Observatoriulu ese de doue ori in ■eptemana, mercurea ai aambat’a.
Pretiuln
pentru Sibiiu pe 1 anu intrepru 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu poat’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In atrainatate pe 1 anu 10 fl. a£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. gdu 11 franci; — numeri ainguratici ae dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
ae plateacu pe aerie adu linia, cu litere merunte garmoudu, la prim’a publicare oiţe 7 cr., la adou’a ai a trei’a câte 6 cr. v. a. ai preate aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumerattuuile ae potu face in modulu celu mai uaioru priu aaaem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Obaervatoriulu iu Sibiiu.
Nr. 54.	Sibiiu, 7/19 Iuliu 1879.	Anulu II.
Transilvani’a.
— Clusiu, 15 Iuliu st. n. 1879. (Cum esa cuiulu din sacu.) Cu ocasiunea desba-teriloru dietali asupra legei pentru introducerea limbei magiare in scdlele poporale confessionale, a scapatu unui domnu mare din PestVsi urmatoriulu argumentu: Pentru aceea e de lipsa se invetie naţionalităţile nemagiare limb’a magiara, ca se venimu in contactu inmediatu cu poporulu si se delaturamu astfeliu pe „buitogatoi44. Cuventulu „buitogato44 insemneza in sensu gramaticalu stimulatoriu; âr’ in nomenclatur’a politicei de astadi se numesce „bui-togatd44 orice nemagiaru, care scie ceti si scrie. Cum ca delaturarea acestora, rumperea loru de câtra corpulu nationalitatiei ar’ usiurâ in modu eclatantu nimicirea nationalitatiei, e lucru evidentu. E întrebare numai cum s’ar potâ delaturâ aceştia? — Totu cu ocasiunea aceloru desbateri a recomandatu unu d. ablegatu mediloculu : „magiarisare cu feru si cu focu44. Energiosi precum sunt sio-vinistii magiari a fostu de prevediutu, ca nu voru intardiâ multu cu punerea in lucrare a acestui programu.
Numai premitendule acestea vomu potâ intie-lege pentru ce a bineventatu domnii (?) dela „ Alfoldu pe cei 800 de invetiatori nemagiari conchiemati la Aradu cu titulatur’a de „porcari si ciobani prosti si ne ciopliţi, cari se tavalescu in barbaria ?
O mare parte a invetiatoriloru poporali se presenta adeca in costumulu loru tieraranescu; unu costumu pe care la ereditu dela străbunii loru, si pe care ilu porta de secoli, de candu s’a treditu pe pamentulu acesta, de candu i-a trecutu Divulu Traianu preste Nistru si Carpati. Camesi’a cea lunga incinsa cu brâu, ce porta romanulu astadi pretotindenea pe pamentulu seu, e tunic’a strabu-niloru Români, acarei forma s’a conservaţii mai bine in vaiile Carpatiloru si mai alesu iu Banatu, unde in unn’a climei muntose se gatescu tunicele din panura alba, verde si venata. Opincile cu curelele si inveluelile (obelele) cele colorate (pistritie) sunt o reminiscentia necontestabila a sandaleloru române. Era costumulu intregu spune si arata chiaru si orbiloru si surdiloru câ poporulu, ce-lu porta e de un’a origine, si anume de origine indigena europena, e unu nepotu alu strălucitului
poporu românu, carele domniâ odiniora preste ro-tuudulu pamentului. Imperatulu de gloriosa memoria Iosifu II alu Austriei esclama candu vediu poporulu romanu din Transilvani’a in costumulu stramosiescu memorabilele cuvinte „Salve Romuli parva n e p o s ! “ Era cum câ acestu prea luminatu mo-narchu a sciutu apreciâ si ânimele ce bătu sub tunic’a romana, ne arata destulu de lamuritu pa-ginele istoriei.
Nu potemu si nu voimu a negâ, câ si pe tempulu acela s’a incercatu oresicare desnationa-lisare a poporului romanu, dara constatamu câ insusi capulu politicei de stătu de atunci, mo-narchulu a recunoscutu aceea ce propriaminte e valdrea adeverata a unui poporu: firea s’a interna, caracterulu, virtuţile sale sociale si cetatienesci sa-lutandulucu: „Salve parva Romuli nepos!a
Astadi după un’a suta de ani, sub care tempu nu s’a potutu şterge virtutea româna din sinulu poporului romanu precum nu s’a potutu delaturâ tunic’a de pe corpulu lui; si sub care tempu poporulu acesta celu putinu nu va fi regressatu fatia de spiritulu tempului — astadi suntemu in ochii politiciloru moderni, a domniloru dela „A1 fo 1 d“ „porcari si ciobani prosti si neciopliti, ce ne tavalimu in barbarismu“. Acestea sunt espressiunile loru de bineventare, acesta e ospitalitatea, cultur’a si civilisatiunea loru, cu care intimpinara pe cei 800 de fraţi ai noştri, cari fusera comandaţi la Aradu spre — se dicemu si noi — a-si „insusi44 (elsajâtittani) limb’a magiara.
Nu potemu presupune câ domni dela „Alfold44 numescu pentru aceea pe fraţii noştri „porcari si ciobani prosti . . pentru câ au venitu se-si plece capulu inaintea legei statutui; nice pentru câ ei s’au supusu ordinului organeloru politice, cari in positiuuea publica-sociale a fratiloru noştri, in sfer’a loru câ invetiatori confessionali nici câ sunt supusi potestatiei disciplinare a organeloru administrative politice; nu! ceea-ce a superatu asia de tare pe domnii dela „Alfold'4, ce a provocatu eruptiunea urei loru celei orbe si i-a stimulatu la atâta dis-pretiu brutalu nu e virtutea româna din ânim’a acestui poporu — in urm’a caruia la dinsulu legea e — lege si deca e de „feru" er’ executiv’a e respectata chiaru deca ar purcede „cu feru si focu“ — ci e tunic’a romana, in care isi afla originea si naţionalitatea Romanului espressiunea
sa fidela. E obrasnicia, e temeritate, e revolta aceea d^ca invetiatorii romani venindu se-si „insu-siesca44 limb’a magiara se presentedia in costumulu loru „rumunescu“. Sunt „porcari“ sunt „ciobani prosti44 acei „barbari neciopliti44. — Asia cugeta „Alfold44.
Candu recomendase deputatulu „neofitu44 in dieta „magiarisarea cu feru si cu focu44, nu-mi potui inchipui modulu executarei acestei idei; câ-ci cu tote câ cetisemu de locu după aceea, paremise prin foile din Aradu, cevasi despre „furci si strenguri pentru Romani44 totuşi nu-mi potui esplicâ: de unde doue millidne si diumatate de furci, totu atâtea strunguri si totu atâtia calai? Redactiunea diariului respectivu de siguru câ nu le — aru fi potutu produce tote acestea la mo-mentu, — prin urmare am vediutu câ modulu acesta de esecutare a principiului de magiarisare „prin feru si focu44 pote fi in casulu celu mai bunu unu pium desiderium. Acuma inse in-cepu a pricepe cursulu ideiloru d-lui deputatu cu „ferulu si foculu44, mi-se pare câ a fostu urmatoriulu: Vomu insarcinâ pe haiducii noştri se ni aduca pe „buitogatoii44 romani — adeca pe acei Romani de prin comune, cari sciu ceti si sene — la vreunu orasiu mai mare ungurescu, si anume vomu alege orasie in cari elementulu copiiloru de strade, e representatu intr’unu numeru destulu de cousiderabilu; scimu câ seraciâ e asia de mare si generala in tiera in câtu acei buitogatoi pre lunga tota bunavointi’a loru nu voru fi in stare a’si procură la momentu vestminte „urbane44, ci voru fi necessitati a veni cu ceea ce le-a mai remasu de executorulu de dare: vestmintele de pe corpu — cele „rumunesci44.
Vomu inspiră dara pe copii de pe strade, câ venindu „prostii si necioplitii“ in vestmintele loru tierenesci se ii cartesca si batjocuresca, cum voru sci ei mai bine: Indulginti si prosti cum sunt, se voru spariâ si voru vinde la momentu afurisit’a de tunica si ciorecii, si-si voru procură izmene largi pana in genunchi si camesia scurta pana in buricu, voru mai pune si palariutie „a la champignon44 (ciuperca) pe capu si — eta câ i-amu magiarisatu din crescetu până in peciore !
