Ob*ervatoriulu ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 ii., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. t<u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sdu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu.
Ori*ce Inserate,
se platescu pe serie său linia, cu litere meruute garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru priu assem* naţiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 61.
Sibiiu, 1/13 Augustu 1879.
Anulu II.
OBSERVATIONI CRITICE Z. CasiR.)
asupra starei sociale si economice a romaniloru din Transilvani’ a.
___------- /
Partea antaiu. /
Tre cutulu.
I.
Religiunea creştina, care cere 6meni-loru a se iubi intre sine, pretinde fara îndoiala câ ficare poporu se posada cele mai bune legi politice si civile.
(Montesquieu; Spiritulu legiloru.)
Pipaindu cine-va pulsulu natiunei ndstre, nu se va indoi unu singuru momentu ca elu, dela redeşteptarea nostra incoce, bate cu deplina potere, probandu astfelu ca corpulu natiunei este sanetosu. Acela inse, care nu se multiumesce numai cu o pipaire fugitiva, ci, asemenea unui medicu conscien-tiosu, va voi se si numere bătăile pulsului, preste scurtu timpu se va pote convinge ca ele sunt neregulate. Bătăile neregulate ale pulsului sunt inse, totu atâtea semne pipăite, carii spunu, ea organis-mulu se afla intr’o stare anormala, cu alte cuvinte, câ sufere.
Atuncea inse, candu organismulu fisicu este sanetosu, suferintiele trebue se provină sau din in-riurirea atmosferei in care traiesce, seu din aceea a unoru elemente străine, ce s’au stracuratu câ paraziţi, in organismulu sanetosu si cari incetulu cu incetulu se nisuescu a ataca mai antaiu musculatura, după aceea tiesetura cea fina a nerviloru, pentru câ in fine se ajunga la meduv’a oseloru. Acâsta este una din legile fundamentale, ce dora-nescu in lumea organica.
Precum o planta sau unu animalu, astfelu si o naţiune intrega, fiindu compusa din corpuri I organice, trebue câ si ea insasi se fia unu corpu organicu si câ atare supusa legii statorite a naturei.
Este mai pre susu de ori-ce indoiâla, câ atmosferei sociale in care au respiratu in cursu de secoli corpulu natiunei nostre, i-au lipsitu nu numai elementele principale, ce conditionâdia o esistentia sanetdsa, dara au fostu inca infectata prin elementele cele mai străine si eterogene, care contieneau in simburulu loru sementi’a cea mai periculdsa pentru prosperarea lui.
Intr’adeveru trebue se ne miramu, cum naţiunea nostra, careia i-a lipsitu din atmosfer’a de viâtia factonilu principale, adica drepturile civile si legile politice, si care au trebuitu se se lupte nein-treruptu in contra elementeloru străine, si-a potutu pastrâ atâtu de bine organismulu seu. Fara indoiela, câ pentru acâsta fericire avemu se multiamimu
poterei nedesecate de resistentia, ce o pastrâdia j corpulu natiunei nostre.
Scimu din istori’a patriei nostre ce urmări triste a avutu acesta stare a lucruriloru asupra natiunei nostre. Ea s’a vediutu constrinsa in cursu de secoli a abdice la ori ce progresu de desvoltare si a-si concentrâ tote poterile ce’i mai remasesera, pentru câ se se conserve. Activitatea ei de mai inainte a fostu intrerupta si o vedemu recadiendu intr’o stare de passivitate, pefdiendu-si libertatea individuale in sclavia si umilire. O uatiune intrega devine servitorea unoru cete de privilegiaţi pentru câ mai tardiu se devină vac'a patienta a catoru-va sute de emigranţi din afara, pe care o mulgu in cursu de secoli. Romanulu liberu isi perde pa-mentulu, isi perde libertatea si este strainu in patri’a sa, pe candu străinii joca rolulu de indigeni si inca de indigenii domnitori iu numele legiloru \ divine si in acela alu spadei.
O naţiune, ce pastredia in sinulu seu suve-nirile poporului celui mai giganticu si gloriosu ce a esistatu vreodată, o vedemu perdiendu-si chiaru si urmele din istori’a universului. Redeşteptarea ei la anulu 1848 spre o esistentia demna de ea, surprinde pe Europ’a intrdga, fiindu-câ ea a fostu uitata cu totulu si de toti. Fara induoidla, căuşele ce au potutu inriuri intr’uuu modu astfelu de fatale asupra unei naţiuni intregi, trebue se fia fostu mari si poternice. Din nenorocire inse noi sau câ nu amu studiatu acele cause de locu, sau câ ne-amu multiumitu numai cu constatarea efecteloru manifestate. Scopulu nostru deci va fi de a cercetâ si de a analisâ acele cause mai in detaliu si a trage din consecintie, cunoscintie spre delaturarea loru atâtu pentru presente, câtu si pentru viitoru. Mi-dilocele inse, ce s’au iutrebuintiatu in contra nimi-cirei si a paralisarii totale a natiunei nostre, au fostu atâta de bine alese si rafinate, in câtu nu potemu merge in analisarea loru, de câtu numai pasu de pasu.
n.
Cunoscemu, sau celu puqinu amu auditu cu totii despre acelu numeru destulu de considerabile de ruine ale monumenteloru antice, de vase, monete, armature si alte obiecte ale anticitatiei, ce parte se afla pe suprafati’a teritoriului, numitu odiniora Daci’a superiore, parte au fostu desgropate si in-prasitiate pe la tote museele Europei. Pentru strainulu caletoru, tote acele remasitie si fragmente ale unui periodu istoricu de multu trecutu, nu au altu interesu, de câtu acela de raritati.	Pentru
noi inse, ele trebue se aiba unu interesu cu multu mai mare si mai inportantu, fiindu-câ ele sunt
marturi invincibili si necoruptibili ai originei ndstre romane. Afara de acesta ele stau in raportu si sunt strinsu concrescute cu viâti’a si prin urmare cu istori’a nostra.
Pentru noi, aceste suveniri pretiose, ereditate dela trecutulu nostru, nu potu se aiba numai inte-resulu de raritati espuse prin musee, pentru a satisface curiositatea, ci prin contemplarea si stu-diarea loru trebue se ne silimu a intielege aceea ce ne spunu si ne revelâdia, prin inscriptiunile si formele loru.
Si ce spunu ore scrutatoriului aceste ruine de cetati, acele vase, acele armaturi, acele sarcofage, acele monete, acele poduri, acele drumuri si in fine acele obiecte de lucsu si de arta descoperite in cursulu aniloru ? Ele i spunu totu aceea ce i-au spusu ruinele Romei eterne si ale Atenei, aceea ce’i spunu piramidele si ieroglifele Egipetului, adica istori’a unei civilisatiuni apuse, scrisa in piâtra si metalu.
Ruinele cetatiloru romane din Daci’a superiora ne spunu, câ ele au fostu edificate si locuite de coloniele lui Traianu. Resturile drumuriloru ne spunu, câ comerciulu si negotiulu acestoru colonii a fostu mare si vivace, care erâ conditionatu printr’o industria si economia de pamentu câtu se pote mai desvoltata si inflorita. Armaturile ne spunu, câ purtătorii loru erau de o conditiune fîsica-mar-tiala si poternici in lupta. Vasele, obiectele de arta si altele ne spunu in fine, câ omenii de pe timpurile acelea cunosceau, simtiau necessitatea si se foloseau de comoditatile unei societăţi civilisate, gustau chiaru si plăcerile cele mai rafinate. Cu unu cuventu, aflamu câ ele sunt ruinele si remasi-tiele civilisatiunei colonistiloru romani, aduşi in Daci’a.
Câ Romanii au fostu elementulu civilisatoriu per excellentiam in Daci’a lui Traianu, o potemu sci si conchide din numerulu celu mare alu monumenteloru romane, pe cari, punendu-le in propor-tiune cu cele remase dela Daci, resulta pu^inetatea pentru cele din urma.
