a Hermann", unde va cantâ capel’a de musica a cetatiei.
28	Augustu. — înainte de amiadi voru fi libere pentru visitatori: colectiunile din museulu bar. Samuel de Bruckenthal, precum si archiv’a si camer’a de armature ale magistratului cetatiei. — La 2 ore prandiu comunu la hotelulu „Imperatulu romaniloru." După amiadi es-cursiune la Cisnadie (Heltau). La 8 ore intalnire sociala in „Gradin’a Hermann".
29	Augustu. — Visitarea bibliotecei din capel’a bi-sericei catedrale A. B. precum si a mausoleului, apoi aceea a colectiunei natur-istorice si etnografice a Societăţii pentru sciintiele naturale. — La 2 ore prandiu comunu la hotelulu „Imperatulu romaniloru." După amiadi escursiune la Ocn’a Sibiiului (Vizakna). — La 8 ore intalnire sociala in „Gradin’a Hermann."
N. B. Biletele pentru prandiulu comunu din dio’a prima â 4 fi. v. a. se potu află in jpredio’a până la 7 ore ser’a in trafic’a cea mare. (Piati’a mare Nr. 12).
—	(N e c r o 1 o g u). In Jasi a muritu dlu S t e f a n u Mici ea, vechiu rectoru alu universitarii din Jasi, direc-toru alu observatoriului fisicu si profesoru alu catedrei de fisica la facultatea de sciintie, era in timpulu din urma directoru alu scolei de arte. Repaosatulu a fostu nascutu in comun’a Feleacu din Transilvani’a din părinţi tierani.
Neuitatulu defunctu a lasatu unu golu adencu simtitu in urma’i in carier’a didactica.
Fia-i tierin’a usiora si memori’a neuitata!
—	(Necrologu). Taţi an a G. C. Belii s-s i m u s născută I. B a r a c, si-a terminatu vieti’a in urm’a unei scurte suferintie astadi in 10/22 Augustu 1879 la 7 ore demineti’a in alu 35 anu alu etatii sale si alu 7 alu fericitei sale casatorii.
Cu ânim’a mfranta de dorere Ve incunoscintedia despre acesta perdere ireparabila adencu intristatulu ei sotiu G. C. Bellissimus in numele seu, alu jalnicului tata I. Ba rac, Protopresbiteriulu tractului I alu Bra-siovului, alu jalnicei ei matusie Maria căsătorită M. Mandragiu, alu jalniceloru ei cumnate Paraschiv’a C. Bellissimus siJAlexandrina vid.M.Moldovanescusi alu jalnicei ei nepote Filotea M. Mo Ido vene sc u.
Brasiovu 10 22 Augustu 1879.
—	(Desmostenirea.) Este unu ce tristu a vedea, cum in fiacare nr. alu diuariului oficialu se anuncia licitatiunile unei mulţimi de moşii. Intre aceste, forte multe, durere! sunt romanesci. Poporulu nostru se demostenesce pe di ce merge mai tare. Acuma inse gasimu licitatiuni chiaru si in contra unora comune, si inca pentru ce sume mici! Eta intr’unu singura numeru optu comune! Inmobilele Gattaiei, pretiuite la 45,920 fi., pentru 135 fi.; ale Vlaicovetiului, in pretiu de 23,357 fi., pentru 67 fi. 50 cr.; ale Ferendiei, pretiuite 9,772 fi., pentru 67 fi. 50 cr.; ale Moravitiei, in pretiu de 24,440 fi., pentru 1,593 fi.; ale Beregseului pretiuite la 42,248 fi., pentru 658 fi.; ale Racovitiei, pretiuite la 13,203 fi., pentru asemenea suma; si ale Gergomanului, pretiuite la 25,401 fi., pentru 870 fi.
(„Famili’a".)
Contractulu Sociala.
De J. J. Rousseau.
(Urmare.)
Capitolulu VI.
Despre lege.
Prin pactulu socialu noi amu datu esistentia si viatia corpului politicu: acuma vine cestiunea de a’i dâ misîcare si vointia prin legislatiune. Pentru câ actulu primitivu prin care se formedia si se lega acestu corpu nu determinddia nemica cu privire la ce trebue se faca pentru a se conservă.