Asia mi-se pare câ au rationatu dlu celu cu „feru si focu,44 de aici vine stigmatisarea invetiatoriloru noştri dela tiera cu ferulu batjocurei de
Foisior'a „Observatoriului“.
Materiala pentra biographi’a lui Andreiu Murasianu.
(Din corespodenti’a lui Andreiu Murasianu.)
Clarissime Domine!
Sibiiu, 23/11 1854.
Am primitu scrisorea d-tale din dilele trecute, pentru care iti multiumenscu din adanculu ânimei. Da’mi inse voia, câ se iau totu câte unu passagiu, si se-ti respundu. Dici câ am intratu la ceva gânduri, te-am socotitu schimbatu? Nu te-am socotitu schimbatu, in câtu me mustra consciinti’a, câ mi-ai trainisu câteva plăcinte, cum a fostu d. e. a lui Nitia Juga si alte câteva pe care eu aici nu ti le potu isprăvi după dorintia, din pricina câ se mutaseră, chiar’ atunci omenii din locurile loru si veniseră alţii noui, cu carii inca nu potemu jucâ după dorintia. Din asta cugetamu câ D-ta nescriindu atâta timpu,vei fi fostu necajitu pe mine. Pentru Calin-dare, de si nu le am primitu inca, iti multiamescu forte frumosu si indata ce voru sosf, nu voiu lipsi ale inparti după dorintia.
Câtu pentru istori’a lui Sinkai voiu vorbi cu librari i de aici, carii credu câ voru trage câteva esemplare, si atunci vomu potea multiumi po acei barbati pucini ce-ii avemu inpregiurulu nostru, cari dorescu inca si in aceste timpuri furtunose a se provedea cu producte literarie romane. Caus’a pescariloru intru adeveru se socotesce prin ordinatiunea, ce-mi o ai citatu din Buletinulu provinciale. Deci deca omenii se socotescu nedreptăţiţi si cu aceea, trebue se reclame din nou, aratandu cu specialitate caşurile de nepaste si nedreptatire ce cerca, câ-ci ministru a declaratu vendiarea de pesce de sloboda. câtu in mare, câtu si cu meruntulu.. \ a se dica asta este titin’a lucrului.
Am aflatu si despre ticalosi’a ce s’a facutu la Vien’a, si iti spunu curatu, câ am remasu incremenitu.*) Eu cunosceamu pe omulu acela pana canda inca nu plecase la Vien’a, câ se primesca chirevnisel’a. Si eram convinsu in ânim’a mea, câ elu are sciintie forte frumose si estinse, judecata matura, durere inse câ i lipsiâ caracterulu care se cere neaparatu mai inainte de tote la unu omu cinstitu. Acum dara o pati numai după merite. Cu tote acestea, rol’a ce a voitu se o joce elu, nu a fostu din capulu lui, ci de aici dela noi, dela unu barbatu, care a juratu, câ pe unu Mai... u, Baritiu etc. etc. ii va prigoni, pana candu va fi in viatia. Apoi langa elu se aflara acelea cateva creature injosite si apuse care ilu purtara de nasu cu minciunile si defăimările. Mi se pare câ si elu o se ajunga cu >Teme totu câ si omenii sei!
Bine vei face, candu 'Ti se va dâ ocasiune secura câ se imi impartasiesci si supararea ce dici câ erai se o pati in Juliu. Din norocire câ facţiunea acesta spurcata este forte mica la numeru si pe aici, pe colea isi cam arata unghiile. Totu din acesta fontana mi-au isvoritu si necasurile mele, care le am trasu si inca le tragu. Nu-su eu in stare a ti-le increde acestea pe chartie, ci numai intre patru ochi subt o umbra a Carpatiloru undeva; te incredintiesu inse, câ ce am suferitu eu, si ce suferiu, la altulu ar fi casiunatu de multu morte silnica, ori uscatiune totala. Nevoi’a insa me invetia a rabdă, era nu a me supune fatalitatiloru si asia sunt resolutu a le suferi tote, cu anima de barbatu. Va veni o vreme candu se voru descoperi tote, nu sciu deca voiu fi eu atunci in viatia sau ba. Susan’a se afla mai bine acum, si ve saluta. Tocmai in minutulu acesta citiiu câ amiculu D-tale Faurulu**) dela Szp. Szt.
*) Aci e vorb’a de cunoscut'a denuntiatiune anonima rupetore de gutu. făcută asupra lui Ioanu Maiorescu de câtra doui romani, tramisa ministrului justiţiei, care pe atunci se află petrecendu in Ungari’a la Ipolvsâg. In-trig’a se sparse prin demascarea denuntiantiloru.
**) Kovâcs, fostu pretoru, asupritoriu cumplitu alu romaniloru.	Red.
Ghorghiu, sci cu care avusi atatea de a trage, s’a multiumitu de postulu ce i s’a datu si nu va se mai fia amploiata poli-ticu. — Maghiarii in partea cea mai mare toti au resignatu. Ce va fi caus’a nu sciu.*) Te sarutu de mii de ori, si te rogu te araţi si nasiei complimentele nostre. Inca odata i-ti multiumescu pentru cele impartasite; fi securu câ mai departe nu voru esi.	Adieu
(nesubscrisu).
Clarissime Domine!
Sibiiu, 25/11 1855.
La multu pretuit’a D-tale scrisore abia acum potui ajunge, câ se-ti respundu, pe de o parte din causa, câ me îmbulziră nemţii cu traducerile, pe de alţ’a insa, câ-ci doriamu se aflu din isvoru siguru despre fratio-rulu D-tale, care se afla aci la drepturi. Acum mai antaiu iti multiumescu pentru calindarulu care nu numai câ ’lam primitu, ci a ser’a in patu ’lam si cititu si am remasu prea multiumitu cu coprinsulu lui. — Fratiorulu se porta bine, după cum me convinseră chiaru profesorii lui, cu carii i-su cunoscutu. Tota greutatea, ce o simte este nededarea cu limb’a germana, care in Clusiu nici peste 100 de ani nu o voru invetiâ bine, din causa, intre altele, câ nu au cu cine conversă in aceeaşi limba. Dici câ nu vediusesi pe baiatu dela 1845. Te incredin-tesu Domnule draga, câ ai ce vedea.
(Aici urmedia unele complimente humoristice, făcute parintiloru mei, cari nu sunt de publicata; după aceea continua):
Iti gratulediu de unu asia frate, si’i, dorescu viatia, sporiu si inaintare in carier’a litereloru. Rra D-tale dile indelungate câ se te poţi bucură de elu ore-candu va. — L’am poftitu se vina la mine in totu timpulu, câ-ci ti-o spunu curatu, ca-mi tienu plăcere a convers’a cu densulu. — In privinti’a catastrofei sau a tavaturei cu
*) Caus’a fusese câ se prepară pentru o rebelliune
terribila.	Refl*
216______________________________________________________
porcari si ciobani; de aicea foculu rusinarii loru in fati’a plevei orasianesci, pentru câ numai asia potu pricepe tienut’a acesta de omeni culţi, câ domnii dela „Alfold", acaroru chiamare e de a raslati umanitate si morala, civilisatiune si cultura nu numai in tier’a nostra, dara a-o duce aceea pana pe la marea adriatica, egeica, negra si azovica----------!
Cum câ publicistic’a magiara in frunte cu „Alfold" crede câ acesta e chiemarea ei, aceea o scimu pentru câ o cetimu in tota dio’a; dara scimu si aceea, câ e lege eterna pedagogica, câ celu ce vrea se invetie pe altulu, mai anteiu trebue se scie elu insusi aceea, la ce vrea se-lu invetie. Cultur’a si civilisatiunea consista in des-voltarea si perfecţionarea lirei interne nobile a omului. Cu privire speciala la calitatea de cetatianu alu statului p6te consiste cultur’a si civilisatiunea intr’aceea: de a conduce si cresce pe omu de asia, iu câtu din propriulu seu inpulsu se respectedie legea si potestatea, se sustiena ordinea, se iubesca dreptatea si pacea. Fatia de acesta trebue se aiba domnii dela „Alfold" alta conceptiune despre cultura si civilisatiune. Ei pe cei 800 de capete de familia, cari pe tempulu secerei parasescu vetrele si pruncii loru si alerga intr’o depărtare de 20 de mile spre a manifesta supunerea loru fatia cu legea si auctoritatea statului — ii numescu barbari prosti si neciopliti; si pe candu suspinele aloru sute de mame ingrigiate si lacrimele aloru mii de pruncii lasati pe uşile omeniloru, ar fi provocatu la tota fiinti’a ce e demna de numele de omu, de nu stima si simpathia — dar’ de siguru compătimire pentru cei 800 de nefericiţi: pe atunci civilisatorii si cultivatorii dela „Alfold" nu afla alta espres-siune pentru ei de câtu de „porcari si ciobani prosti ..."	Si pentru ce ?	Pentru câ aceşti
omeni preferu a fi seraci si oneşti, preferu a purta vestminte gătite de man’a socieloru loru iubite, acelei civilisatiuni inalte, care inbracanduse in postavu finu, catifea si metase recere bani mulţi si silesce pe omu de a face specula cu tote pentru care se potu capatâ bani: cu patriotismulu, cu onorea statului, după cum s’a doveditu mai dilele trecute in Vien’a, câ sunt chiaru si omeni de aceia, cari insiala dieci de mii florini speculandu cu orduri si titule inalte--------.
