Obserratoriulu ese de doue ori in aeptemana, mercnrea si samhat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 CI. mai multu pe anu; — trimisu cu post'a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fi. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. • ^ «Dara pentru-ce si latinesca „Veţi cunosce lips'a ei mai tardiu; latmesce ms< invetia numai baiatii cei mai destepti si mai diligenţi 3i aici aceia de sila. Câ-ci vedeţi d-vostra, pecatu d( munca, fara capitalu. Acesta nu este cu potintia de catu intrebuintandu frauda, intrunu modu mai multu seu mai putinu iscusitu. Radica’i acestu mijlocu de esistentia, si ilu vei face incapabilu de a se hrăni. Atunci elu, care nu tine la nici o patri’a, sta putinu, isi arunca ochii in tote părţile si ilu vedi in curendu câ pleca intr’acolo, unde crede câ i s’aru trece viclesiugurile cu mai mare usiurmtia. In tote tierile Europei, o politia generale si comunale, de tote detaliele si de tote momentele, ilu urmaresce pasu cu pasu, i suprinde fraudele, si pentru cele mai mici abateri ilu pedepsesce fara misericordie, pe candu in Romani’a, elu gasesce pretudindeni licenti’a cea mai nemarginit’a, lipsa de ori-ce mesuri repressive in contra fraudeloru de totu felulu, afla in fine elementulu seu, pamentulu fagaduintiei. Vigilenti’a politiei si necmtiatbrea justiţia sunt căuşele care alunga pe Evrei dintr’o tiera, intocmai precum grij’a si neîncetat'a curatienie alunga vermin’a dintr’o casa, precum din contra, lips'a de orice mesuri repressive in contra fraudeloru, parasirea lucruriloru in voia sortei, complet'a destrămare a administratiuniloru de tote gradele; acestea sunt magnetele care ii atragu, ii făcu se navalesca din tote părţile si se se incuibe la noi, până intr’atâta, in câtu la urma ajungu a se crede domni. Deschideţi dictionariulu de administratiune alu lui Block, si vedeţi ramurile de comerciu si industrie la care se dau Evreii la noi: comerciulu beuturiloru, localurile destinate publicului, bîlciurile, tîrgurile, pietile de aprovisionarea orasieloru, negu-tiatori ambulanţi, samsari seu misiti, schimbulu si banc’a, osebitele meserii, etc. etc. Esaminati conditiunile ce se ceru pentru fiacare din ele si me-surile destinate a mentiene bun’a ordine si a pedepsi abusurile si fraudele, si ve veţi convinge mai antaiu câ prea putini din ei aru fi fostu admişi in tiera loru a esercitâ ineseri'a ce esercita la noi, si apoi câtu este de minutiosa si inevitabile politia ce se esercita, asupra loru in tote momentele. Tote acestea, la noi sunt lasate la inspira-tiunile celoru ce sunt chiamati a lua lefa de administratori si de pobtiai de tote gradele, hpsiiulu mai pretutindeni cu deseversire seu celu multu marginindu-se in câte-va rudimente de ordonantie Ddieu, câ Costacbe, Jenache si Yasilache, (totu diminutive grecesci) se porte siuiti’a verde, era Bucuru, Joanu Nicolae etc. se merga la oi. Se se mai faca din ei si cate unu d o m n u. “ „Dara legea inpedeca!" „N’are se remana totu asia Kir Georgie; lumea merge inainte." Andreiu se invoise a merge la Brasiovu câ si mine, totu numai conditionatu, elu apoi si-a propusu a se folosi catu se pote mai bine de ocasiunea ce i se dete si lui in acelu punctu alu patriei nostre spre a’si inmulti nu numai cunoscintiele theoretice, ci si multe practice. Modest’a mea bibliotheca, care pe atunci stâ din mai mulţi classici latini si germani, din opuri istorice si cârti romanesci noue, stracurate incoce câ prin urechile acului, i stete indata de a dou’a di la dispo-sitiune. Locuiamu ambii in acelea-si case in care se afla scolele, capell’a, parochulu si eantaretii. Observandu eu câ Andreiu isi alege de lectura mai totu opuri poetice si câ erâ multu atrasu de ale lui Gothe, din care se incercâ se traduca cate-ceva. ilu indemnaiu câ se invetie câtu mai curendu limba italiana si*i deteiu gra-matic’a lui Fornassari. In urmatoriulu anu isi castiga pe cei mai celebrii poeţi itahani. Pucinu după aceea se vedea din incercarile sale câ cunosce pe Petrarca. Ceea ce a desteptatu iu Andreiu si mai multu geniulu seu poeticu erâ fericitdri’a ocasiune de a couveni mai alesu la apele minerali din Vâlcele in tote verile cu contimporanii nostrii literaţi din Romani'a, intre carii Eliadu, Bolintineanu, Grigorie Alecsandrescu, Boliacu; era idei istorice, ale caroru urme se vedu in mai multe poesii de ale sale, isi castigâ nu numai prin lectura, ci si din conversatiunile forte instructive de care aveamu parte in societatea lui Joanu Maiorescu, Florianu Aronu Nicolae Balcescu si domn'a Florescu una din acelea femei rare, ce se ocupă de istori’a patriei si a natiunei oresicum câ intrascunsu. Acea dama geniala participă la conversatiunea nostra numai candu nu potea suferi unii anachronismi de cari conmiitteamu noi. atunci deschidea cate unu opu istoricu dreptu la loculu asupra politienesci, in cea mai completa discordantia dela unu orasiu la altulu. Deca prin orasie auctoritatea si politia este atâtu de slaba, apoi, prin comunele rurale este cu deseversire nula. De aceea spre a se inlaturâ fraudele si abusurile de totu felulu, ce Evreii in lipsa de ori-ce auctoritate sunt capabili se uneltesca asupra simpliloru locuitori săteni, s’a cerutu cu staruintia si s’au isbutitu in fine a se introduce in legea licentieloru ore-care mesuri destinate a depărta pe Evrei de prin sate, inse si acestea au remasu litera morta, sub cuventu câ aplicarea loru ar fi suscitandu dificultăţi politice. Cu asemenea urmări, ori-ce stăvilire a reului devine inpossibile, câ-ci, dbca nici legile nu se mai potu aplica, atunci ori-cine intielege câ ordonantiele si regulamentele politiei n’aru mai ave nici unu efectu. Evreii continua dara a se inmulti prin sate si a se ingrasiâ din abusurile loru asupra neferi-citiloru săteni. Comerciulu beuturiloru este pentru ei numai unu pretestu, spre a li se permite locuinti’a prin sate; in faptu, nu făcu altu de câtu a pândi nevoile şatenului si a’i lua fara timpu si cu pretiuri de nimica, recolt’a ce n’a apucatu inca nici a se face. Din bogat’a recolta de porumbu a anului trecutu, prea putini săteni mai au acum câte o mica reserva: tota cealalta a trecutu in patulele si hambarele carciurnariloru Evrei. (Va unnâ.) Revista politica. Sibiiu, 1 Iuliu st. n. 1879. Nemţii „fideli constitutiunei" sunt forte supărări si desolati, pentru câ alegerile făcute până acuma pentru Reichsrath au esitu in defavorulu palorii, asia câ de pe acuma se potu aştepta cu multa probabilitate la