Observatori ulu ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 â. 50 er., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe auu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. *4u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sân 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu.
r
Ori-ce inserate,

se platescu pe serie sâu linia, cu litere mernnte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a eâ,te 0 cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumăraţiimilo se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului O b s er va t oriul u in Sibiiu.
Nr. 63.	Sibiiu, 8/20 Augustu 1879.	Anulu II.
Revista politica.
Sibiiu, 19 Augustu st. n. 1879.
Diu’a de 18 Augustu este diu’a nascerei Maiestatii Sale imperatuluii Franciscu Iosifu I. Sunt 31 de ani de candu acesta di pentru ttite poporale monarchiei au ajunsu a ti o di de serba-ttire, de tirece 31 de ani au trecutu deja dela suirea pe tronu a imperatului Franciscu Iosifa I. Câ si pana acuma asia si ieri, diu’a aniversara a Maiestatii Sale imperatului a fostu serbatorita in modu solemnu in monarchi’a intrtiga, inaltianduse spre ceriu dela nenumerate altare, fara deosebire de confessiune, rogaciuni ferbinti pentru deplin’a sanetate si indelungat’a vititia a Maiestatii Sale si a casei imperiale.
Considerandu situatiuuea interna si esterna a monarchiei austro-ungare, precum si gravele si in-portantele evenimente politice ce se urinara in dilele din urma la Vien’a, apoi a 49 aniversare a dilei in care s’au născuta iinperatulu Franciscu Iosifu I pare a deveni o di memorabila si istorica, atâtu pentru perstin’a Maiestatii Sale a imperatului, câtu si a intregei monarchii. Doue mari evenimente, acaroru consecintie voru avea o inriurintia decidiettire asupra sortei si viitoriului monarchiei si a dinasthiei austriace avura locu, asia dicendu, in ajunulu dilei de 18 Augustu. Acele doue mari evenimente sunt: denumirea noului ministeriu au-striacu de coalitiune si demissionarea comitelui Andrâssy dela inalt’a funcţiune a ministeriului de esterue, ceea ce astadi se ptite considera câ unu faptu aprope inplinitu, de si „Wiener Zeitung44 inca n’au publicatu decretulu imperialu prin care monarchulu va primi demissiunea comitelui Andrâssy si va denumi pe successorele seu. Aceste doue mari evenimente, n’au numai insemnatatea unoru simple schimbări de persone, ci ele ne spunu, câ in monarchi’a austro-ungara din partea factoriloru competenţi se prepara o schimbare radicala atâtu pe terenulu politicei interne, catu si pe acela alu politicei esterne. Cu ce resultatu? actista ne o va aratâ viitoriulu.
Pentru acuma trebue se ne marginimu singuru si numai la constatarea si inregistrarea fapteloru si a schimbariloru dejâ inplinite si pre langa atragerea deosebitei atenţiuni a intregei naţiuni si a inteligentiei sale asupra acelor’a, pentru câ se me-ditedie cu ttita seriositatea si maturitatea asupra nouei constelatiuni politice si asupra atitudinei ce trebue si este datore se ia naţiunea romana fatia cu dens’a. Insistamu si consideramu acesta de o necessitate si datorintia imperativa, pentru câ evenimentele ce voru urma, se nu ne afle nepreparati. Trebue deci se timu atenti, se veghiamu pentru câ se nu fimu surprinşi nici prin bine si nici prin reu. Evenimentele prin care trecemu sunt momen-tuose, istorice si decisive, trebue deci se ne cla-rificamu situatiuuea nostra politica atâtu câ individualitate naţionala fatia cu celelalte nationalitati, câtu si fatia cu noulu sistliemu ce este in ajunu de a se inaugurâ.
Situatiuuea in fati’a careia ne aflamu este problematica, critica si chiar’ periculbsa câ si cea din 1866 după catastrofa dela Sadow’a. Trebue deci se veghiamu di si ntipte si lasandu la o parte ori ce recriniinatiuni, ori ce passiuni si veleităţi lipsite de ori ce raţiune, se ne consultamu fratiesce si se discutamu in buiia intielegere asupra celoru ce trebue se lacemu seu se nu faceinu, pentru câ „uniţi in cugete si simţiri'4 se timu tari, solidari si consecenti in realisarea decissiuniloru ce vomu aflâ cu cale a le luâ.
Inpressiunea ce a facutu denumirea noului ca-binetu austriacu de coalitiune asupra deosebiteloru partide politice si asupra intregei poporatiuni a monarchiei, este forte diferita. Slavii se bucura, sunt veseli si serbtidia triumfulu aspiratiuniloru avute; elementulu germanu se prepara de lupta pe morte si vietia in contra tendintieloru federalistice ale noului cabinetu, era ungurii sunt forte ingrijati si se temu, câ noulu cabinetu va fl ingropatoriulu
sisthemului actualu si prin urmare si alu hegemoniei loru. Este deci lucru prea firescu, câ atâtu nemţii câtu si ungarii se declare resbelu din capulu locului noului cabinetu austriacu. Opiniunea generala ce s’au formatu indata după denumirea noului cabinetu este: câ acestu cabinetu este numai unu cabinetu provisoriu si de transitiune si câ adeveratulu si definitivulu cabinetu se va forma numai după intr’unirea noului Reichsrath si denumirea noului ministru de esterne. Acesta este si parerea nostra.
Deca corniţele Andrâssy prin demissionarea sa au voitu se esercitedie o pressiuue in favorulu seu si alu dualismului asupra coronei si a contrariloru sei politici, apoi de astadata nu i-au succesu, pentru câ demissiunea i-au fostu primita spre marea surprindere a sa si prin urmare corniţele Andrâssy combatutu si parassitu chiar’ de compatrioţii sei, se va retrage in vititi’a privata, pentru câ se medi-tedie asupra tristului adeverii câ: ori câtu de fru-mosu i-au stralucitu sorele in decursu de aprope 13 ani ai carierei sale ministeriale, elu totuşi au apusu. Câ tute in lume asia si miniştrii sunt tre-cetori; unulu pleca si altulu vine. N’ai ce i face, asia e sortea omenesca si pamenttisca!
J OBSERVATIUNI CRITICE
asupra starei sociale si economice a romaniloru din Transilvani a.
Partea antaiu.
Trecutulu.
V.
Tragandu cineva pe earfa Transilvaniei o linie sagitala dela nord-vestu spre sud-ost, ştiu caletorindu numai dela Clusiu si pâua la Brasiovu, va iutalni unu numeru câtu se pote de frumosu de sate, edificate partea cea mai mare din ptitra, si tirasi o cortina frumtisa de cetati si de orasie, a caroru fisiognomie nici decum nu ptirta urme de sarcin’a seu m i s e r i ’a locuitoriloru cari traiescu in ele. Intrandu caletoriulu prin acele sate, cetati si orasie se va potea convinge, câ nici unulu din ele nu este locuita singuru numai de romani, ci câ partea cea mai mare a sateloru are o poporatiune amestecata de Romani si Saşi, câ cetatile sunt ttite, de si nu locuite numai de Saşi, inse fâra esceptiune zidite de ei. Orasiele, afara din cele mai ntiue, cari sunt parte romanesci, parte unguresci, seu si amestecate, tirasi sunt intiintiate de Saşi.
Constatandu fapt’a acesta, se nasce întrebarea cum Romanii, in cursu de secoli, nu au potutu se-si infiintiedie cetati si orasie, ci au remasu numai cu sate, seu celu multu cu nisce terguletie slabe?
In întrebarea acesta jace nodulu pe care trebue se’lu deslegamu.
Consecinti’a cea mai uaturala, ce resulta diu condamnarea Romanului prin lege, câ sclavu legatu de glie, a fostu, câ elu nu potea se se emaucipedie \ din starea de lucratoriu de pamentu, seu de pacurariu j alu turmeloru domnului seu. Lipsita de ori ce dreptu, despoiaţii fiindu de orice libertate, elu erâ eschisu dela ori ce activitate, ce o ar ti potutu desvoltâ pe campulu de auru alu mauufacturei seu alu industriei. Romanulu a fostu condamnatu prin legile | tierei, ce ptirta numele de Tripartitulu lui Verboczi, de Aprobate si Compilate, a*si sacrifică, in cursu de secoli, ttita forti’a sa de a produce pentru in-pilatorii sei si a consumă numai atâta, câtu aflâ de bine a-i acordă grati a seu bunulu plăcu alu domniloru sei.