Ei bine d-loru dela „Alffild" deca ve scan-dalisati de costumu — nu condamnaţi pentru acela pe individii ce-lu porta. Eata ii avetii din „ta-valeala barbariei", civilisati’i după conceptele d-vostra. Punetile pinteni si kalpak cu pena de cocoru — dara apoi nu uitati a le arata si drumulu câtra „csârdele Hortobâgyului “, pentru câ din 50—100 fi. salariu anualu nu credu câ se potu inbracâ după gustulu d-vostra. Voru peri pe
Reuniunea imi diserati, mai alesu Kir Jenaclie *) câ a-siu fi fostu reu informatu. Eu nu me tienu nici-odata in-formatu nici bine, nici reu, pana candu nu ascultu pe ambele parti, si pana candu din spusele loru, nu’mi formesu o părere a mea propria, pe care apoi celu putinu pentru a mea individualitate se me pociu redimâ. Asia dara totu ce-’mi negarati D-V, ar fi fostu se fia, câ părintele Petricu nu-au pretinsu in gur’a mare, câ se se impartiasca, seu mai categoricu câ se se alega la o parte ce au datu uniţii si ce neunitii, si asia aceia se-’si ia partea loru, era aceştia partea sa. Apoi spune ’mi D-ta, acesta nu va se dica impartire? Apoi cum câ acesta s’a interaplatu, v’asiu potea dovedi cu unu noru de mărturii, pote câ D-ta si Kir Jenache nu ati fostu de fatia la acesta nobila desbatere. N. B Eu o sciu acesta si de aici dela isvoru, din instrucţiunea care s’a datu lui A&fn^ renumitulu intrigante fara de pareche in tota naţiunea romana si periculosa pentru totu pasulu ce’lu face, câ unulu ce pe langa bogati’a de invetiatura ce o are, inpreuna si acestu fatalu daru alu maestriei de a intriga, si apoi a ride in pumni si de o parte si de alt’a; pote câ nu avurati ocasiune de ajunsu pentru de a lu cunosce, cum ilu cunoscemu noi in mijloculu nostru. In celelalte, citesce D-ta scrisorea mea catra dn. Orgidanu si te vei convinge, câ eu nu avui trebuintia de a ti informatu bine seu reu, pentru-câ in aceasi scrisore diseiu: „Eu inca sunt de părere, câ comitetulu se se alega din nou si Jacobu se strapuna cass’a si chartiile la noulu sau nou’a cassieritia. — Apoi de eram pure pute**) de parerea si partid’a lui Jacobu, acesta negresitu nu o diceamu. — Acum bine câ se sfarsi de cumva s’a sfarsitu acea catastrofa nedorita, care a in-taritatu si a inflacaratu ânimele Brasioveniloru ce nu sciau de acestea, pe mai multe dieci de ani inainte. Nu sciu ce s’a urmatu mai incolo, si te rogu, câ avendu catu de putinu regasu, se-’mi descrii si partea a dou’a a dramei, adeca dela alegerea noului comitetu incoce. Capulu reutatii mi se pare a fi in acelu proiectu, de a infiintiâ scola de fetitie in Blasiu. N. B. Chartiile reu-niunei, adeca Dela, cum dicu Muntenii, pentru infiintiarea
*) Dn. Joanu G. Joanu, comerciante in Brasiovu si unulu dintre cetatienii romani mai luminaţi, a cărui familia si elu insusi au sacrificatu multe mii pentru biserica, scola, reuniuni, deputatiuni naţionali etc.	Red.
**) Terminu latinescu, puru si simplu. Red.
OBSERVATORIULU.
acolo seu prin temnitie, voru emigrâ s6u se voru prăpădii si eta câ ati scapatu prin cea mai sitppla
manevra de „buitogatoi“-.
Acuma le pricepu tote: a esitu cuiu din sacu!
Turturelu Codreanu.
Reflessiuni la cele comunicate din dieces’a Gherlei in „Gazet’a Transilvaniei".
Nu de multu esise sub firm’a de „Mai mulţi preoţi din dieces’a Gherleiu nescari acuse asupra fostului acolo episcopu Ilustr. Sa d. M. Pavelu, la cari reflecta apoi una compani’a erasi sub firm’a pluralităţii de „sateliţii" — cu propusu de a aperâ pre eppu. — Fiindu câ ambele aceste parti sub firm’a mai multora tindu a trage pre mai mulţi in noroiu si ai face partasi la intreprinderi nu prea lăudabile — imi permitu a dâ aceste reflessiuni si a me adressâ cu densele nu la „Gazet’a" — de si acolo erâ loculu mai competentu, pentru câ acolo se publicase si acele — ci la ospitalitatea „ Observatorului, “ câ se veda sateliţii, câ eu candu voiu a scrie — nu’mi este frica nici la acesta foia. — înainte se fia insemnatu, câ aceste reflessiuni nu au nici unu scopu reservatu, nici câ se iritesu cu ele, ori se me amestecu in polemie rusinose; scopulu loru e adeverulu — e innocentu, si preinitu câ nesubscrierea e numai intentiunea de a nu mai lungi certele, ci daca s’ar aflâ totuşi cineva se se acatie si de ele eu cu nume, ori fara nume, cumu-i va place — numai cu acela voiu stâ de vorba, carele va depune masc’a anonimitatii si firm’a străină, esindu cu numele seu.
Triste dile si siode increderi de sine! candu interesulu comunu pretinde cu voce imperativa câ toti se lucre in resortulu concrediutu din respoteri pentru binele obstescu, atunci se afla de aceia, cari cu consciinti’a legera depunu strictele datorintie de oficiu si-si atribuescu dreptulu de arbitrii supremi invectandu pre unu capu bisericescu, după ce s’a departatu din locu si si-a intreruptu tota referinti’a cu cei celu invectesa. Daca faptele eppului din trecutu meritâ increstare, pentru ce nu s’au datu de golu pana ce erâ de fatia si pentru ce sub firm’a mai multora si nu cu numele, câ se se scie care e neindestulitulu ? A invectâ pe eppulu departatu, insemna a vatemâ pre acela, care fiindu departe nu se pote aperâ. A scrie despre cineva sub nume strainu mirosa a neadeveru. Câ ore plăcute au fostu tote faptele eppului — sau ale satelitiloru lui — nu vreau a atinge — câ de si mai sunt de aceştia, abunasema nu au aflatu de oportunu a esi la publicitate si a atacâ pre unu capu bisericescu; si daca fire cine a facutu totuşi acdsta, de ce nu o a facutu sub numele seu — fia unulu ori mai mulţi ? Eu prea credu, câ sub firm’a de mai mulţi,
a doue scole de fetitie orfane, una in Blasiu si alt’a in Brasiovu care se dedera gubernului; se afla astadi -pro danda opinione — in man’a Escelentiei D. E. Siaguna. Ce va respunde si ce se va hotărî mai târdiu7^6u iti voiu inpartasi la timpulu seu. Cine a esitu cu acelu nefericitu proiectu la lumina, ’ti o spunu curatu, câ a mancatu luminarea cu feştila cu totu, si inca ilu va mai manca si ruşinea de cumva gubernulu nu va lasă, câ se se inflintiedie acelea scole. Ti-o spunu curatu, câ astadi nu numai nu dorescu de a fi cu locuinti’a in Brasiovu ci inca ve condolediu si pe D-vostra. Pentru câ am auditu vorbe dela omeni, care credeamu, câ si candu li se voru intarîtâ teritiele in capu, totuşi voru avea atâta simtiu de cultura, de nu se voru scarpină cu amendoue manile in mijloculu adunariloru. Din ta-vatur’a acesta mai potu esi cu timpulu si alte secature de care astadi nici câ visamu*). Dreptu aceea eu din parte’mi vi-o spunu curatu, câ imi pare reu din ânima, de tote câte s’au intemplatu.
