Obserratorialn e8e de doue ori in septemaua, mercurea ai aambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dtieu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu poat’a in laiutrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. i£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politicii, naţional -eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sâu linia, cu litere meruute gnrmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si pre=te aceea 30 cr. de timbru In teaaurulu publicu.
Preuumeratimiile se potu face in modulu celu mai uuioru prin assem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiimea Diariului Observatorii!Iu iu Sibiiu.
Nr* 58.	Sibiiu, 21/2 Augustu 1879.	Anulu II.
Revista politica.
Sibiiu, l Augusta st. n. 1879.
In revist’a nostra precedenta amu fostu inre-gistratu si noi scirea, ca in 28 1. c. Maiestatea Sa imperatulu va veni insotitn de archiducele Albrecht la manevrele militare din Transilvania. Astadi acea scire se desminte cu adaosulu, ca proiectat’a calatoria a fostu amanata pana pe anulu viitoriu, candu apoi M. S. imperatulu va veni insotitu si de M. S. imperates’a, carea inca n’au visitatu acesta frumdsa dar’ nefericit’a provincie a monarchiei. Nu ar fi inse tocmai inpossibilu, ca actualii poternici din B.-Pest’a se se fi intrepusu cu tota influinti’a loru pentru amanarea acelei calatorii, cu scopu, câ mo-narchulu se nu fia pusu in positiune de a se informa directu si prin autopsie, despre adeverat’a situatiune a Transilvaniei si despre nemultiumirea ce domnesce la poporale ei cu actual’a administra-tiune, si cu deosebire de candu cu tendintiele fatale pe care le urmaresce gubemulu ungurescu prin legea de magiarisare a scoleloru confessionale poporale.
Se pdte inse si aceea, câ monarchulu se se fi desgustatu de a mai veni in Ungari’a si mai putinu inca in Transilvani’a, in urm’a scandaleloru de coruptiune ce s’au intemplatu in tempulu din urma in B.-Pest’a. Este deci in interesulu ‘bine intielesu alu elementului astadi domnitoru, câ monarchulu se nu visi-tedi Transilvani’a, pentru câ romaniloru si sasiloru se nu li se ofere ocasiune de a se plânge in contra nedreptatiriloru supt care gemu, se reclame curmarea releloru ce ii apasa si se inplore dreptatea de multu dorita si aşteptata dela acela, in care ei si-au pusu ultimele loru sperantie ce le au mai remasu. Transilvani’a si Bucovin’a, aceste doue provincii, care sunt locuite in maioritate preponderanta a in-tregei loru poporatiuni de catra elementulu romanescu, sunt astadi cele mai asuprite, mai isolate si mai neglese. Ele au ajunsu a fi unu „mitua câ si acela alu cenusiotcei din poveste.
Ori câte silintie si-au datu d. K. Tisza câ se scape si se sustiena pe greu compromissulu seu secretam de stătu, totuşi in fine au trebuitu se’lu sacrifice, cedandu nu atatu opiniunei publice, care din di iu di cerea in modu totu mai categoricu delaturarea lui, ci interventiunei directe a monar-chului, care precum se dice si-au tramisu omu anume la B.-Pest'a pentru câ se se informedie
despre starea lucrarilom. Cercurile competente din Yien’a se vede câ n’au adoptatu singular’a teorie inventata ad hoc de catra d. K. Tisza si partisanii sei, câ adeca: viati’a si faptele anteriore ale unui inaltu funcţionam de stătu, comisse înainte de a intrâ in serviciulu statului, n’au potere retroactiva, si asia faimosulu secretam de stătu corniţele Victor Zichy Ferraris a trebuitu se demissionedie si se re-signedie cu mare dorere de anima din lucrativ’a sa funcţiune, ce i oferea ocasiune a primi „bacsisiuri“ cu sutele de mii de fiorini in detrimentulu tesau-rului publicu, dar’ in profitulu propriei sale pungi ce suferea de o seceta permanenta. Asupra fapteloru si purtării fostului secretam de stătu va avea se judece unu tribunalu de onore compusu ad hoc din deputaţi ai dietei unguresci. Pentru ce nu se laşa ore cursu liberu justiţiei, care ar fi singurulu si uniculu midilocu legalu, câ daca corniţele Zichy-Ferraris este nevinovata se i se dea satisfactiunea cuvenita, era daca este culpabilu se isi primesca pedeps’a meritata, satisfacenduse astfeliu moralei publice atatu de greu compromisse inaintea Europei intregi ?
La intrebarea acesta au respunsu dejâ pro-cletulu de J. Asbotli candu in ultimele sale de-claratiuni a disu: câ armai avea multe de disu pe care inca nu le au au di tu nimenea si pe care nici nu le va au di. Se vede deci, câ cei pe cari ii dore si ii privesce cele descoperite dejâ pana acuma, nu sunt dispusi de a ilu fortiâ pe d. Asboth se nu isi tiena promissiunea făcută. Va veni inse pote unu tempu in care, daca nu va vorbi d. Asboth va vorbi altulu sau alţii in loculu seu, mai putinu discreţi si mai ne-crutiatori decatu densulu.
Armat’a englesa in tine, după mai multe încercări respinse cu succesu din partea Zulusiloru, au reuşita a ii bate si a le luâ capital’a lom Ulundi. Prin acestu actu resbelulu englesescu din Afric’a de sudu se considera a fi câ si terminata. Pacea pe care o va inclieiâ eomandantulu victo-riosu alu tmpelom englesesci, fara îndoiala câ nu va fi prea favorabila celoru invinsi. Ea va fi dictata cu tbta asprimea cunoscuta a englesiloru in astfeliu de ocasiuni.
Reginnilu Angliei avea cause forte legitime si erâ tempulu supremu câ se suprime acea rebelliune « a Zulusiloru intr’unu modu sau in altulu, pentru
câ se si recâştige deplin’a sa libertate de acţiune diplomatica si militară pe care o reclama din nou afacerile din Orienta si cu deosebire deplorabil’a si critic’a situatiune ce domnesce in Constantinopolu, ce se apropia din ce in ce mai multu de o catastrofa, dela acarei consecintie va depinde pacea întregului continentu europeanu.
Este adeca mai presusu de ori ce dubietate, câ dominatiunea Sultanului se afla in agonie si câ di-plomati’a s’au convinsu pe depliuu, câ esistenti'a Turciei nu mai este indispensabila pentru echilibrulu europeanu. Cestiunea cea mai ardienda va fi deci aceea-d.e a se scii, cine va fi eredele universalu alu espirandului „barbatu bolnavu." Acesta cestiune o va deslegâ acela, care va esi invingetoru din lupt’a ce se va încinge. Cu cine va merge Austri’a? Acesta pote câ nu o scie astadi inca nici insusi corniţele Andrâssy.
Insolenti’a si perfidi’a, „A li an ti ei israe-lite“ si a organeloru sale fatia cu Romani’a au ajunsu asia departe, in catu pentru câ se indispună si se irrite si mai multu lumea in contra natiunei romane si a statului romanu, au inventatu infam’a minciuna, câ in Romani’a s’ar fi inscenatu in urm’a unui semualu datu din partea gubernulu actualii, persecutiuni infricosiate si barbare in contra israeli-tiloru. ^Acesta minciuna miserabila primesce cea mai formala si autentica desmintire, prin insusi gur’a actualelui ministru de interne alu României d. M. C o g a 1 n i c e a n u, care primiudu iu audientia corpulu oficiariloru din gard’a civila a capitalei, a pronuntiatu intre altele urmatorele cuvinte:	„Nu
trebue se uitati, câ sunt reu-voitori, cari respan-descu felu de felu de neadeveruri, spre a atitiâ spiritele si a produce neorendueli. In situa-tiu n ea actuala o turbur are catu de mica, cea mai neînsemnata, ar produce nenorociri pentru ti era; pe candu daca vomu sta in linisce si vomu caută se resolvamu cestiunea iu perfecta legalitate, nimeni nu va fi in dreptu si nu va potea se ne inpuna o solutiune contraria voin-tiei naţionale.u Asia vorbesce ministrulu romanu, in tempu ce organele jidovesci inventedia minciuni perfide despre persecutiuni, care nu esista decatu numai in fantasi’a loru vagabonda, inbetata si corupta.