Firesce câ starea acesta umilita a Romanului nu potea se fia de câtu bine-venita, pentru emigraţii fiandresi. De aceea ii si vedemu câ, departe de a contribui ceva din partea loru spre inbunetatirea stirtei Romanului, din contra sunt totu-ileun'a gat’a si cei d’antaiu, candu este vorb’a de a luâ mesuri si mai asuprittire in contra lui. Se ne aducemu numai a-minte de faimtis’a aliantia a celoru trei naţiuni, ce o incbieiara pentru realisarea fiorosului
scopu de a stirpi naţiunea romana de pe fati’a pa-mentului transilvanu.
Coloniştii fiandresi, după asiediarea loru pe pamentulu romanescu, nu sunt nici decum in dubiu câ starea loru, fatia cu maioritatea poporatiunei, care e romana, este o stare nesigura si prin urmare critica. Temenduse deci, câ la unu casu de resctila a Romanului se nu cadia victima, colonistulu flan-dresu este avisatu din capulu locului a meditâ asupra mesureloru si a midilticeloru, ce trebue se le ia in contra Romanului, pentru câ Se’lu faca cu totulu nepericulosu esistentiei sale, odata pentru totudeauna. Egoismulu inascutu si instinctulu seu de conservare i dicttidia acele midiltice pe câtu de poternice, pe atâtu si de redutabile in ajungerea scopului seu. Fara de a fi studiatu principiele de economie politica si vietia sociala dela nisce profesori câ Adam Smitli,
J.	Stuart Mill seu Carey, ale caroru invetiaturi si consilie sunt si voru fi inca multu timpu sorgintea fericirei si a libertatiei in Angli’a si Americ’a, ei afla acele midiltice eficace in industri’a si manufac-tur’a loru. Ei sunt convinşi, câ numai asia voru potea esistâ si prosperă in desvoltarea loru, deca pe Romanu ilu voru constringe a fi consumentulu producteloru, industriei si manufacturei loru. Acestu scopu inse ei si’lu potu ajunge numai atuncea, candu voru răpi Romanului ori ce midiltice si ocasiune de a potea concură cu ei. Ce făcu ei dara? Mai antaiu introducu castele si corporatiu-nile professionistice si industriale, dela cari, in po-terea privilegieloru cu care sunt inzestrate, Roma-nulu este esclusu dela ori si ce professiune ştiu altu ramu alu industriei. Totu in poterea privilegieloru, Romanulu este esclusu atâtu dela representatiune, câtu si dela posturile magistraturei municipale. Ro-manulu nu are votu consultativu seu decisivu, nici in Iegislatur’a, nici in administratiunea, atâtu a co-muneloru cetatienesci, câtu si a celoru rurale.
Mai departe vedemu pe tispetii noştri din Flandri’a studiandu atâtu articolele necessare câtu si gustulu Romanului, pentru câ se ptita produce aceea ce i trebue neaperatu Romanului si asia precum i place lui.
Acestea sunt pe scurtu mesurile de esploatare luate in contra Romanului, a caroru urmare neaperatu trebuiâ se fia nimicirea Romanului câ elementu politieu si sociale in patri’a sa.
Astfeliu vedemu pe sermanulu Romanu adu-cendu, in cursu de secoli, productele sale crude, la tergurile sasesci, unde este espusu cu totulu ar-bitriului cumperatoriloru sei. Elu isi vinde productele sale crude, pentru câ apoi se le rescumpere tirasi cu pretiuri scumpe transformate in cojocu, in pelarie, in sandele ştiu caltiuni, in sierpariu si in alte asemenea, ce i sunt necessarie, pe care elu inse nu si le ptite produce fiindu-i actista abdisu si opritu prin lege si prin spiritulu separatista si es-clusivu ce domnesce in corporatiunile privilegiate. Elu dara este nevoitu a le cumperâ dela strainu cu ori ce pretiu.
In modulu acesta ne potemu esplicâ prea usioru, pentru ce Romanulu nu a potutu inaintâ atât’a timpu, in strarea sa materiala. Cum ar fi potutu inaintâ si inbunetati starea lui, candu a fostu condamnatu a fi, in cursu de secoli, victim’a pacienta a dacei si a dijmei pe de o parte, tira pe de alta parte a industriei si a manufacturei străine?
Totu asia ne potemu esplicâ si inpregiurarea, pentru ce Romanii nu au fostu in stare a-si creâ terguri si cetati. Esploatatu materialmente in ttite modurile possibile, elu pe nesciute contribue cu su-dtirea fetiei si cu lucrulu maniloru sale la radicarea si înflorirea industriei si a manufacturei din cetati.
Din cele dise până acuma, ne amu potutu convinge despre ce amu disu la inceputu, despre corpulu natiunei ntistre. Ne amu potutu convinge, câ i-au lipsitu atmosfera si conditiunile de vietia, pentru de a potea inaintâ in desvoltarea sa economica si sociala.	(Va urmâ.)
252
Transilvani’a.
— S i b i i u. (A n i v e r s a r i ’a n a s c e r e i fericite a Maiestatei Sale im pe râtul ui, regelui si totudeodata marelui principe alu Transilvaniei Franciscu Iosifu I) care cade pe dio’a de 6/18 Aug., adeca a Schimbare i la fagia după ritulu orientale, s’a serbatusiasta-data aici cu solemnitate precum abia se mai pote airea pe teritoriulu Transilvaniei. Dumineca in dio’a din 17 pe la 5 bre d. a. corpulu ddloru ofi-ciari dela diversele trupe din garnisbn’a de aici, adunaţi la localulu garnisonei de datu la sernnu, atrase pe mulţime de locuitori civili afara in dumbrava (jungen Wald). Acolo, dupace se inpartira premiile la cei carii au nemeritu mai bine, esce-lenti’a sa domnulu generalii locotenentu maresialu de campu Bauer, comandantele militariu alu tru-peloru din Transilvani’a, ţinu corpului de oficiari unu discursu in adeverii ostasiescu, scurtu inse cu atatu mai simburosu, care fu primitu cu vivate entusiastice pentru supremulu beliduce alu intregei armate si suveranu alu imperiului. Indata apoi d. primu locotenente Neugeboren, câ bunu piro-technicu ce este, produse o artificie brilanta de focu, care se inchiaib cu o figura minunata de flăcări bengalice, din care strălucea numele Maies-tatiei Sale. In aceeaşi săra baterea de retragere cu musica (Zapfenstreich) tienii pana la 10 bre.
Luni demaneti’a in 18 capell’a regimentului Nr. 31 (Mecklenburg-Strelitz) anuntiâ locuitoriloru prin escelent’a executare a unoru marsiuri esirea trupeloru la campulu de exerciţiu de inaintea ca-sarmei celei mari (noue), unde dn. Lukacsik paro-chulu militariu celebra liturgi’a de campania, era comand’a preste numerosele trupe de tbte armele o avu in acea di dn. general-maioru Kocy de Muntele-Cenis.
Dela 8 bre inainte se facil servitiu dumne-dieescu cu rogaciuni pentru monarchu si august’a sa casa, in bisericele toturoru confessiuniloru, in-cependu-se la 8 bre in biseric’a cea mare augustana, după aceea la mitropolia, in bisericele suburbane greco-catholica si greco-resaritbna orthodoxe, bra la 10 bre in biseric’a parochiala rom.-catholica, unde convenira tbte auctoritatile civile in parada cum si poporu numerosu.
In onorea aceleiaşi dile gloriose, Escelenti’a sa domnulu arcliiepiscopu si mitropolitu M i r o n u R o m a n u 1 u dede una mesa pentru 7 5 de persone strălucită asia, precum in Sibiiu se pote ave numai in resiedinti’a mitropolitana. Aci, incependu dela cei patru ddni generali, cu coloneii, locot.-coloneli si maiori, dn. comite supremu (prefectu) Wăchter cu tbte auctoritatiloru civili, bra representate si diversele confessiuni prin parochii loru, scolele secundarie si facultatea de drepturi prin directori si prin alţi honoratiori. Toastulu ridicatu in sane-tatea si pentru indelung’a si glorios’a domnia a Maiestatiei Sale etc., de catra Esc. sa domnulu arcliiepiscopu fu primitu cu vivate intreite in tbte trei limbile patriei. In timpulu mesei music’a mi-litaria executa o programa de optu piese din cele mai plăcute. In acea di fâlfaiau mai multe flainure mari tricolori unguresci, cea mare imperiale, doue sasesci (rosiu albastru) si cea transilvana (albastru-galbinu-rosiu). Pe la 2 bre inse urma o plbia torenţiale, insolita de tunete asurditorie. Ea va prinde forte bine la papusioiu, la vii si economiloru, carii se apuca de aratu pentru semenaturi de tomna.