Eram se uitu a-ti spune, câ in dilele trecute me pomeniu cu o scrisore dela D-nu Barnutiu din Iaşi, unde me provoca a trece la ei si a ocupa postulu de profe-soru academicu la Iaşi de literatur’a romana, cu leafa de 12.000 lei moldovenesci pe anu 37. z: 1 ţţ. Ee amu multiamitu de onorea ce-mi a aratatu, si am disu, câ deocamdată voiu remanea unde sunt, pana se voru alege trebile mai bine cu principatele, care tocmai acum se desbatu pe la feliurite cabinete mari din Europa.
Se nu cugeti, câ nu asiu fi in stare a-ti implea cu secature si fil’a acesta, câ-ci de gura am fostu eu bunu totudeauna, insa nu me erta timpulu si ocupatiunile cari se făcură turnu pe pulpitu, numai de candu am inceputu a face la scrisori.
Cu acestea sarutandu-te si rogandute, câ se i-ini mai scrii celu putinu inchieerea dramei sciute, reraanu alu D-tale pana la morte	sinCeru stimatoru.
— M. —
(Va urmâ.)
*) Trist’a prevedere a lui Andreiu s’a si inplinitu intru adeveru, câ-ci indata preste 1 luna după acesta scrisore s’au vediutu acte bisericesci oficiali pline de vrasmasii confessionali prin care se produse o ruptura totale.	Red.
in realitate pote se fia si numai unulu, care crede câ pe acesta cale va ajunge, si daca nu e desierta acesta credintia, asiu rogâ pe acelu unulu — sub firm’a mai multora, câ de alta data se esa cu auctoritatea sa pe arena, se nu traga si pre alţii in tina abusandu cu firm’a mai multora. Nu este eschisa possibilitatea, câ acelu unulu sub firm’a mai multora in mare parte se fia satisfacutu prin faptele eppului atacatu,	mai	alesu	ar	stâ supositiunea	câ
acestu unulu se	aiba	oficiu	in	gremiu. Reu a	fa-
cutu asia dara acesta, ddca sub masc’a de mai mulţi a dusu cu saculu in cârca, totu ce a potutu fara a cugetâ câ ce e oportunu, ce e adeveru si ce nu, ori ce nu place la mai mulţi; — reu a facutu câ s’a pusu se arunce cu petri de după spatele mai multora, ducandu pre mai mulţi pre terenulu suspitiunii si tavalindu’i in tina. De alta data va face bine acelu unulu — sau si acei mai mulţi — de cumva in realitate sunt mai mulţi se esa cu numele — câ	acesta insemna caracteru,	si
pentru scopurile	sale,	cele	ar	pote avea nu	in-
pletece in certe si pe cei cari au mai multa stima câtra unu eppu, fia acela cu, sau fara sateliţi.
Atâta la celu uuulu sub firm’a de mai mulţi. In câtu pentru sateliţi, apoi mi se pare câ voindu a aparâ pe eppulu — acarui positiune e cu multu mai inalta de câtu se fia avutu lipsa de aperarea loru — au facutu lucrulu in zadaru si reu serviciu fostului eppu. Facea cu multu mai bine deca tacea si-si vedea de lucru, nu mai pradâ charthi’a si ne-grel’a, nu perdea tempulu cu o mulţime de conjecture neintemeiate, aruncandu suspitiuni in tote părţile câ si Joe din Olirapu. — Atâta arogantia? Eppulu ia pusu se lucre fia care la loculu seu, nu pentru câ se-lu apere, câ d£ca avea lipsa de aperare isi alegea 6meni cu sânge mai rece, cari se-si infrene pornirile colerice. Ar fi tristu, candu positiunea unui eppu, ar fi asia de slaba, câ se aiba lipsa de atari aperatori, cari nu sciu de câtu a aruncâ suspitiuni in tote părţile, si aperandu pe unu eppu se le fia totuşi ruşine a esi cu numele. — E fru-mosu lucru a aperâ onorea mai mariloru si mai alesu a unui eppu — inse nu pe calea acesta numai suspitiunandu, ci esindu cu date intemeiate si punendu-si numele. Sateliţii au luatu in nume de reu, câ unulu sub firm'a mai multora — sau deca le place a crede — si mai mulţi din fabrica
—	cum dicu, le inputa a fi fostu sateliţi, si apoi insusi se recunoscu pre sine de atari, spunendu câ de acum se vom retrage. Dieu bine ar face de s’aru retrage fia care la postulu seu, deca nu sunt in stare a aperâ cu alta apologia, nici nu potu produce dovedi de câtu suspitiuni, cu cari vreau se discreditedie pe unulu sau altulu inaintea multor’a
—	inaintea unei diecese. Atare aperare duce mai multu la compromissiune, câ-ci de si cu dreptu se pote presupune, câ eppulu se nu fia pusu pondu pe vorbele unoru asemeni sateliţi, cu aperarea insasi făcu se conchidă lumea, câ aru fi fostu sateliţi, câ-ci altcum ce lipsa ar fi se se retraga ?
Amu scrisu.
Procesu verbalu,
susceptu la 27 Iuniu (9 Iuliu) in adunarea invetiato-riloru dela scolele poporale confessionali romane din Transilvani’a, convocaţi la Clusiu spre cercetarea cursului supletoricu pentru invetiarea limbei magiare, in sensulu art. XVIII de lege din 1879, fiindu de fatia 243 de in-vetiatori.
I.	Invetiatoriulu ’ Jacobu Muresianu deschide adunarea cu o cuventare bine precugetata, in care espune câ inalt’a si momentos’a chiamare a invetiatoriloru poporali pretinde, câ orice ocasiune si orice minutu se se folosesca spre perfecţiunea nostra in culur’a intelectuale si spre amplificarea cunoscintieloru nost.re in specialitatea nostra precum si in sciintiele de necessitate si utilitate comuna. Crede dara, câ vomu lucra câ feciorele celea intielepte din scriptura, deca ne vomu procura de timpuriu oleu in falinariulu ce are se luminedie generati-unea viitore a patriei nostre, pentru acea propune câ:
invetiatorii adunaţi la cursulu supletoricu pentru invetiarea limbei magiare in Clusiu se constitue una intr’unire privata cu acelu scopu si programu, câ adunandu-se regulatu in conveniri publice literari-scientifice se discute iu modu academicu teme mai inseranate de pe terenulu pracsei invetiatoresci, precum si alu altoru sciintie necessare si utile pentru invetiatorii poporali.
Propunerea acesta se primesce unanimu si adunarea se declara de „intr’unirea invetiatoriloru romani adunaţi la cursulu supletoricu in Clusiu pentru invetiarea limbei magiare."
II.	Se propune alegerea unui presiedinte, aloru 3 vicepresiedinti, 3 notari si a unui comitetu arangiatoriu de 6 membri;
ceea-ce primindu-se se alege de {presiedinte J a -cobu Muresianu, de vicepresiedinti T e o d o r u Blaga, Sintionu Petru, Ioanu Ger mânu, de notari E1 ia Popu , Nico 1 au Ioanu, Avramu Păcurari u, er’ de membrii ai comitetului arangiatoriu
217
Vasiliu Onigasiu, Yasiliu Popu Selegeanulu, Zevedeu Muresianu, Tom a Fratesiu, Eliseu Barbosu si Stefanu Crisianu, si se statoresce de datorinti’a presiedintelui conducerea discussiuniloru si sustienerea bunei ordine; de datorinti’a notariloru: ducerea processeloru verbali si provederea lucrariloru scripturis-tice ale intr’unirei; in tine de chiemarea comitetului arangiatoriu din preuna cu presidiulu:
1.	Deciderea asupra admissibilitatiei spre dis-cussiune publica a temeloru presentate de membrii in-tr’ uniţi.
2.	In lips’a ataroru propunerea vreunei teme de discussiune prin insusi comitelulu intr’unirei.
III.	înv. Vasiliu Popu face urmatorea propunere: „Câ se pota avea invetiatorii romani adunaţi ae presentu in Clusiusi ore-si care avatagiu spiritualu din petrecerea loru de aici, considerandu câ in Clusiu se afla mai mulţi barbati de ai noştri destinşi in scientie si anume: membri de corporatiuni mai inalte politice, profesori si asistenţi la universitate si advocaţi — se se adressedie reuniunea nostra catra aceşti domni, cu acea rogare, câ sub timpulu petrecerei nostre de aici se bine-voiasca a ne tienea unu siru de prelegeri academice publice despre unele teme de necessitate si utilitate publicâ.