eventualitatea câ partid’a loru se se afle in minoritate in noulu parlamentu austriacu. Press’a loru a si inceputu a publica articoli alarmatori, a declarâ patria in pericolu si a denuntiâ lumei câ esista o conspiratiune reacţionara, care prepara unu nou atentatu asupra constitutiunei si a sisthemului actualu câ si pe tempulu cabinetului Hobenwart-Jiricek. Deja ei vedu spectrulu inspai-mentatoru alu unui cabinetu Taaffe-Hohenwart, care basanduse si sustienutu fiindu prin o maioritate caruia ne afla’mu noi in erore, ni’lu punea in mana si tacea. Cam acestea erâ nutrementele romanesci pentru spiritulu lui Andreiu, la care din sem. II 1839 se mai adaosera si lucrările altoru literaţi trimise la redactiune pentru-câ se făcu collaboratoru la Gazeta cu l/3 parte din onorariulu ce avea redactorulu dela editorulu Gott. Vediendu eu aplecarea lui Andreiu catra artea poetica, in tomn’a anului 1838 me consultaiu cu densulu si cu alţi tineri, câ se infiintiamu si in Brasiovu o mica societate de diletanţi, precum am fostu infiintiatu una la Blasiu in a. 1833, pentru-câ prin representatiunea unoru piese mai usiore de intielesu si de produsu, precum si alese cu grija si tactu se cercamu a desvoltâ si la romanii de dincoce gustulu pentru lectura si arte, dandu totu-odata lumei ocasiune de a ni se audi 1 i m b ’a scrisa nu numai in ss. biserici ci si pe scena, in lumea profana, câ-ci pana la tribuna inca nu venise timpulu. Câ si in Blasiu, se invoira si in Brasiovu vreo 5-6 tineri din locu a conlucrâ si a ne stâ in ajutoriu; din toti inse actualele betranu venerabile Joanu Na-vrea, curatorii la St. Nicolae, pe atunci june vigorosu, a concursu din tote poterile la realisarea pianului nostru. Curendu facuramu o mica colecta cu scopu de a restitui banii din venitulu representatiuniloru; se ridica scen’a mai antaiu in casele lui Langer cu apparate modeste, absolutu necessarie pentru incepetori. înainte cu 40 de ani, numerai pe degete romanii cari cunoscea teatrulu in Brasiovu. Teatru nemtiescu erâ, dara neintielegendu limb’a, nu merge nici-unu romanu la acela. In serbatorile Crăciunului se joca prima piesa, in care Andreiu avu rol’a principale. Mai tote familiele romanesci din classea comerciale au cercetatu acele productiuni, era in anii următori incepusera se merga „la teatru romanescu" si familii din poporu, si din comunele Sacele. Acelu exerciţiu fragedu in dramaturgia se repetiâ de cate 2—3 ori in anu, pana candu valurile politice aruncate pe de asupra capeteloru nostre ne smulseră din mani rolele si artei inpusera tăcere. Acestea au fostu primele începuturi de teatru romauescu iu Trausilvani’a, intre anii 1832 et 196 OBSERVATORIULU. conservativa, compusa in mare parte din funcţionari ai statului si din elementele negermane, va inaugura o politica reacţionara federalistica, ceea ce ar fi identicu cu abdicarea elementului germanu din po-sitiunea dominanta si de supremaţie pe care o a fostu usurpatu in urm’a pactului dualisticu. Pana la ce gradu sunt indreptatite aceste temeri ale nemtiloru se va potea vedea numai după terminarea alegeriloru si după formarea noului ca-binetu austriacu. Ca unu semnu forte caracteristicu alu tempului si totu odata alu situatiunei actuale se pote considera si fusiunea si inpacarea aristocraţiei feudale austriace si boeme, care pana acuma era desbinata si inpartita in doue tabere, adeca in cea „fidela constitutiunei“ si in cea opositionala passi-vista. Astadi acele doue partide ale aristocraţiei feudale, care se numesce pe sine partid’a conser-vatore si care este considerata si numita de catra adversarii ei, partid’a reacţionara, s’au inpacatu si s’au declaratu solidara in fatia noueloru alegeri ce decurgu in momentele acestea. Deca resultatulu finalu alu alegeriloru va fi favorabilu acestei partide, apoi noulu cabinetu va fi compusu din sînulu acestei partide alu cărei pro-gramu politicu este prea bine cunoscuţii din trecutu, dar’ despre care inca nu se pote sci intru câtu elu este capabilu a se acomoda situatiunei presente si aplecatu a purta contu de scimbarile prin care au trecutu monarchi’a austriaca dela inbucatatirea ei incoce. In totu casulu, viitorea sessiune parlamentara a Reichsrathului austriacu va fi nu numai forte interesanta, dar’ si decisiva pentru durat’a sistemului actualu de gubernare. Acesta ne o pre-vestesce nemultiumirea ce donmesce atâtu la nemţi catu si la unguri fatia cu nou’a direcţiune ce au luatu mersulu afaceriloru in Vien’a. Instinctulu loru le spune, câ ceea ce se prepara acolo nu va fi favorabilu nici pentru nemţi si nici pentru unguri si unic’a loru sperantia este, ca in momentele supreme voru apela si voru cere ajutoriulu principelui Bismark câ si pe tempulu cabinetului Ho-henwart. In dilele acestea s’au pertractatu inaintea tribunalului criminalu din Vien’a unu procesu forte scandalosu, in decursulu caruia lumea au aflatu, câ in monarchi’a austro-ungara se face unu comerciu formalu cu ordinele, cu decoratiunile si cu titula-turele. Scandalulu au ajunsu inse la culme, candu din depunerile acusatiloru si ale martoriloru s’au vediutu, câ in calitate de agenţi si mijlocitori ai acelui comerciu au figuratu nu numai funcţionari inalti de stătu dar’ si câ unulu din cei mai activi agenţi au fostu „marele patriotuu magiaru d. Ga-briel de Varady vicepresiedintele dietei ungu-resci, care cu ajutoriulu subagentiloru sei au storsu sume enorme dela acei venatori vani de titulaturi, decoratiuni si orduri, alu caroru cursu au cadiutu adencu subt al pari alu valorei loru nominale. Nu mai putinu scandalosu este si faptulu pe care l’au descoperitu diariulu opositionalu „Magyar-orszâg“ din 23 Iuniu, câ adeca ministrulu presie-dinte alu cabinetului ungurescu d. K. Tisza au fostu nevoitu se inpartiesca intre deputaţii guber-namentali sum’a de 25.000 fi. v. a. pentru câ aceştia se’si pota plaţi datoriile personale si se 1838. După aceea se forma si in Lugosiu societate de dilettanti, care petrunse pana la Brasiovu. Se mai rupsera si cativa membrii intr’o societate magiara nefericita, si remanendu pe locu, in societate cu doue familii romanesci deschiseră abonamentu pentru cateva piese romanesci. (A se vede Gazet’a Transilv. din anii 1838-1842). După 2 '/4 ani Andreiu trecu dela scol’a romanesca la noulu gimnasiu latinescu dela catholici, nu din alta causa, decatu câ romanii nu erâ in stare se dea profe-sorasiloru plaţi mai bune decatu 140 fl. si 160 fl. m. c. locuintia forte modesta si ceva lemne de incalditu casciorele; cu