Constatandu astfeliu din ruine si remasitie civilisatiunna româna si convingendu-ne despre gra-dulu la care ajunsese, se nasce intrebarea: prin cari intemplari a cadiutu si cari au fostu căuşele decadintiei acestei civilisatiuni atâtu de desvoltate si cum s’a potutu nasce in cursu de secoli o lacuna atâtu de sinistra si fatale intre civilisatiunea antica si intre starea in care s’a aflatu Romanii pana la anulu 1848, de candu se datedia redeşteptarea loru câ naţiune ?
Foisiora „Observatoriului“.
Man’a amputata.
Urmatorea istoriora de sensatiune, dice „Le Figaro," formesa actualmente tem’a de conversatiune în salonele din Paris:
Unulu din cei mai renumiţi chirurgi din capitala fu opritu intr’o nopte in midiloculu stradei de către trei barbati, cari ilu rugara a’i insoci indata la o persona care are neaperaţa trebuintia de ajutoriulu seu. O trăsură sta gat’a si elu fu silitu se se urce intr’ensa si se lase a i-se lega ochii. După unu percursu de cate-va minute trasur’a se opri si cei trei barbati introduseră pe chirurgii intr’o casa care seraenâ cu unu palatu.
După-ce suira treptele , intrara intr’o camera, unde se afla intr’unu patu o juna femeie care plângea. Atunci cei trei barbati scosera tiia-care câte unu pistolu si ordonară chirurgului a amputa man’a stanga a junei femei, amenintiandu’lu la din contra cu mortea. Cu tote acestea chirurgulu nu s’ar fi induplecatu la acesta operaţiune, deca nu l’ar fi rugatu cu lacrimile iu ochi chiaru acea juna femeia, dieendu câ prin acesta o scapâ dela morte. In urui’a acestei staruintie, elu esecuta penibil’a operaţiune.
Eta amenuntele acestei misteriose istorii:
Jun’a femeie, Matilda A., erâ fiic’a unui generalu francesu, care posede gloria si onore, dera avere de locu. Elu erâ amiculu ducesei N. si ameudoui isi juraseră o-diniora câ voru inpreunâ copiii loru. Curendu inse după aceea regretară promisiunea ce’şj dedesera, de orece si junele duce N. erâ fara avere.
Tinerii se iubiau inse cu passiune si spre a ’si
asicurâ o positiune potrivita in societate, junele barbatu inbracisîâ carier’a diplomatica si deveni secretariu alu legatiunii francese dintr’o capitala departata.
înainte de plecarea sa, elu puse in degetulu iubitei sale unu inelu si ’i dise:	„Nu uită nici o data
câ eşti logodnic’a mea si ca acesta mana imi aparţine!"
Matilda i jurâ credintia eterna.
Inse abia plecase ducele si tatalu ei dinpreuna cu duces’a isi puseră tote silintiele câ s’o înduplece la o alta casatoria. Tatalu ei i descrise saraci’a sa, grij’a sa pentru viitoru si ’i esplicâ cu vioiciune câ nu ilu pote scapâ de catu deca se va mărită după avutulu comite L., care a cerut'o. Acesta propunere ii causâ multa durere; inse in urm’a urmeloru, invinsa de iubirea fiiesca, ea cede cu anima sangeranda si eununi’a se seversi. Ea nu voi inse cu nici unu chipu se ’si pună inelulu in man’a stanga, ci stărui se fia pusu la cea drepta. Corniţele erâ gelosu si ceru câ tener’a sa socia se i sacrifice inelulu dela man'a stanga; ea i declara inse intr’unu modu categoricu. câ ea nu ’lu va scote nici o data din degetu. Acesta inpotrivire facil pe comite si mai banuitoru si elu se hotari se observe pe soci’a sa.
Curendu dupe aceea sosi o scrisore dela logod-niculu Matildei, care nu sciâ nimicu de greu’a jertfa a iubitei sale. Corniţele puse man'a pe scrisore si o deschise. Ducele N. vorbia intr'insa despre iubirea sa si despre sperantiele sale si ‘i aducea a-minte ca mana ei i aparţine lui si câ peste o luna se va intorce la Paris si o va conduce la altaru.
Cu acesta scrisore in mana corniţele se duse la jun’a sa nevesta si i dise cu o linişte si cu o recela estraordiuara:
—	Sciu acuma totu; tu mi-ai ascunsu adeverulu. Ai juratu câ man’a ta nu va apartîne de câtu lui. -Pre bine, voiu ingriji câ juramentulu teu se fia tînutu.
O luna după acesta sosi in adeveru junele duce, inse plinii de desperare, ca-ci audise intr’aceea de nefericirea sea.
Elu nu se desmetecise inca din starea durerosa in care ilu pusese acesta lovitura, candu, a dou’a di chiaru după sosirea sa, unu servitoru ceru se’i vor-besea. Acesta fiindu primitu, presinta ducelui o cuthiutia de lemnu de abanosu. Care fii groz’a sermanului duce, candu, deschidiendu caset’a, zări intr’ensa o mana sangeranda de femeie, in alu cărei degetu de inelu se afla inelulu pe care ilu dedese elu Matildei la plecarea sa! Langa mana erâ unu biletu pe care stă scrisu: „Astu-felu isi tîne juramentulu comites’a de L."
Operatorulu, la care se duse mai tardiu — de ore-ce cu dreptu cuventu presupunea câ numai celu mai dibaciu chirurgu a potutu fi insarcinatu cu acesta operaţiune — ilu consolă.
—	Ea n’a suferitu multu, dise elu junelui barbatu; curagiulu ei fu sustînutu de o adeverata însufleţire. După ce terminaiu operaţiunea, ea imi siopti la urechia: „Spune aceluia, caruia apartîne acesta mâna, câ âuim’a mea o insotiesce."
Corniţele L. paraşi Parisulu cu nefericit’a sa socia si se retrase la mosi’a sa.
Ducele N. midloci se fia permutatu in Algeria, pentru câ, departe de loculu iubirii si nefericirii sale, se gasesca cu timpulu, care vindeca tote, uitare si linişte sufletesca.	(„Romanulu.")
244
OBSERVATORIULU.
Pentru a potea respunde la acesta întrebare cu tota sicuranti’a possibile si pana la desecarea ei, ne lipsesce inca materialulu necessariu si stu-diele istorice. Suntemu deci constrînsi, basandu-ne pe cele câte le scimu astadi, a ne margini numai in scliitiarea aceloru factori, cari au adusu civilisa-tiunea româna la decadintia totale.
(Va uruiâ.)
Revista politica.
Si b ii u, 12 Augusta st. n. 1879.
Prin mergerea comitelui Clam - Martinitz si a dr. Ilieger la Vien’a, acţiunea de inpacare cu boemii pare a fi ajunsu la unu punctu decisivu. I)ela resultatulu pe care ilu voru avea conferintiele si negotiatiunile politice intre cei doui barbati de stătu ai boemiloru si intre ministrulu austriacu corniţele Taafie, va depinde participarea sau absentarea representantiloru boemi dela viitdrea sessiune a parlamentului austriacu. O influintia nici decum favorabila asupra mersului afaceriloru de inpacare, esercitâdia si atitudinea siovaitore, neleala si nede-cisa a poloniloru, cari folosinduse de incurcaturele situatiunei si de cris’a momentana in care se afla partidele politice din Austri’a, se încerca a le es-ploatâ pe tote in favorulu loru, cautandu in modulu acesta a isi crea o situatiune esceptionala de hegemonia.
Apropianduse campani’a parlamentara, pentru care nemţii se prepara din respoteri, corniţele Taafie va trebui se se grabesca cu reconstruirea cabinetului si cu acţiunea de inpacare, pentru câ se fia in stare a face fatia si se pota resistâ vio-lenteloru atacuri si intensivei opositiuni la care va fi espusa politic’a sa, indata in primele siedintie ale noului Reiclisrath.