Alte patru mese s’au mai datu de catra ddnii oficiari de diverse arme in localele dela Neurihrer, Habermann, Imperatulu romanu si gradin’a Spanek.
In Sibiiu existe de mulţi ani o casina mare si comuna pentru tbte classele mai alese din tbte nationalitatile. Membrii acelei casine detera cu acesta ocasiune unu baiu stralucitu in frumosu decorat’a sala din asia nurait’a gradina Hermann.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Clusiu 15 Augustu. (Era si era terrori-sare siovinistica.) „Magyar Polgâr* din Clusiu con-sacredia in Nrulu 183 de datulu 10 Augustu unu arti-colu de fondu de 6 colone cursului supletoricu deschisu aici pentru invetiarea limbei magiare, carele desbracatu de fanfaronadele si illusiunile sale nu e alfa, decâtu o noua editiune a usitateloru atacuri brutale in contra inteligentiei romane locuitore in Clusiu. Partea acesta a amintitului articolu merita deosebit’a atenţiune a on. publicu din causa, câ ne dâ pote de a mii’a-bra ocasiune a ne convinge, câ este necessitate suprema de a „ne uni in cugetu si simţiri*, de a pune cu micu cu mare umeru la umeru spre a ne sad vâonorea si esistenti’a nostra.
„M. polgâr*, după ce isi versa inca odata veninulu celu negru asupra „capiloru bisericei romane, carii spri-ginescu reactiunea* si asupra „episcopului augsb. helvt. Teutsh, carele a aruncatu tota auctoritatea sa ecle-
OBSERVATO RI U L U.
j siastica in cumpena spre a paralisâ dispositiunile cultu-rale-politice ale rainisteriului, prin circulariulu seu de datulu 12 Iuniu a. c. tiesutu cu rara astutia laconica*; si după ce dâ multiamita ceriului, câ tendin-tiele acestea ale agitatoriloru naţionalişti si-au datu de omu in acei gregari de rendu in crescerea patriotica a poporului, cari pretiuescu mai pe susu indigetarile date de spiritulu tempului si progressulu spirituale alu poporului, decâtu cercularele fulminante ale ruginiteloru (czopfos) capete bisericesci, caritindu a’si asigura potestatea loru singuru si numai prin n e-sciinti’a si orbi’a poporului,* constata, câ in urm’a 1 acesteia s’au presentatu la cursulu supletoriu:
din	comitatulu	Albei infer.	sasi 1	romani 33
		Bistriti’a-Nasaudu	29	30
		Brasiovului	—	59
		Cincului	—	4
		Fagarasiului	—	1
r>	n	Hunedorei	—	9
		Ternaveloru	11	7
		Clusiului	7	53
		Muresiu-Turd’a	—	2
n	n	Satmarelui	—	5
		Sibiiului	6	32
r>	n	Selagiului	—	33
	n	Solnocu Dobocei	1	55
n	J3	Turd’a-Ariesiului	—	22
		asiadara	55	280
intre cari 55 de confes. augsb. helvet., 48 romani orientali neuniti, 242 romani orientali uniţi.
„Cifrele acestea — dice „M. P.“ — voru convinge pe fiacare cititoriu câ a suferitu naufragiu scopulu agitatoriloru nationalistici in vestmentu de suverani ecle-siastici, de a paralisâ cu politica loru de mâtia blanda (huzalkodo) intentiunile cele sincere si nobile ale mi-nisteriului de instrucţiune publica; ce nu tindu nici pe de parte la periclitarea nationalitatiloru, ci la salutea si binele acestor’a.*
După acestea „M. P.“ mai constata, câ toti inve-tiatorii, cari nu au au venitu numai de dragulu diurne-loru la Clusiu s’au calificatu supt timpulu pretrecerei loru aici pe deplinu*) spre a incepe numai decâtu instruirea in limb’a magiara prin scolele loru; apoi apuca pe inteligenti’a romana din Clusiu intre colţi si dice:
„E adeveratu câ unii dintre agitatorii naţionalişti romani, cari locuescu aici, au stricatu multu operei; aceia cari in locu de a se sili se ajute cu bunavointia de consângeni pe sărăcii invetiatori, au crediutu câ e mai demnu de ei de a fi părăsiţii aceluia (elodni) de a’i intaritâ (bujtogatni), de a scrie in numele loru articoli si de a-i induplecâ la subscrierea de petitiuni monstruose, pruducte ale spurcatei loru ure naţionale, nerespectandu intentiunea nobile a natiunei magiare, a legei, a tierii, a Maiestatii regesci, a ministrului, care (intentiune) falia de politic’a loru (a agitatoriloru) ruinatore, necapace de libertate si condamnatore la eterna nesciintia promovedia interessele cetatieniloru de naţionalitate nemagiara, ii conduce pe aceştia la perfect’a libertate personala, la egalitatea de dreptu si la potinti’a de a se folosi de drepturile loru si a inplini datorintiele de cetatieni ai statului.*
„Articolulu acusatoriu alu „ Observatoriului*, care circuledia tocmai acuma prin diarele patriei, nu a esitu din cerculu ascultatoriloru cursului supletoricu, ci din condeiulu unui’a dintre agitatorii romani din Clusiu, cari (agitatori) inbuibanduse in manosele beneficii ale statului magiaru, sunt destululu de in-pertinenti de a atitiâ la fia-care pasiu foculu urei naţionale in contra paciintei intielegeri intre civii statului de diferite limbe, si aştepta cu sete, aruncandu’si privirea dincolo de Carpati, pe Messi’a loru celu cu cnut’a, pe ursulu dela nordu, Aceia merita intru adeveru de a fi deposedaţi din patri’a nostra si puşi subt scutulu aripiloru aceluia (i. e. ale ursului dela nordu ?).*
Cunoscendu on. publicu din foile nostre atitudinea bravei nostre inteligentie romane din Clusiu fatia de „robii domnului* adunaţi la cursulu supletoriu din Clusiu, nu voiu perde tempulu spre a reflecta la acea fraseologia bombastica si fără nici-unu nrîedîu a lui „M. P.“ Alios nos vidimus ventos, alios prospeximus aniinis procellas; scimu bine câ de cate ori s’a incercatu brosc’a se se unfle câtu boulu, totudeauna ea a crepatu. Constatu numai atâta, câ spinelq scorpionului e indreptatu de astadata cu destinsa consideratiuue in contra unuia dintre fraţii noştri de aici, in contra aceluia despre carele dicea inca inainte de acesta cu vreo 5 ani foile magiare de aici, câ voru reci cuibulu turturicei cu so-tiulu ei (a gerle ineg a târsa)
Pe câtu cunoscu eu pe respectivulu domnu, potu asigura pe domnii siovinisti clusieni, câ asupra densului terorismulu nu prinde pelitia.
De ar reci si rissipi de diece ori forti’a brutala cuibulu turturicei, ea de diece ori va glasui mai poter-nicu poporului pentru care bate neincetatu ânim’a sa ferbinte. Aceşti siovinisti se nu mai perda timpulu cu esperimentari de acestea; ci se merga in Kismester-utza (strad’a micului maestru), unde in primaver’a trecuta reuşiră atâtu de minunatu cu esperimentulu loru, de unde se pare câ si-a trasu si de astadata informatiunile loru.
Numai un’a dintre incriminările lui „M. P.“ nu o potu trece cu tacerea, nu spre legitimare inaintea acelor’a cari nu au urechi de auditu, ci numai spre orientarea publicului nostru. Dice adeca „M. P.“ câ noi Romanii, si anume inteligenti’a romana e aceea, care presera sementi’a urei naţionale intre poporale patriei. Frase gole audite de mii de ori din gur’a siovinistiloru denuntianti, fâra de a le fi vediutu vreodată documentate prin unu singurelu faptu. Eu me voiu margini cu privire la acesta, la simpl’a enarare a unei intemplari, ce o
*) ? ? Red.
cetiiu mai dilele trecute in „Kelet* si carea e urma-torea :
După 15 ani se vediii câ a sossitu tempulu de a denumi si unu functionariu romanu la tabl’a regesca din M.-Osiorheliu. Alegerea cadiii asupra d-lui Andreiu Francu, jude la tribunalulu reg. din Clusiu, unu jude a cărui hărnicie si conduita se aduce de nenumărate ori de modelu din partea mai mariloru sei. Presentanduse nou denumitulu câ jude suplentu la presidiulu tablei, spre depunerea jurainentului, facil visit’a sa oficiosa si la vicepresiedintele tablei.