Foisiora „Observatoriului".
Venatoriulu romana.
(Urmare.)
Escursiunile in munţi pana pe la mijloculu lunei lui Augustu sunt periculose; timpulu nu e statornicu, vijeliile suntu la ordinea dilei. Pe catu e de placutu a petrece in timpu frumosu, intr’o di de tomna in munţi, asia e de infioratoriu daca te ajunge o furtuna acolo. Venatorii prevestescu cu mai multe ore apropiarea fortunei. Furtun’a pe mare e unu ce ingrozitoriu, mintea si sciinti’a omului inse te conduce la limanu, dar’ in munte eşti datu prada elementeloru înfuriate. De-odata fara veste ceriulu se întuneca, crivetiulu urla, se latiesce prin munţi si vali unu vuietu, mugire teribila. Fulgere si trăsnete, repetite de echoulu stanciloru, iti vestescu, câ furtun’a a eruptu. Munţii clocotescu si ragnescu, ceriulu arunca tiacara si focu; pamentulu se cutremura. O volbura, unu vertegiu de ventu inpresora bradulu si stejarulu, care a resistatu secoli intregi, ilu smulge cu radecina cu totu si ilu isbesce de pamentu. Vai si amaru de acelu omu ori animalu, care in aceste momente, ar’ fi cautatu scutu la trupin’a acelui colossu secularii! Stanei si ripe se prabusiescu de eutremuru. Itiulu argintiu, in care abia cu o ora mai înainte, priviai cu desfetare păstrăvii sprinteni, prefacutu in torrentu fara tiermuri, s’a radicatu din alvi’a sa cu turbare, câ unu gigante si voiesee a dâ asaltu ceriului. Ti se pare, câ D-dieu, ne mai potendu suferi fara-delegile omeniloru, acuma vrea se prapadesca lumea. Cugeti, câ ceriulu si pamentulu se intrecu in turbare si in scene fiordse. O rtitnpere de nori s’a descărcata asupr’a muntiloru sfara-ifiandu si ducendu cu sine in vale totu, ce a aflata in *ale-i: bradi, stejari, stanei, omeni si turme. Fulgerulu care sierpuesce neîntrerupta in aeru, cugeti^ c a aprinsu luaţii, prefaceudu-i intr’unu vulcanu. C auii de venatu
si caii, cari se afla cu asemeni ocasiuni de fatia, tre-murandu, se lipescu de omu.
Situatiunea e un’a din cele mai fiorose si periculose pe care ar pote s’o infacisieze fantasi’a inspaimen-tata descriindu infernulu. In asemenea momente singur’a consolare o afli in consciinti’a liniscita si in credintia catra D-dieu. „Nu-ti e frica, nu te temi bade?" întrebai odata pe unu venatoriu betranu. care stetea rezemata de unu bradu si, adencitu in cugete, privia cu resigna-tiune la valurile furibunde ale riului turbatu. „Nu, domnule", respunse acelu fiiu otielitu alu naturei, „am nădejde in D-dieu dragutiulu." pBine dici, bade, potere omenesca nu ne mai pote scapă d'aici, dar’ D-dieu e mare si poternicu." Oh! pentru catu n'asiu fi datu eu, daca in acele momente de supremu pericolu ar fi fostu de fatia vre-unu atheistu, se’lu fi vediutu aruncata in genunchi fara voia sa, umilitu. cu fati’a palida, cu perulu radicatu măciucă pe crescetu, cu buzele tremu-rande, nepotendu esprimâ unu singuru cuventu, terain-du-se câ unu verme miserabilu pe pamentu, frangendu-si manele in desperare, fara sperantia. L’asiu fi intrebatu: pecatosule! mai dubitezi, câ esista unu Dumneilieu?
Dar’ apoi se vedi pe romani din Carpati la capre negre! Daca e mândru Tirolesulu si Helvetianulu pe venatoriulu tierii sale, apoi dieu, că romanulu inca are causa se se falesca cu alu seu. Piscuri inalte, pururea acoperite cu zapada, uude si dintre paseri numai regele loru, vulturulu, se’neumeta a se inaltiâ. eapr’a cea negra, daca strimtorata de capau se urca si luneca, cade in adencime sdrobindui-se trupulu in mii de bucăţi, unde apoi numai vulturii se potu cobori după ea. . . .
Intr’o inaltime ametitore, intre ceriu si pamentu, unde adese te afli d'asupra noriloru. nu'ti vine se credi, câ eşti pe acesta lume. In adeveru. câ nici nu semena cu lumea acesta. Piscuri, stanei, coltiuri si sgbiaburi, cari se inaltia spre ceriuri. deosebite formaţiuni, câ nisce jocuri fantastice ale naturei, te făcu se admiri man’a Creatorelui.
Sore, nori, cetia, si negura, caldu si frigu se perondesa un’a după alfa. Acolo nu este vegetatiune si celu de pe urma ornamenta din flor’a Carpatiloru „ros’a alpiloru" a dispăruţii. Regiunea bradiloru se vede in depărtare, câ o mare verde. Afara de vulturu si capr’a cea negra alte animale acolo nu vietiuescu. Nimicu nu e din acesta lume acolo, „numai Tu, do-rulu si amorulu Teu in sinu."
Acolo nu se aude versulu melodiosu alu tulnicului si fluerulu pastoriloru, nici murmurulu riului argintiu, care curge pe vale in josu. — In mijloculu unei tăceri serbatoresci eşti singuru intre nori, aprope de D-dieu.
Sufletulu iti ratacesce in „universu", privirea ti se cufunda si se perde in „infinita" ... in acestu chaosu illuminatu de aurulu si de purpura resaritului.
Unu prospectu si o panorama magica !
De privesci in josu: abisulu infernu te amenintia ingrozitoriu . . . prepasthii, cari casca spre tine, pan-descu se te inghitia.
De privesci in susu: o radia din ceriulu seninu aprinsu de aurora, iti zimbesce linu si dulce.
O frumsetie nedescriptibila, incantatore, rapitore, majestatica si infioratore ... te coprinde unu farmecu si unu tainicu doru. Doresci „ceva" si nu sci ce.
„E unu doru din alta lume!
„E unu visu ne-esplicatu!
„Dile dulci si fericite: suvenire din trecuta!
„E speranti’a in viitorii"!!!
„E credintia si ainoru!"
Unu pasiu gresitu .... si te afli in ceea-lalta
lume.
P’aici ambla venatoriulu romanu, pare-câ ambla pe parcheta, fara grija, fluerandu si cantandu, . . . p’acolo, pe unde putini muritori au calcatu!
232
OBSERV ATORIULU.
Din Bucovin’a.