acesta inse elu nu se desparţi de societatea romanesca si remase collaboratoru la Gazeta pana la suspensiunea ei in urmarea catastrofei bellice din 21 Martiu 1849. Comunicatiunea intre Andreiu si redactoru erâ atatu de frecventa, in catu dio’a in care nu ne vedeamu si nu esiamu ambii sau si cu alţii la pream-blare, se numerâ intre cele perdute. Omu iubitoriu de societate cum erâ elu, in curendu s’a cunoscutu si cu cativa professori dela gimnasiulu sasescu, cu istoriculu Ant. Kurz, care in acei ani locuia in Brasiovu, era in convenirile romanesci din care lipsia' Andreiu, se dicea câ omenii nu’si petrecura bine. Omu frumosu, vioiu, simpathicu si glumetiu, bunu cantaretiu si dantiatoriu, cine se nu’lu iubesca! In acelea momente uita tota societatea câ si elu este dela Blasiu; densa uită pana ce o refiectâ vener. archimandritu septuagenariu Theo-dosie dela biseric’a grecesca, carele cugeta neasemenatu mai seriosu despre lucrurile dumnedieesci, decatu fru-mosele domne si domnisiore din acelea timpuri, care de si forte religiose, crescute in frie’a lui Dumnedieu pe lauga tota pietatea ce datori’a preacuviosiei sale, nu erâ in stare se faca vreo distinctiune intre cate doui juni romani frumoşi, inse de doue confessiuni. Chiaru si logic’a raaraeloru incepuse a se incurcâ. In tine inse aiba cu ce plecâ acasa. Acestu faptu scandalosu n’are lipsa de nici unu comentaru; elu vorbesce prin sine insusi. Din Berlin se semnaledia o crisa ministeriala, care s’au nascutu prin demissionarea a trei miniştrii cari nu se potu invoi cu mesurile reacţionare ale principelui Bismark. Mortea principelui imperialu Louis Napoleon, uniculu fiiu alu imperatului Napoleonu III a facutu o inpressiune durerosa si trista in tota lumea. Erau forte mulţi, cari fara de a fi bonapartisti, considerau pe junele principe de erede alu republicei francese in acarei durata nu credeau. Astadi acele credintie si sperantie s’au nimicitu, pentru câ partid’a bonapartistiloru lipsita de pre-tendentulu loru imperialistu nu mai are raţiune de a esistâ, de cumva nu voru recunosce de legitime pretesiunile la tronulu Franciei ale principelui Jerome Napoleon seu ale fiiului seu Victor. In casulu acesta bonapartistii voru potea dice : „Imperatulu a muritu, traiesca imperatulu!“ si voru potea con-tinuâ scandalurile parlamentare, câ si inainte de mortea principelui Louis. In 26 Iuniu Sultanulu a subtscrisu iradâua (decretulu) prin care destitue pe rissipitoriulu si sibaritulu Kedivu Ismail pasia din postulu seu de vice-rege alu Egipetului si numesce câ succesoru pe fiiulu seu principele Mosamed Tewfik, care in aceeaşi di a si fostu proclam atu de Kedivu in Cairo subt numele de Tewfik I. Prin destituirea vice-regelui din Egipetu, care este vasalu alu Turciei, si pe care Sultanulu o a subtscrisu numai in urm’a enormei pressiuni diplomatice esercitata asupra lui din partea Franciei si a Angliei, s’a datu o noua proba, câ suveranitatea Sultanului, precum si elu insusi astadi nu mai este decâtu o ficţiune si o jucaria in man’a celui seu celoru mai man si mai tari, dar totuodata s’a creatu unu precedentu de care la timpulu seu si in prim’a linie se voru sci folosi si abusâ de elu Russi’a in Rumeli’a orientala si Austro-Ungari’a in Bosni’a, Hertiegovin’a si Novi-Bazar si pote cu inca si in alte locuri. Unde este Europa? si ce valore mai are ore astadi protectiunea ei ? Dela diet’a Ungariei. Discursulu deputatului Alesandru Romanu, tînutu in siedinti’a dela 1 Maiu a. c. a dietei Ungariei in cestiunea limbei magiare. • (Urmare.) St. deputatu a vorbitu despre o deputăţie slovaca, care la timpulu seu s’a adressatu catra densulu cu ru-garea din care se vedea, câ in anumite comune locuitorii voru se’si invetie copiii si unguresce. Nu dicu, câ de-putatiunea Slovaciloru a fostu poruncită, dar’ acesta nu este causa nici argumentare, câ proiectulu acesta de lege ar fi necesariu. Dorinti’a deputatiunei slovace se pote inplini forte usioru; nu le trebue alta de câtu se’si ia unu invetiatoriu, care se scie si unguresce. Ştim. condeputatu dice câ de aceea trebuie introdusa invetiarea limbei magiare in modu obligatu, pentru câ bietului totu i lipsesce potinti’a de a influintiâ pregătirea pianului de invetiamentu; era acei cari pregatescu planurile de invetiamentu din antipathie nu priinescu limb’a magiara intre obiectele de instrucţiune. Asiguru doue familii fruntasie Cepescu et Nicolau scosera pe tote din acea dilemma curiosa, câ in tomn’a anului 1840 isi maritara pe a dou’a fiica respective nepota după clericulu profesoru Jacobu Murasianu. Din dio’a cununiei fiii Jacobu se decise si Andreiu a se casatori totu in Brasiovu. Elu isi aruncase ochii mai antaiu catra una din cele mai frumose fiice ale unui comerciante grecu din cei mai de frunte; in acea parte inse cerculu de farmecu inca nu erâ ruptu. Urmele acelei dorintie tinere se vedu in prim’a sa poesiora publicata in Foia pentru minte etc. din a. 1839. In a. 1842 Andreiu se decise a cere man\ Susanei, fiicei a dou’a a preotului Vasilie Greceanu. Ânim’a ei o avea, restulu inse dependea absolutu dela voi’a parintiloru. Spre mirarea toturoru, acelu preotu curiosu nu a hesi-tatu intru nimicu a dâ fiicei sale si fiitoriului ginere binecuventarea, si unde Jacobu nu s’a potutu cununa in biserica, ci in casa, Andreiu se cununa in capell’a romanesca. Oficiulu de nunu si nuna se veni mie si sociei mele, era la pruncii cati i s’au nascutu pre catu locuise in Brasiovu le amu fostu totu eu patrinu (nasiu). Sim-titoriu pentru binefaceri, precum erâ din natur’a s’a, Andreiu imi resplatia cu aceea, câ ori-candu eu aveam se intreprindu caletorii mai depărtate in interesulu nostru naţionale, câ cea din 1839 la Vien’a, câ cea din 1845 in Gerraani’a, câ cele făcute la Clusiu, Bucuresci etc., elu totudeauna portâ tota sarcin’a redactiunei, cu zelu si precisiune; era după inceperea versariloru de sânge, pre catu timpu am avutu se stau la comitetu in Sibiiu dela Novembre 1848 pana in Martiu 1849 intre tote horrorile revolutionarie din secuimea vecina, Andreiu si nasiu-meu dr. Paulu Vasiciu vighiara asupra familiei mele remase in Brasiovu, si dupace fu spoliata de insurgenţi pana la valore de 5.400 fl. mon. austr. o sca-para cu vietia la Campin’a. După pacificarea tierei, pre candu eu me afiamu exilutu in Bucovin’a, totu An- pe ştim. colega, câ in tînuturi romane sunt comune se-race muntene de câte 60—80 case in care se propune limb’a magiara dar’ nu esista esemplu, câ cineva dintre acei