Aici fu intrebatu la momentu daca scie densulu, câ tabl’a regesca (curtea de apellu, curtea de a dou’a instantia) din M.-Osiorheiu e magiara? La respunsulu noului jude câ dâ elu scie acesta, tu mai departe intrebatu: de scie densulu câ la tabl’a regia magiara se pote depune jurainentulu numai in cos tu mu magiaru? La care nou denumitulu jude respunse, câ nu i este cunoscuta nice o lege, nice o ordinatiune, de coprinsulu acesta, dar’ tocina de ar esiste vre-o ordonantia de acelu intielesu, i este timpulu prea scurtu spre a satisface aceleia, de orece siedinti’a publica in care va avea se depună juramentulu, are se fia deschisa preste câteva minute.
Deschidiendu.se siedinti’a, vicepresiedintele pune totu acelea intrebari presiedintelui tablei, carele inse respunse, câ nu esiste nice o lege, nice o ordonantia in privinti’a costumului functionariloru dela tabla, dara esiste usulu câ aceştia se se presentedie ori unde si oricandu in costumu europenu; prin urmare nu pote satisface acelei dorintie a vicepresiedintelui de a sus-pinde siedinti’a publica si de a nu primi juramentulu d-lui A. Francu. La acestea vicepresiedintele parassi siedinti’a publica, er’ d-lu Francu depuse juramentulu si fâra de kalpak si atilla. Ce norocu câ presiedintele magiarei table regie din M.-Osiorheiu aflâ alta modalitate spre deslegarea cestiunei de costumu, decâtu cum aflase principele Vogorides-Aleco pasi’a candu a intratu in Ru-meli’a orientala! Aici certâ era intre „Fez* si „Kalpak* si ambele s’au potutu delaturâ intrandu principele cu capulu, golu in cetate —---------
Eta sementi’a urei naţionale, eta cum se sâmena si eta consecintiele ei! Asia tienu si eu, câ e timpulu supremu de a ne cugetă altfeliu asuprâ coesistentiei nostre — dara nu imitandu atitudinea lupului, cărui mielulu i turbura ap’a de beutu.
Altcum va cresce totu mai mare abisulu dintre noi si câ mane va trebui numai se sufle un’a ursulu celu nordicu infricosiatu spre a ne ingropâ pe toti in gurgitele de unde nu mai e scapare.
T. Codreanu.
Raportnla comitetului Associatiunei transilvane despre lucrările sale in anulu administrativa 1878 9.
(Urmare.)
Sulevandu-se in alta siedinti’a a comitetului totu
ide’a despre arangiarea unei espositiuni naţionali in Sibiiu, la timpulu candu adunarea generala s’ar tiene aici: s’a numitu o comissiune de cinci in personele dloru: G. Baritiu, E. Macellariu, D. Comsia, E. Brote si N. Petra-Petrescu, spre a se ocupă cu acesta cestiune, si a presentâ comitetului unu planu pentru realisarea espositiunei.
Membrii acestoru doue comissiuni, ai celei pentru scol’a de sculptura, si ai celei pentru espositiuue, nu si-au terminatu inca lucrările pana la incheiarea acestui anu administraţivu. Nu incape inse indoiela câ aceste lucrări se voru presentâ cu inceputulu si in decursulu anului admistrativu viitoriu.
C.	Inca la adunarea generala din anulu trecutu anunciaseramu câ au intratu la concursu pentru pre-miare, doue operate:
1. Higien’a populara, si 2. Manualu de economia.
Comitetulu a transpusu aceste lucrări la secţiunea sciintieloru naturali. Care in un’a din siedintiele sale, a numitu câte o comissiune pentru esaniinarea aceloru operate. Si anume pentru esaminarea manuscriptului „Higien’a popolara* cu motto: „Uniculu progressu adeveratu poternicu nu depinde dela avuti’a naturei ci dela energi’a omului* (Buckle, Hystory of civil.), s’a numitu o comissiune de trei in personele dloru: Dr. P. Vasiciu, Dr. N. Stoia, si Dr. A. P. Alexi. Er’ pentru esaminarea manuscriptului „Manualu de economia* purtandu motto: „Omnium reruiri ex quibus aliquid aquiritus nihil est agricultura melius, nihil uberius, nihil dulcius, nihil hoiniue libero dignius* (Cicero oftic. 1 c. 42), s’a alesu o comissiune de trei in personele dloru D. Comsia, A. Trombitasiu, si Eug. Brote.
Acesta comissiuni nu si-au terminatu lucrarea, câ-ci din partea sectiunei nu s’a facutu in privinti’a acesta nici-o inseiintiare comitetului centralu. Ele inse, nu ne indoimu, voru stărui a îndeplini missiunea cu care sunt insarcinate.
Afara de aceste lucrări puse la premiu a mai intratu acum de curendu la comitetu unu manuscriptu intitulatu „Istori’a Daciei" de Vasiliu Popescu, parochu in Juculu de josu, numai pentru revisiune si dare de opiniune in meritulu istoricu alu lucrarei. Opulu nu e completu; totuşi comitetulu a aflatu de bine a-lu transpune, precum l-a si transpusu sectiunei istorice, spre a-lu esarainâ si a-si dâ opiuiuuea asupra acelei lucrări-
Precum am disu, inanuscriptulu din cestiune a intratu numai acum de curendu la comitetu, si abia dc vre-o cate-va septemani incoce s’a datu in esaminare la secţiunea istorica; prin urmare este evidentu, câ din lips’a timpului fisicu, acea secţiune n’a potutu inca se vina si se presente comitetului raportulu seu.
D.	Se vedemu acumu starea processeloru, si propriamente nu atatu processe in sensulu strictu alu cuventului, catu mai virtosu stadiulu in care se afla multe legate ce s'au facutu prin testamente in favorea Associatiunei nostre.
Asia:
1.	Mihaiu Ivascu parochu in Nicula a lasatu prin testaraentu Associatiunei nostre 100 fl. in acţiune de ale bancei „Transilvani’a" din Sibiiu. Comitetulu indata ce a fostu insciintiatu despre acesta de catra notariulu publicu din Gherl’a, a datu plenipotentia dlui Augustinu Munteanu advocatu, câ se represente Associatiunea la pertractarea ce era pusa pe 15 Maiu a. c.
Dlu Munteanu a indeplinitu cu multu zelu procur’a ce i s’a datu, si la doue dile după pertractare a si inaintatu comitetului legatulu de 100 fl. in acţiune de banca „Trannia", anunciandu că, nu cere nici-o recompensa pentru osteneal’a sa.
2.	Ioanu Maioru a lasatu prin testamentu unu legatu de 2000 fl., care in urm’a pertractarei lasamentului, după actele ce ni s’a inaintatu de catra dlu advocatu Patricbiu Barbu, este intabulatu primo loco pe casele reposatului din Reghinu, cari făcu parte din mass’a ereditaria remasa după densulu.
Domn’a veduv’a barones’a Elen’a Popu câ mama si tutora a eredelui universalu b. Aurelu Popu, a cerutu comitetului se incuviintieze vinderea din mana libera a aceloru case.
Comitetulu, in urm’a opiniunei ce a cerutu dela mai susu numitulu dnu advocatu alu Associatiunei, vediendu câ legatulu este pe deplinu assiguratu, a incuviintiatu vinderea caseloru de sub cestiune, sub espress’a cautela; câ indata după vinderea loru, sum’a de 2000 fl. se se inaiuteze la cass’a Associatiunei.
3.	Dlu adv. M. Nicola din Alb’a-Julia ne anuncia, câ tribunalulu de acolo n’a datu locu cererei lui Juonu si Nicolae Jancu din Vidra, cari au intentatu processu pentru anularea testamentului lui Avramu Jancu, prin care acesta laşa unu legatu in favorea Associatiunei nostre de 10% cuxe din baia.