— (Suceav’a in 23 Iuliu st. n.) Marti in 1 Iuliu st. n. se alesese deputatu la senatulu im-perialu din Vien’a pentru tienutulu Sucevei, Ra-dautiloru si alu Campalungului d. capitanu Kesclini a nn cu 154 voturi contra candidatului Romaniloru d. M. Piteiu, care capata 140 de voturi. In contra candidatului nationalu votara atuncea in tienutulu Sucevei dintre preoţi următorii cinstiţi domni: Popoviciu din Hatna, Kobylanski din Homoru, Turtureanu, Comorosianu din Mitocu, Abageru, Tomasciucu, Yasiloviciu si Iliutiu din Valea-Seca; era protopopulu Grigoroviciu din Ipotesci si paro-chulu Jeremieviciu din Berchisiesci se abtienura de votu; Jeremieviciu, precum se vorbea, din motivu, ca, fiindu scaunulu mitropolitanu din Cernăuţi va-cantu, nu ar	voi	se se strice nici cu	gubernulu
nici cu partidă naţionala, care inca ar avea oresi care infiuiutia asupra denumirei fiitoriului mitro-politu. Domnulu Keschmann capata in 1 Iuliu in Radauti 4 voturi, in Campulungu nici unulu, era restulu in Suceav’a. Prin urmare remasera doue tienuturi nerepresentate. Contra mandatului d-lui Keschmann erau se se redice sute de proteste, dar’ domnia sa demissiona inainte de ce veniră protestele. Asia se escrise alegere noua pentru dio’a de 21 Iuliu st. n. Candidatulu Romaniloru remase totu d. Piteiu, er’	gubernulu candida pre	ministrulu
Horst, omu necunoseutu la noi in tier’a ursiloru, cum o numescu Nemţii. Căpitănii dinpreuna cu mamelucii loru avura mare si multa ostenela pana ilu deprinseră	pe	tieranulu nostru se	pronunţie
strainulu cuventu „Horst".
In fine căpitănii cu mamelucii loru isbutira si Horst intr’uni in dio’a de alegere 193, er’ Piteiu 171 de voturi.	In	Radauti votara	pentru Piteiu
108, pentru Horst 25, in Campalungu pentru Piteiu 37, pentru Horst 45, in Suceav’a pentru Piteiu 2G, pentru Horst 123. Intre aceşti 26 de alegetori din tienutulu Sucevei, carii votara pentru candidatulu nationalu, sunt 25 tierani si fruntasiulu preo-timii ndstre, prea venerabilulu protopopu din Costin’a d. Ioanu Mandaceschi. Ceilalţi preoţi din tienutulu Sucevei, pre carii i-amu numitu mai susu, votara erasi in contra candidatului nationalu. I)oui dintre ei, protopopulu Grigoroviciu, pe care l’a visitatu d. Keschmann vre’o doue dile inaintea alegerii, si pa-rochulu Abageru, nu veniră la votare, era parochulu Jeremieviciu din Berchisiesci aspirandu, precum se vorbesce, la scaunulu metropolitanu, vota pentru ministrulu Horst. In Suceav’a au votatu pentru Piteiu omenii cei mai luminaţi, mai independenţi, mai firmi de caracteru si mai curaţi, er’ cei obscuri si slabi de virtute cu toti vornicii, afara de unulu, si cu aceia, carii au cate vre’o coda, au votatu pentru candidatulu gubernamentalu, in societate cu toti jidanii si nemţii, mulţi din ei contra convingerii loru, numai de frica, precum o marturissescu insisi. Caracteristicii pentru mulţimea comandata de d. Keschmann este, ca in fruntea ei a stătu si acuma că si antai’a data parochulu Popoviciu din Hatna. !
In anulu 1871 eram cu famili’a intrega in Carti-sior’a, in curtea contelui Teleky.
A fi in Cartisidră si a nu vena la capre negre pe „Negoiinsemna a fi in Rom’a si a nu vede pe papă.
„Bine, câ te-a adusu D-dieu in pace in satulu nostru, Domnule!" dise primariulo satului. „Acuma se te ducu eu la capre negre. Am auditu câ eşti mesteru de puşca." — „Mi-ai face o bucuria de totu mare. Eu amu incungiuratu tier’a intrega si o mare parte a Ungariei, am puscatu totu feliulu de venatu, ce se afla in aceste tieri, dar’ de capra negra n’am avutu norocu, de si am amblatu după ele pe Buceci si pe Retezatu,"
„Laşa pe mine!"
Am plecatu la munte, am dormitu intr’o stana pe cetina de bradi. Cu diori de di amu inceputu a urca pe stanca in susu, judele inainte, eu după elu si alţi doui venatori cu cânii după noi.
Inca nu se luminase bine, atunci se crepâ de dioa. De-odata vedemu patru ursi inaintea nostra, intr’o depărtare de vreo 200 paşi.
Eră ursulu, ursoic’a si doui pui mari. Mancau afine. — Ursulu catu ne-a zaritu, a luat’o la fuga. câ unu calau, prin bradetu in josu, ursoic’a după elu, dar’ puii s’au pitulatu lang’o stanca. Indata-ce a observatu ursoic’a, s’a intorsu, s’a uitatu uritu catra noi, si că o mama buna. i-a alungatu pe dinapoi, la vale in josu
„După ei, baiati? incungiurati-i si i menati in susu," disei eu.
„Dup’olalta, nu-i timpu deperdutu! ce ve socotiţi V na! jude, plecaţi!“
„Ce e asta! nu ve mişcaţi? Dora nu ve-e fricaV"
Eu voiu stă singuru langa stanc’a. unde s’au fostu ascunsu puii, „Dvostra i goniţi in susu". #
„Lasa-i pecateloru, bale spurcate", dise judele. „Dac’ ar ti unulu, ori doi, dar’ patru . . .“
„Dvostra nu sunteti venatori de ursi?" intrebai eu.
„Nu, Domnule! la ursi nu amblamu. Dar’ la capre negre nu ne’ntrece nimenea.
Amu continuatu drumulu necajitu. Mintea imi stetea la ursi, uici n'am observatu locurile cele pericu-
Cine este acestu preotu, acesta o scie totu Buco-vineanulu, deci voescu se tăcu aicea.
Acei 171 de alegetori, cari votara pentru Piteiu, salvara onorea intregei Bucovine, 1. pentru câ ei dovediră in fati’a Europei, câ nu toti locuitorii Bucovinei sunt mameluci si ursi comandaţi de căpitănii districtuali, ci câ sunt in Bucovin’a si omeni intielepti, omeni cu minte, pricepere si cugetare proprie; 2. pentru câ ei protestedia prin votulu loru contra testimoniului de paupertate, pre care-lu dau Bucovinei cei ce votara pentru unu strainu necunoseutu din tieri depărtate, câ si candu in Bucovin’a intrega nu s’ar află nici unu omu bunu de deputatu.
In urma — i intrebamu pe preoţii noştri: „Daca sfinţiile vostre sunteti in stare se votati contra confessionaliloru si contra connationaliloru voştri, care lucru este atuncea sacru inaintea ochi-loru vostrii?" Noi credemu, câ nici unulu, si credemu totuodata, câ cine este capabilu pentru fapt’a acesta, acela este capabilu si pentru ori ce altele. Si care sunt urmările purtării preotiloru acestor’a ? Tieranulu nostru nu are simtiu de naţionalitate, câ si o parte mare din pastorii sei sufleteşti. Dara in dio’a de astadi incepe tieranulu a perde si credinti’a; confessiunea sa gr.-or. nu mai are in ochii sei acelu pretiu, ce-lu avea odi-niora, elu devine indiferentu. Vin’a acestei deca-dentie, a acestei coruptiuni si demoralisatiuni cade asupra preotimei, care prin purtarea sa da esemplu reu si sapa ea insasi grop’a, in care a cadiutu acii pana in gutu confessiunea gr.-or. si cu dens’a si moralitatea şatenului. Noi credemu, câ chiemarea preotului nu este fundarea si administrarea de banei, care se iuprumute tieraniloru bani cu 24%, nici purtarea notariatului satescu, pentru câ aceste ocupatiuni ilu aducu pe preotu adesea in conflictu cu judecătoriile si ilu făcu se caute favorulu si protectiunea capitaniloru si se sacrifice independenţi’» sa si tote interessele confessionaliloru si ale connationaliloru sei, abstragendu dela aceea, câ nu este frumosu pentru unu preotu, câ se amble ve-clnicu pribegu, câ unu camatariu sau câ unu scrii-toriu dela satu prin coriddrele judecatoriiloru. Este timpu, câ si consistoriulu nostru se bage sama de lucrurile aceste si se cugete odata si elu la inpli-nirea datorintieloru sale, câ se nu se dica, câ „si adi se inpute pescele totu dela capu“ si câ „cum e turculu asia e si pistolulu."