Aceea ce este bunu si conformu ordinei, este astfeliu prin natur’a lucruriloru si independinte de conventiuni omenesci. Tota dreptatea vine dela Dumuedieu, elu singura este sorgintea ei. Deca o amu potea inse primi directe dela elu, nu amu avea trebuintia nici de gubernu si nici de legi. Fâra indoiala, câ esista o dreptate universala, ce emana singura numai dela raţiune; inse pentru câ acesta dreptate se fia admissa intre noi, ea trebue se fia reciproca. Considerandu lucrurile din punctu de vedere curatu omenescu,	ab-
stragendu dela sancţiunea naturala, apoi legile dreptăţii sunt vane intre omeni. File servescu spre binele facetorelui de rele si spre nefericirea celui dreptu, candu acesta le observa fatia cu lumea intriga, fâra câ cineva se le observe fatia cu elu.
262
Sunt deci de lipsa conventiuni si legi pentru câ se unesca drepturile cu datorintiele si se reducă dreptatea la obiectulu seu. In statulu naturei, unde totulu este comunu, eu nu sunt datoriu nimenui cu nimicu, fiindu ca nu amu promisu nici unuia uernica eu nu recunoscu ca avere a altuia, decâtu aceea ce nu imi este de trebuintia mie. Nu este inse totu astfeliu in statulu civile, unde tote drepturile sunt licsate prin legi.
Dara ce este ore o lege? Până candu cineva se va multiami de a nu lega de acestu cuventu, decatu numai idei metafisice, va continua a raţiona fara de a se intielege si candu orecine va fi spusu ce este o lege a naturei, totuşi nu se va sci ce este o lege de Stătu.
Am spusu deja, ca nu esiste vointia generale asupra unui obiectu particularu. In realitate, acestu obiectu particularu se afla seu in stătu, seu afara din stătu. Deca se afla afara din stătu, o vointia, care pentru elu este străină, nu pote fi generala fatia cu elu, era deca acelu obiectu se afla in stătu, elu face parte din elu: in casulu acesta se formedia intre intregu si părţile sale o relatiune, care face din elu doue fiintie separate, din care un’a este partea, era cealalta restulu afara de partea aceea. Inse intregulu mai puţinii cu o parte a sa nu mai este intregulu si pana candu duredia acestu raportu, nu mai esista intregulu ci doue parti inegale. De aicea urmedia, ca vointi’a uneia nu pote trece câ generale in raportu cu cealalta.
Inse, candu totu poporulu statoresce ceva pentru totu poporulu, atunci elu nu se considera decâtu pe sine insusi, si deca după aceea se formedia unu raportu, apoi acesta este intre obiectulu intregu supt unu punctu de vedere si intre obiectulu intregu subt altu punctu de vedere, fara nici o divisiune a intregului. Atunci materi’a despre care se statoresce ceva este generale, precum este vointi’a ce statoresce. Acesta este actulu pe care eu ilu numescu lege.
Candu dicu, câ obiectulu legiloru este totu-deauna generale, apoi intielegu, câ legea considera pe supusi câ corpu, era acţiunile câ abstracte, nici odata inse pe omu câ individu seu o acţiune câ particulara. Astfeliu legea pote se statordsca esis-tenti’a de privilegii, dara ea nu le pote dâ anumitu la nimenea. Legea pote statori mai multe classe de cetatieni; ea pote ficsâ chiar’ calitatile, ce dau dreptu la acele classe, dara ea nu pote numi pe cutare sdu pe celalaltu, câ se fia admisu; ea pote stabili unu gubernu regale si o successiune ereditara, dara ea nu pote alege unu rege, nici a numi o familia regale: cu unu cuventu, ori ce funcţiune, care apartiene unui obiectu individuale nu apartiene de locu poterii legislative.
In urm’a acestoru idei, pote vedea ori cine indata, câ nu mai incape întrebarea, câ cui apartiene de a face legi, de orece ele sunt acte ale vointiei generale, nici deca principele sta de-asupra legiloru, pentru câ elu nu este membru alu statului, nici deca legea pote se fia nedrepta, pentru câ nimenea nu este nedreptu fatia cu sine, nici deca in acelaşi timpu pote fi cineva liberu si totuşi se fia supusu legiloru, de orece ele nu sunt decâtu inregistrari ale vointieloru ndstre.
Se mai pote vedea inca, mai departe, câ legea unindu universalitatea vointiei cu aceea a obiectului, aceea-ce unu omu, ori cine ar fi elu, ordona din propriulu seu arbitriu, nu pote fi o lege: chiar’ aceea ce ordona suveranulu asupra unui obiectu particulariu nu mai este o lege, ci unu decretu; nu unu actu alu suveranităţii, ci de magistratura.