Remane inse calea de apelu deschisa.
4. In caus’a legatului de 200 fl. pentru Associa-tiune si de 200 fl. pentru Academi’a romana de drepturi dela repaosatulu Mateiu Kiss fostu canonicu in Lugosiu, pertractarea este terminata, si dreptulu Associatiunei si Academiei la respectivele legate este recunoscutu. Dlu adv. dr. Joanu Maioru, câ representantele nostru in acesta cau3a, ne-a inaintatu pana acum 30 fl. pentru fondulu Associatiunei, si 130 fl. pentru fondulu Academiei. Comitetulu l-a invitatu se midilocâsca si incassa-rea restului da 170 fl. pentru Associatiune si 70 fl. pentru Academia.
5.	Asemenea e terminata pertractarea massei ereditaria după Joanu Titie, care prin testamentulu seu a legatu Associatiunei o casa, cu servitutea câ veduv’a se locuiesca in acea casa pana la morte, apoi a mai legatu Associatiunei mai multe cârti ce le avea reposa-tulu, precum si unu creditu (inprumutu) de la unulu Teodora Russu in sum’a de 95 fl.
Dlu Gavrilu Mânu, advocatulu nostru in acesta causa, are numai de a incassâ acestu creditu. In catu pentru casa, la argumentele ce dlu advocatu a aretatu comitetului, câ acea casa se ruineza cu totulu, si câ veduv’a inca se invoiesce a se vinde, si pretiulu vindiarei se se inpartia in doue parti egali intre veduva si Associatiune : comitetulu a incuviintiatu vinderea. Acesta pana acum nu s’a realisatu. Cărţile inse a fostu transpuse la comitetu chiar’ in dilele aceste.
6.	Tribunalulu din M.-Osiorheiu insciintiandu-ne câ An’a Fogarasi, veduva după Joanu Bardosiu reposandu in Januariu a. c. a lasatu unu testamentu cu datulu 9 Iuniu 1877, prin care a facutu unu legatu in favorea Associatiunei nostre: comitetulu indata a plenipotentiatu pe dlu Simeonu Calutiu advocatu in M.-Osiorheiu, câ se represente interessulu Associatiunei in acdsta causa.
Pana astadi inse nu ve potemu anuncia nici-unu resultatu.
7.	Reposatulu Georgiu Sebisianu din Alb’a-Julia, inca a facutu unu legatu in favorea fondului Academiei romane de drepturi. In acesta causa, din partea comitetului s’a scrisu dlui adv. Mateiu Nicola in Alb’a-Julia.
Nici in acesta causa nu ni s’a anunciatu pana astadi nici unu resultatu.
8.	Mai este legatulu reposatului Dionisiu Telechi, prin care dispune câ o casa a sa din Abrudu sub Nr. 52, după mortea sociei sale, carei-a o laşa spre locuintia se se vindia, si pretiulu se se pună sub administratiunea Associatiunei pentru ajutorarea seu stipendiarea tinerimei romane şcolara.
Acesta causa inca, nu este definitivu terminata.
9.	Unu altu legatu ar’ fi dela Joanu Ivontz din
Ghirocutu, prin care laşa V(i din casele sale Associatiunei. După informatiunile ce amu luatu dela dlu advocatu Georgiu Filipu, veduv’a reposatului face pretensiuni asupra acestui legatu de o parte, er’ de alta acele case sunt ingreunate cu multe datorii ipotecari. Prin urmare ne-amu incurcâ uumai in processu, alu cărui resultatu, după tote probabilităţile, n’ar pote fi favorabilu pentru Associatiune.	V. *
Asia comitetulu n’a staruitu a se interessâ de acelu legatu atatu de incurcatu si dubiosu.
Acestea aveamu a le aduce la cunoscinti’a onorabilei adunarei despre starea processeloru.
V.
înainte de a trece la altu punctu si celu din urma din acestu raportu, comitetulu crede de a sa datorintia a inpartesi onorabilei adunari generali, unu faptu de valore pentru instrucţiunea, deprinderea si cultivarea tinerimei nostre in diversele ramuri ale meserieloru.
Societatea „Transilvani’a" vrendu a-si largi cerculu seu de activitate, in un’a din siedintiele din anulu trecutu, a decisu in generalii, câ cu midilocele despre cari dispune, se vina in ajutoriulu tineriloru romani cari 8e aplica la meserii.
In specialu, si adeca in ceea ce se raporta la comitetulu nostru, societatea „Transilvani’a" a pusu la dispositiunea acestui comitetu, 400 ti. anuali pentru optu tineri, specifieandn si meseriele la cari tinerii se aplice, si anume: rotaria, dulgheria (carpentaria-
_________OBSERVATORIULU. _______________________
zimmermann), feraria, cojocaria. mesaria (templaria), cismaria grosa, pelararia, si curelaria seu sielaria.
Comitetulu, după corespondintiele ce a avutu cu societatea mai susu memorata, a si deschisu concursu pentru optu tineri, fixandu ajutoriulu, după inpregiu-rarile nostre de aici, la 25 fl anuali pentru unulu fia-carele: acestu ajutoriu s’a si datu pentru anulu trecutu. Prin urmare ne mai remaneau disponibili 200 fl. pentru alţi optu tineri. Pentru aceştia, in intielegere cu societatea „Transilvani’a" inca s’a deschisu concursu. Acestora inse se va pote dâ ajutoriulu numai de la Septembre a. c. câ de la incepulu anului viitoriu admi-nistrativu inainte, fiindu câ terminulu de concursu espira numai cu 31 Iuliu a. c. de o parte, er de alta, societatea „Transilvani’a" ne cere, câ in catu ar’ fi possibilu, pentru inlesnirea comptabilitatiei sale plat’a la tineri se se faca, pentru toti, la aceeaşi epoca.
Cei optu tineri, caroru s’a datu ajutoriulu de 25 fl. in anulu administrativu ce espira acum, sunt: 1. Joan Siordanu din Sacelu, templariu. 2. Joan Comanu Stefanutia din Resinari, rotariu. 3. Georgiu Imbarusiu din Sibiiu, papucariu. 4. Arghiru Popu Bianu din Blasiu, faurariu. 5. Lazaru Talmacianu din Sibiiu, papucariu. 6. Nicolau Comsia din Racovitia, mesariu.
7.	Aureliu Popu din Sucegu, rotariu si 8. Georgiu Potra din B. Huniad, cismariu.
La concursulu ce s’a deschisu cu terminulu pana la 31 Iuliu a. c., pentru alţi optu tineri, a intratu pana acum 20 petitiuni.
In urm’a celoru dise la acestu locu, insemnamu câ, multiamita societatiei „Transilvani’a", din beneficiulu si cu ajutoriulu ei, potemu cresce 16 tineri romani in diversele ramuri ale meserieloru.
(Va urn>â.)
Romania.
Recolt’a porumbului compromissa.
D. Ministrulu de interne a datu urmatoriulu or-dinu cerculariu catra toti prefecţii de judetie de dincdce de Milcovu :
D-le prefectu !
Din mai multe parti ale tierei primescu in-formatiuni fbrte puţinu multiumitore asupra stării in care jace recolt'a acestui anu, bântuita, din nefericire, de o seceta atatu de pagubitore pentru noi.
Recolt’a porumbului a-nume este, in mare parte a României de dincoce de Milcovu, cu deseversire compromissa, si d-vdstra cunosceti, d-le prefectu, loculu ce tiene cerealulu acesta iu economi’a tie-ranului.
O inprejurare atatu de neaşteptata pote aduce urmări fdrte triste; de aceia trebue se ne ingrijimu cu totii, spre a nimici din vreme miseria ce ame-nintia o parte a poporatiunii nostre agricole.
Credu câ nu este nevoie se insistu mai multu. D-vdstra intielegeti tota gravitatea situatiunii in care pote cadea tieranulu, si cu densulu interessele cele mai vitale ale Statului, deca autoritatea, in-datorata a fi totu-deauna prevedietdre, nu se va grăbi se intindia o mana de ajutoru celoru loviţi de secet’a acestui anu.
Ve veţi pune dera iumediatu la lucru si, in modulu celu mai esactu si celu mai conscientiosu, ne veţi iuaintâ informatiuni statistice despre comunele a caroru recolta a fostu bântuita de uscăciune, si in care tieranii aru fi prin urmare espusi se remana de erna in preda unui traiu fâra pro-visiuni.