Romani’a.
Program’a noului cabinetu.
Domnihru deputaţi!
„In urm’a retragerii gubemului trecutu, noulu ministeriu, care se presenta astadi inaintea d-vdstra, de si compusu din nuantie diverse, este unitu in ceea ce privesce principiele generale si mai cu sama in acţiunea ceruta de situatiunea actuala si de marimea dificultatiloru presente. Timpii sunt grei, d-loru deputaţi din cei mai grei
lose pe unde am trecutu, pentru-câ pe acelu „miraculu" alu naturei, pe acea stanca colosala, pe langa care Detunată nostra e câ si unu purece pe langa elefantu, se afla unu felu de petrisiu inaltu de mai multe urme, care se mişca sub piciore, câ lavă, in catu năi unu pasiu siguru.
„Aveţi grija, Domnule! câ aici e cam reu."
„Unde?" intrebai eu, „câ dora nămu niancatu turtă lupului se me ducu păcolo."
„Intrăltu locu năi pe unde. In anulu acesta să cutropitu potecă pe unde amblamu. Amblai pe ea d’a-dragulu, câ pe unu plaiu."
„Omule! sci Dta. câ aici suntemu la o inaltime de siepte mii de urme ?“
„Va fi, de fostu. E cam inaltu. Dăpoi, asia sunt locurile păici, Domnule."
„Ei! diece paşi si apoi ai scapatu. De aici nu mai avemu multu. Acolo pusei capră de buna sama.
„Dar’ pentru numele lui D-dieu! ce cugeti pe paretele acelu dreptu, inaltu de atatea mii de urme, pote se sbori, altcum nu poţi trece."
„Ba poţi, Domnule. E cam reu de fostu. Câ se pasiesci nu poţi, câ năi locu se stai dreptu langa părete, dar’ te intorci cu spatele catra prepasthia, câ se nu ametiesci, cu fati’a si obrazulu lipitu de stanca, . . . apoi dai cu peciorele dălaturea, cotisiu inainte, si odata eşti de ceea parte. Apoi acolo era e bine."
„Audi jude! eu pe aici nu pociu trece tocma se vreau. Eu am muere si patru copii. Ce cugeti, pentru D-dieu!“
„Noi inca avemu mueri si copii", dise judele, „si daca am cugetă, câ D-ta nu vei pote trece, nu vămu sfătui."
„Ce e dreptu judele ne-a spusu dăcasa, câ d-nlu se va superâ pe noi, candu va vede acestu locu", dise unu venatoriu, „daru tocma eu lămu molcomitu, dicendu-i: pre cumu vedu eu, câ i stau Domnului acestuia ochii in capu, si pre cumu audu, e mare lotru de puşca, apoi e romanu că si noi. Năi grija, c’o se treca!"
prin care a trecutu tiera nostra vreodată. Amu lasatu ori-ce spiritu de partida, ori-ce passiune, ori-ce reminiscintie, si ne-amu datu mană cu totii, după cum amu facutu si alta data, in alţi timpi mai grei, după cum adesea faceau si părinţii nostrii; câ-ci numai asia vomu pote apară interessele cele mai scumpe si mai legitime ale patriei nostre. Nu in contra curentului raţionala si justu alu ideiloru tierei in privintiă solutiunii la ordinea dilei, nici in contra ingrijiriloru legitime ce ea a provocatu, veninm noi a ne constitui câ nou gubernu. Aceleaşi idei că si aceleaşi îngrijiri le inpartasimu si noi, de o potriva cu d-v., cu naţiunea intrega.11
„Tier’a, prin fostele Adunări si prin mai unanimitatea sectiuneloru actualeloru Adunări, a de-claratu, solemnu si positivu, câ voesce a se conforma tractatului din Berlin si a revidiui art. 7 din Constitutiune, si gubernulu d-v. crede câ acesta este calea cea mai nemerita spre a inlaturâ dificultăţile presente si a face, fara incovenientu, se intre in dreptulu nostru publicu principiulu, câ di-ferinti’a de religiune nu constituie o pedica pentru dobândirea si esecutarea drepturiloru civile si politice."
„ Astfelu, gubernulu d-vdstra, intaritu prin acesta vointia espressa a naţiunii, va fi pusu in positiune spre a assicurâ poterile semnatare tractatului din Berlin, câ naţiunea romana nu iutielege a se opune, nici a coutradice sau a inlaturâ principiulu coprinsu in acelu tractatu, relativu la revidiuirea art. 7 din Constitutiune. “
„Singură ingrijire legitima a tierei intregi este de ordine interiora, ce se referesce numai la interessele nostre naţionale si economice, care ceru a fi aparate candu se va efectuâ acea revidiuire."
„De aceea, d-loru deputaţi, gubernulu d-vdstra crede a corespunde atătu la cerintiele diplomaţiei europene, catu si la preocupările legitime ale tierei, candu pe langa recuudscerea principiului egalitatii religiose si libertăţii culteloru, elu va admite si va susţine, pentru revidiuirea art. 7 iij partea relativa la interessele ndstre interiore, o solutiune basata pe principiulu naturalisarii individuale, care esclude ori-ce categorii, precum si pe restrictiuni speciale pentru dobândirea proprietăţii rurale. “
„Aceste simple afirmatiuni ale ndstre preste putinu au a se traduce in fapte, si atunci d-vdstra veţi fi cei de antaiu in positiune de a apreciâ daca amu sciutu a corespunde la aşteptările d-vdstra, la trebuintiele tierei."
„Speramu, d-loru deputaţi, câ până atunci es-punerea acesta, simpla dara precisa, a politicei ndstre, va fi de natura a linişti spiritele si a domoli îngrijirile. La acesta opera comptamu pe concursulu d-vdstra, care credemu câ nu ne va lipsi nici-odata, câ-ci operă ce intreprindemu nu este a unei partite, a unei colori politice dre-care, ci a tierei intregi, alu cărei bine toti ilu dorimu, ale cărei interesse toti le aparamu,"
I. C. Brateanu, X. Cretiulescu, M. Cogalni-ceanu, B. Boerescu, Colonela D. Lecca, A. Sto-lojanu.
„Noi am cugetatu se te ducemu la o „pusora", unde trebue se-ti vina capră."
„Ce se me făcu, imi eră angajata reputatiunea si ambiţiunea si se luptă in mine passiunea cu groză."
„Treci jude inainte! D-ta, după elu! na, du-mi si puşcă, se năm nimicu la mine."
Mi-ani inbumbatu vestmintele pe corpu, am simtitu, câ de voiu chiamâ mintea intrăjutoriu, de siguru n’o se puseu capră.
Domne ajuta!	j
Am pasitu pe părete. Mi-amu retienutu suflarea. Ce-am facutu mai de parte, nu sciu, destulu, câ ra’am aflatu pe ceea-lalta parte, unde am simtitu unu fioru, panătunci necunoseutu. Me nepadira sudori reci.
Amu plecatu inainte fara a dice unu cuventu. Iu-dereptu nu m am uitatu, câ si candu mi-ar ti fostu ruşine de criminală mea usiurintia, cu care am intre-priusu unu asemenea „$alto mortaleA
„Nu te superâ, Domnule! asia reu nu mai este. Dupace vomu sfersi gonă, catra casa mai avemu se trecemu preste „strungă dracului," acolo inse e o punte de bradu, treci usioru."
„Dar’ paretele acesta, ore alu cui e? de nu alu „dracului", disei resuflandu mai liberu.
„Sci dicală venatoriului, Domnule? reflectă judele: „Te vei inbetâ si vei uită, adeca nu de beutura, ci de bucuria si plăcere."