Se decide câ presidiulu dinpreuna cu comitetulu arangiatoriu se invite in corpore atâtu intreg’a intele-gentia romana din Clusiu de a ne onorâ cu presenti’a sa la convenirile nostre publice scientifice-literari, câtu si pre auctoritatile nostre scientifice spre tienerea unoru prelegeri seu discursuri academice.
VI.	înv. Vasiliu Popu propune: se se adressedie catra redactiunile scrieriloru periodice romane din patria, acea rogare din partea reuniunei nostre, câ acelea se binevoesca a tramite pe sem’a reuniunei nostre subt timpulu duratei cursului supletoricu câte 10 esemplare din foile loru „spre folosirea invetiatoriloru romani adunaţi aici" si se se roge câ acelea on. redactiuni considerandu absolut’a nostra lipsa de midiloce materiali se binevoiasca a se multiumi numai cu rebonificarea speseloru păstăii din partea intr’unirei nostre.
Propunerea se primesce si efectuirea aceleia se incredintiedia biroului.
V.	Se propune câ numai decâtu in siedinti’a de astadi acei membri, cari dorescu a-si castigâ cunoscinti’a unui seu altui obiectu ori intrebari scientitice se presen-tedie temele concerninte, câ se aiba comitetulu timpulu recerutu spre deliberare asupra acestora.
Propunerea se primesce si in urm’a acesta pre-sentedia:
1.	Elia Popu tem’a din dreptulu publicu „Despre constituirea comuneloru, esplicarea legei comunale din 1876 si 1871“.
2.	Jacobu Stiopu tem’a „Esplicarea art. XIII. de lege din 1876 despre relatiunea intre stăpâni si servitori."
3.	Ioanu Rusu „Esplicarea institutiunei tuto riale (legea orfan ale). “
4.	Teodoru Blaga „Părţile cele mai momen-tose din legile si preş criptele poli liane."
5.	Elia Buda „Constitutiunea bisericei orientale din Ungari’a si Transilvania pe bas’a art. IX din 1868.
6.	Jacobu Popu. Din dreptulu privatu:
a)	„Pro ceti ur’a in căuşele bagatele civile."
b)	Despre recerintiele formali ale Testamentului după prescriptele art. XVI de lege din 1876.
c)	Despre institutiunea cărţiloru fun-d uarie.
7.	Eliseu Barbosu:
a)	Discursuri in stilu poporalu asupra morbului „Anghin’a difteritica."
b)	„Morburile venerice"
c)	„Influinti’a beuturiloru spirituose asupra organismului omenescu".
8.	Einanuilu Marele din filologia:
1.	Termin ologi ’a juri Stic a, in câtu este ea necessaria in afacerile de lege neoficiose.
2.	Despre insemnatatea poesiei poporale in genere a poveştiloru si baladeloru poporale in specie.
VI.	Punendu-se la discussiune întrebarea, de câte ori si in care dile ale septemanei se se tiena convenirile literari-scientifice ?
Se decide: câ reuniunea nostra va tienea regulatu câte 2 conveniri in fia-care septemana si anume Marti’a siVinere’a dela 6 ore p. m. in colo.
După acesta presiedintele declara siedinti’a de astadi de inchisa.
Presiedinte:	Secretari:
Jacobu Muresianu, Teodoru Blaga, invet. rom. confes. in Clusiu.	Elia Popu,
ambii invet. la scol’a norm. confes. rom. in Siomcut’a-mare.
Bucovina.
Inmormentarea Metropolitului Blajeviciu.
Consistoriulu archidiecesanu din Cernăuţi au comunicatu scirea despre mdrtea Metropolitului in urmatoriulu modu:
înalta Preasantia Sa D-nulu
teoctist blajeviciu,
archiepiscopulu Cernăuţilor» si Metropolitu alu Bucovinei si Dalmaţiei, Cavalerii alu ordinului cortinei de feru classa III, presiedinte alu sinodului metropolitanu, membru alu dietei din Bucovina si alu senatului imperiala in casa magnatilorv s. c. I.
a adonuitu in Domnulu in resiedinti'a s’a archi-
________OBSERVATORI ULU.
episcopesca Mercuri in 27 Iuniu (9 luliu) 1879 in versta de 73 ani ai vieţii sale.
Remasitiele pamentesci ale preasantitului ador-mitu, asiediate in saPa de representare a residintiei arcliiepiscopesci, se voru strămută cu processiune bisericesca la biseric’a catedrala Vineri in 29 Iunie (11 Iulie) a. c. ore p. m. unde spre sera la 7 ore se va incepe privegliiarea de nopte.
Sambata in 30 Iunie (12 Iulie )a. c. la 8VZ ore dimineti’a se va incepe liturgi’a serbatoresca, dr’ la diece ore renduial’a inmonnantarei si după acesta se voru duce remasitiele pamentene ale re-paosatului Metropolitu la cinterimulu comunalu, spre a se asiediâ in cript’a menita pentru inmormentarea archiereiloru.
Aducendu-se spre scire publica repaosarea multu iubitului nostru archipastoriu, invitamu cu tota cuviinti’a inaltele diregatorii bisericesci, civile si militare, p. t. oficiolate, scole, corporatiuni si societăţi, pre preaonoratii patroni bisericesci, clerulu si poporulu ortodocşii, pre amicii si cunoscuţii adormitului, precum si pre toti creştinii evlaviosi, câ se binevoiesca a lua parte la solemnităţile funebrale.
Cernăuţi, in 28 Iunie 1879.
Co ns ist or iuln archiepiscopiei.
Romani'a.
Revisnirea constitutiunii.
Comissiunea de iniţiativa a Senatului.
In siedinti’a din 25 Iuniu st. v. s’a supusu in Se-natu lucrarea comissiunei de iniţiativa in privinti’a re-visuirii Constitutiunii. Eta raportulu si proiectulu elaboratu de comissiune:
Domniloru senatori!
Prin votulu d-vostra dela 13 ale curintei, ati decişii câ o comissiune din sînulu Senatului se ve propună o solutiune in privinti’a modului de revisuire a art. 7 din constitutiune si ati bine-voitu a acorda onorea ale-gerei unei asemenea comissiuni in personele domniloru
C.	Bosianu, N. Cretiulescu. B. Boerescu, Petre Gradistenu,
D.	Pruncu, N. Pilatu si Costinu Braescu.
Acesta comissiune in completu de cinci, fiindu câ d-nii Cretiulescu si Boerescu s’au abtienutu de a luâ parte, s’a constituitu subt presiedinti'a d-lui Bosianu si mi-a facutu mie onorea de a me numi raportoru.
După ce au procedatu cu tota maturitatea atâtu asupra interesseloru naţionale si economice ale tierei, câtu si asupra cerintieloru civilisatiunii moderne, toti membrii presenti in comissiune amu cadiutu de acordu asupra principieloru descrise si in propunerea anexata aici subt Nr. 1 menita a servi la o noua substituire a art. 7 din Constitutiune, reservandu’si inse fia-care din noi a desvoltâ la timpu in secţiuni si in Senatu teoriele ce sustiene si a introduce caudu va crede oportunu amendamente seu propuneri pentru restrictiuni seu lărgiri după vederile sale isolate.
In aceia ce me privesce pe mine, usandu de posi-tiunea ce am câ membru alu comissiunii si de espress’a reserva ce mi-ain facutu in comissiune, am elaboratu proiectulu meu, pe care am onorea a’lu supune d-vostra anexatu aici subt Nr. 2.
Acestu resultatu finalu alu comissiunii, ilu supunu cu respectu la apreciarea domniei-vostre.
Raportoru, Costinu Braescu.
Propunere.