Paralelu cu acţiunea de inpacare a elemente-loru negermane din Austri’a, cu a cărei realisare a fostu insarcinatu corniţele Taafie, decurgu preparativele diplomatice si militare pentru ocuparea sand-giacului Novi-Bazar. Spre acestu scopu a fostu tramisu din partea gubernului turcescu Husni pasi’a la Seraievo, pentru câ se se intielega cu autorităţile militare austriace asupra mesuriloru ce au a se luâ din ambele parti, pentru câ acea ocupatiune se se pota face in modu pacificii si fara versare de sânge. Viitoriulu celu mai de aprope ne va aretâ, daca aceia cari nu credu intr’o ocupatiune pacifica sunt nisce pessimisti incurabili si reu informaţi, precum le place a ii numi organele oficiose ale comitelui Andrâssy, ori câ optimiştii voru primi si de asta-data o desmintire drastica si durerosa, precum a fostu aceea din anulu trecutu candu cu ocuparea Bosniei si a Hertiegovinei.
Intr’aceea eta câ din capital’a Bosniei sosesce fatal’a scire telegrafica, câ in noptea din 8 spre 9 a. 1. c. in Seraievo a isbucnitu unu focu infrico-siatu, care a consuinatu aprope la 1000 de locuintie omenesci cu totu ce se aflâ in ele, remanendu preste 20,000 locuitori fâra ada]>ostu. Intre altele foculu a consumatu biseric’a romano - catolica, mai multe moschee turcesci, bazarulu si o mulţime de magazine private si de ale erariului. In decursulu focului au peritu si trei soldaţi. Telegramele adaogu câ: ajutoriu catu se pote de grabnicii este de cea mai mare urgentia. Nu a fostu de ajunsu cu catastrofa dela Seghedin si cu celelalte calamitati elementarie, mai trebui se se adaoge si incendiarea Seraievului. In prediu’a pornirei si intrarei trupe-loru austriace pe teritoriulu Novi-Bazarului, arderea capitalei bosniace pote fi considerata câ unu semnu forte ominosu si fatalu.
Prin evacuarea aprope completa a Bulgariei si a Rumeliei orientale de catra trupele russesci, ceea ce astadi este o fapta inplinita, diplomati’a europeana a scapatu de o mare grija si acum pote se resufie ceva mai liberu, pana candu intemplarea sau vre-unu nou capritiu alu sultanului din Con-stantinopolu va creâ vre-unu nou incidentu sur-prindietoru, care apoi se o pună erasi in mislcare. Capital’a Turciei a devenitu spaim’a si infernulu diplomaţiei. Acolo intrigele seraiului, ale pasiali-loru si ale diplomaţiei europene oferescu lumei unu spectacolu neplăcuţii si ingretiositoru. Capriciulu, intrig’a si coruptiunea cea mai desfrenata sunt in-ingropatorii, cari sapa cu unu zelu febrilii mormen-tulu, in care se va rostogoli ruinatulu si putredulu imperiu otomanii, a cărui regenerare prin sine insusi a devenitu o fabula in care nu mai credu nici insusi fiii lui Mahomed si fatalistii adoratori ai lui Alah.
Cetitorii nostrii voru aflâ la altu locu tecstulu notei circulare pe care o a adressatu noulu ministru de esterne alu României d. V. Boerescu, catra cabinetele mariloru poteri europene in cestiunea emanciparei jidaniloru.
Despre convorbirea pe care o a avutu ministrulu romanu cu corniţele Andrâssy i se scrie din Vien’a diariului francesu „Temps“ urmatorele:
„Boerescu a declaratu, câ gubernulu romanescu este aplecaţii a primi in constitutiunea romana in principiu articolulu XLIV alu tractatului dela Berlin, relativu la egal’a indreptatire a jidaniloru, dara cu conditiune câ esecutarea aceloru prescrieri ale tractatului dela Berlin se fia lasata in grij’a gubernului romanu. Boerescu se provoca la in-pregiurarea, câ insusi tractatulu dela Berlin a datu espressiune numai principiului de egala indreptatire, dar’ nu coprinde nici o prescriere, care cu privire la esecutarea acelui principiu ar pote fi considerata câ deoblegatore pentru gubernulu romanu, după ce chiaru congresulu dela Berlin a refusatu propunerile plenipotentiariului italianu Launay relative la deslegarea definitiva a cestiunei ebreesci, marginin-duse numai pre langa stabilirea principiului. In-partirea jidaniloru in categorii pe care o ceru poterile, gubernulu romanu se vede necessitatu a o refusâ. Naturalisarea jidaniloru pe categorii ar presupune unu dreptu alu jidaniloru de a cere naturalisarea, ceea ce Romani’a nu o pote considerâ câ unu dreptu ci numai câ unu favoru oferitu jidaniloru. Afara de acesta categorisarea jidaniloru ar oferi forte multe încurcături.
Corniţele Andrâssy s’a aratatu forte reservatu; densulu declara, câ de orece Franci’a a luatu la congresu initiativ’a in cestiunea jidaniloru, se vede necessitatu a lasâ si de astadata totu Franciei initiativ’a relativu la apretiarea propuneriloru romanesci. Austro - Ungari’a se va alaturâ apoi pre langa demersurile pe care le va aflâ cu cale a le luâ Franci’a. In fine, corniţele Andrâssy invita pe d. Boerescu, câ după ce se va reintorce de pe la celelalte curţi erasi la Vien’a se ilu mai cercetedie inca-odata. “
P. S. Unulu din diarele gubernamentele ma-giare, organu oficiosu alu comitelui Andrâssy adeca „Pester Lloyda aduce inportant’a, sensational’a si de multu asteptat’a scire, câ retragerea comitelui Andrâssy dela ministeriulu de esterne este eminenta. Petrecerea comitelui Andrâssy la mosi’a sa dela Terebes ar fi de astadata numai introducerea de-missionarei sale definitive. Dejâ s’au datu ordinii câ palatulu din B. - Pest’a alu comitelui Andrâssy se fia golitu de chiriaşi sei, pentru câ se se faca locu ex-ministrului pentru ârn’a viitore. Cadiendu Andrâssy este sigura si inevitabila si caderea lui Tisza.
In Vien’a se aştepta formarea si denumirea unui ministeriu de coalitiune, âra pentru Ungari’a a unui ministeriu conservativii subt presiedinti’a lui Mailath seu a bar. Sennyey. Morţii calarescu iute! a disu unu poetu germanu.
Transilvani’a.
Preş. 27/7 1879. Nr. 162.
Raportulu comitetului Associatiunei transilvane despre lucrările sale in anulu administrativu 1878 9.
Onorabila adunare generala!
Confornm statuteloru si regulamenteloru Associatiunei nostre, comitetulu Dvostra instituitu de adunarea generale ce s’a tienutu in Blasiu la 5—7 Augustu a. 1877, vine acum in alu doilea anu alu functiunei sale, a ve presentâ, cu totu respectulu, raportulu despre activitatea si lucrările sale, si resultatulu loru in anulu administrativu 1878 9 ce espira acum.
O inpregiurare, despre care vomu vorbi mai in urma, si care este, ca in cursulu acestui anu nu s’a publicatu foi’a Associatiunei, nici in form’a ei anteriora sub titlulu de „Transilvani’a," nici in form’a seu siste-mulu de „Anuale ale Associatiunei," precum se decisese acest’a de adunarea generale din anulu trecutu, si prin urmare nici processele verbali ale comitetului, afara de celu dela 24 Septenibre, si 13 Novembre 1878, nu s’au publicatu: acesta inpregiurare, dicemu, ne face, ba ne inpune chiar’ datorinti’a, de a ve aretâ mai pe largu si intr’unu modu mai minutiosu, tote acele lucrări ce comitetulu, parte intru esecutarea conclusiuniloru adu-narei generali din anulu trecutu, parte intru resolvirea altoru affaceri de competinti’a sa le-a indeplinitu in anulu budgetariu administrativu 1878,9.
I.
Comitetulu in cursulu anului trecutu a tienutu 11 siedintie; dintre cari 8 ordinarie si 3 estra-ordinarie.
Indata in siedinti’a prima dela 24 Septenibre 1878, coustatandu - se budgetulu pe anulu 1878/9, votatu de adunarea generala dela Sîmleu, s’au facutu mai antaiu dispositiunile pentru inpartirea stipendieloru si adjutorie-loru prevediute in acelu budgetu, deschidiendu-se con-cursu si observandu usulu si regul’a, câ acei tineri stipendisti cari n’au absolvitu anca cursulu studieloru la cari erau aplicaţi, si au documentatu progresu in studiu si purtare buna morale, se se lase si mai departe in beneficiulu stipendiului ce l-au avutu.