Să inceputu gonă. Celu de antaiu tiapu, unu voinicu falosu, câ totu soiulu seu, vatavulu turmei sale, a trecutu pe la mine. Candu mă zaritu, a flueratu odata, că o locomotiva — semnalu obicinuitu, candu se sparia, — a saritu in laturi, precum feliu de aniraalu nu’lu pote imită, a cadiutu, câ pissicâ in peciore zuraindu petrisiulu de sub peciorele sale.
Si-a sucitu odata capulu, că si candu mi-ar' fi disu: „poftimu, acuma, după mine", apoi a luat’o in susu pe
stanca.........dar’ glontiulu lâ ajunsu, lâ trantitu la
pamentu, er’ eu am retnasu, precum mi-a disu venato-riulu, „inbetatu" de plăcere.	(Va urmi.)
Not’a circulara adressata representantiloru României
in strainetate.
(Urmare si fine.)
„In adeveru, solutiunea cestiunii israelite in Romani’a nu pote fi asemenata cu emanciparea poporatiuniloru asuprite din Orientu. Aceste din urma, formate din vechii locuitori ai pamentului, din indigeni, din autochtoni, fusera subjugate de unu cuceritoru strainu, care a procedatu câ cu-ceritoru.
Israelitii din Romani’a, din contra, sunt străini in tiera, si n’au venitu de câtu de putinu tirnpu pentru trebuintiele comerciului loru, sau mai bine ale traficului loru. Unu micu numeru numai se afla aici de mai multe generatiuni. Aceştia sunt Evreii Spanioli, veniţi din Turci’a in Muuteni’a, in stare de raiale, câ si Grecii, Bulgarii, Armenii etc. Aceşti Israeliti incepusera se se assimiledie cu po-poratiunea romana si nici o greutate nu esistâ pentru câ se dobandesca toti egalitatea drepturiloru, precum au obtienutu-o celelalte poporatiuni de origine străină; de aceea Constitutiunea dela 1848 in Munteni’a le-o si acorda fara restrictiune, si numai in urm’a schimbării inpuse tierei prin inva-siuuea străină aceste drepturi le fura rădicate.
In 1866, cestiunea fii pusa din nou; dara atunci uuirea Principateloru erâ făcută si Moldov’a se aflâ intr’o positiune cu totulu diferita de aceea a României. O mare emigratiune de Israeliti disi Polonesi, venindu din ltussi’a si din Galiti’a, cotropise pamentulu seu. Investiţi cu passe-porte care nu erau valabile de câtu pentru esirea loru din tier’a de origine, aceşti Israeliti aflau fruntariile inchise pentru reintorcere si Moldov’a deveni astfelu negresitu loculu de scurgere alu poporatiunei flotante si sarace a mariloru state vecine. Aceşti Israeliti traiau in tiera in starea de supusi străini si, multiumita jurisdictiunei consulare, odiniora in vigore la noi, ei aveau tdte folosele protectiunii străine, fara a indurâ nici un’a din sarcinele la care aru fi fostu obligaţi in statele ai caroru supusi ei se declarau. După unirea Principateloru, acesta massa de Israelitii de noua provenientia, sustienuti prin acţiunea Aliantiei Israelite Universale, eser-citara o mare influintia asupra coreligionariloru loru din Yalachia. Oper’a assimilatiunii, care erâ forte Înaintata la aceştia din urma, fii in curendu intre-mpta si unu mare numeru din ei se raliara spiritului si tendintieloru Evreiloru străini din Moldov’a. In curendu, nu se vediu alta deosebire intre aceştia si cei de auteiu de câtu aceia a limbei, unii vor-bindu spaniolesce si ceilalţi unu dialectu amestecatu cu nemtiesce.
In restimpulu acesta, Statulu Romanu, ocupatu cu transformarea sa politica, interna si esterna, lasase la o parte cestiunile ce pareau in acea epoca câ sunt secundare, si legile privitor® la străini nu contieneau nici o dispositiune, care ar fi potutu se ii inpedece de a se organisâ si de a se constitui astfelu in câtu se formedie adeverate state in stătu. Folosindu-se de acesta situatiune Israelitii, cari găsiseră la noi o deplina si intrega tolerautia reli-giosa si o completa libertate de acţiune, sciura se se constitue in comunitate distincta, avendu o autonomia aprope absoluta, nu numai din punctele de vedere religiosu, ci iuca si din punctulu de vedere administrativii si finantiaru; ei găsiră chiaru unu midilocu, prin concursulu Aliantiei Israelite, câ se se unesca intr’o puternica asociatiune politica, avendu agenţii sei in totâ tier’a si primiudu inpul-siunea si direcţiunea unui centru stabiliţii afara din Romani’a.
Mai tardiu, candu jurisdictiunea consulara in-ceta cu totulu la noi, unu numeru mai multu sau mai putinu mare din membrii acestei asociaţi uni găsi, in adeveru, câ este de interesulu seu de a nu se mai folosi de protectiunea străină; dara printre aceşti din urma mulţi isi schimbară adesea tactic’a, după interessele momentului, si se declarara candu supusi romani, candu străini.
Tragerile la sorti pentru armata fura mai alesu ocasiunea acestoru transformatiuni subite si successive. Astfelu, cea mai mare parte din Evrei au reinasu străini in midiloculu naţiunii, nu numai prin religiunea loru, ci prin limba, prin costumu, moravuri si aspiratiuni, intr’unu cuventu prin totu ce constitne caracterulu distinctivu alu unui omu in societate.
Astfelu fiindu, este lesne de intielesu, câ cestiunea evreesca, astfelu pusa, a trebuitu se arunce neliniştea in spirite. Tier’a se întreba cu neastemperu, care este tient’a stipulatiuniloru tractatului de Berlin relative la acesta cestiune. Poterile voitu-au se faca numai a dispare escluderea religidsa a art. 7 din Constitutiuue, sau tindu ele a inpune României
___________observatoriulu.
I solutiuni absolutu contrarii dreptului publicu alu tutoru stateloru europene, si de natura a pune in primejdia tote interessele nostre economice, sociale si naţionale ?
Neliniştea este cu atâtu mai mare cu câtu se simte destulu, câ asemeni solutiuni nu aru pote fi suportate chiaru de societăţi cu multu mai poternicu constituite, solidu si de multu tirnpu intr’unindu tote conditiunile dorite pentru a pote resiste unei invasiuni de elemente absolutu străine restului naţiunii.
Intr’o situatiune câ a nostra, chiaru cestiunea drepturiloru civile de acordatu strainiloru devine peste fire de grea.
Daca in adeveru nu este nici unu inconve-nientu de temutu candu este vorb’a de unu ore care numeru de străini, care trece dela o stare la
0	alta pentru afaceri de comerciu sau industriale, este cu totulu altfelu candu este vorb’a de o ade-verata invasiune străină, care se rădică până la sute de mii de individi. Ceea ce probedia intr’unu modu stralucitu câ acea temere singura ne preocupa, este câ, inaintea esistentiei acestui pericolu, Romani'a a acordatu la densa strainiloru drepturi si folose multu mai înseninate de câtu in alte state si câ a facutu acesta din propri’a sa iniţiativa, fara nici o pressiune esteriora. Dara, in fati’a acestoru niasse de emigranţi, instinctulu seu de conservare
1	dictâ o purtare mai circumspecta. Erâ vorb’a, in adeveru, de .o poporatiune numerosa, eterogena supt tote privintiele, patrundiendu in tiera in masse mari si representandu, in Moldov'a, aprope a patr’a parte din poporatiunea totala; nu erau nici Englesi, nici Fraucesi, nici Italiani, nici Germani, erau nesce omeni fara patria determinata, fara alta naţionalitate de câtu calitatea loru de Israeliti, si bucurandu-se, după inprejurari, de protectiunea cu-tarei sau cutarei alte poteri străine. Erau nesce omeni cari cautau midilocele loru de esistentia, nu in munca care contribuie la desvoltarea productiunii si a bogăţiei unei tieri, ci in traficulu si in uşura care o ruinedia. Prin aceste midiloce, si supt ocrotirea chiaru a legiloru nostre, Israelitii sau facutu domni preste o insemuata parte a capita-luriloru tierei si le-au pusu in ipotece asupra unoru inmobile. In Moldov’a mai cu osebire, o mare parte a proprietăţii rurale se afla angagiata in manile loru. Daca, prin urmare, s'ar întinde asupra tutoru strainiloru, fara deosebire, dreptulu de-a cuinperâ bunuri rurale, dreptu ce fusese acordatu in 1864 cu nesce restrictiuni care linişteau interessele naţionale, in curendu proprietatea rurala a Moldovei ar trece intrâga in manile Evreiloru.