suspitionati se fia escamotatu undeva din planulu de instrucţiune limb’a magiara. St. colega a pasitu forte agressivu contra domnului ministru de instrucţiune publica, din causa, câ nu introduce limb’a magiara iu institutele teologice. Procedur’a acesta a deosebitu agerului condeputatu care in punctulu acesta e de acordu cu estremistii, nu o tînu câ ar fi diplomatica. Eu asia credu, câ d-lu ministru e forte cunoscutu in politic’a sa de instrucţiune, elu scie forte bine pentruce nu conturba in privinti’a acesta si pe cle-rulu catolicu, dar’ stimatulu condeputatu inca n’a coprinsu politic’a ministrului, de altmintrelea ar bagă de seina, câ daca’lu ataca, nu o scote la cale. Nu voiu se spunu care este caus’a inpregiurarei de d-lu ministru nu jignesce pe popi si nu i-a parutu bine candu a vediutu pe condep. Ign. Helfy si pe alţii din estrem’a stanga câ, spriginidu pe ştim. condeputatu Aladâr Molnar i-au cuventulu contra lui. (S’audimu! S'audimu! Spune!) Voiu spune. N’ati baga tu de sema, candu a terminatu ştim. deputatu Aladâr Molnâr discursulu seu cum d-lu ministru de instrucţiune publica l’a dogenitu parintesce — corbulu si-a spalatu puiulu — pentru câ a sumutiatu contra domniei sale stang’a estrema si apoi a datu o lectiune si d-lui deputatu Ign. Helfy, pentru nedeste-ritatea sa. Este o coincidentia deosebita si instructiva câ stang’a estrema spriginesce cu atata vehementia gu-bernulu in cestiunea acesta de invetiamentu. Din par-te’mi, candu asi fi gubernu si asiu vedea câ me parti-nesce stang’a estrema, asiu dice: Timeo Danaos et dona ferentes. Inse candu toti de tote părţile dau in ministru, dar’ elu nu spune adeverat’a causa a politicei sale, ci erta mai virtosu acelora, cari nu sciu ce făcu fiindu provocatu la acesta, voiu spune-o eu. D-lu ministru alu instructiunei publice scie prea bine câ clerulu catolicu este man’a sa cea drepta in magiarisare; afara de aceste cestiunea mai are si alta lăture. Inlocuindu-se limb’a latina in institutele teologice cu limb’a magiara le ar potea veni si Slovaciloru, cari au fostu in deputa-tiune, in minte, dorinti’a justificata, câ si teologii loru, cari au mai tardiu se le fia pastori sufletesci se invetie sciintiele teologice in limb’a in care au se le vorbesea. Acesta este caus’a câ d-lu ministru nu conturba clerulu catolicu si apoi si: „cum patre guardiano semper bene“ (Ilaritate in stang’a). Lui L. Mocsary st. deputatu i s’a disu, câ autonomi’a bisericesca adusa contra proiectului este numai pretecstu. On. casa aceea nu este argumentare buna, pentru câ trebue se ve aduceţi a-minte de patenta si de servitiile ce le a facutu atunci autonomi’a bisericesca, pentru a cărei susţinere neatinsa prea st. nostru condeputatu, pe care l’a chiematu D-dieu la sine s’a espusu si inchisorei. Din istorie nu este eschisa si pe viitoriu o astfelu de eventualitate. Acesta nu este pretecstulu d-loru. Este dreptu datu de diet’a tierei tocma asia cum e autonomi’a bisericesca, libertatea religionara si este asemenea de pre-tiuitu dreptulu limbei, asemenea neprescriptibilu, pentru câ fiindu nascutu cu noi si inalienabilu, nu are nimenea dreptu alu vatemâ si nimici cu poterea. „In hoc Cesar potuit juris habere nihil.“ In sfersitu, candu am aruncatu privirea asupra discursului celui mare, care cu intregu aparatulu, sciinti’a speciala si elocventia a aparatu proiectulu, esaminandu tote argumentatiunile câte le a adusu imi am adusu a-minte de declaratiunea ştim. condeputatu, câ nu e sio-vinistu si am disu in mine insumi: totuşi e siovinistu. (Ilaritate in stang’a.) încrederea s’a adusu inainte pentru motivarea proiectului. S’a pusu cestiunea increderei si a bunei intielegeri. încrederea d-loru e ceva ce nu se pote fortiâ, ea vine de sine, atunci inse candu este inprumu-tata. Am auditu dicendu-se din partea mai multora si tocma si st. condep. Al. Molnâr dise, se facemu noi pasiulu celu dintaiu. Noi Romanii l’amu facutu cu ani inainte. L’amu facutu in cea mai deplina sinceritate si dreiu imi conduse famili’a in patria. Corespondentiele mele intretînute cu Andreiu dela Cernăuţi si Cernauc’a produseră in spiritulu seu ideile din frumosa poesi’a compusa in onorea nobilei si generose familii Hor-muzache. Pana in a. 1844 Andreiu nu calcase pe pamentulu României. După ce Georgie Bibescu fusese alesu de Domnu alu Munteniei in Dec. 1842, poetulu nostru compuse in onorea lui cunoscut’a Oda, pentru care Domnulu i trimise prin Grig. Alexandrescu in semnu de recunoscintia unu orologiu de auru. Domnulu petrecea verile la mosii’a sa Coinarnicu, cale de 1 posta buna dela Sinai’a. Andreiu doria se se presente la Domnu, câ se’i multiumesca in persona, si imi ceru câ se’lu conducu pana acolo pe la inceputulu lui Augustu alu aceluiaşi anu. Amu fostu primiţi cu multa buna-vointia, era dupace conversaramu cateva ore cu Grigorie, cu adjutanţii Florescu, Calinescu s. a., ne intorseramu in voia buna la familiile nostre. A pagubitu si Andreiu in revolutiune, si-a scapatu numai una suma pre catu imi aducu aminte de 1,600 fl. la fug’a sa din passulu Temesiu. A mai pagubitu si la falimentulu unui librariu dela Jassi, care’i luase in comissiune 300 de exemplarie din cartea lui Salzmann despre educatiunea scalciata si periculosa, pe care o aflase in bibliothec’a mea si o tradusese in romanesce; in Septembre inse a reintratu câ profesoru la gimnasiulu regescu din locu, era dupace mi-ani scosu eu concessiune noua pentru Gazeta si Foia dela gubernulu milit&riu, incepuse a collaborâ si la mine. Inse in Februariu a. 1850 pe mine me si trantira la părete, luandu’mi din mana acelea doue organe de publicitate, care prin nou’a concessiune deveniseră drept’a mea proprietate, castigata cu sudori de sânge. (V« urmâ.) cu tote aceste n’amu facutu esperienti’a câ amu fi intim-pinati cu aceeaşi incredere. Intempinari de aceste sunt inse acum obicinuite. In privinti’a iniţiativei la incredere, indrasnescu a intorce lucrulu si conformu convingerei mele a dice, câ pasiulu celu dintaiu se’lu faca acela, care are poterea in mana; acela se se apropia mai antaiu, pentru câ elu are mai multe mijloce de a croi încrederea inpru-rautata. Ştim. amicu a amintitu de buna intielegere. Pentru bun’a intielegere d-loru, tînu câ ar duce la scopu numai unu proiectu de lege conformu câruia in comune cu doue elemente, vorbescu despre poporulu magiaru si romanu si se potu intielege si ceilalţi, s’ar face cu po-tintia enunciârea, câ se se invetie limb’a magiara in comune romane si vice-versa limb’a