Indata după primirea acestora date statistice amenuntite, autoritatea centrala, inpreuna cu con-siliele judetiene, va avisâ la midilocele cele mai energice, spre a preveni trist’a stare de lucruri ce ar pote se resulte din lips’a mesuriloru luate la timpii.
Me incredu energiei ce ve caracterisa, solicitudinii si devotamentului ce purtati pentru parin-tesca sustienere si inbunatatire a sortei poporului nostru agricolu.
Asteptu dera, cu inpacientia, intielept’a si con-scientiosa d-voste lucrare.
Primiţi, d-le prefectu, iucredintiarea conside-ratiuuei mele.
p. ministru, Pencovici.
1879. Iuliu 25.
Sciri economice.
Cetimu in „Romani’a libera" urmatorele:
— „Mai intrega recolta a nord-vestului Europei a suferitu si sufere in acestu momentu de unu elenientu, care la timpulu seu si in cantitate suficienta pote aduce celu mai mare folosu, acesta se nuinesce ploia; câ-ci de o luna si mai bine elegantulu visitatoru alu bulevardului Parisului, nu a vediutu di fâra ploie, chiar’ indife-rentulu englesu alu Londrei si-a perdutu rabdarea si „Nord Britishargricultorist" esclamacu mirare: „avemu,o vara fara sore si fara căldură". Deca orasiele au in-ceputu se murmure contra dieului ploiloru, apoi câmpurile ilu blastema, câ-ci mai tote cerealele au fostu surprinse in timpulu coacerei loru. Se spera pana acum catva timpu, câ vremea se va indreptâ si câ deca anulu nu va ti bunu, apoi nu va fi nici reu, dara staţiunile meteorologice dau buletinuri cari arata, câ ploile departe de a
_______________________________________________________253
incetâ devinu din ce in ce mai generale, ele se intindu si spre orientulu si sudulu Europei.
Cerealele nordului Franciei sunt mai perdute si acesta parte, care in privinti’a agriculturei nu dâ de catu cereale si in intinsele sale câmpii nutresce si in-grasia vitele, va avea in privinti’a celoru d’anteiu unu anu reu ; era fenurile cu tota bogati’a vegetatiunei, con-tienu prea multa apa si nu se potu uscâ la timpu, ceea ce face câ vitele nu se voru potea bine ingrasiâ. Vitiele centrului si sudului Franciei au inceputu a suferi de oidium. Angli’a de si nu sperâ multu dela agricultur’a sa, inse puţinele sale cereale, sunt in o stare de plânsu. Erburile parasiste au profitatu mai multu de aceste ploi de catu cerealele si inpossibilitatea a le stârpi la timpu le a facutu se se inmultiesca. La Londr’a si la Liver-pol cursurile graneloru au inceputu se se ridice, comande mari se făcu in tote părţile, astfelu de unde in prim’a septemana a lui Julie se făcuse comande pentru 408,900 hecto-litre in septeman’a urmatore se comandara 640,000. Diferenti’a este elocinte si e destulu numai se spunemu, câ de atunci comandele crescu mereu.
Germani’a nu sta multu mai bine, ploi dese au intreruptu cosirea fenului si recolt’a sa de secara este stricata. Intrega recolta a Pomeraniei este perduta. In Saal, Cassel Holstein aprope acelaşi lucru. La Danzig temerile n’au incetatu, cu tote câ din candu in candu ploile s’au mai opritu.
In Belgi’a cerealele au suferitu si aci din caus’a timpului si cursulu graneloru se ridica.
Oland’a din aceleaşi cause sufere aceleaşi conse-cintie si strângerea fenuriloru, atatu de inportanta in acdsta tiera, se face cu mare greutate.
Itali’a de si a avutu si ea numerose ploi, cu tote acestea in timpulu din urma incetandu, laşa se spere câ va fi unu anu mijlociu.
In Spani’a, cu tote numerosele ploi, granele sale au suferitu puţinu câ-ci pamentului seu uscatu de sorele celu ardietoru, i trebue multa apa pana se se sature. Anulu nu e de catu bunu. Algeri’a a fostu surprinsa de ploi in timpulu treeratului, care de atunci nu i laşa de catu rari dile frumose. Marea intre Marsilia si Algeria, după informatiunile din urma este brasdata de numerose furtuni.
Egiptulu singurulu se pote laudâ in acestu anu; granele sale potu face concurentia celoru russesti, adica: anulu este forte bunu.
Austri’a a suferitu pana mai dilele trecute de o causa contrarie: seceta. Cerealele sale au fostu lipsite de umiditate in timpulu formarei loru si spicele sunt in mare parte seci, vinurile insa sunt bune. Ungari’a a suferitu mai puţinu.
Despre Russi’a nu se scie inca sigura, cu tote acestea se afirma, câ spre sudu si spre Caucasu si mai cu sema in provinciile Pultava, Tiflis si Ecaterinoslav, recoltele sunt aprope perdute. Cu alte cuvinte, anulu acesta nici in asta parte nu este forte bunu.
Americ’a, de unde se aducu cea mai mare parte din granele ce se consuma in occidentulu Europei, de si a suferitu puţinu de ploi pe la inceputu, cu tote acestea anulu este bunu si pote ceva mai bunu de catu celu trecutu.
Conclusiunea ce potemu trage din tote acestea este câ: deca noi avemu, după cum se dice, unu anu bunu in recoltele nostre, apoi esportulu se va face mai multu de catu in anii trecuti, câ-ci in fati’a atatoru cereri, pretiulu graneloru nostre se va sui. Deja se observa pe pietiele Franciei si Angliei o tendintia de urcare in privinti’a graneloru, si pote câ agricultorii noştri se voru potea folosi in acestu anu. De si din neisband’a altora dar’ credemu, câ voru potea inscrie acestu anu printre cei suridietori esportului nostru.
Sciri diverse.
—	(înaintare). Domnulu colonelu de stătu maioru din armat’a austriaca Leonida Popu a fostu uumitu comandantu alu brigadei a 15-ea de infanterie.
—	(O licitatiune scandalos a.) La o licita-tiune judecatoresca ce avii locu in 11 1. c. in comun’a Altien’a din apropierea Sibiiului siese realitati, pretiuite cu 172 fl. s’au vendutu cu 60 cr. v. a. Astfeliu de licitatiuni scandalose se mai intempla si in alte parti ale Transilvaniei, ceea-ce probedia, câ la noi pauperis-mulu merge crescându.
—	(Incendiu). In comun’a Vurper din cerculu Nocrichiului au fostu in 13 1. c. unu focu mare, care ajutatu de ventu au consumatu edificielele de pe 65 curţi, din care 15 sunt romanesci, era restulu sasesci.
Daun’a causata se evaluedia la 100,000 fl. v. a. Asecurati au fostu putini.
—	(Polemica intre inspectoruludescole RethiLajos delaDev’a si intre unu profesoru magiaru.) Avemu de mai multe luni sub ochii noştri o brosiura scrisa in termini forte aspri contra faimosului amicu alu romaniloru Lud. Rethi*) tramisa inadinsu cu scopu de a o publicâ si romanesce; o amu datu inse la o parte inadinsu, câ-ci pe câtu numai se pote, ne feriniu de certele domestice ale altor’a. Dara mai decurendu se porni in diariulu „Magyar Orszâg" si in foi’a scolastica magiara**) una alta polomia agera intre acelasiu domnu Rethi si intre unu profesoru. Acesta declara intre altele susu si tare, câ cei 60 de inspectori (re-visori) de scola din Ungari’a si Transilvani’a, n’au fostu
*) Vâzluta a devai m. kir. âlami tanito kepezdenel el kovetett vissza eleseknele. Devân. 1876.