Aici sta, domnule agentu, punctulu celu mai delicatu alu cestiunii si caus'a principala a îngrijirii si a agitaţiuni care domnesce in tiera. Proprietatea rurala joca, in adeveru, rolulu de căpetenia in organisarea politica a tierei, mai alesu in constituirea colegieloru electorale, care numescu Sena-tulu si care concuredia asemenea la formarea Camerei deputatiloru. Daca acesta proprietate ar trece in manile strainiloru, colegiele electorale, dejâ putinu numerose, ar fi desorganisate, anulate, si recrutarea Senatului mai alesu ar deveni forte anevoiosa.
Daca aceşti străini. înainte de-a se assimilâ cu naţiunea romana, aru dobândi asemenea drepturile politice, primindu direcţiunea loru din afara, in curendu s'ar vede producendu-se in Romani'a unu felu de dualisinu de tendintie, care ar fi fatalu nationalitatii nostre.
Eta, domnule .........., greutăţile in fati’a
caroru se afla tiera si alu caroru efectu va fi de-a sili pe Camere de-a caută, de-o data cu suprimarea art. 7 din Constitutiuue, mesurile care trebuescu se pună societatea si naţionalitatea romana la adăpostii de pericolele pe care vi-le seiunalaiu. In nesce inprejurari de o asemenea gravitate nu e de locu lucru de mirare câ se se producă opiniunile cele mai esagerate, câ-ci îngrijirea si temerea făcu adesea locu unoru astfelu de resultate. Spre a domoli spiritele, spre a înlătură temerile, trebuescu multe precautiuni si o procedura foite crutiatore, trebue a sci se iupacaiuu respectulu datoritu prin-cipieloru cu garanţiile reclamate de interessulu conservării naţionale.
Pentru ajungerea acestui scopu, intr’unu modu pe câtu cu potintia mai largu, gubernulu princiara isi da tote silintiele si spera, câ Poterile ilu voru ajută pe acesta cale, inlaturandu ori-ce preteusiune de mm caracteru absolutu ce ar mai pote veni de afara.
Bine-voiti a Ye inspiră de aceste idei si de a le esprimâ in tdte conversatiunile pe care le aveţi. Daca vi se va cere comunicarea acestui actu, sunteti autorisatu a o face.
233
Primiţi, domnule ...., incredintiarea înaltei
mele consideratiuni. “
(S) I. Campineanu.
Corespondentie particulare ale „Observatoriului“.
— Clusiu in 26 Iuliu st. n. (Dela cursul u supletoricu pentru invetiarea limbei m a g i a r e din Clusiu. — E faptu necon-testabilu cumcâ noi invetiatorii confessionali conchiemati la cursulu supletoricu in Clusiu pro-gressamu intru invetiarea limbei magiare de stătu. Eta aici unu argumentu, care nu credu câ s’ar pote restornâ.
Am cetitu adeca in multe legi si ordinatiuni din patri’anostra, cuventulu magiaru „lehetsegig"
— si de-si vediui dinlexiconu, câ sensulu gramati-calu alu acestui cuventu e „ d u p a p o t i n t i au, totuşi nu mi-arn potutu esplicâ ce sensu logicu pote avea acelu cuventu in legi, cari prescriu ceva positivu, ceva apodicticu si in ordinatiuni, cari demanda ceva categoricii? — pentru câ nu’mi potu esplicâ cum ar fi de a se respectă „după potintia“ un’a lege; cum ar fi de a se inplini „după potintia" cutare ordinu? Acuma inse am invetiatu ce in-semnedia cuventulu acela:	si anume eta cum:
Organele subalterne politice, cari ne detera drumulu catra Clusiu ne assigurara, câ pe langa diurne de 80 cr. pentru traiu vomu fi provediuti si cu cvar-tire gratuite si asia de ni-se parea sum’a de 80 cr. cam adecvata pretiului de presentu a unei dile de cosa; totuşi sperâmu câ celu putinu nu vomu peri de fome subt durat’a cursului.
Sosindu inse aici, ne desamagiramu in modu teribilu! Inpregiurarea câ nice câ ne-a intrebatu cineva: de unde amu acoperitu spesele de calatoria ? ni-o am mai potutu esplicâ cu aceea câ domnii respectivi voru fi fostu de părere, câ nesce bieţi omeni se raci câ noi, dedaţi cu tote necasurile usioru potu face 100—150 de kilometri si pe josu. Dara nu pricepuramu cum de nu s’a facutu in marea cetate a Clusiului despre incvartirarea nostra câtu de simpla, nice cea mai mica ingrigire ? — Alergaramu de repetite ori la organele competente, cari totudeatatea ori ne promissera, câ mane-poimane se voru face îngrijirile necessare, fara inse câ „mane-poimane" acela se fi sositu in tempu de trei septemani. In septemaiTa a patr'a primiramu in fine urmatorea deslucire:	E adeveratu, câ iu
ordinatiunea ministeriala se vorbesce de cvartire libere*), dara e acolo si cuventulu „lehetsegig," care insemuedia: bine câ v’amu apucatu aici, apoi cvartirulu e treb’a vostra!
„Lehetsegig" insemuedia dara in limb’a statului câ: vomu promite in legile nostre nationalitatiloru ceriulu — si pamentulu, câ se inbatamu lumea cu apa rece, câ se credia Europ’a intrega câ suntem liberali si marinimosi----------dara vomu veri pretotin-
denea cuventulu „le li et se gig"; apoi candu va veni la inplinirea promissiunei vomu face gura asupra obrăzniciei de a pretinde câ se iuplinimu ceea ce amu promisu pe după culisse.
Ei bine! Noi ne-amu decisu a cere de asta-data o interpretare autentica asupra cuventului „lehetsegig" dela d-lu ministru insusi si i-ara aster-nutu prin inspectorele regiu de invetiamentu urma-tbrea rogare:
„Legea despre introducerea limbei magiare de studiu obligatu in scolele confessionale poporale primindu sancţionarea Maiestatei Sale cesare si apostolice-regesci a devenitu obligatore pentru fiasce-care cive de stătu. Cumcâ acesta lege va fi apasatore in mare mesura, mai alesu pentru noi invetiatorii confessionali aplicaţi de presente si cumcâ esecutarea aceleia coprinde o iupossibilitate evidenta iu sine: acesta a descoperitu-o in numele nostru si pe bas’a rogariloru nostre, capii noştri bisericesci si consistorele nostre cu sinceritatea ce escurge naturalmente din cea mai curata si santa fidelitate omagiale Maiestatiei Sale cesarie si apostolice-regesci preagratiosului nostru rege. Dara a epus’o acesta susu si tare la audiulu patriei si alu intregei Europe, cu ocasiunea aducerei legei din cestiune si acei deputaţi de naţionalitate romana, cari representedia in corporatiunea legislativa partea de dincolo de dealulu craiului a tierei."