romana in comune magiare. Atunci a’si primi proiectulu din tote poterile. Dara de ore-ce vedu, câ sub pretecstu futilu adeca, pentru a se da limbei naţionale a statului unu terenu mai mare de câtu ilu dâ mintea treza si legea, decâtu ingadue dreptulu; candu darea unui terenu mai mare se face cu umilirea pârtii celei lalte si cu despretiuirea limbei sale, cu inapoiarea chiar’ a aceştia, marturisescu câ atunci nu sunt in stare o coprinde a astfelu de buna intielegere. (Va urină). Romani’a. Presintarea respunsului Senatului la Mesagiulu Tronului. Dumineca, 10 Iuniu st. v., la firele 11 si jumetate diminfitia, A. S. R. Donmulu, in presintia d-loru miniştri, incongiuratu de cas’a sa civila si militară, la palatulu din capitala, a primitu in sal’a Tronului, cu solemnitatea obicinuita, biuroulu si comissiuuea Senatului insarcinata a presentâ Măriei Sale Regale adress’a spre respunsu la Mesagiulu Tronului. D. C. Bosianu, presiedinte alu Senatului, a cititu adress’a pe care amu publicatu-o deja. Maria Sa Regala a respunsu : Domnule presiedinte, Domniloru senatori. Primescu cu o viua multiumire cuvintele ce imi adresaţi in numele Senatului. Ele imi dovedescu odata mai multu câ intie-leptiunea si patriotismulu de care naţiunea romana a datu atâtea probe, si pe care le regasescu cu fericire in representantii sei, sunt la inaltimea greu-tatiloru situatiunii si incercariloru prin care trecemu. Nu me indouiescu, d-loru senatori, câ, gratia concursului luminatu si esperiintiei d-vostre, gratia iubirii si devotamentului tutuloru pentru tiera, vomu esi triumfători din aceste dificultăţi; si câ, revi-suindu art. 7 din Constitutiune, si respundiendu astfelu cerintieloru secolului si asteptariloru Europei, veţi sci totu-de-odata se luaţi mesurile necessarii pentru câ interesele vitale ale naţiunii se nu fia compromisse si câ viitoriulu ei se fia asicuratu. Presintarea respunsului Camerei la Mesagiulu Tronului. Marti, in 12 Iuniu st. v., la orele 11 si jumetate diminfitia, A. S. R. Domnulu, in presentia d-loru miniştri, incongiuratu de cas’a sa civila si militară, a primitu la palatulu din capitala, iu sal’a Tronului, cu solemnitatea obicinuita, biuroulu si comissiuuea Camerei, insarcinata a presentâ Măriei Sale Regale adress’a spre respunsu la discursulu Tronului. D. C. A. Rosetti, presiedintele Adunării de-putatiloru, a cititu adress’a. (Cititorii noştri o cu-noscu dejâ.) Maria Sa Regala a respunsu: Domnule presiedinte, Domniloru deputaţi. Ve multiumescu pentru cuvintele caldurfise ce imi adresaţi. In adeveru, inprejurarile sunt grele. Am inse credintia neclintita câ intieleptiunea si patriotismulu representantiloru naţiunii voru învinge, câ totu-dfiuna, incercarile in care ne aflamu. Se nu uitamu câ in unire sta taria. Se nu uitamu, mai alesu astadi, câ acesta unire de cugetări si de lucrări e reclamata de tifir’a intriga, pentru câ se poteti seversi unu faptu atâtu de inportantu precum este acela alu revisiuni art. 7 din Constitutiune. Acesta reforma, efectuata in poterea liberului jocu alu institutiuniloru representative, va intari si va inradacina poternicu in ânimile tutuloru increderea in institutiunile nfistre fundamentale. Tari in intru pe bas’a legii si a libertăţii, desvoltarea naţiunii va luâ upu aventu decisivii. Eu si D6mna ve multiumimu pentru simti-mentele ce ne aretati si uramu d-vostre si iubitei fi^ştre patrii fericirea cea mai deplina. OBSERVATORIULU. ACADEMIA ROMANA. Sessiunea estraordinara. Procesulu-verbalu Nr. 8. Siedinti’a din 2 Iuniu st. v. 1879. Siedinti’a se deschide la 9 ore a. m. Se da lectura procesului-verbalu alu siedintiei precedente, si, după 6re cari rectificări, se verifica. Se comunica o scrisore a d-lui Ioanu Urban Iarnik, professoru de limbele romanice la universitatea din Yien’a si la scola reala din Leopoldstadt, prin care multiumesce pentru votulu Academiei care l’a numitu membrulu seu corespondentu. D. Maiorescu citesce raportulu ce a facutu din partea comissiunei numita pentru cestiunea pusa de epitropia bisericei Sf. Vineri, a caruia conclusiune afirma respingerea cererei epitropiei, pe cuventu câ, după testamentulu repaosatului generalu C. Năsturel Herescu, epitropi’a are sarcin’a si indatorirea de a respunde so-cietatiei academice jumetate din veniturile mosiiloru donate; era cererea de 5 la suta care d-nii epitropi dicu câ au dreptu a luâ din venitulu bisericei cu titlulu de cheltueli nu pote se cada in sarcin’a Academiei. D. Ghica observa câ problem’a nu e pe deplinu resolvata, câ-ci venitulu de care beneficiadia Academia, provenindu din nisce proprietăţii a caroru administra-tiune trebue se aiba cheltueli, i «se pare justu si legalu câ acelu ce trage folose se participe si la cheltuelile de administratiune. D. Maiorescu observa câ prescriptiunile regulamentului primăriei, care acorda epitropiloru câ com-pensatiuni câte 5 la suta din veniturile averiloru ce administredia, nu potu se fia inposabile Academiei, care celu multu pote' se fia obligata a suportâ participarea la cheltuelile de administratiune. D. Babesiu dice câ observa cum câ comissiunea s’a ocupatu numai de drepturile societatiei, care, după prescriptiunile testamentului, trebue se fia scutita de asemenea sarcina; de aceea se pronunţia pentru con-clusiunile raportului comissiunei. D. Mania dice câ. nici după lege, nici după testa-mentu, Academia nu pote fi obligata a dâ unu remune-rariu de 5 la suta d-loru epitropi. De aceea d-lui s’a unitu cu ceilalţi membri din comissiune spre a le respinge cererea; era candu se va formulâ o cerere speciala pentru cheltueli de administratiune, subt acestu titlu cererea va potea fi considerata la timpu. Se pune la votu conclusiunile raportului si se admitu cu maioritate. D. Quintescu, luandu cuventulu, observa câ in anale s’a strecuratu ore-cari erori, mai alesu in testurile latine, cari nu potu fi ertate. D. Sionu respunde câ nu e carte care se nu aiba erori tipografice; cu atâtu mai alesu câ unele din manuscriptele ce se dau la secretariatu, sunt scrise câte odata cu caractere putinu legibile, de aceea lucrulu se pote indreptâ prin o erata care s’ar potea anexâ la finele pârtiei a dou’a din anale. D. Odobescu esplica câ, câ unulu care a inpartitu adese-ori cu d. secretam generalu sarcin’a de revisuire a tiparirei analeloru, a avutu ocasiune a constata dificultăţile acestei lucrări, mai alesu din causa câ nici unulu din membri cari dau lucrări destinate a se trece in anale nu le scriu cu sisthem’a orthografica adoptata