Cei ce voru voi a se naturalisâ in Romani’a voru fi datori a cere naturalisatiunea prin suplica către Domnu, a aduce renuntiarea in scrisu dela protectiunea străină si probe autentice câ a fostu cetatienu, bucuranduse acolo de tote drepturile civile si politice, aratandu capitalurile, starea, professiunea seu messeri’a ce esercita si vointi’a de a statornici domiciliulu seu pe teritoriulu României. Daca solicitatoriulu, după o asemenea cerere, va locui diece ani in tiera si daca prin purtarea, si faptele sale va dovedi câ este folositoriu tierei, Adunările Legiuitore, după initiativ’a Domnului, i voru potea acordă decretulu de naturalisatiune, care va fi sanctionatu si promulgatu de Domnu.
Cu tote acestea, va potea fi dispensatu de stagiulu de diece ani celu care ar fi facutu tierei servitie inpor-tante seu ar fi adusu in tiera o industrie, o inventiune utila, talente distinse, seu care ar fi formatu in tiera stabilimente mari de coinerciu sau de industrie.
Se potu asemenea dispensă de stagiu, străinii cari au servitu subt stindardulu României: acesta dispensa se aplica numai pentru trecutu; asemenea si cei născuţi si crescuţi in tiera si esiti din părinţi asemenea născuţi si crescuţi in tiera, daca nici părinţii nici fiii nu au fostu supusi la nici o protectiune străină si s’au supusu la tote servitiele statului.
Art. 8, 9, si 16 din codulu civilu. privitoriu la naturalisatiune, se abroga.
Numai Romanii si naturalisatii romani sunt singuri cari se potu bucură de drepturile politice si comunale.
Proprietatea inmobiliara rurala nu va potea fi dobândita de câtu de cetatienii romani.
Cetatieni’a romana nu se pute capetâ de câtu cu maioritatea de doue treimi a votantiloru din fia-care Corpu Legiuitoriu.
Raportoru. Costinu Braescu.
(Yomu reproduce si noi in numerulu viitorii opi-niuuea separata a d-lui Costinu Braescu).
(Va urmâj.
Micii dorobanţi.
Cotrocenii au fostu Dominec’a trecuta teatrulu unei ceremonii, care a incoronatu cu succesu încercarea de organisare militară a scoleloru nostre primare făcută de catra d. generalu Davila.
Se scie câ onor. generalu a fostu insarcinatu de M. S. R. Domnitoriulu se introducă gimnastic’a in scolele primare si esercitiele militare, (lupa ce Maria Sa vediuse, intr’o inspectiune prin districtele Argesiu si Muscelu, o scula rurala organisata mi-litaresce din iniţiativa privata. Acesta fii o doveda câ, deca intr’unu satu s’a potutu infiintiâ o asemenea organisare, se va potea infiintiâ usioru in celelalte sate si mai cu osebire in orasie.
I). generalii Davila se puse indata la lucru. Astadi, mai in tote satele si orasiele, copii făcu gimnastica seu esercitie militare.
In Bucuresci, cu ore-care greutati, in asta prima-vera, s’a potutu procecle la o organisare regulata si amu vediutu in mai multe renduri băieţi de pe la scolele primare din capitala facendu esercitie cu o mare indemenare.
Dominec’a trecuta, vreo 600 băieţi, in costu-mulu de dorobanţi, se strinsera la 6 ore dimineti’a, in gradin’a Cismegiu, de unde plecara la Cotroceni.
Acolo, se insiruira in fosta gradina botanica, unde M. S. R. Domnitoriulu ii trecu in revista. Domnitoriulu a parutu incantatu de resultatele ob-tienute. M. S. a comandaţii Insusi diferite esercitie, ce s’au facutu cu o precisiune, care nu se gasesce totu-deuna la tinerii recruţi.
Apoi, precedaţi de M. S. R. Domnulu si de d. generalu Davila, micii dorobanţi au suitu pla-toulu dela Cotroceni, au intratu in gradin’a palatului si au defilatu inaintea M. S. R. Domnei, care a parutu forte multiumita si a felicitatu pe d. generalu Davila pentru succesulu intreprinderii sale.
De acolo, băieţii s’au coboritu in gradin’a d-lui Davila, unde s’au odihnitu. Aici erau covrigi atarnati de pornu, si lasamu pe cetitori se-si inclii-pudsca daca au mai remasu covrigi, pana candu trombitiele si music’a au anunciatu inpartirea pre-mieloru de gimnastica si esercitiuri militare.
Micii dorobanţi s’au formatu in cercu, cu părinţii loru la midilocu, si a inceputu inpartirea, in urm’a careia s’a datu semnalulu plecarei. Rendurile s’au formatu din nou si mititic’a armata, supt co-mand’a d-lui generalu Davila, s’a intorsu in orasiu si a defilatu inaintea statuei lui Miliaiu Bravulu.
Dio’a de 24 Iuniu va rernane iu anima acestoru copii câ o di de scumpa amintire. Ei nu voru uita onorea ce le a facutu M. S. R. Domnitoriulu, venindu in persona se-si dea sema de progresele loru.
Nu trebuie se uite nici gubernulu, câ numai atunci candu in scolele nostre, nu numai primare, ci si secundare, se voru introduce, intr’unu modu regulatu, gimnastic’a si esercitiulu militaru, ele voru produce in adeveru omeni capabili la ori-ce mo-nientu se se stringa supt arme inprejurulu drapelului tierei.
Deca incercarea făcută de d. Davila va prinde radecina, precum suntemu şicuri, tota tiera preste câţiva ani va sci se tie o pusîca, se faca esercitie militare, va cunosce datoria de osteni si de ceta-tieni, si se va pote reduce intr’unu modu notabilu timpulu servitiului militarii activu.
Cu acesta ocasiune, a datu M. S. R. Domni-torulu o noua doveda de încrederea ce are in naţiune si inalta-i dorintia de a vede desvoltandu-se spiritulu ostasiescu, in paralelii cu progresulu naţiunii pe cale politica.	„Romanului
Testamentulu principelui Louis Napoleon.
D. Rouher, intorcendu-se dela Chislehurst, a convocaţii pe senatorii si pe deputaţii grupei apelului la poporu. Intr’unirea s’a tienutu la diece ore demineti’a, in strad’a Abatucci.
I). Rouher a luatu locu la biurou langa d. Ferdinand Barrot si corniţele Ioachim Murat.
După câte-va esplicatiuni asupra scopului in-tr’unirii, d. Rouher ia testamentulu principelui imperialii, ilu deschide si’hi citesce. Densulu vorbesce incetu si apesa asupra unoru dispositiuni particulare.
Le Gaulois singurii publica acestu docu-mentu, care are urmatorea coprindere:
Testamentulu principelui imperialii.
Facutu la Camden-Place (Chislehurst) la 26 Febr. 1879.
Acesta este testamentulu meu:
1.	Morii in religiunea catholica, apostolica si romana, in care amu fostu nascutu.
2.	Dorescu câ corpulu meu se fia depusu. langa alu tatalui meu, asteptandu câ se fia trans-
218
portate amendoue acolo, unde se odihnesce inte-meiatorulu casei nostre, in midilocu acelui poporu francesu pe care noi ca si elu, l’amu iubitu forte multu.
3.	Cea din urma a mea cugetare va fi pentru patri’a mea si pentru ea asiu voi se moru.
4.	Speru ca mam’a mea, candu nu voi mai fi, imi va pastrâ afectuosa aducere aminte ce eu i voi pastrâ pana la celu din urma alu meu mo-mentu.
5.	Amicii mei particulari, servitorii mei, par-tisanii causei ce represintu fia convinşi, câ recu-noscinti’a mea câtra densii nu va incetâ de câtu deodata cu vietia mea.
6.	Voi muri cu unu simtimentu de adanca gratitudine câtra M. S. Regin’a Engliterei, câtra tota famili’a regala si câtra tier’a in care amu pri-mitu, in timpu de optu ani, o atâtu de cordiala ospitalitate.
Constituiescu pe prea iubit’a mea mama legatara universala cu insarcinarea pentru densa .	.
(Urmedia amenunte asupra legateloru particulare.)
Principelui Murat fiiulu, veru alu principelui imperialu, i laşa 200,000 franci; d-loru Pietri, Conneau, Espinasse si Bizot le laşa câte 100,000 franci si alte legate de o mai mica insemnatate.
Co di cilu.