Asia:
1. Stipendiulu de 70 fl. pentru unu realistu, s’a
lasatu si pe anulu scolasticu 1878/9 tinerului Aureliu Popescu, elevu in class’a IV la scol’a reala de stătu din Deva;
2.	Stipendiulu pentru unu comercialistu de 70 fl. s’a lasatu totu pe acelasiu anu scolasticu, tinerului Aureliu Bunea, elevu in class’a II la scol’a commerciala din Brasiovu;
3.	Unulu din patru stipendii de câte 60 fl. pentru pedagogi in patria, s’a lasatu tinerului Ioan Sava, elevu in anulu alu doilea la institutulu pedagogicu in Sibiiu;
4.	Stipendiulu de 60 fl. din iundatiunea Doboca pentru unu gimnasistu, s’a lasatu tinerului Ladislau Popu , studentu in class’a VIII la gimnasiulu r. c. din Clusiu;
5.	Stipendiulu de 60 fl. din fundatiunea Marino-viciu, s’a lasatu tinerului Emiliu Viciu, studentu in class’a V la gimnasiulu r. c. din M. Osiorheiu.
Prin urmare s’a deschisu concursu:
1.	la stipendiulu de 400 fl. pentru filosofia seu technica;
2.	la stipendiulu de 60 fl. pentru agronomia;
3.	la stipendiulu de 60 fl. din fundatiunea Galliana pentru unu gimnasistu;
4.	la trei stipendii de câte 60 fl. pentru pedagogi in patria;
5.	la adjutoriulu de 20 fl. din fundatiunea Emiliu Basiota;
6.	la adjutoriulu de cate 20 fl. pentru 5 sodali de meserie, si de cate 12 fl. 50 cr. pentru 20 invetiacei la meserii;
7.	la patru premii de câte 25 fl. pentru invetia-tori distinşi in pomaria si gradinaritu.
Acum se ve aretamu resultatulu acestoru concurse:
1. la stipendiulu de 400 fl pentru filosofia seu technica au concursu 11 tineri, dintre cari stipendiulu s’a votatu in favorea tinerului Andreiu Bersanu din Derstea, ascultatoriu de filosofia in Vien’a;
2.	la stipendiulu de 60 fl. destinatu pentru unu elevu de agricultura seu agronomia, au concursu numai duoi tineri, dintre cari stipendiulu s’a datu lui Georgiu Negru din Copsia-mare, elevu in class’a II la scol’a de agronomia din Mediasiu ;
3.	la stipendiulu de 60 fl. pentru uuu gimnasistu
din fundatiunea Galliana au concursu 5 tineri, dintre cari stipendiulu in sensulu littereloru fundationali s’a datu tinerului Valeriu Popu studentu in class’a IV la gimnasiulu din Gherla;	*
4.	la trei stipendii de câte 60 fl. destinate pentru ascultători de pedagogia in patria, au concursu trei tineri si anume: Ioanu Lapucianu din Groşi , pedagogii in anulu II in Gherla; Ioanu Popu Davidu din Scorei, pedagogu in anulu II in Blasiu; si Gavrilu Cârligu din Curtiusiu, pedagogu in anulu II in Sibiiu. Stipendiele s’au votatu acestor’a, intrunindu ei tote con-ditiunile concursuali;
5.	la adjutoriulu de 20 fl. pentru unu gimnasistu din fundatiunea Emiliu Basiola, au concursu duoi tineri, dintre cari adjutoriulu s’a votatu tinerului Ioanu Pascu din Rosi’a-de-munte, studentu in class’a II la gimnasiulu din Blasiu, fiindu-ca acestu concurentu a intrunitu tote conditiunile puse de fundatoru;
6.	la adjutoriulu de câte 20 fl. pentru 5 sodali de meserii, au concursu 20 tineri, dintre cari adjutoriele s’au votatu pentru următorii: a) Ioanu Suciu din Secu, pantofariu in Clusiu; b) Teodoru Popu din Cetate-de-Balta, cordonariu in Brasiovu; c) Nicolau Moisinu mesariu in Selisce; d) Georgiu Bogorinu din Ocna, sodalu de cismaria in Sibiiu; e) Ioanu Moldovanu sodalu de pelariu in Abrudu;
7. la 20 de adjutorie â câte 12 fl. 50 cr. destinate pentru invetiacei de meserii au concursu 50 tineri, dintre cari adjutoriele s’au votatu pentru următorii:
a)	Ioanu Zoica invetiacelu de mesariu in Siomcuta-mare;
b)	Vasile Cristea invetiacelu de pantofariu inFagarasiu;
c)	Ioanu Silaghi, invetiacelu de pantofariu totu acolo;
d)	Moise Buda, invetiacelu de faurariu in Sebisiu; e) Alexandru Popu, invetiacelu de mesariu in Brasiovu; f) Ioanu Tiutiuianu, invetiacelu de pantofariu in Brasiovu; g) Alexandru Danciu, invetiacelu de pelariu in Abrudu; h) Ioanu Romanescu, invetiacelu de pantofariu in Sibiiu; i) Andronicu Comanu, invetiacelu de croitoriu in Mediasiu; k) Ioanu Baba, invetiacelu de pantofariu in M. Osiorheiu; 1) Alexa Comaniciu, invetiacelu de pantofariu in Sighisiora; m) Ciriacu Munteanu, invetiacelu de faurariu in Turda; n) Georgiu Forrasiu, invetiacelu de butariu in Deva; o) Liviu Vezanu, invetiacelu de cojocariu in Alba-Iulia; p) Nicolau Stefanu, invetiacelu de templariu in Ibaşfaleu; q) Camilu Petri, typogratistu in Sibiiu; r) Stefanu Lesianu si s) De-metriu F. Negru, invetiacei de pantofariu ambii in Clusiu; t) Ioanu Comsia, invetiacelu de ciobotariu in Brasiovu si u) Ioanu Ilurubanu, invetiacelu de pantofariu in M. Osiorheiu;
8. la premiele patru de câte 25 fl. pentru in-vetiatori distinşi in instrucţiunea practica a pomaritului si grădinăritului, s’a deschisu concursu cu terminu până la ultim’a Iuniu a. c. 1879. Până la acestu terminu au intratu la comitetu sie se concurse; cari inse nu s’au potutu luâ anca in esaminare, din causa ca chiar in lun’a subsequenta, Iuliu, comitetulu a fostu preste mesura ocupatu cu preparativele pentru adunarea generale, de o parte, er de alt’a rubric’a acestoru premii in summa de 100 fl. fiindu votata anca la anulu 1877/8, ea se va potea da celoru ce merita anca si după in-chîaiarea presentei adunari generali.
Si negresitu ca indata la prim’a siedintia proxima viitoria a comitetului, se voru luâ in examinare acele siese petitiuni intrate la concursu, si se va delibera asupra loru.
Din cele dise până acum se vede, ca associatiunea nostra in anulu trecutu au datu stipendii la 11 tineri, si adjutorie la 26 tineri.
Se vede totu din cele aretate mai in susu, ca cei mai mulţi tineri au concursu la meserii, si cei mai putini la pegagogia si la agronomia.
245
Totodată se constata din cele espuse, că comitelulu au avutu in vedere de a dâ adjutoriele destinate pentru tineri aplicaţi la meserii, la tineri din mai tote părţile, sau mai bine, din mai tote orasiele din patria.
— Aci vorbindu despre stipendiuri si despre adju-torie, trebe se adaogemu si se aretarau, că comitetulu a datu unu stipendiu de 70 fl. pentru unu politechnicu, care stipendiu si adjutoriu nu era prevediutu in budgetulu Associatiunei din anulu trecutu. Si anume: stipendiulu de 70 fl. s’a datu din rubric’a speseioru neprevediute tinerului Constantinii Boghici elevu in classea III la scol’a comerciala din Brasiovu; flindu-că nuinitulu tineru era degiâ stipendistulu seu, numai din erore n’a fostu trecutu in budgetulu anului trecutu.