pentru tipărirea lucrariloru societatiei, — câ fia-care membru are sisthem’a sa speciala de orthografie, adese ori forma de caractere greu de cetitu; si de aicea trebue se resulte erori neinlaturabile. D. Hasdeu, aprobandu esplicatiunile date de d. Odobescu dice câ acestu inconvenientu ar potea dispărea indata ce s’ar admite câ in anale se se publice lucrările membriloru societatiei cu orthografia care fia-care din ei o are, fiindu-câ d-lui insu-si nu este in stare câ se pricepa sisthem'a orthogratiei adoptate pentru anale si alte inprimate ale societatiei. D. Stefanescu observa câ d. Quintescu a redicatu discutiunea pentru o cestiune de textu, si anume pentru nisce erori de texturi latine, era nici de cum pentru cestiunea orthografiei. De aceea afla câ propunerea d-lui Hasdeu este inoportuna in discutiunea de asta-di; in ceea ce privesce a dou’a propunere a d-lui Hasdeu de a publicâ analele cu orthografia fia-carui membru, d-lui nu o pote admite; nu este adoratorii alu orthografiei adoptata de Academie, dera nu intielege câ pu-blicatiunea unei societăţi se se faca cu mai multe orthografii. D. Maiorescu e de parerea d-lui Hasdeu. Analele societatiei, dice d-sa, nu potu de câtu a reflecta starea adeverata a literaturei romane in acesta privintia; si fiindu-câ literatur’a romana de asta-di este, câtu pentru orthografie, inpartita in mai multe scoli si nu s’a fixatu inca o unitate, fia-care membru are dreptulu de a scrie cum este convinsu câ e mai bine. Diversitatea scrierei se afla in asemenea stare de transitiune in câtu din elementele folositore ale publicarei analeloru si o unificare precipitata, prea matura, neprimita de maioritatea scriitoriloru romani, ar isolâ Academia de mislcarea literara a romaniloru spre paguba ei si a loru. D. Quintescu nu e de părere a se mantîne sisthem’a orthografica adoptata pentru anale, precum nu este nici de parerea d-lui Hasdeu, câ analele se fie unu mosaicu de diferite orthografii, lucru ce nici s’a vediutu, nici sa auditu. I). Ghica observa câ discutiunea a alunecatu pe unu tarfimu cu totulu nou. Câ subiectulu i se pare de mare inportantia, dera trebue a se tractâ la timpulu seu, punendu-se la ordinea dilei pentru o alta siedintia. D. Hodosiu adaoga câ propunerea d-lui Hasdeu involva modificarea regulamentului societatiei, care e votatu in anulu 1869, si care a statuatu unu modu de scriere anumitu pentru inprimatele societatiei. Deci crede câ nu cu o simpla propunere se pote modificâ _______________________________________________________197 regulamentulu, si inchee eerendu câ Adunarea se treca la ordinea dilei. D. Stefanescu se unesce cu d. Hodosiu, conchi-diendu a tractâ cestiunea candu va veni la ordinea dilei modificarea regulamentului. D. Hasdeu obiectedia câ modulu de scriere adop-tatu prin regulamentulu dela 1869, este atâtu de vagu si putinu claru, in câtu chiaru comissiunea numita pentru revisuirea proiectului de dictionaru alu Academiei n’a tinutu comptu de elu, ci, printr’unu procesu-verbalu subscrisu de toti membrii cari o compunu, s’a lasatu latitudinea câ fia-care se scrie, se transcrie si se tipa-resca după sisthem’a sa de orthografie proprie. D. Baritiu dice câ trebue se facemu distinetiune intre decisiunile generali ale societatiei si intre cele speciale ale comissiunei lexicografice: decisiunile acestea nu potu face unu precedentu care se oblige pe societatea intrega. D. Babesiu cere câ cestiunea se se pue la ordinea dilei. D. Ionescu se unesce in principiu pentru revisuirea sisthemei de orthografie provisorie adoptata prin regulamentulu dela 1869; dera d-lui provoca pe d. Hasdeu câ se isi faca propunerea conformu cu art. 32 din regu-lamentu, după care se se pota deschide discutiunea. D. Hasdeu depune o propunere susţinuta de d-nii Baritiu, Odobescu, Maiorescu si Caragiani in coprinderea urmatore : „Propunemu a se pune la ordinea dilei orthografia cu care se se publice de acum inainte tote publica-tiunile Academiei romane“. D. Sionu dice câ acesta discutiune are aerulu a trage la judecata pe secretariatulu Academiei. Societatea adoptandu unu modu provisoriu de scriere in 1869, publicatiunile ei urmâ se se tiparesca in conformitate. Predecessorii sei la secretariatu au intielesu si au aplicatu acelu modu de scriere altfelu de câtu d-sa. Este evidentu câ sisthem’a adoptata este cam vaga si câ pote s’aru cuveni se se adopteze o alta sisthema pe base mai rationabile; dera pentru acesta trebuiescu studii prealabile cari aru trebui recomandate unei comissiuni speciale. — D-lui, in unire cu d. N. Ionescu, depune o propunere in coprindere: „Se se numesca o comissiune care se faca unu proiectu de orthografie". D. Odobescu dice câ pentru câ discutiunea de asta-di se aiba unu resultatu, modulu practicu ar fi acelu propusu de d-nii Sionu si Ionescu; era in privintia corecturiloru din anale se se admita câ acestea se se tramita si in revisuirea d-loru autori. D. Hasdeu si Ghica inclina câtra propunerea de a se numi comissiunea pentru revisuirea modului de scriere. D. Babesiu dice câ nu intielege o asemenea comissiune inainte de a se face o discutiune prealabila prin care se se .lumineze despre defectele modului actualu de scriere si din care se pota ascultă diversele teorii orthografice, spre a sci pe cine se numesca in comissiune. D. Maiorescu se unesce a se urmâ mai anteiu discutiunea si apoi numirea comissiunei; dera cere câ se se defiga o di in care se fia mai mulţi membri. Se pune la votu propunerea d-lui Hasdeu, care se adopta cu maioritate, era aceea a d-lui Sionu cade. Se decide câ discutiunea orthografiei se se pue la ordinea dilei pe luni, 4 Iuniu, la 8 si jumetate ore a. m. Siedinti’a se redica la 11 si jumetate ore. Presiedinte, Ioanu Ghica. Secretam ad-hoc, G. Sionu. Soiri diverse. Jacobu Murasianu, directoru gimnasialu in pensiune si editoru alu „Gazetei Transilvaniei“ anuntia cu cea mai adenca întristare si dorere in numele seu, alu fiiloru si fiiceloru sale: Aurelu, Elen’a maritata M. Groza, Iacobu, Sevasti’a si Traianu, a cumnatiloru resp. fratiloru Constantinu Nicolau si Elen’a G. Joanu, ale norei sale Elis’a si alu ginerelui Maioru M. Groza, a iiepotiloru si nepoteloru precum si a tuturoru celorlalte rudenii, câ scump’a si neuitat’a sa consorta Sevasti’a Muresianu nasc. Nicolau, prima membra fundatore a „Reuniunei Femeiloru romane" din Brasiovu, decorata de catra M. S. R. Domn’a României cu crucea „Elisabet’a" si-a fiuitu cursulu vietiei după o suferintia mai indelungata in alu 55-lea anu alu etatii sale, pro-vediuta cu sântele taine. Remasitiele pamentesci ale scumpei decedate se voru redicâ Marti la 19 Iuniu st. v. (l Iuliu) din cas’a propria din cetate piatia mare Nr. 22 si se voru transporta la orele 3 p. m. după ritulu gr.