Republica numescu deci, pe ori-ce stătu gu-bernatu prin legi, ori care i-ar fi form’a de admi-ristratiune: pentru câ numai in casulu acela guber-nedia interesulu publicu, si interesele publice sunt ceva. Ori ce gubernu legitimu este republicanul).
Voiu esplicâ mai tardiu aceea ce este unu gubernu.
Legile propriu disu, nu sunt decâtu conditiunile associatiunei civile. Poporulu, supusu legiloru, trebue se fia si auctorulu loru. Dreptulu de a regulâ conditiunile de associatiune nu apartiene, decâtu acelora, cari se associara. Dara cum le voru regulâ? Prin unu acordu comunu seu o inspiratiune subita ? Cor-pulu politicu are ore unu organu prin care se isi esprime vointiele sale? Cine i va dâ lui prevederea
*) Subt acestu cuventu eu nu intielegu numai o aristocraţia seu o democraţia, ci in generale ori ce gubernu condusu prin vointi’a generale, care este legea. Pentru câ se fia legitimu, nu este permisu câ gubernulu se fia confundam cu suveranulu, ci trebue se fia miniştrii lui: astfeliu insusi monarchi’a este o republica. Acesta se va clarificâ in cartea viitore.
Not’a lui J. J. Rousseau.
OBSERVATORI UfL TJ.
----------------------Mp-------
necessaria, pentru de a formâ actele si a le publicâ de mai ’nainte? seu cum le va pronuntiâ in mo-mentu de trebuintia? Cum o mulţime orba, care adesea nu scie ce vrea, pentru câ arareori scie ce i este bunu, va potea esecutâ ea insasi o intreprindere asia mare, asia de grea precum este sistemulu legis-latiunei ? Poporulu insusi voiesce totudeaun’a binele, dara nu ilu vede totudeauna elu insusi. Vointi’a generale este totudeauna drepta, dara raţiunea ce o conduce nu este totudeauna destulu de luminata. Trebue se’i arate cineva obiectele asia precum sunt, câte odata si asia, cum au se’i apara, a-i aratâ calea adeverata pe care o cauta, a o aperâ de seductiune din partea vointie loru particularie, a’i apropia de ochii sei locurile si tempurile si in fine a balantiâ farmeculu avanta-geloru presente si simtite prin pericolulu releloru indepartate si ascunse. Particularii vedu binele pe care ilu respingu; publiculu voiesce binele, pe care nu ilu vede. Toţi au lipsa in acelasiu gradu de conducetori. Pe unii trebue a-i obligâ se isi conformedie vointiele loru cu raţiunea loru, era pe celalaltu trebue a ilu instruâ se cunosca aceea ce voiesce. Atunci din luminarea publica resulta uniuneâ intielegerii si a vointiei in corpulu sociale, era din acestea concursulu esactu alu partiloru si in fine, cea mai mare potere a intregului. Eta de unde se nasce necessitatea unui legislatore.	(Va urmâ.)
Cursului iiioneteloni in val. austr.
Vien’a, ‘25 Augustu.
Galbinii imperat. de	auru...............................fl.	5.49	cr.
Moneta de 20 t'rauci....................................... 9 25 „
Imperialii rusescn........................................„	9 35	„
Moneta germana de	100	maree...........................„	57.05	„
Sovereigns englesi.......................................,,	12.—	„
Lira tureesca.............................................„	10.58	„
Monete austr. de argintii 100 fl.
Cursuri (le llucuresci iu Lei noi (franci).
2 Augustu.
Obligaţiuni rurali din 1854 cu 10%.................1. 103.
împrumutul» Oppenheim din 186(3 eu 8%	104-
Obligaţiune de irnprumutu dominiale din 1871 eu 8° 0 u 104-
Creditu foueiariu (hipot.) rurale cu 7° 0.........,,	99.
Credita foneiariu nrbanu (alu capitalei eu 7“	0 •	•	•	»»	92-
Imprumutulu municipale nou (alu eapit.) din 1S75cu8%	,, 102.
Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10%	.	.	.	„ 184-
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 eu 5° 0	•	•	•	»,	38.
Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 eu	6"/0	•	•	,,	98
Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea
250 1. a. 8° o............... ... .
Romaui’a. Compania de asecur., (act. de 100 1.
1873 cu 8%........................................67.-
de
n.)
%b.
1»
% „
*/• M
3/
<8 î» 5
8 i;
70 „
190.—
Nr. 2324—1879.	(85) 3—3
Escriere de concursu.