Er’ adjutoriulu de 50 fl. s’a datu asemenea din rubric’a speseioru estraordinari sau neprevediute tinerului Emilianu Popovici technicu in Vien’a, din considerantele că părinţii lui au o familia forte numerosa, in cătu nu le adjunge starea materiala pentru a o sustiene, dandu pe unii din fiii sei la scol’a; er’ elevulu Emilianu nu are altu adjutoriu de nicairi, de o parte, er’ de alfa, elu are o purtare esemplara morala, si au aretatu unu progressu eminentu in sciintiele la cari s’a aplicatu.
Pentru aceste doue positiuni, adeca de 70 fl. si de 50 fl., date preste prevederile budgetului, comitetulu cere aprobarea, seu cumu se dice, bilu de indemnitate dela onorabil’a adunare generala.
In cătu pentru alte adjutorie votate de adunarea generala din anulu trecutu, s’a urmatu conformii dis-positiuniloru budgetarie. Si anume:	1. adjutoriulu de
50 fl. s’a tramisu la reuniunea sodaliloru romani din Clusiu; 2. adjutoriulu de 100 fl. s’a tramisu la scol’a normala romana din Lapusiulu-ungurescu;	3. din adju-
toriulu de 400 fl. pentru sculele romane mai serace, 200 fl. s’au datu la dispositiunea consistoriulu arehidie-cesanu gr. or. romanu din Sibiiu; 100 fl. la ordinariatulu metropolitanu gr. cath. romanu din Blasiu; si 100 fl. la ordinariatului diecesanu gr. rtith. romanu din Gherl’a.
Cu celelalte apuntamente din budgetu, precumu indemnisarea sau remuneratiunea offlcialiloru, spese de cancelaria, chiria, plat’a scriitoriului si servitoriului, spese pentru secţiunile scientifice etc., s’a urmatu intre marginile summeloru votate prin budgetu; si bilantiulu va aretâ, unde si la care rubrica s’a facutu economia.
(Va urmâ.)
Corespondentie particulare ale „Observatoriului“.
— R e s i n a r i, 9 Aug. st. n. Eri după praudiu la 6 ore avuramu rar’a fericire de a vede pe Altetia Sa imperiala archiducele Albrecht in comuifa ndstra. Altetia Sa visita moriiientulu marelui arcliie-piscopu si mitropolitu A n d r e i u baronu de Siaguna, precum si biseric’a cea mare de aici. Observa progre-sulu pe carele ilu facil comun’a nostra cu lampele ce se afla in strad’a principala, pentru iluminare noptea, precum si unele edificii noue care acum 24 ani, căndu Altetia Sa onora cu presenti’a sa pentru prim’a ora comun’a nostra, lipseau. Binevoi mai de parte a intrebă, că cum le mai merge la resinareni cu negotiulu lanei si cu economi’a oiloru. După aceea calatori erasi inapoi catra Sibiiu, lasandu cele mai profunde simtiuri de reverintia in ânimile nostre.	— p. — b. —
R o m an i a.
Circular’a d-lui ministru de esterne V. Boerescu cătra representantii din strainetate.
Bucureşti, 13 (25) Iuliu 1879.
In urm’a demissiunei cabinetului precedenţii Maria Sa Regale a bine voitu a incredintiă admi-nistratiunea tierei unui ministeriu de fusiune, a cărui numire amu avutu onore a vi-o aduce la cunoscintia prin depesile mele precedente.
Este datori’a mea de a ve aretă in căteva cuvinte politic’a si tint’a care si-a propus-o acestu ministeriu.
Acesta politica si acesta tint’a sunt insemnate in program’a, pe care noulu ministeriu a cetit’o iu 11 (23) Iuliu in camere si care se coprinde in urmatorele :
„Gubernulu nostru crede a corespunde atătu cereriloru diplomaţiei europene) cătu si drepteloru ingrijiri ale tierei, daca prin recunoscerea principiului egalei iudreptatiri religiose si libertatea culteloru, in ceea ce priveşte revidiuirea art. 7 — si cu privire la interessele nostre interne — va dâ si sprijini o solutiune, care e basata atătu pe principiulu naturalisatiunei individuale, care si esclude ori ce categorie, cătu si pe restrictiuni speciale asupra castigarei de proprietăţi rurale. “
Revidiunea ait. 7 in conformitate cu art. 44 alu tractatului de Berlin e asia dar’, aceea ce voiesce se realisedie gubernulu actualu. Acesta este pentru momentu tint’a principala si mai esclusiva, ce s’a propusu a urinari.
Program’a lui e bine determinata si fara eclii-vocitate. Revidiuirea articolulu 7 atinge 2 classe de referentie: referintie de natura internaţionala, cari resulta din tractatulu de Berlin si coprindu principiile civilisatiunei moderna, referintie de o natura curatu interna, cari resulta numai din in-
_________OBSERV ATORIULU._____________________________
teressele curatu naţionale si economice ale natiunei romane.
Ceea ce se atinge de primele referintie, gubernulu iu program’a lui a repetatu numai insinuările luate de naţiune in modu espresu si so-lemnu, spre a satisface tractatului din Berlin; ceea ce se atinge de elu, nu se pdte de cătu insarcinâ de a indeplini acesta vointia, fără apucaturi, cu franchetia si lealitate. Noi asia dar’ ne-amu grăbiţii a declara cabineteloru prin program’a nostra, că vomu introduce principiulu contienutu in art. 44 alu tractatului de Berlin in dreptulu nostru publicu, ceea ce va se dica, că la revidiuirea articolului 7, ilu vomu introduce in Constitutiunea nostra in form’a hotarita de noi, că adeca diferenti’a de religiune se nu formedie o piedica pentru câştigarea si bucurarea de drepturi civile si politice.
Din intercalarea acestui principiu alu dreptului generalu publicu in Constitutiunea nostra va resulta: a) că fiacare Romanu, fia de ori-ce credintia sau de ori-ce confessiune, va avea aceleaşi drepturi si va fi supusu aceloraşi indatoriri, nu va esistâ asia dar’ nici o escludere prescrisa prin vre-o lege, nici o inaptitudine, care se se opună vrunui cetatidnu romanu, sau unui simplu supusu romanu, pentru religiunea sa; b) că toti străinii, fără diferenţia de naţionalitate, fără diferenţia de religiune, voru fi puşi in Romani’a pe o trepta egala, bine intielesu reservendu-se avantagiele, care se dau unoru străini prin tractate anumite.
Tote urmările unui principiu intercalaţii in Constitutiune se voru pune in lucrare prin legi organice posteridre si voru causâ modificarea tuturora legiloru organice esistente, cari coprindu unele stipulatului contrare acestui principiu.
Ceea ce se atinge de libertatea si esercitarea esteriora a tuturora culteloru fără deosebire, ea e deja introdusa in Constitutiunea ndstra (art. 6); nici o lege esistenta nu contiene vre-o hotarire contrara.
Vedeţi, d-le representantu, că gubernulu prin declararea sa categorica inaintea camereloru, crede a fi pusu capetu ori-carei indoieli in afara. De altcum nimeni in Romani’a nu combate introducerea principiului in dreptulu nostru publicu.
Acum trebue se ve mai vorbescu despre interessele curatu interiore, cari atingu interessele nostre naţionale si economice. Noi amu disu in program’a nostra, că in acesta privintia vomu revidui astfelu art. 7, punendu câ basa principiulu naturalisatiunei individuale, eschidiendu ori-ce categorie precum si restrictiuuile speciale in privinti'a castigarei pro-prietatiloru rurale. Pdte fi in acesta solutiune, in modulu si chipulu revidiuirei art. 7 ceva anormalu sau ceva contrara principiului de dreptu interna-tionalu prescrisu prin art. 44 alu tractatului? Nici de cum.
Naturalisatiunea este o stipulatiune a dreptului internu privatu, care se refere numai la viitoru; ea priveşte pre toti străinii, pe toti aceia cari nu sunt cetatieni romani, fara deosebire de religiune. De aceea străinii, creştini, ebrei sau mulsulmani potu primi indata naturalisatiunea, cu tote cele coprinse in art. 7 si in legile nostre anteridre. Acestu principiu va fi inscrisu in Constitutiunea nostra si va stă in consonantia complecta cu celelalte principii acceptate, câ diferenti’a de credintia nu va mai potea face pe nimeni incapabilu de a castigâ si de a se bucură de drepturi.