„Câ-ci intru adeveru e gigautica problem’a pentru noi aceea, câ noi individi inaintati in etate, cari avemu de a ne luptă cu greutati familiare si cu seraci’a, se invetiamu in terminu de patru ani si in mesur’a prescrisa de lege o limba deosebita
*) „A tanfolyam kezdete veszi jovo julius ho 1-en es tart augustus ho 25-eig, es az abban reszt venni kivânb tanitok mindenike lehetsegig ingyen szâllâsbau es 80 cr. napidij kedvezmenyeben fog reszesittetoi."
234
cu totulu, atatu in radecin’a câtu si in form’a ei, de limb’a nostra naţionala."
„Fatia de acestea e acea dispositiune a inal-tului regimu ca se se infiintiedie cursuri supletorice pentru 'invetiarea limbei magiare o necessitate ce urmedia de sine din intieleptiunea de stătu; er’ acea ordinatiune a domnului ministru de culte si instrucţiune publica de subt N-rulu 13,620—1879 câ pentru a face possibila participarea la acestea cursuri supletorice se se dea ajutoriu materialu din midilocele inaltului erariu — arata dorinti’a de a realisâ si in patri’a nostra principiele filantropice ale evului nostru. E adeca una consecintia naturale câ atunci, candu statulu, care voesce a-si in-plini nobil’a sa missiune civilisatore, pretinde dela civii sei sacrificie estraordinare: gubernulu statului se intindia asemenea ajutorire estraordinaria aceloru ci vi, cari plecandusi capuîu inaintea legei sunt gafa a inplini ordinele inaltului gubernii referitore la esecutarea acelei legi."
„Cumcâ noi docenţii poporali confessionali de naţionalitate romana din Transilvania amu cores-punsu recerintiei coprinse in ordinatiunea mai susu amintita a inaltului’ gubernu — ceea ce ati bine-voitu a constata si d-vostra in cuventarea de deschidere*) adressata noue, candu a-ti clisu câ: „noi la primulu cuventu alu unui organu alu poterei esecutive, a ministrului regiu magiaru de culte si instrucţiune publica, amu grabitu a ne aduna aici"
—	acesta e urmarea naturala a sdpunerei fatia de legi si a lealitatii fatia de gubernulu statului, cari insusiri sunt innascute caracterului nationalitatiei nostre; dara e totu-odata si espressiunea acelei sperantie a nostre, câ inaltulu gubernu alu statului nu se va ingrigi mai putinu parintesce *de noi, cari ne luptamu intre inpregiurari grele si cu mare abncgatiune de sine pentru cultur’a generale, de câtu de acei fraţi ai noştri, cari se conchiama la esercitari in arme."
„Asia e, tocmai subt tempulu celoru mai urgente lucruri ale câmpului si cu tote câ generaFa seracia de bani si pretiurile scadiute ale producte-teloru apasa patri’a intrega — noi totuşi ne amu parasitu vetrele si pruncii lasandule crucerii noştri cei din urma spre sustienerea loru subt tempulu absentarei nostre. Decişi a ne pleca capulu fatia de legea positiva, grabiramu incoce cu speramti'a aceea cumcâ se va inplini promissiunea coprinsa in susu-citatulu inaltu ordinu ministerialu si repetita cu ocasiunea conchiemarei nostre si de organele politice mai inferiore, câ adeca: esistenti’a nostra de aici ni se va face possibila prin inpartasirea de cvartiru liberu, diurne pentru alimentare si rebonificarea speseloru de calatoria."
„Dâra dorerosulu faptu, câ pentru incvartirarea nostra nu s’a facutu nici cea mai moderata dispositiune nu numai câ e deprimatoriu si desgustatoriu, ci aduce cu sine absolut’a inpossibilitate de a ne mai petrece dilele pe aici; fiindu o urmare si mai trista a acesteia, aceea câ ne vedemu necessitati a invetiâ, scrie si dormi parte pe câmpuri, parte pe I strade, si in casulu celu mai bunu pe subt sioprone economice. Câ-ci de a acoperi in Clusiu din diurnele de 80 cr. si spesele de cvartiru si viptulu
—	e lucru inpossibilu."
„Pe bas’a acestor’a, si manecandu din ide’a es-piimata de d-vostra in cuventarea de deschidere cumcâ „de orece Esc. sa d-nu ministru ne intinde din motulu propriu ocasiuue spre invetiarea unici-tatiei naţionali si sustienerea ideei de stătu a rega- ' tului — noi se ne adressamu cu incredere catra Esselenti’a sa." Ye rogamu cu cea mai respectuosa stima, se binevoiţi pre langa aratarea circumstari-loru dorerose de mai susu, referitore la incvartirarea nostra, a ascerne Escel. Sale d-lui ministru de culte si instrucţiune publice aceea a nostra prea-umilita rogare câ:
„Se se indure a ordonâ facerea ore-caroru dis-positiuni pentru incvartirarea nostra, fiindune in-possibilu a petrece subt ceriulu liberu intregu timpulu cursului supletoricu."
Suntemu etc. etc.
(Urmedia 178 de subscrieri.)
Nu credemu câ si la locurile cele mai inalte in-semnedia „lehetseg-ulu" : de a trage atia dulce prin gur’a creduliloru —?! Vederemo !
P a ch o m i e M u r g u - B r u s t u r e 1 u.
O
Sciri diverse.
— (Amanare.) Din parte competenta pri-mimu insciintiarea, câ din cause speciale şi mai
Vedi nrulu 53 alu „Observatoriului.“
OBRER V A T O R I ULU._________________________
alesu elementare, consacrarea monumentului nemuri-toriului S i m e o n u B a r n u t i u proiectata a se face in anulu acesta la Siomcufa-mare s’au ama-n a t u pentru anulu vi i t o r u.
—	(Himeu.) In 26 Iuliu a. c. d. Dr. in medicina Joanu Hosanu si-au serbatu cununi’a sa in biseric’a gr.-or. din Vien’a cu amabil’a d-siora J o s e fi n ’a T h e i s s, fiic’a d. architectu si mare proprietaru Philipp Theiss din Vien’a.
D. dr. Hosanu s'au stabilitu cu domiciliulu seu in Vien’a, unde ordineadia in locuinti’a sa IV Goldeg-Gasse Nr. 9. Felicitamu din anima si do-rimu succesu completu simpathicului nostru confrate!
—	(Bal u.) In localitatea scaldeloru din Mones’a se va dâ in 3 Augustu a. c. unu baiu in favorulu edificandei biserice gr.-or. din acea localitate. Pretiulu intrarei 1 fi. v. a. de persona.
—	(Apostolulu Mărgări tu). O telegrama din Janina ne anuntia, câ infatigabilulu apostolu alu românismului in Macedoni’a, d. Apostolu Margaritu a fostu arestatu de auctoritatile locale otomane, sub cuventu câ face propaganda printre romanii pindici.
S’a gasitu la densulu spune telegram’a cârti si acte comproinitiatore. Auctoritatile turce credu, câ au a face cu unu agentu romanescu.
Da, autoritatile turcesci au a face cu unu romanu care se silesce de ani intregi a ajunge scopulu celu mai santu pe care vr’unu iubitoru de tiera la urmaritu vr’odata, acela de a face pe compatrioţii sei a nu isi uita limb’a stramosiesca, singur’a moştenire ce mai au si care mai pote a le aretâ nobil’a origine.
Intrigile greciloru din Macedoni’a au fostu de asta-data mai poternice de câtu virtutea lui Apostolu Margaritu. înfocaţii sei inamici au potutu convinge din nou pe naivii funcţionari ai Sublimei Porţi si a’i face se creda câ Apostolu Margaritu este pote unu periculosu socialistu-nihilistu ale cărui acte voru aduce asupra Turciei unu caru de nefericiri.