Pentru unu stipendu de 52 fl. 50 cr. v. a. din fondatiunea fericitului loanu Bobbu odiniora fostu eppu alu Fagarasiului, care stipendiu s’a usuatu de gimna-sistulu Aureliu Popu, din caus’a nelegitimarei despre progressulu. facutu in anulu scol. elapsu, dechiaratu de vacante, se escrie concursu până in 15 Septembre st. n.
Doritorii de a obtiene acestu stipendiu au de a-si instruâ suplieele loru concursuali cu cartea de botezu, cu testimoniale loru scolastice in origine ori copia au-tenticata, cu testimoniu de paupertate subscrisu de antisti’a comunale si de parochulu respectivu si intaritu cu sigilele acelora, vidimatu si de oficiulu politicu con-cernente, in orasie si opide de antisti’a opidana.
Cererile concursuali astfeliu adjustate voru avea de a le substerne consistoriului subsemnatu, pre termi-nulu prefiptu.
Datu in Blasiu din siedinti’a consistoriale tienuta la 12 Augustu 1879.
Consistoriulu metropolitanii gr.-cath. de Alb’a-Iuli'a si Fagarasiu.
Nr. 2324—1879.	(86) 3—3
Escriere de concursu.
Pentru unu stipendiu de pO fi. v. a. usuatu de studentele Emiliu Ciceiu, cu abdicerea acestuia devenindu vacante din fondatiunea fericitului Gavrila Vaida, se escrie concursu pana in 15 Septembre a. c. st. n.'
Fiepdu acestu stipendiu familiare si numai in lips’a de atari concurenţi se va pote conferi si altor’a ce nu sunt din familia, asia doritorii de a obtienea acestu stipendiu au de a-si adjustâ cererile loru concursuali cu carte de botezu, si cu genealogi’a familiei lui din care se se pota vedea consangenitatea concurentelui cu fondatorele; testimoniu in origine ori in copia auten-ticata despre progressulu facutu in studie in anulu scol. elapsu, testimoniu de paupertate subscrisu de antisti’a comunale si de parochulu respectivu intaritu cu sigilele acestor’a si in fine vidimate si de oficiulu politicu.
Astfelu instruite cererile concursuali, le voru aşterne pre terminulu prefiptu la subsemnatulu consistoriu.
Datu in Blasiu din siedinti’a consistoriale tienuta la 12 Augustu 1879.
Consistoriulu metropolitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2324-1879.	(87) 3-3
Escriere de concursu.
Pentru 2 stipendia de câte 40 fl. v. a. din funda-tiunea fericitului fostu odiniora canonicu Constantinu Alutanu, cari stipendia pentru nelegitimare despre progressulu facutu in anulu scol. elapsu dechiarate de vacante, se escrie concursu până in 15 Septembre st. n.
Fiendu aceste stipendia fainiiiarie, si numai in lips’a de consângeni se voru dâ si altora, asia concurenţii din familia au de a-si instruâ suplieele loru concursuali pre langa cartea de botezu si cu una genealogia earea se documentedie consangeneitatea loru cu piulu fondatore, cu testimoniu scolastecu in origine ori in copia autenticata, cu testimoniu de paupertate subscrisu de antisti’a comunale si de parochulu respectivu intarite cu sigilele acestor’a si vidimate de oficiulu politicu.
Astfeliu adjustate cererile loru concursuali le voru aşterne subsemnatului consistoriu pre terminulu prefiptu.
Datu in Blasiu din siedinti’a consistoriale tienuta la 12 Augustu 1879.
Consistoriulu metropolitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2324—1879.	(88) 3—3
Escriere de concursu.
Pentru 4 stipendia de câte 315 fl. v. a. usuate de medicinistii absoluţi: Octavianu Blasianu, Aureliu Chisbahu, Ioane Uilacanu si techniculu Poinpeiu Hossu, — pentru 2 stipendia de câte 84 fl. usuate de juriştii loanu Circa si Vasiliu Turcu; 3 stipendia de câte 63 fi. v. a. usuate de juristulu Georgiu Muresianu, gimnasistii loanu Micu si Emiliu Buteanu; tote din fundatiunea repaosatului Dr. de medicina Simeonu Ro-mantiai parte devenite curatu vacante, parte dechiarate de atari pentru nelegitimarea despre progressulu facutu in studie in anulu scolasticu espiratu; prin acesta până in 15 Septembre st. u. se escrie concursu.