Mai remane acum cil acestu principiu inscrisu in Constitutiunea nostra numai câ manifestare, se fia in urma regulata si aplicatu prin o lege speciala asupra naturalisatiunei.
Dar’ ni se va dice, de ce se adaoga cuventulu individualii langa cuventulu naturalisatiune ?
Respunsulu este de totu simplu: Pentru câ naturalisatiunea nici-odata nu e colectiva, fia câ va fi vorb’a de o anexiune, chiaru si in acestu casu se va face numai pe bas’a unui principiu câ adeca, supusii anectati se voru assimilâ pe deplinu cu ce-tatienii statului cuceritoru. Se va intrebâ mai departe, de ce s’a adaosu propositiunea fără ori-ce categorie (sans categories aucunes) ? Pentru câ, amu potea respunde, aceste categorii au fostu in casulu acesta cu totulu nefolositdre. Pentru ce se se admită, indata ce legea are valdre numai pentru viitoru si naturalisatiunea se pdte fiice numai individualii si nici decum colectivu, peutru-ce se se admita câ o naturalisatiune se pdte face prin categorii de omeni, daca aceste categorii ar fi numai de o natura colectiva.	(va nnnâ.)
Sciri diverse.
— (A 11 e t i ’a S a imperiala archiducele Albrecht) a plecatu de aicea cu post’a spre
Fagarasiu domineca in 10 1. c. pe la 1V2 ore p. m. Vineri după amiadi archiducele insocitu de unulii din adjutanţii sei s’a dusu la comun’a romandsca Resinari, unde intre altele a visitatu si mormentulu fericitului mitropolitu A. bar. de Siagun’a.
Sciri private ce ne veniră dela Bucuresci afirma, câ acolo se crede forte tare, câ A. S. Regala principele Carolu va avea o intalnire la resiedinti’a sa de vara dela Sinaia cu archiducele Albrecht, pentru a cărui primire serbatoresca s’ar fi facendu pregătiri mari, demne de eroulu dela Custozza. Nu ne indoimu, câ augustulu dspe alu suveranului Romaniloru va remanea pe deplinu multiumitu de primirea ce i ce va face pe teritoriulu romanu.
— (Con cer tu.) Tinerimea studiosa din Varadia va arangea in 18 Augustu st. n. unu concertu inpreu-natu cu dantiu in favorulu „Reuniunei de lectura" din locu după program’a urmatore: 1. „Cuventu de deschidere" de A. Mihailoviciu technicu a. alu IlI-le.
2.	„Canteculu gintei latine" poesia de Alesandri cantatu solo de d-sior’a Mari’a Alesandrescu. 3. „Copil’a romana" poesia de I. Vulcanu, declam, de d-sior’a Silvia Mihailoviciu. 4. „Limb’a romana" poesia de Sionu, cantata de corulu vocalu. 5. „Blastemulu lui Alesandru" poesie de I. dela Buceci declam, de I. Staia, st. de a. VIII cl. gimn. 6. „Bani si era bani" poesia de Jul. Grozescu declamata de Victoru Alesandrescu ascul-tatoriu la acad. comerc. an. IlI-le. 7. „Unele trasuri mai momentose din viati’a Romaniloru antici in raportu cu cea moderna" operatu compusu si cetitu de N. Jurma stud. in a YI cl. gimn. 8. „Adio la Carpati" prin corulu vocalu. 9. „Mod’a de acum" poesie de I. Vulcanu declamata de Romulu Jorgoviciu, stud. de a II cl. gim.
10.	„Olteni’a" prin corulu vocalu. Apoi va urmâ dantiu si in pausa se va esecutâ joculu „Calusierulu" si „Ba-tut’a" prin 12 persone in costumu nationalu.
—	(Baiu academicii.) Studenţii naseudeni dela scolele inalte voru arangea unu „baiu academicu," care va avea locu in Naseudu in 18 Augustu 1879 st.
n.	in localităţile gimnasiului. Venitulu curatu este de-stinatu pentru ajutorarea studentiloru academici romani lipsiţi de midiloce. Inceputulu la 8'/.2 ore ser’a. Intrarea de persona 1 fl. Intrarea de persona in familia 80 cr. v. a. NB. Ofertele marinimose se voru cuitâ pre cale jurnalistica.
Pentru comitetu:
Presiedintele: Steopoe, st. in gim. V. Mi hai laşi u.
—	(Hymen.) D. dr. Emiliu Fiiipanu, asistente de anatomi’a patologica dela universitatea din Clusiu, in 10 Augustu a. c. si-a serbatu cununi’a sa cu d-sior’a V i c t o r i ’a G a 1 u, fiic’a d-lui Danielu Galu, proprietariu si not. eoni. in Secuieu, comitatulu Clusiului.
—	(Sciri scolastice din Brasiovu.) Anulu scolaru 1879/80 se incepe la scolele centrale romane din Brasiovu cu l-a Septembre 18 79 st. v. Părinţii, cari dorescu a dâ pe copiii loru la aceste scole, sunt poftiti a se presentâ cu fiii sau fiicele loru in cancelari’a Directiunei in dilele de 30, 31 Aug., 1, 2 Sept. st. v. la orele 9 — 12 a. m. Pe langa atestatulu scol. din anulu ultimu şcolarii se fia provediuti, cu certificatu de botezu si de altuitu se depună didactrulu, care pentru gimn. inferioru si scol’a reala este de 4 fl. v. a., era pentru gimn. superioru si scol’a comerciala de 8 fl. v. a. pe anu. Cei ce se inmatriculedia pentru prim’a data la aceste scole, mai platescu si 2 fl. pentru primire.
De didactru se scutescu, pe langa carte de paupertate, numai şcolarii, cari au avutu in anulu scolasticu ultimu calculu generalu: bine.
—	(Sciri scolastice din Blasiu.) Anulu scolasticu venitoriu la scolele romane din Blasiu se va incepe atătu la gimnasiu cătu si la preparandia si norme, inl-a Septembre st. n. înscrierile la gimnasiu se voru incepe in 29 Augustu si se voru continuă in 30 si 31 Augustu, cu care ocasiune se voru tiene si esamenele de repetire, supletorie si de suscepere, — era Luni in 1 Septembre după s. liturgia si invocarea Spiritului santu se voru incepe prelegerile.
Totu atunci voru fi inscrierile si la preparandia si scolele normale.
Conditiunile de primire la gimnasiu sunt:
1.	Fia-care tineru, ce voiesce a se inscrie, e da-toriu a se infacisiâ cu părintele ori tutorulu seu, si a produce testimoniu de pre classea frecventata in anulu trecutu.
2.	Şcolarii, ce nu au frecventatu scol’a in anulu trecutu, au de a’si documentă caus’a remanerei loru dela studiu, si a se supune unui esamenu de suscepere.
3.	Ori care scolariu, ce vine pre classea prima gimnasiale are de a-se supune esamenului de suscepere.
4.	Cu ocasiunea inscrierei sunt a se solvi urmatorele taxe:
Cei ce vinu pre l-a classe, si cei dela alte girn-nasie 4 fl.
Cei de acolo 2 fl.
Afara de acea cei din I—VI classe gimn. au a
246
solvi pentru desemnu 50 cr. v. a. si pentru biblioteca (I—YI) câte 20 cr.
Câ conditiuni pentru preparandi’a sunt:
1.	Fia-care tineru e datoriu a produce testimoniu despre absolvarea classei a IY-a gimn. Cei ce nu potu produce atari atestate, au a se supune unui esamenu de suscepere.
2.	Trebue se fia inplenitu anulu alu 15-le alu etatei — si
6. Se solvesca unu didactru de 2 fi. v. a.
—	(I n f 1 u i n t i ’a c a n t a r i i a s u p r a s a n e t a t i i.)