Asteptamu cu nerăbdare a vedea care va fi con-duit’a gubernului romanu in acesta afacere, cum densulu va procede in apararea d-lui Apostolu Margaritu si ce felu de mesuri se voru luâ in fine pentru a se asigura pacînic’a vietia a invetiatoriloru romani din Macedoni’a, taiandu-se odata pentru totudeauna Greciloru de acolo poft’a de a se mai considera a totu-poternici si a face acte câ acestea, reprobate de Domnedieu si de omeni.
„Binele publicu."
—	(D. Catuleseu arestatu). Bravulu nostru conationalu Catulescu, domiciliatu de multu timpu in Milano, e privatu de libertate, e pusu in arestu.
Si pentru ce ?
—	Pentru câ aparandu onorea numelui romanu, pe care unu comite rusu se incerca a o pată elu „n’a esitatu a face ceea ce in generalu nu se face, de câtu atunci candu e pusa in jocu onorea personala.
Toţi romanii cunoscu duelulu dintre d. Catulescu si acelu comite rusu; noi Fam anuntiatu.
Ce face gubernulu romanu pentru acestu conationalu, intreba unu diariu italianu: „L’Unione"
Elu isi va face datori’a, suntemu siguri; până atunci se o facemu noi, câ cetatieni; se deschidemu liste de subscriere, pentru acela, care au aparatu o causa atatu de frumosa.
N’ar fi generosu câ tier’a se uite pe acela, care si-a „sacrificatu libertatea" pentru onorea ei.
Noi vomu publicâ, numele acelora, cari voru res-punde apelului nostru.	„Romani’a libera."
—	(Nihilismuiu). Pentrp a probâ disciplin’a, organisatiunea partidei revoluţionare in Russi’a, precum si dispositi’a loru pentru ori ce sacrificiu, naramu urmato-riulu faptu descrisu intr’o corespondentia din Chiew :
Societatiei revoluţionare secrete din Chiew aparţinea intre altele si o feta de 18 ani de o frumsetia rara, anume Idalia Poltheim.
Comitetulu revoluţionam din Chiew, ordona intr’o di acestui colegu femininu, câ se devină amant’a unui mare proprietariu din gubernamentulu Curse, in etate de 80 ani, cu scopu de a’lu otrăvi indata ce va castigâ increderea lui si a procurâ ast-feliu tdta averea lui comitetului pentru scopuri revoluţionare.
Fet’a a reaiisatu intr’unu modu conscientiosu ordinulu comitetului, si crira’a ei a reinasu nedescoperita multu timpu.
Totu aceiaşi Idalia a fostu mai tardiu insarcinata de a deveni amant’a unui ore-care Larinoff, cu conditiune insa câ va intrâ si densulu in societatea revoluţionara, obligandu-se de a o sustiene cu bani.
Idalia a reaiisatu si acesta missiune.
In fine intr’o di comitetulu i-a ordonatu se se introducă intr'o nopte in inchisore, pentru a ameţi cu felurite promissiuni si prin orice midilocu pe soldaţii ce padieu pe arestanti, si ai tienea de vorba, până candu se va potea inlesni fug’a unui nihilistu arestatu.
După ce numit’a feta nu s'a datu inapoi nici fatia cu acesta insarcinare, pe care a indeplinit’o cu mare strictetia, ea a fostu proclamata intr’o siedintia publica a comitetului de „Joana de Arc" russa, si -câ santa martira pertru caus’a libertatiei in lupta contra despotismului.
Nenorocit’a fu inse tradata si justiti’a a condam-nat’o la munc’a silnica pe tdta vieti’a in ocnele dela Siberi’a.
Pretiurile ccrealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
l Augustu in Sibiiu
Grâu, după cualitati . . . .	... 1	hectolitru	fl.	6.20-7.—
Grâu, ainestecatu					5.30-590
Secara 			II	II	3.	3.40
Papusioiu		... 1			3.40—3.80
Ordiu		... 1			3-10
Ove.su			>1		2.	2.40
Cartofi		• . . t		11	1.25—1.55
Mazare					6.	6.50
Linte		... 1			9.—9-50
Fasole		. . . l	ll		5-	5.50
Lardu (slănină)		... 50	Kilogram.	M	30.-35.—
Untura (unsore topita) . . .		>1	11	28.—
Carne de vita			II	n	40-42
Oua 10 de					
Cursul» iiioneteloru in val. aiistr.
Vien’a, 31 Iuliu.
Galbiuii iraperat. de auru.............................fi. 5.46 cr.
Moneta de 20 franci..................................... 9.22	„
Imperialu rusesen.........................................  9.35	„
Moneta germana de 100 maree..........................„	56.80 „
Sovereigns englesi...................................... 12.—	„
Lira turoesca............................................  10-58	„
Monete austr. de argintu 100 fl................  .	.	,,	—.—	„
Cursuri <lc Uucuresci in Bei noi (franci).
30 Iuliu.
Obligaţiuni rurali din 1854 cu 10°/..................I. 101 -*/* t>.
Iinprnmutulu Oppenh^im din 1866 cu 8%	....,, 103.— „
Obligaţiune de imprumutn dominiale din 1871 cu 8° 0	102.’/* •>
Credita fonciariu (hipot.) rurale cu 7° ................ 9 >.— „
Creditu fonciariu nrbanu (alu capitalei cu 7°\	.	.	.	„	9LV*	,,
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8"/*	,, 100.— „
Fondulu de pensiuni (per 360 l. a.) cu 10%	.	.	.	„	184.—	„
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° 0	.	.	.	„	33.—	,,
Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6°/0	•	■	94.90	„
„ALBINA46
Institutu de ereditu si de economii in Sibiiu.
Acorda inprumuturi cu interese scadiute pe langa amanetare de chartii de valore unguresci, austriace si de Romani’a; pe langa amanetare de auru si argintu cum si de scrisuri fondări (Pfandbriefe) ale instituteloru ipotecârii;
escompteza chartii de valore si cuponi espirati
sau cari espira celu multu după 6 luni;
primesce afaceri de incassari, comissiuni pentru cumperare si vendiare de chartii de stătu si de alte efecte, cum si alte comissiuni de banca pre langa
coperire.	(ao\ 9__8
Sibiiu, 21 Iuliu 1869.
Direcţiunea.
pilepsi’a
|(boFa rea, nevoi’a) o cureadia prin corespondentia in scrisu mediculu specialistu Dr. Killisch, Dresd’a (Neustadt). Esperientia mare, de orece au tractatu preş te 11,000 caşuri.	(84) 1 — 4
Cârti mai noua.
Aricescu C. D., Istori’a revolutiunii romane dela 1821. Cu portretulu lui Tudoru Vladimirescu si cu 2 facsimile .................................  br.	2.—
— Acte justificative la istori’a revolutiunii
romane dela 1821.....................„	1.50
Densnsiann Ar., Negriad’a. Epopeia naţionala.
Partea antaia	in	siese canturi ....	„	2.—
Hauf W., Othello, Novela tradusa din limb’a
germana...............................„	—.45
Tipărituri.
Conspectu despre schimbările obvenite in evi-denti’a celoru de sub lutoria sau cu-
ratela, contiulu.................. —.40
Preliminariu budgetariu pentru comune, câte
2 cole, esemplariulu.............. —.10
Se afla de vendiare la
W. Krafft in Sibiiu.
UMRATH & COMP. in PRAG’A,
fabricanţi de machine agricole ray) 15-20
se recomanda prin specialităţile loru, renumite prin esecutaret lOPU (Arte «niifia amhletu neinru. productivitate mare si traieratu curatu
Maschinelorn lom 4e treieratn fle nana si cu vertsu
dela I pana la 8 poteri de cai seu boi atntu locomobile ca» 11 Stabile. Mai iu colo fabricamu in mărimi diferite si de » con-stmetiun* probata:
Ciururi pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc. etc.
Catalige ilustrate ic limbile patriei, se tramltn gratuita si fraueo.
Tipariulu lui W. Krallt iu Sibiiu.
Editoru si redactoru respons. B. Uaritiu in Sibiiu.