La stipendiele preatinse potu concurge :
1.	Numai acei tineri studenţi pauperi, cari sunt născuţi in marele principatu Transilvani’a.
2.	Cari au din studie calculi de eminentia si portarea morale buna.
3.	Dinpreuna cu auditorii de medicina si drepturi, aceia cari se voru aplica la scientiele reali, precum: technica, montanistica si silvanistica.
•4. Dintre concurenţi voru avea preferintia „ceteris paribusM cei de origine nobili si consângeni ai piului fundatoriu.
5. Dela concurenţi se cere, câ testimoniale scolastice alaturande la cererile loru concursuali se le dea in origine ori in copia autenticata, se producă carte de botezu; er’ atestatele de paupertate se fia provediute cu subscrierea antistiei comunali si a parochului respectivu si intarite cu sigilulu comunale si alu parochului, precum si cu subscrierea oficiului politicu de cercu, er’ in cetati si opide cu subscrierea parochului si a antistiei cetatieue ori opidane.
Cererile concursuali astfeliu adjustate se le sub-sterna până in terminulu prefiptu la subsemnatulu consistoriu metropolitanu.
Datu in Blasiu din siedinti’a consistoriale tienuta la i2 Augustu 1879.
Consistoriulu metropolitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2324-1879.	(89) 3—3
Escriere de concursu.
Pentru unu stipendiu de 400 fl. v. a. si altulu de 100 fi. v. a. ambele din fundatiunea fericitului fostu metropolitu Alesandru St. Siulutiu, usuate de fraţii Aureliu si Flaviu Siulutiu, pentru nelegitimarea despre progressulu facutu in studia in anulu scol. elapsu, dechiarate de vacante, se escrie concursu până in 15 Septembre st. n.
Doriitorii de a obtiene stipendiulu de 400 fl. v. a. menitu pentru jurişti ori medicinisti la ver-o universitate afara din patria (i. e. Transilvani’a), er’ celu de 100 fl. v. a. pentru gimnasisti, au de a-si instruâ cererile loru concursuali cu testimoniulu de botezu, cu celu fecolastecu in origine ori in copia autenticata, cu testimoniu de paupertate subscrisu de antisti’a comunale si de parochulu respectivu, intaritu cu sigilele acestora si vidimatu de antisti’a politica, in cetati si opide de antisti’a cetatiana ori opidana.
Cererile concursuali astfeliu adjustate voru avea de a le substerne pre terminulu prefiptu capitulului subsemnatu.
Datu in Blasiu din siedinti’a capitulară tienuta la 12 Augustu 1879.
Capitululu metropolitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
SPIRTU ARTRITICU
iuventatu do Hei nrich Bloch iu Eger (Boemi’»), recunoscuta preste totu cA medicin’a cea mai sigura contra aioldiuei si reumathismului, aplicanduo in 24 de ore si frecând» cu ca părţile durerd.se, sioldin'a si reumatliismulu înceta cu totulu. Pretiulu unei sticlutie este de 60 CI*, v. a.; tramisa cu posta la comanda, sau pe langa assignatiune 66 Cr. v. a. Celor» care ilu voru luâ spre vendiare in eo-missiune, li se d,!i unu rabatu corospundietoru. In tdte cetăţile mai mari sc descliidu depositdre. Am in posessiuuea mea mai multe mii de ateste si scrisori de multiarnita pentru precelenti'a acestei medic.ine. Comandcle se esecutddia totudeauna ca intdreerea poştei in moduln celu mai couscientiosu.
Heinrich Bloch in Eger (Boemi’a)
proprietauu alu medaliei de auru pentru arte si sciintia.
In calitate originala se afla:	i.n B.-Pest’a la Josif
Tdrrik, Timisior’a la Ernest Jâromisz, Ştefan» TArcsay si C. M. Jahner la „Regele ungurescu“, in Pojotl la Feldenek Ferencz si la Soltz Reszo la „St. Marton" in Szeghedin la Barcsai Caroly, Makon Josef si Csikos N., in Zagrabi a la Mittlbach Zsigmoud, iu Eszek la Dienes J. C„ in Sibiill la Morscher W. Fr.. in Brasiovu la Stenner J. la „leulu de auru“, in Clusiu la Szdky Miklos si la tdte farmaciele mal mari din tiera si strainetate.	1,90) I —10


Editoru si redactorii respons. ii. Baritia in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Krafl't in Sibiiu.