„Revist’a medicala din Petersburg“ scrie: „In tomn’a anului 1878 a facutu profesorulu Monassein din Peters-burg cercetări asupra a 222 cantareti dela 9—53 de ani. In aceste cercetări a consideratu cu deosebire desvoltarea corpului, estinderea peptului, diferinti’a intre acesta si intre lungimea corpului, pe urma s’a cercetatu starea pueumatometrica si spiropetrica. Din aceste studii resulta:	Circonferinti’a peptului relativa si ab-
soluta este mai mare la cantareti si cresce cu desvoltarea corpului, cu etatea si cu anii câtu a cantatu in-dividulu. Espansiunea peptului, capacitatea vitala a plumaniloru este mai mare la cantareti si cresce in modulu aretatu. Pe câtu sunt de dese catharele larincsului pe atâtu sunt de rare cele bronchiale. Mortalitatea cantaretiloru, cu deosebire cu phtisis, este mica. Cântarea este unu prophylacticu escelentu pentru phtisici si midiloculu celu mai bunu pentru desvoltarea si inta-rirea peptului; in privinti’a acesta cantarea trebue dar’ preferită gimnasticei."	„Alb. Carp."
—	(Emigrările in Americ’a) nu numai câ nu inceta, dar’ inca se inmultiescu. Siefulu biuroului de statistica din New-York publica unu conspectu, din care se vede, câţi inşi au emigratu prin portulu de acolo in Americ’a in lun’a lui Maiu. Conformu acestui conspectu dintre 21,567 caletori 18,109 au fostu emigranţi si anume din Engliter’a 2533, din Scoti’a 901, Wales 150, Ir-landi’a 3142, din Germani’a cea cu miliardele 4420, din Austri’a 710, Elveti’a 503, Spani’a 51, Itali’a 471, Hollandi’a 151, Belgi’a 22, Russi’a 162, Poloni’a 104, si din Ungari’a 168.
—	(Sulimanurile otrăvitore.) Consiliulu de higiena si de salubritate publica alu orasiulu Bucu-resci dâ unnatorele instrucţiuni asupra dresuriloru (su-limanuriloru) otravitore: Unele dresuri albe (sulimanuri) contienu substantie otravitore. Acele otrăvuri intra prin piele in sânge si producu bole din cele mai grave, cari se manifesta de multe ori tardiu si cari se vindeca cu atâtu mai greu cu câtu otrav’a a fostu aplicata pe fatia unu timpu mai indelungatu. Cele mai periculose dintre dresurile (sulimanurile) sunt cele cari coprindu plumbu si argintu viu. Ele se confectionedia mai alesu din carbonate de plumbu (stubetu, cerussa) in forma de pul-vere si de pomada (alifie de stubetu) si din argintu viu tratatu cu apa tare si amestecatu cu bichloruru de mercuriu (săricică). Astfelu si gogonelele pe cari le fabrica unele femei din capitala contienu săricică. Chiar’ unele dresuri mai scumpe introduse din strainetate de câtra unii parfumori coprindu plumbu. Dresurile de plumbu alteredia si obrazulu, sbarcesce pielea, dandu-i o coloratiune albastruia. Cele de argintu viu strica dinţii si producu mirosu uritu din gura. Din contra dresurile de amidonu puru, de faina de orezu curata, de bismuth curatu, de creta (tibisir) sunt nevatematore sanetatii.
Contractulu Socialu.
De J. J. Rousseau.
(Urrnaro.)
Capitolulu V.
Dreptu 1 u de viatia si de morte.
Se pune iutrebarea, cum particularii, cari nu au nici unu dreptu de a dispune de propri’a loru viatia, potu transmite suveranului acelu dreptu pe care ei nu ilu au. Acesta ceştiune numai pentru aceea pare ar fi greu de deslegatu, pentru că este pusa reu. Fiacare omu are dreptulu de a risca propri’a sa viatia pentru de a si-o conservă. S’au disu ore vreodată, câ acela care se arunca prin o ferestra, pentru de a scapă de flăcările focului este culpabilu de suicidu ? seu inputatu-s’au aceeaşi crima aceluia, care au peritu intr’o tempestate de si elu inbarcanduse cunoscea pericolulu ?
Contractulu socialu, are de scopu conservarea contractantiloru. Cine voiesce scopulu trebue se voiesca si midilocele si aceste midiloce sunt inseparabile de oresi-care pericole si chiaru perderi. Cine voiesce a isi conservă viati’a pe comptulu celorulalti, trebue se fia gafa a si-o dă si pentru ei in casu de lipsa. Cetatienulu nu are se mesore pericolulu la care legea pretinde că se se espuna si candu principele i-au disu: interessulu Statului pretinde câ tu se mori, elu trebue se mora, pentru
OBSERVATOR IUL U.______________________
câ numai subt acesta conditiune au traitu elu pana atunci in securitate si viati’a lui nu este numai o binefacere a naturei, ci unu daru condiţionaţi! alu Statului.
Pedeps’a de morte inpusa criminaliloru pdte fi considerata mai totu din acestu punctu de vedere: pentru câ se nu cadia victima unui asassinu, cineva consimte se mora, daca ar deveni unu astfeliu. Iu acestu tractatu, departe de a dispune de propri’a sa viatia, cineva nu se cugeta, decâtu a si-o garantă si nu se pdte presupune, câ vre-unulu din contractanţi s’au cugetatu de a se lasă a fi spen-zuratu.
Afara de acdsta, fiacare facâtoru de rele, ata-candu dreptulu socialu, se face prin insasi crim’a sa rebelu si tradatoru de patria, violandu legile, elu inceta de a mai fi unu membru alu ei si i declara resbelu. Atunci conservarea Statului este incompatibila cu a sa, unulu din doui trebue se pieră si candu cineva face câ culpabilulu se mora, apoi elu inore nu câ cetatidnu, ci câ inamicu. Procedur’a si sentiuti’a sunt probele si declara-tiunea, câ elu au ruptu tractatulu socialu si prin consecintia, câ nu mai este membru alu Statului. Inse fiindu câ elu s’au cunoscutu câ astfeliu, celu puginu prin domiciliarea sa acolo, elu trebue dela-turatu prin esiliu câ infractoru alu pactului, seu prin morte, câ inamicu publicu, pentru câ unu astfeliu de inamicu nu este o persdna morala, ci unu omu si in casulu acesta dreptulu resbelului este de a ucide pe invinsu.
Dara se va dice: condamnarea unui criminalu este unu actu particulara. Fâra indoiala; si con-damnatiunea acesta nu apartiene suveranului, ci este unu dreptu pe care ilu pdte transmite, fâra câ se ilu pota esercitâ elu insusi. Tdte ideile mele se afla in legătură intre sine, fâra câ se le pociu espune pe tdte dintr’odata.
Iu fine, supliciurile dese sunt totudeauna unu semnu de slăbiciune seu lene a gubernului. Nu este nici unulu asia stricata, pentru câ se nu se pdta face din elu ceva bunu. Cineva n’are dreptulu de a face se mora, nici chiaru pentru statorirea unui esemplu, de câtu numai pe acela, pe care nu ilu pdte conservă fâra pericolu.
Cu privire la dreptulu agratiarei seu alu dispensări unui culpabilu de pedeps’a legala si pro-nuntiata prin judecatoru, apoi acelu dreptu nu apartiene de câtu aceluia, care este mai presusu de judecatoru si de lege, adeca: suveranului, dara si dreptulu seu in materi’a acesta nu este inca destulu de claru si caşurile in care pdte usâ de densulu sunt forte rare. Intr’unu Stătu bine gubernatu se dau pugine pedepse, nu pentru câ se acorda prea multe agratiari, ci pentru câ sunt pugini criminali: intr’unu Stătu ce se afla in de-cadintia, mulţimea crimeloru le asigura inpunitatea.
Subt republic’a romana, nici senatulu si nici consulii nu s’au incercatu se agratiese, nici poporulu insusi nu o facea, de si elu revocă câteodată propri’a sa sententia. Desele agratiari anuntia, câ preste puginu crimele nu voru mai avea lipsa de ele si ori cine pdte vedea unde conduce acesta. Dar’ sinitiu, câ anima mea murmura si imi retiene pena : se lasamu discutarea acestora cestiuni omului justu, care nu au gresitu nici-odata si care nu au avutu nici-odata lipsa de a fi agratiatu.