-or. pentru eterna odihna in mormentulu familiaru din cimiteriuîu din Groveru. Brasiovu, 18 (30) Iuniu 1879. Fia-i tierin’a usiora! 198_________________________________________________ — (Necrologu). Anna veduv. Brote da in numele seu precum si in numele tuturoru con-sangeniloru cu ânim’a infranta de jale scire despre repaosarea fiului seu Valeriu Brote, comerciantu, care isi fini in 17/29 luniu 1879 repentinu in Ludwigsburg (Wurttemberg) vieti’a plina de sperantia, in alu 25-lea anu alu etatii sale. Sibiiu, in 18/30 luniu 1879. — (Adressa de condolentia). Camerile României au adressatu unnatorea adressa de condolentia Maj. Sale împărătesei Eugenia la Chislehurst: „Majestate! Adencu misîcati de evenimentulu ne-„fericitu care v’a isbitu in person’a fiiului Vostru prea „iubitu si pătrunşi de recunoscinti’a catra memori’a „Imperatului veniinu a ve presentâ respectuosu sentimentele nostre de condolentia." — (O noua baie de scai da tu). Ni se scrie din Feredeu urmatorele: Energiosulu parochu romanu gr. or. din comun’a Romos după multe sacrificii a edi-ficatu o baie de scaldatu chiar’ in centrulu comunei Feredeu (Furdogyogy) pe proprietatea sa, si după cum spune istori’a, chiar’ pre ruinele strabuniloru noştri Romani, aduşi de Traianu. Acesta se aduce la cunos-cinti’a p. t. publicu. — (Moştenirea Trausch.) Amu reprodusu de pe „Timpulu" nesce amenunte in privintia unei moşteniri fabulose ce se dicea câ a capetatu d. Trausch. Acelasiu diaru publica acum urmatorele, care rectifica in parte relatiunea data de elu si reprodusa si de noi. Cu privire la moştenirea fabulosa a d-lui Trausch, himistulu laboratoriului spitalului Coltiei, aflarnu din isvoru sicuru câ reposatulu unchiu nu se numea Trausch, ci Shock. Acesta murise, după cum se spune, inainte cu patru-dieci de ani, lasandu după elu o avere colosala. Averea remase in îngrijirea unui prietinu alu reposatului Shock, care, raurindu si elu inainte cu vre-o doue-dieci de ani laşa banii băncii englese, pentru câ ea se caute pe eredii defunctului Shock. Trecură ani la midilocu până ce s’a aflatu câ familia Trausch este înrudita in linia colaterala cu Shock. Eredi sunt mai mulţi, intre cari este si d. di-rectoru alu farmaciei eforiei spitaleloru de aici. Până se va face partagiulu, voru trece era ani si sum’a ce se va cuveni d-lui Trausch nu pote fi atâtu de mare precum se vorbea. E dreptu, câ averea totala se urca, conformu acteloru, la sum’a frumosa de 13 milione livre sterlinge, adica cam la 400,000.000 franci. După ce se va stabili numerulu erediloru, se va pote cunosce cifr’a ce se cuvine d-lui Trausch, care in ori-ce casu va fi destulu de insemnata. „Candu norocu-’si schimba pasulu, „N’aducu ani ce-aduce cesulu." Bibliografia. — Din „Indreptariulu practicu in tote afacerile finantiare“ compusu de d. Georgiu Popu a aparutu brosiur’a III si a IV-a. Cu acâsta ocasiune Editura tipografiei seminar, din Blasiu publica urmatoriulu „Avisu pentru domnii abonaţiw: Cu brosiur’a presente a IV se inchiaie seri’a prima a „Indreptariului practicu “; deci deschidemu prin acesta prenumarare pentru seri’a II si ultima a opului. In seri’a acesta se voru tracta : Mono pole: Tabaculu, — Sarea. Competintiele in 7 Capitole, care voru coprinde : Invetiatur’a depre contracte cu tota specia de formularie. Procedur’a cârtii fundarie, cu diferite formularie. Aceste trei capitole sunt lucrate din partea dlui advocatu Georgiu Filipu din Alba-Iuli’a, unulu dintre cei mai practici jurişti din tiera. Competintiele si ecuivalentu cu totu soiulu de esemple. Timbrele, după brosiur’a edata de auctorulu in limb’a magiara, compusa intr'unu modu pana acum neindatinatu, practicu si usioru. Legea si ordinatiunile referitore la administrarea dariloru. Prescriptele referitore la administrarea com-petintieloru, timbreloru si a ecuivalentului. Cum se vede din specificarea acesta in seri’a Il-a sunt adunate cele mai de lipsa invetiaturi pentru vietia. Aci se arata, ce forma trebue se aiba unu documentu, pentru-câ validitatea lui se nu se pota inpugnâ. Contractele de vendiare, schimbu, inprumutu etc. sunt tractate pre largu si ilustrate cu diverse formulare, cum si asecurarea _________OBSERV ATORIULU.__________________________ drepturiloru câştigate, prin intabulare. Asemenea este descrisa si ilustrata form’a legale a testamen-teloru, modalitatea computarii si depurarii compe-tintieloru erariali etc. — totu lucruri, despre cari pana aci nu esiste nice una scriere romanesca, si intru alte limbe inca numai de cele defectuose. Pentru tractatele despre contracte, testamente si afacerile cartiloru fund. ne garanteza numele d. adv. Georgiu Filipu, ale cărui cunoscintie juridice sunt prea bine cunoscute On. P., — era pentru timbre si competintie alu auctoriului, care de mai mulţi ani se ocupa mai multu cu ramulu acesta alu veniteloru publice. Seri’a a Il-a va consta totu din 4 brosiure, de cate celu pucinu 3 cole. Brosiurele acestea voru apare in 20 Juliu, 20 Aug., 20 Sept. si 20 Oct., formandu bros. 5—8 din intregu opulu. Pretiulu prenuinerarii remane 30 cr. de bro-siura, — era pentru intreg’a seri’a II 1 fi. platitu inainte. Cu esemp. din bros. 1—4 mai potemu servi. — D. V. Muresianu publica invitare de prenumeratiune la „Stuparitulu“ seu indreptariu practicu pentru stupari cu privire speciala la începători. Opulu intregu va esi intr’unu volumu de 11—15 cole si se va tramite, cu postportu solvitu din partea nostra, tuturoru abonatiloru cari voru solvi inainte pretiulu de abonamentu, care, — in speranti’a spriginului caldurosu alu publicului ceti-toriu, — se statoresce numai cu 70 cr. v. a. Abonamentele se se faca pana la finea lunei Iuliu. Pretiulu e a se tramite prin asemnatiune poştala la „Librari’a Fekete-Negrutiu in Gherl’a (Szamos-ujvâr)“ seu la subscrisulu in Gyumolcsânyes post’a ultima Szilâgy-Somlyo. Collectantii primescu gratis totu alu 6-lea esemplariu. Acestu manualu va coprinde: Partea I. Notitii generali. Secţiunea I. 1. §. Sourile albineloru. 2. §. Famili’a albineloru. Regin’a. 3. §. Albinele. 4. §. Trântorii. 5. §. Cosiurile. 6. §. Stupin’a. 7. §. Instruirea stupinei. 8. §. Transportarea stupiloru. 9. §. Inghimpatulu albineloru. Secţiunea II Calamităţile stupiloru. 10 §. Morbii albineloru. Putre-diunea. 