**) Neptanitok Lapja.
254
in stare de a castigâ încrederea publicului, apoi adaoge câ intre densii sunt destui omeni leneşi, abusivi, nedemni, mai incolo câ foi’a scolastica, cărei i se dâ subventiune anuala de 10 mii florini, a devenitu organulu unei elice de câţiva omeni, caroru li se platesce bine pentru totu ce publica in trens’a. Subventiunile se dau din tesaurulu statului, prin urmare din sudorea nostra a tuturoru. (M. Orsz. Nr. 224)
—	(Un’a alta pole mia) s’a escatu intre onor. domnu dr. P. Yasiciu in „Biseric’a si Scol’a“ dela Aradu (Nr. 32) si intre auctorulu monografiei scoleloru roma-nesci din Brasiovu. Amu avea si noi dreptu se refletamu de susu până josu la acea monografia, in locu inse de a ne aprinde paie in capu, suntemu mai vîrtosu de părere, câ d. dr. Yasiciu se dea la lumina tote actele oficiale si neoficiale câte le are la mana, relative la acelea scole, era d. parochu Bart. Baiulescu va face bine daca va publica pe cele aflate si înregistrate de d-sa din archi-vulu capelei din cetate, adaogendu si pe cele din archi-vulu protopopescu dintre anii 1820 si 1865. Numai asia se va restabili adeverulu alteratu astadi preste tota aşteptarea. Actele se vorbesca, nu noi. Acei ce au datu sut’a de mii, acei ce dau subventiunile, acei ce si-au pusu sângele vieţii loru pentru acelea scole, merita celu pu^nu atâta, câ descendenţii loru si naţiunea in-trega se cunosca si in acesta cestiune curatulu adeveru, nu din naraţiuni fabulose, ci din documente.
—	(O nihilista fugita cu balonulu.) Din Moscv’a se scrie acestea :
„Politi’a de aci a urmaritu dilele acestea pe o :feta anume Olga Gobieslavsca, care petrecea prin orasiu, fiindu bănuită de nihilismu.
După multa cautare, politi’a in fine a descoperitu locuinti’a ei, si la 13 ale curentei erâ se fia arestata- |
In acea di s’a vediutu ridicandu-se unu balonu dintr’o gradina de aci, in care s’a observatu doui bărbaţi si o femeia. Acesta din urma, după cum s’a con-statatu mai tardiu, nu a fostu alta de câtu nihilist’a urmărită.
Balonulu a cadiutu pe campu intr’o depărtare de o 6ra de orasiu, era urm’a fetei a disparutu cu totulu."
—	(Cosciugulu (sicriulu) principelui Louis Napoleon) porta inscriptiunea urmatore: „Napoleon, Eugene, Louis Jean Joseph, Prince Imperial. Ne â Paris, le 16 Marş 1856. Tue par l’ennemie, en Zulu-land (Afrique Australe), le 1 Iuniu 1879. Depose dans j’eglise catholique de Sainte Mărie de Chislehurst le 12 Juillet 1879. R. I. P.u — „Times" publica tecstulu inscriptiuniloru de pe cununile ce erau depuse pe cosciugulu printiului. Regin’a scrise: „Souvenir de vive .affection, d’estime et de profonds regrets de la part de ■Victoria Reg.“ Principes’a de Wales in limb’a anglesa: „A token of affection and regard for hun, who lived the most spotless of lives and died a soldier’s deatli, fighting for our cause in Zululand". (Unu semnu de afecţiune si de stima pentru elu, care a dusu vieti’a cea mai nepetata si a avutu mortea unui soldatu, pre candu se luptâ pentru caus’a nostra in tier’a Zuliloru.)
Bibliografia romanesca insocita de senrte recensiani.
(Urmare si fiue.)
Alte publicatiuni scientifice si literarie romanesci cate ne mai veniră in lun’a acesta, se voru anuntiâ cu alta ocasiune, sau câ se voru coprinde in catalogulu dlui W. Krafft din Sibiiu. Aci vomu respunde inca numai la unele intrebari ce ni se făcu despre unele cârti esite la'lumina mai de inainte.
— „Die Roma ne n der oesterreichischen Monarchie drei Hefte. Wien. Druck von Cari Gerold und Sohn 1850. Se tipărise sub ingrijirea de-putatiunei naţionale, care insarcinase pe dn. A. Tr. Laurianu cu redactarea, era spesele tiparirei le portase br. Siiia.“ Patru luni cautaramu după unu exemplariu intregu, cerutu de câtra unu domnu generalu au-striacu, până ilu aflaramu la o familia romana. După aceea mai deteramu preste trei exemplarie, inse numai din fasciclii 2 et 3, era fasc. 1 nu-ilu mai aflamu nicairi. Acelu fasc. I coprinde, pre langa o scurta escursiune istorica alui Laurianu, acte si documente din a. 1848 incependu dela protocolulu si jurainentulu din Blasiu 15 —16—17 Maiu cu primele petitiuni substemute la tronu, până la raanifestulu din 2 Decembre alu imperatului Franciscu-Josifu I si se inchiaie cu protocolulu adunarei naţionale a treia, tînute in 16 28 Dec. 1848 la Sibiiu, sub presiedenti’a episcopului Andreiu Siaguna, cu secretarii P. Dunca, G. Baritiu, J. Orbo-nasiu, protop., J, Hanea arcliid. si pe langa assistenti’a generariulu feldm.-locot. Pfersmann cu secretariulu bellicu Florianu Glantz (insarcinatu a face raportu speciale asupra resultateloru adunarei). Din norocire, tote acelea acte s’au publicatu pe atunci romanesce si in F 6 i ’a pentru minte, inima si literatura, si câte-va in Gazeta. Dara din pretiosele documente coprinse in fasc. II abia au apucatu a se publicâ romanesce unele inai mici, din causa câ intr’aceea pressei naţionale i se sucise berigat’a. Acelu fasc. II coprinde totu raporturi bellice si militarie, precum:
(Ilaportulu prefectului Avramu
__________OBSERV ATORIULU.
comand’a generale austriaca si câtra comitetu, asupr’a operatiuniloru sale bellice din anii 1848 et 1849.
Alu prefectului Simionu Balintu din aceiaşi ani.
Alu prefectului J o a n u A x. S e v e r u din aceeaşi epoca.
Despre obsidiunea cetatiei Alb’a-Juli’a de D i o n i s i e T ha Ison, capelanulu garnisonei.
Estrasu din memoriulu fostului generalu de insurgenţi Joanu Czetz, din aceeaşi epoca, tiparitu la Hamburg 1850.
Operaţiunile bellice din nordulu Transilvaniei (Urban s. a.)
Despre regimentulu I granitiariu romanescu 1848.
Situatiunea după batai’a lui Kemeny la Abrudu. Liberarea Alb’a-Juliei. Scrisorea colonelului ungurescu Stein. Frumosulu raportu alu căpitanului Gratze câtra gubernatorulu generalu br. L. Wohlgemuth.
Raporturile primu-locotenentiloru M. Noacu si
A.	Mânzatu.
Perderile romaniloru din Transilvani’a in bellulu
civile.
Fasc. III coprinde 27 acte, petitiuni câtra mo-narchu si ministeriu, memoriale etc. in afaceri naţionali si politice in numele intregei naţiuni, cum si eclesiastice si scolastice, din diecesele Versietiu, Aradu, Oradea, Blasiu, unele eclesiastice generali. Pagine 128. Colec-tiunea acestora se incepe cu petitiunea din 25 Febr. 1849 si se inchiaie cu 16 Ianuariu 1851.
Acelea trei exemplarie din fasciclii II et III se afla depuse la redactiunea nostra, cu pretiulu de 1 fi. 50 cr. v. a.
Din actele publicate in limb’a germana in fasc. III partea cea mai mare au esitu si romanesce in M a g a z i-nulu istoricu tom. YII fasc. I. Vien’a 1850. Aci se afla cele emanate intre 25 Febr. 1849 si 19 Febr. 1850. Doritorii potu ave acelu fasciclu dela W. Krafft in Sibiiu numai cu 40 cri v. a. comptantu.
—	Ne mai intreba din unele parti, câ ce coprinde carticic’a titulata: Ge orgie Laz ar u si scol’a romana. Bucuresci 1871. Ea coprinde memorialulu istoricu de receptiune alu repaosatului barbatu plinu de merite Petru Poenariu, despre reinviierea scoleloru si a instructiunei in limb’a nostra in Romani’a, prin nemuritoriulu Georgie Lazaru, nascutu din Avrigu (Freck) in Transilvani’a, studiatu la Vien’a, fostu până in a. 1816 archidiaconu si profesoru la institutulu de candidaţi in Sibiiu, trecutu in acelasiu anu la Bucuresci, fundatoru alu scoleloru naţionali dela S. Sava, in mani’a fanario-tiloru.
Acesta monografia la care se vede alaturatu si portretulu lui Lazaru, se afla totu la W. Krafft cu 40 c. v. a.