N’amu nevoie se recomandu mamei mele de a nu neglige nimicu pentru a aperâ memori’a marelui meu unchiu si a tatalui meu. O rogu de a-si aduce a-minte câ, pe câtu timpu voru esiste Bonaparti, caus’a imperiala va avea representanti. Datoriele Casei nostre câtra tiera nu se stingu cu vietia mea; eu mortu, missiunea de a urma oper’a lui Napoleon I si Napoleon III revine fiiului celui mai mare alu principelui Napoleon, si speru câ prea iubit’a mea mama, ajutandu’lu din tote poterile sale, ne va dâ noue, celoru ce nu mai suntem, acesta ultima si suprema dovdda de afecţiune.
Napoleon.
Chisleliurst, 26 Februariu 1879.
Numescu pe d-nii Rouher si F. Pietri esecutori testamentari.
ACADEMIA ROMANA.
Sessiunea estraordinara.
Procesu-verbalu Nr. 14.
Siedintia din 9 Iuniu st. v. 1879.
Siedinti’a se deschide la 9 ore a. m.
Se comunica o epistola a d-lui N. Densusianu, care anuntia câ motive de sanetate ilu constrengu a numai potea prelungi missiunea sa istorica in Pest’a. D. presiedinte consulta adunarea, deca trebue a se face o invitatiune domnului Densusianu a nu stărui in decissi-unea sa.
D. Babesiu emite opiniunea, câ se se aştepte ra-portulu sectiunei istorice careia i s’a reconfandatu cercetarea comunicatiuniloru si descopeririloru d-lui Densusianu, si care crede câ in curendu se va supune adunarei. Acesta opiniune se aproba.
D. Romanu comunica, câ comissiunea numita câ se cercetedie raportulu delegatiunei despre lucrările si activitatea sa, si-a terminatu lucrarea, si câ e gat’a a supune adunarei referatulu seu. Se ia actu si se decide a se pune la ordinea dilei.
Se decide continuarea discutiunei asupra proiectului de statute.
Art. 4, 5 si 6 se votedia fara discutiune.
Art. 7. se decide a se pune la ordine câ se se faca art. 9.
Art. 8 fac£ndu-se 7 se deschide discutiune generala.
D. Hodosiu propune câ se se suprime al. 2, relativu la spessele de caletorie, care trebue se se prevedia mai departe la altu articolu.
D. Stefanescu propune câ al. i si j se se con-topesca.
Puindu-se discutiunea după paragrafi, la celu d’antaiu, relativu la intr’unirea sessiunei generale, se făcu mai multe propuneri si amendamente asupra fixarei timpului in care se se tie aceste sessiuni. După des-bateri si consultatiuni, se primesce cu maioritate de voturi amendamentulu adusu de d-nii N. Ionescu si d. Sturdza, care defige terminulu intr’unirei cu 30 dile in-ainte de Joi’a de inaintea Pasciloru.
Al. 2, după propunerea d-lui Hodosiu, se admite a se suprimâ.
Alineatele urmatore pana la liter’a h inclusivu se admitu fara discutiune.
La al. i d. Laurianu propune câ in iocu de Oficiulu dirigente se se mantina totu terminulu vechiu de Delegat iunea Academiei.
D. Hasdeu propune câ in locu de Oficiulu dirigente se se pună Biuroulu
D. Chintescu si Stefanescu propune se se suprime al. j cu adaogirea la al. i a cuvinteloru „si a comtabi-lului generalu".
Discutandu-se aceste diverse propuneri, maioritatea
OBSERVATORIULU.__________________________
admite numai pe aceea a d-lui Laurianu, inlaturandu pe celelalte.
Art. 8 după puţine deliberatiuni se votedia amen-datu cu urmatorea redactiune: „Academi’a pote fi convocata in sessiune generala estraordinara de catra dele-gatiunea ei, candu acesta, in urm’a unei prealabile comunicatiuni motivate, ce se va adressâ tutuloru mem-briloru actuali, va fi obtînutu consimtiementulu inscrisu a unei treimi din numerulu loru totalu".
După acesta admitendu-se câ la rendu se vina articolulu pusu in proiectu subt Nr. 7, d. Maniu observa, câ lucrările si competinti’a siedintieloru septemanale, care se propune in acestu articolu, nu sunt destulu de bine specificate.
D. Chintescu face mai multe obsesvatiuni atâtu asupra fondului câtu si asupra redactiunei.
D. Babesiu atrage atenţiunea adunarei asupra stilisticei alineatulu primu, după care s’ar potea deduce câ chiar’ corpulu intregu se tie siedintie ordinare odata pe septemana, pe candu adeveratulu intielesu este celu espressu in al. 2. adeca, câ odata pe septemana se se tiena siedintie sau de intregu corpulu Academiei, sau de secţiuni, sau numai de comissiuni. D-lui conchide cerendu suprimarea al. 3, pentru câ deca acela are in vedere conferintiele membriloru adunaţi in numeru mai micu de câtu se pote luă conclusiuni, atunci elu nu pote avea locu; câ-ci conferintiele fiindu de natura particulara nu se reguledia prin statute. Era deca este câ se se re-guledie chiar’ siedintiele, apoi este in contradicere cu regulamentarea acestora in art. urmatoriu. Pote deci se provoce numai confusiuni.
D. Ionescu in tinerea siedintieloru ordinare sau septemanele vede o innovatiune fericita, câ-ci acesta propunere isi are de scopu si idea dominanta permanenti’a Academiei. Dera in acesta vede trei idei preconcepute adica: tienerea de siedintie din partea sectiuniloru, con-ferintie si lucrări din partea comissiuniloru si coferentie ale intregului corpu academicu. Cu tote acestea crede, câ numerulu membriloru presenti trebue determinatu. D-lui conchide, depunendu unu amendamentu subscrisu si de d. Stefanescu in urmatorea coprindere: „la art. 9, al. 3, se se dica: „ele se tienu cu a trei’a parte din numerulu membriloru sau ai comissiunei, sau ai sectiunei, sau ai. Academiei, după natur’a lucrariloru."
Orele fiindu inaintate siedinti’a se ridica la 11 si jumetate ore.
Presiedinte Ioanu Ghica.
Secretariu ad-hoc, G. Sionu.
Raportu generalii
despre starea societăţii de lectura „Andreiu-SiagUna" cu finea anului scolasticii 1878/9
Ide’a de a infiintiâ pe langa institutele de invetia-mentu societăţi de lectura in timpulu de fatia s’a reali-satu pretotindindinea. Folosele ce resulta din convenirea tineriloru in asemenea societăţi de lectura sunt prea invederate, decatu se le mai insiramu aici. Ajunge a aminti, câ asemenea intr’uniri, bine conduse, sunt de cea mai mare influentia pentru desvoltarea junimei. Convinşi despre aceste avantagie, elevii dela institutulu archidie-cesanu pedagogicu-teologicu de aici inca dela a. 1865 au pusu temeiu pentru o atare societate de lectura prin edarea unei foi in manuscrisu, numite „Speranti’a." La a’ 1868 s’a fundatu asia numita „Societatea de lec-tura“, carea in a. 1874 primi supra-numirea de „Andreiu-Siaguna", organisata mai espressu prin statutele ei aprobate de fericitulu archiepiscopu si metropolitu Andreiu baronu de Siaguna in a. 1872. Nu ne incercamu a face cu acesta ocasiune istoriculu societăţii nostre, nu voimu a aretâ in câtu elevii acestui institutu — cu preferintia in anii din urma — s’au folositu de avanta-gele ce le oferă societatea de lectura si câ in câtu s’ar fi potutu folosi cu mai multu succesu, vomu aminti numai câ societatea nostra dispune de presentu asupra unei biblioteci constatore din 942 opuri in 1357 tomuri, partea cea mai mare teologice si pedagogice si asupra unei sume de bani in 86 fi. 93 cr. v. a. Precandu con-statamu cu satisfactiune acestu progressu inbucuratoriu, recunoscemu cu multiumita, câ publiculu romanu a ajutatu a tote ocasiunile cu cârti si bani spre a ne inmulti bibliotec’a.
In anulu scolasticu esniratu societate’a nostra s’a constituitu in modulu urmatoriu:
Domnulu profesoru seminarialu Demetriu Comsia conducetoriu presiedinte; Mateiu Voileanu cl. an. III. vice-presiedintele societăţii si presiedintele comitetului; Dionisiu Nistoru cl. an. II. bibliotecariu, Ioanu Sav’a ped. an. II. vice-bibliotecariu, Ioanu Cand'ea cl. an. I. cassariu, Petru Debu, cl. an. III. controloru, Georgiu Moianu cl. an. III. redactorulu foiei „Mus’a“.