Bibliografia romanesca insocita de scurte recensiuni.
Dintre cărţile câte s’au mai tramisu la bibliotec’a Academici romane, precum arataramu in Nr. 59 alu „Observ.unele sunt destinate a intră si la concursu pentru premiulu Nasturelu-IIerescu de 4000 franci si anume:
—	Patria si libertate »oesii vechi si noue) de Georgie Cretianu. Bucuresci; l£f/9, formatu 8-vo, pa-gine 364. Acesta colectiune coprinde poesii lirice, elegiace, fabule si varia. Pretiulu nu ne este cunoscutu, se pdte inse afla la librăriile de aici si din Bucuresci. De ne va permite spatiulu, vomu reproduce unele bucăţi in foisiora câ specimine pentru lectorii nostrii.
—	Diurpaneu, ultimu 1 u Decebalu alu Daciei. Tragedia in 5 acte de Ioanu N. Sîoimescu. Compusa in asia numite versuri albe. Bucuresci 1879. 8-vo mare, pagine 101. Subiectulu este bine alesu; in acţiune se afla 14 persone, la care se adaoga doue preotese, preoţi, soldaţi daci si romani. Meritulu acestei opere grele va fi judecatu, câ si alu toturoru celoru intrate la concursu, de câtra commissiunea academica respectiva. Atâta aflamu si noi, câ unele scene sunt de tota frumseti’a. Titlulu tragediei se va parea istori-ciloru camu singulariu, auctorulu inse ilu esplica in prefatiune. Pretiulu 1 leu n.
—	Dramatice, de G. Sionu. Bucuresci 1879. 8-vo mare, pagine 143. Coprinde doue bucăţi: Candidatu si d e p u t a t u, comedia intr’unu actu in versuri, in care joea: o dama, unu criticastru, unu omu a 1 b u, unu omu rosiu, unu tieranu (satenu) si auctorulu. A dou’a
este cea cunoscuta pana acuma si unoru lectori de dincoce: La Plevn’a, se adaoge inse si reeensiunea făcută de dn. I. Ghica, insarcinatu cu acesta in anulu trecutu de câtra societatea academica.
Cine dintre romanii iubitori de poesia nu cunosce dulcea si simpathic’a musa naţionale a lui Sionu ? Au nu este ea totu cea de inainte cu 20 si cu 30 de ani, cu acea diferenţia numai, câ in dilele nostre avu fericitulu curagiu de a ne face cunoscuţi in limb’a nostra cu classicii francesi câ Cornei 11 e (Horatiu, tragedia) si Raci ne (Athalia totu tragedia). Pretiulu 3 lei n.
Ni se spune câ si epope’a naţionala Ne gri a dv de Ar. Densiusianu (anuntiata si de noi de doue ori) s’a presentatu la acelasiu concursu, precum si, câ dn. Brandia, intemeitoriulu gradinei botanice din capitala, auctoru alu mai multora publicatiuni din sfer’a sciintieloru naturali, membru alu Academiei, va presentâ: Prodromulu Florei române, unu opu maretiu, in care classificatiunea e făcută după o sisthema noua, ce differe multu de cele cunoscute până acuma si este cunoscuta in Franci’a. La nomenclaturele scientifice elino-latine sunt alaturate si cele romanesci, scientifice si vulgare, luate din gur’a poporului câte numai s’au potutu, pentru-câ dn. Brandia face in totu anulu es-cursiuni pe vali si munţi in diverse parti ale tierei; cunosce si opurile botanice esite in Transilvani’a. Mai multe plante necunoscute până acuma botaniciloru nostrii aflate de auctoru, sunt descrise la loculu loru.*)
—	Din scrierile posthume a le fericitului Ioanu Eliadu R., care sunt a se tipări acuma, după 8 ani dela mortea lui, avemu la mana: Brutu, tragedia in cinci acte, prelucrata după Voltaire, completatu in actulu alu 5-lea de dn. Gregorie Gelianu. Fiiulu lui Eliadu promite a tipări inca si alte tragedii prelucrate totu după Voltaire, adeca: Fanatism ulu sau Mahomet, Norma si Prometheu.
—	Utilitatea studieloru neolatine in Romani’a, de profesorulu G. L. Frollo. Prelegere tînuta la facultatea de litere din Bucuresci, in 7 Mai 1878. 2 1. n. Sunt 40 de ani, de candu recensentele acestoru publicatiuni a inceputu si a continuatu a recomandă la tote ocasiunile mai alesu tinerimei romanesci transilvane si ungurene dela gimnasie si universitari, câ se invetie bine celu puginu doue limbi neolatine, italian’a si frances’a, acesta din urma asia, câ se o pota si vorbi cum se cade. Scimu bine, câte alte limbi suntemu noi condamnaţi se invetiamu in acestea, tieri poliglotte; scimu inse si atâta, câ fara ajutoriulu limbei francesci sau nici-decum sau forte anevoia voru fi in stare se’si câştige locu in societăţile superiori europene, si câ fara acelea limbi este forte greu a’si perfecţiona limb’a propria, a o vorbi si scrie bine si cu elegantia, a scapă de corumpetorii si gretiosii barbarismi, cu carii disgustamu pe ascultători si lectori.
(Va urmâ).
*) A se conferi cu acesta lucrare a dlui dr. Brandia si: Enumeratio plantarum phanerogamicarum Districtus quondam Nasodiensis auctore Floriano Porcius. Claudio-poli 1878, anuntiata de noi alta-data.
Pretiurile cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
12 Augustu in Sibiiu:
Grâu, după cualitati....................1	hectolitru	fl. 6-80 —7.60
Grâu, amestecatu........................1	„	„	5-90—6.50
Secara..................................t	„	„	3-40—3.80
Papusioiu.................... . . .	1	„	,, 4-80—5.20
Ordiu...................................1	,,	„	3-10
Ovesu...................................1	„	„	2.-2-40
Cartofi.................................1	„	„	1.25
Mazare..................................1	„	„6.------6-50
Linte...................................1	„	„	9.-9-50
Fasole..................................I	„	„	5.-5-50
Lardu (slănină)........................50	Kilogram.	,, 30.—35.—
Untura (unsdre topita).................50	„	„	28.—28.50
Carne de vita...........................l	„	„	40—42
Oua 10 de................................................—.20
Cursuri de Bucuresci iu Lei noi (franci).
9 Augustu.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%...................
Imprumutulu Oppenheim din 1866 cu 8%	.	.	.	.
Obligaţiune de imprumutu dominiale din 1871 cu 8%
Creditn fonciariu (hipot.) rurale cil 7%.............
Creditu fonciariu urbanii (alu capitalei cu 7% .	.
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8% Fondul» de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10%	.	.	.
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° *	...
Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% . . Da ci'a, Compania de asccur. din 1871 acţiunea de
950 l. a. 8° 0...................................
llomani’a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.) 1873 cu 8%...........................................
1.	102. V»	b.
*1	104 —	1»
91	102. Vs	9»
99	97.%	#9
	92.'/,	99
99	101 —	9 f
99	184—	99
99	38.%	1t
19	98.70	99
„ 190—
Fructificarea depuneriloru.
La institutulu subsemnata se primescu depuneri de capitale spre fructificare cu 5V,FV0 era sub conditiune de a se anunciâ institutului ridicarea depunerii cu 6 luni mai inainte cu 6%.
Depunerile făcute pana astadi cu G'/^0/,, se voru fructifică dela 1 Septembre 1879 in colo cu 6"/u, cu esceptiunea acelor’a, acaroru ridicare este pana astadi anunciata, câ-ci fructificarea acestor’a se continua cu 6 Va°/o Pana iu dio’a, in care espira terminulu inscien-tiatu. Era depunerile urmate pana astadi cu 6w/0 dela 1 Septembre 1879 in colo voru fi supuse conditiunei: de a se anunciâ institutului ridicarea loru cu 6 luni inainte.	. o
Sibiiu, in 28 Iuliu 1879.
„Albina"
Institutu de creditu si de economii.
Editoru si redaetoru respons. O. Baritiu iu Sibiiu.
Tipariulu lui W. KralTt iu Sibiiu.