—	Câ lectura beletristica de distractiune se afla totu la W. Krafft, din traductiunile cunoscute ale dlui
B.	V. Vermont dela Bucuresci:
—	Blondinu 1 u din Namur si pasia dela Buda, după Zsokke, 75 cr.
Plutasiulu, naraţiune americana, 75 cr.
Othello. novella, 45 cr.
Patimele junelui Werther, 1 fl.
Cu privire la comandele adressate librăriei pentru Dictionariulu ungurescu-romanescu, Magyar-român Szotâr, compusu de G. Baritiu, după Dictionariulu lui Fogarassy si după alu academiei magiare, doritorii de a’lu ave sunt rogati se arate exactu, daca voiescu se’lu aiba legatu cu table tari, in piele, pretiu 3 fl. 50 cr. seu numai inseilatu (brochirt), pretiulu 3 fl. v. a.
Cursul u iiioiieteioru in val. austr.
Vien’a, 18 Augusta.
Galbiuii imperat. de auru....................fl. f>.58 er.
Moneta de 20 franci .•........................... 9 22 „
Imperiala rusescu...............................  9.35	„
Moneta germana do 100 maree...................... f>7.10	,,
Sovereigns englesi............................... 12.—	„
Lira turuesca...................................    10.58	„
Monete austr. de argiutu 100 fl.................. - .— „
Nr. 2324—1879.	(85) 1—3
Escriere de concursu.
Pentru unu stipendu de 52 fl. 50 cr. v. a. din fondatiunea fericitului Ioanu Bobbu odiniora fostu eppu alu Fagarasiului, care stipendiu s’a usuatu de gimna-sistulu Aureliu Popu, din caus’a nelegitimarei despre progressulu facutu in anulu scol. elapsu, dechiaratu de vacante, se escrie concursu până in 15 Septembre st. n.
Doritorii de a obtiene acestu stipendiu au de a-si instruâ suplicele loru concursuali cu cartea de botezu, cu testimoniale loru scolastice in origine ori copia au-tenticata, cu testimoniu de paupertate subscrisu de antisti’a comunale si de parochulu respectivu si intaritu cu sigilele acelora, vidimatu si de oficiul u politicu con-cernente, in orasie si opide de antisti’a opidana.
Cererile concursuali astfeliu adjustate voru avea de a le substerne consistoriului subsemnatu, pre termi-nulu prefiptu.
Datu in Blasiu din siedinti’a consistoriale tienuta la 12 Augustu 1879.
Consistoriulu metropolitanii gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2324—1879.	(86) 1—3
Escriere de concursu.
Pentru unu stipendiu de 50 fl. v. a. usuatu de studentele Emiliu Ciceiu, cu abdicerea acestuia devenindu vacante din fondatiunea fericitului Gavrila Vaida, se gscrie concursu pana in 15 Septembre a. c. st. n.
Fiendu acestu stipendiu familiare si numai in lips’a de atari concurenţi se va pote conferi si altor’a ce nu sunt din familia, asia doritorii de a obtienea acestu
stipendiu au de a-si adjustâ cererile loru concursuali cu carte de botezu, si cu genealogi’a familiei lui din care se se pota vedea consangenitatea concurentelui cu fondatorele ; testimoniu in origine ori in copia auten-ticata despre progressulu facutu in studie in anulu scol. elapsu, testimoniu de paupertate subscrisu de antisti’a comunale si de parochulu respectivu intaritu cu sigilele acestor’a si in fine vidiinate si de oficiulu politicu.
Astfelu instruite cererile concursuali, le voru aşterne pre terminulu prefiptu la subsemnatulu consistoriu.
Datu in Blasiu din siedinti'a consistoriale tienuta la 12 Augustu 1879.
Consistoriulu metropolitanii gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2324-1879.	(87) 1—3
Escriere de concursu.
Pentru 2 stipendia de câte 40 fl. v. a. din funda-tiunea fericitului fostu odiniora canonicu Constantinu Alutanu, cari stipendia pentru nelegitimare despre progressulu facutu in anulu scol. elapsu dechiarate de vacante, se escrie concursu până in 15 Septembre st. n.
Fiendu aceste stipendia fainiliarie, si numai in lips’a de consângeni se voru dâ si altora, asia concurenţii din familia au de a-si instruâ suplicele loru concursuali pre langa cartea de botezu si cu una genealogia carea se documentedie consangeneitatea loru cu piulu fondatore, cu testimoniu scolastecu in origine ori in copia autenticata, cu testimoniu de paupertate subscrisu de antisti’a comunale si de parochulu respectivu intarite cu sigilele acestor’a si vidimate de oficiulu politicu.
Astfeliu adjustate cererile loru concursuali le voru aşterne subsemnatului consistoriu pre terminulu prefiptu.
Datu in Blasiu din siedinti’a consistoriale tienuta la 12 Augustu 1879.
Consistorialii metropolitanii gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2324—1879.	(88) 1-3
Escriere ile concursu.
Pentru 4 stipendia de câte 315 fl. v. a. usuate de medicinist» absoluţi: Octavianu Blasianu, Aureliu Chisbahu, Ioane Uilacanu si techniculu Pompeiu IIossu, — pentru 2 stipendia de câte 84 fl. usuate de juriştii Ioanu Circa si Vasiliu Turcu; 3 stipendia de câte 63 fl. v. a usuate de juristulu Georgiu Muresianu, gimnasistii Ioanu Micu si Emiliu Buteanu; tote din fundatiunea repaosatului Dr. de medicina Simeonu Ro-mantiai parte devenite curatu vacante, parte dechiarate de atari pentru nelegitimarea despre progressulu facutu in studie in anulu scolasticu espiratu; prin acesta până in 15 Septembre st. n. se escrie concursu.
La stipendiele preatinse potu concurge :
1.	Numai acei tineri studenţi pauperi, cari sunt născuţi in marele principatu Transilvani’a.
2.	Cari au din studie calculi de eminentia si portarea morale buna.
3.	Dinpreuna cu auditorii de medicina si drepturi, aceia cari se voru aplicâ la’scientiele reali, precum: technica, montanistica si silvanistica.
4.	Dintre concurenţi voru avea preferintia „ceteris paribus" cei de origine nobili si consângeni ai piului fundatoriu.
5.	Dela concurenţi se cere, câ testimoniale scolastice alaturande la cererile loru concursuali se le dea in origine ori in copia autenticata, se producă carte de botezu; er’ atestatele de paupertate se fia provediute cu subscrierea antistiei comunali si a parochului respectivu si intarite cu sigilulu comunale si alu parochului, precum si cu subscrierea oficiului politicu de cercu, er’ in cetati si opide cu subscrierea parochului si a antistiei cetatiene ori opidane.
Cererile concursuali astfeliu adjustate se le sub-sterna până in terminulu prefiptu la subsemnatulu consistoriu metropolitanu.
Datu in Blasiu din siedinti’a consistoriale tienuta la 12 Augustu 1879.
Consistoriulu metropolitanii gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2324-1879.	(89) 1—3
Escriere de concursu.
Pentru unu stipendiu de 400 fl. V. a. si altulu de 100 fl. v. a. ambele din fundatiunea fericitului fostu metropolitu Alesandru St. Siulutiu, usuate de fraţii Aureliu si Flaviu Siulutiu, pentru nelegitimarea despre progressulu facutu in studia in anulu scol. elapsu, dechiarate de vacante, se escrie concursu până in 15 Septembre st. n.
Doriitorii de a obtiene stipendiulu de 400 fl. v. a. menitu pentru jurişti ori medicinisti la ver-o universitate afara din patria (i. e. Transilvani’a), dr’ celu de 100 fl. v. a. pentru gimnasisti, au de a-si instruâ cererile loru concursuali cu testimoniulu de botezu, cu celu scolastecu in origine ori in copia autenticata, cu testimoniu de paupertate subscrisu de antisti’a comunale si de parochulu respectivu, intaritu cu sigilele acestora si vidimatu de antisti’a politica, in cetati si opide de antisti’a cetatiana ori opidana.
Cererile concursuali astfeliu adjustate voru avea de a le substerne pre terminulu prefiptu capitulului subsemnatu.
Datu in Blasiu din siedinti’a capitulară tienuta la 12 Augustu 1879.
Capitululu metropclitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
J a n c u câtra
Editoru si redactorii respons. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Krafl't in Sibiiu.