Membrii in comitetu: Ambrosiu Toturu, Vasiliu Musiatu cl. an. III. Ioanu Iosifu, Vasiliu Balanu cl. an. II Ioanu Nicolescu, Eliseiu Danu, cl. an. I. Alesandru Goin-bosiu ped. an. I. Vincentiu Popoviciu ped. an. II, dintre cari Vasiliu Musiatu, Vasiliu Balanu, Ioanu Nicolescu si Eliseiu Danu in decursulu anului dandu-si demissiunea s’au alesu in loculu loru Iosifu Macsimilianu cl. an. III. Gerasimu Serbu cl. an. II. Nicolau Borza si Mihailu Porhonu cl. an. I.
Societatea a numeratu 79 de membrii ordinari, a tienutu 38 siedintie publice si un’a literaria in pre-ser’a dilei de 30 Novembre, onomastic’a fericitului archiepiscopu si metropolitu Andreiu. Foi’a societăţii „Mus’a“ a esitu in 18 numeri contienendu teme libere din sfer’a teologica si pedagogica.
Bibliotec’a in anulu de fatia scolasticu ni s’a in-multitu cu 45 opuri in 52 tomuri, dintre cari 12 opuri s’au procuratu pe banii societăţii, er’ celelalte sunt donate de următorii domni:
Ilustritatea sa parint. archimandritu metropolitanu Nicolau Popea: „Archiepiscopulu si metropolitulu Andreiu bar. de Siaguna“ 1 volumu ;
Societatea studentiloru in medicina din Bucuresci: „Statutele si regulamentulu eiu 1 volumu; Gregoriu Sima cl. an. II „A gyulafehervâri-nagy-enyedi Bethlen fotanoda tortenelme" 1 volumu; d. Acs Kâroly „Virâgok a român nepkolteszet mezejerol" 1 volumu; d. prof. semin. Demetriu Comsia „Pomaritulu“ 1 volumu; d. protos. si asessoru consist. Dr. Ilarionu Puscariu „Isagogi’a" 1 volumu; Nic. Aronu cl. an. II „Institutiunile României" „Votulu si Resvotulu", „Citera in Carpati", „Traianu in Dacia" in cate 1 volumu; Ioanu Cangea cl. an. I „Schulgramatik der lateinischen Sprache" 1 volumu; Laurente Cuteauu cl. an III „Icon’a crescerei rele de A. Murasianu" 1 volumu; Societatea „Petru Maioru", „Raportulu generalu despre activitatea sa pe anulu 1878“ 1 volumu; d. Dr. Lazaru Petro viciu prof. preparandialu in Aradu „Iubirea fatia de copii" 1 volumu; Mateiu Voileanu cl. an. III „Biseric’a ortodocsa, anulu IV," „O voce seriosa" cate lvolumu; Ilie Savu cl. an. III „Sioimulu Carpatiloru" 1 volumu; d. Moise Toma adm. protop. „Schiller’s sâmt-liche Werke" 2 tomuri; Ioanu Punteanu cl. III „Gai Salusti Crispi Catilina Jugurtha", „Matematic’adeMocnik" cate lvolumu; d. Dr. Iosifu Hodosiu „Grand dictionaire francais italien," „Dizionarie del dialetto Veneziano," „Glosariulu limbei romane", „Dictionariulu limbei romane", „Corpus juris civilis"; d. Mironu M. Calinescu „Calendariulu pe anulu 1879“ 1 volum; d. prot. semin. Simeonu Popescu „Ostasii noştri de Vasile Alecsandri"
1 volumu; Iuliu Ghindasiu cl. an III „Az 1875 evi tor-venyek gytijtemenye", „Mecsvilâgok" in cate 1 volumu; d. Vasile Mateiu, parochu in Muresiu-Sangeorgiu o Cazanie veche in manuscrisu; d. Ioanu Cretiu „Articolulu de lege XX din 1877“ 1 volumu; Nicolau Todoranu cl. an. I „Planulu de invetiamentu pentru scolele poporale" si Gregoriu Popescu cl. an. II „Magazinu isto-ricu pentru Dacia" 1 volumu.
Dintre diare ne-au venitu gratuitu:	„Femei’a
Romana," „Biseric’a si Scola", „Cărţile şatenului rom." „Predicatoriulu şatenului romanu", „Convorbiri literare", „Revist’a scientifica", „Transilvani’a", „Familia", Siedia-torea", „Scol’a romana", „Albin’a Carpatiloru", „Eco-nomulu", „Foia scolastica", „Gazet’a Transilvaniei", : „Observatoriulu", „Telegrafulu romanu", „Highien’a si Scol’a", „Gur’a satului", „Cocosiulu rosiu", „Buricele" si „Bobarnaculu".
In bani ne-au donatu pe sama bibliotecei; D. i Simionu Popescu prof. semin. 3 fi. v. a. D. Ioanu Bus-dugu", adm. protopresbit. 2 fi. D. N. Budacu, notaru in Streze-Cartisiora, 1 fi.; D. Michailu Gombosiu jude in Vidr’a inferiora, 1 fi. D. Zacharie Chihereanu, tele-grafistu in Muresiu-Osiorheiu 1 fi. v. a.
Aici vinu a se numerâ si cei 50 fi. 75 cr. v. a. câ venitu curatu cu ocasiunea siedintiei literarie, cari s’a anuntiatu pe calea publicităţii la timpulu seu. Cu acesta ocasiune aducemu cea mai caldurosa multiumita Domniloru donatori in cârti si in bani, precum si Dom-niloru redactori ai diareloru insirate mai susu, cari au avutu bunavointi’a a ni le tramite gratuitu, rogandu’i se binevoiesca a ni le tramite gratuitu si de aci inainte, asigurandu’i despre deosebit’a stima ce le pastramu.
Sibiiu, 4 Iulie 1879.
Mateiu Voileanu,	Dionisiu Nistoru,
vice-presiedinte.	notariu.
i ursiilii liioneteloru in val. austr.
Vieu’a, 17 Iuliu.
Galbinii imperat. de auru..........................fl. 5.49 cr.
Moneta de 20 franci.................................... 9 20'/» „
Imperialu rusescn.................................... „	9.35 „
Moneta germana de 100 maree............................ 56.70 „
Sovereigns euglesi..................................... 12.— „
Lira turcesca.......................................... 10-58 „
Monete austr. de argintu 100 fl....................„	- .— „
Cursuri de Hucuresei in Lei noi (franci).
15 Iuliu.			
Obligaţiuni rurali diu 1864 cu l0#/«		1.	101.%	b.
Imprumutulu Oppeuheim diu 1866 cu 8% ....	99	108.-	99
Obligaţiune de imprumutu domiuiale diu 1871 cu 8®.0	9»	104.*/,	99
Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7° „		99	97.'/,	91
Creditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 70/» . . .	9»	101.—	99
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8%	9»	104-	9 9
Kondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10% • • .	99	184.—	99
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° o • • .		33.—	
Acţiunile caliloru fer., priorităţi diu 1868 cu 6% . .	19	94.10	99
Daci'a, Compauia de asecur. din 1871 acţiunea de			
250 1. a. 8°/,	/	99	205.—	
Rom ani'a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.)			
1873 cu 8%		99	70.-	91
Anunciu inportantu. (76) 5~6
La fabric’a Crucereas’a, districtulu Muscelu (Romani’a), aprope de Campu-lungu, sunt
de vendiare .600 porci mari,
ingrasiati forte bine, carii se potu taiâ pentru măcelărie, slănină, untura e. t. c. Doritorii se potu adressâ chiar’ la numit’a fabric’a.
UMRATH & COMP. in PRAG’A,
fabricanţi de machine agricole (69) 13—20
ne recomanda prin specialităţile loru, renumite prin esecutarea loru fdrte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu curatu a
Maschinelorn lom de treierata ie mana si cu vertejn
dela I pana la 8 poteri de cai seu boi atatu locomobile catu #» Stabile. Mai in colo fabricamu in mărimi diferite si de o con-structiune probata:
Ciururi pentru bucate, taiatore de paie, mori pentrn sdrobitu etc. etc.
Catalige ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco-
Editoru si redactoru respons. <*. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Krallt iu Sibiiu.
L