11. §. Disenteri’a. Buchetulu. Turbarea. Peduchii. 12. §. Perirea reginei. 13. Regin’a sterpa si falsa. 14. Inamici albineloru. 15 Albinele rapace. 16. §. Recirea albineloru. Partea II. Grigi’a stupiloru in diversele anotempuri. Secţiunea I. Prima ver’a. 17. §. Lasatulu si esaminarea cosiuriloru. 18. Cum se nutresce stupii? 19. §. Retediatulu stupiloru. 20. §. Candu si cum se retediamu? 21. §. Urdinisiulu. Secţiunea II. Ver’a. 22. înmulţirea albineloru. 23. §. Roitulu. 24. §. Semnele roitului. 25. §. Pregătiri inainte de roitu. 26. §. Cum se prindu roii? 27. §. Cum se asiedia roii? 28. §. Cum se ajuta si inpiedeca roitulu? 29. §. Cum se inpreuna roi? 30. §. Inpreunarea cosiuriloru in genere. 31. §. Agendele după finitulu roitului. 32. §. Roiulu hemisitu (mortu de fome). Secţiunea III. Tomn’a. 33. §. Grigi’a de tomna. 34. §. Alegerea stupiloru de sementia (prasila). 35. §. Storcerea mierei. 36. §. Cum se storce cer’a? 37 §. Cum se face din miere otietu ? Secţiunea IV. Em’a. 38. §. Ematulu stupiloru. Partea III. Diversele sistheme de stuparitu. Secţiunea I. Cosiurile drepte simple. 39. §. Preliminarie. 40. §. Cosiurile scobite. 41. §. Roi artificiali, a) Prin schimbarea cosiuriloru. 42. §. Roi artificiali, b) Prin despărţire, si c) prin batere. 43. §. Cosiurile inpletite. a) Cosiurile conice. 44. §. Cosiurile inpletite. b) Cosiurile cilindrice. Secţiunea II. Cosiurile drepte compuse. 45. §. Cosiurile compuse inpletite. 46. §. Cosiurile de scânduri compuse, (magazine). 47. §. Diumetati si pa-trari. 48. §. Cosiurile duple. 49. §. Magazinele si cosiurile compuse duple puse in paralela. Secţiunea III. Cosiurile culcate simple. 50. §. Cosiurile de lemnu. 51. §. Cosiurile culcate de paie. 52. §. Stuparitulu cu cosiuri culcate simple. Secţiunea IV Cosiurile compuse culcate. 53. §. Magazinele culcate de paie. 54. §. Cosiurile de cadre. 55. §. Cosiurile Nuttiane. Secţiunea V. Cosiurile cu con-structiune interna mobile. 56. §. Preliminarie. 57. §. Cosiurile de sisthem’a lui Dzierzon a) Cosiurile. 58. §. Cosiurile de sisthema lui Dzierzon b) Cadrele. 59. §. Inpoporarea cosiuriloru Dzierzoniane. 60. §. Stuparitulu cu cosiuri de sisthem’a lui Dzierzon. 61. §. Racolt’a de miere (Retediatulu). 62. §. Cosiurile de sisthem'a lui Berlepsch. A mai aparutu de subt tiparu: — Apologie. Discusiuni filologice si istorice magiare privitore la romani, invederite si rectificate de dr. Gregoriu Silasi, prof. de limb. si literat, romana la r. universitate din Clusiu. Cartea prima Paulu Hunfalvy despre Cronic’a lui Georg. Gabr. Sincai. Editiunea „Amiculu Familiei “. Pretiulu 30 cr. v. a. Clusiu, inprimari’a lui Joane Stein 1879. — Renascerea limbei romanesci in vorbire si scriere, invederita si apretiata de Dr. Gregoriu Silasi, profesoru de limb. si literat, romana la r. universit. din Clusiu, membru onor. alu Societatei acad. rom., scl. Fascior’a I. Editiunea „Amicului Eamiliei.u Pretiulu e 40 cr. — 1 francu = leu n. .Clusiu, inprimari’a lui Joane Stein 1879. — Atragemu atenţiunea onor. nostrii cetitori asupra anuntiului pe care ilu publicamu in numerulu de astadi relativu la invitarea de abonamentu la „Albin’a Carpatiloru,“ care deja pana acuma se bucura de o frumosa reputatiune si care a sciutu a isi castigâ unu respectabilu numeru de abonaţi. Nr. 17 alu „Albinei Carpatiloru“ este de urmatoriulu coprinsu: Tecstu: Petru Caza- culu, de Iosifu Popescu (continuare). — Cid sub F e r n a n d o celu mare, după I. G. Herder, tradusu de V. Mihailu Lazaru (fine). — V i e t i ’a poporului romanu, de Oreste Dlujanschi. — Crutiarea: II. Obicinuirea de a crutiâ (fine).— O revedere, poesia d O. C. Waldau, tradusa de I. P. — Unu barbatu ingeniosu, novela de Mihailu Nicolescu-Nuca (fine). — Leulu schitie din sciintiele naturale. — Varietati, Cronica, Bibliografia. Ilustratiuni: Leulu berbericu. Foia pentru3toti — cu ilustratiuni. Redactoru: Iosifu Popescu. Editoru: Visarionu Romanu, Apare in Sibiiu (Transilvania) la 15 si ultim’a fiacarei luni in fascicole de cate 2 cole cu invelitore. Chartie fina, tiparu placutu, ilustratiuni frumose. Aduce articoli de sciintia, ofere lectura delectatore, pledeza pentru adeveru, pentru bine si pentru frumosu, avendu pururea in vedere principiele estetice, regulele bunului gustu, puritatea limbei si claritatea modului de a scrie. Pretiulu abonamentului: 1 «nu 6 fl., 6 luni 3 fl., 3 luni t fl. 50 cr. Pentru Roit, ani’a: 1 anu 16 lei, 6 luni 8 lei, 3 luni 4 lei. Pretiulu abonamentului se pote tramite din Romani’a si in bilete hypotecari si in maree poştale. Abonamentele se făcu la editorulu V. Romanu in Sibiiu, la tdte librariele si la oficiele poştale. Doritoriloru se potu inca tramite esemplare complete dela inceputulu anului. Cârti mai noua. AleiiTheochar, Ciard'a alba. Naraţiune poe- bros. tica iu 5 canturi.....................—>20 — Ai carte, ai parte. Roinau umoristicu . —.70 Baritiu G., Dictionaiiu ungurescu-romauescu (leg. 3.50)...........• • . . ‘ 3.— Baritiu Octavin, Gramatec'a limbei magiare 1.— — Magyar-român zsebszotâr.................t.— Butureanu H., Manualu de archeologie biblica. Cu portretulu auctorului . . 2.— Cretzianu G., Patrie si Libertate. Poesii vechi si noue 2.50 Darea de sema asupra procesului politicii de presga alu d-lui George Baritiu redac-torele „Observatoriului.14 Iii cestiunea colecteloru pentru soldaţi romani răniţi —.25 Golubinski C., Privire scurta as pra historiei bisericei romnna-orthodoxa. Tradusa de J. Caracicoveanu....................!■— Laurauu A. Dr., Crescerea poporale. Manualu pedagogico-didacticu pentru luminătorii poporului, după Iguatiu B&râny prelucrata............................1.30 Popu G., Indreptariu practicu in tote afacerile fiuantiale, compusu pre bas’a legiloru si ordinatiuniloru tinautinie ce suntu in vigdre. Diu opulu acesta a esitu primele 4 brosiure, care costa 1.— Pretiulu de prenumeratiune pentru cele din urma 4 brosiure este 1 fl. (vedi Bibliografia). Teutschlander W. St., Michael der Tapfere, ein Zeit- und Cbarakterbild aus der Gescbicbte Romaniens..................2.20 Se afla de vendiare la W. Krafft in Sibiiu. N. B. La cerere se voru spedâ cârti singuratece si subt legătură (Kreuzband), dar’ atunci pentru francare se urca pretiulu cu Sum’a acesta ni se va tramite prin assignatia poştala d’odata cu comand'a. Catalogulu celu mai nou ne inpartieste gratis si franco ori-cui ’lu-va cere. Editoru si redaetoru respons. O. Baritiu iu Sibiiu Tipariulu lui W. KralH iu Sibiiu,