Obaervatoriulu eae de doue ori aepteman», mercurea ai aambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 ina iutregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusa la caia cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimiiu cu poit’a in laiutrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In itrainatate pe 1 anu 10 fl. •<u 32 franci, pe 6 luni 5 fl. adu 11 franci; — numeri ainguratici ae dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -economicii si literariu.
r
Ori-ce Inserate,

ie plateacu pe aerie adu linia, cu litere merunte garmondu, la prim'a publicare c&te 7 cr., la adou’a ai a trei’a c&te 6 cr. v. a. ai preate aceea 30 cr. de timbru la teaaurulu publiou.
Frenumeratiuuile ae potu face in modulu celu mai uaioru prin asaem-naţiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Red acţiunea Di ari ului Obaervatoriulu in Sibiiu.
Nr. 47.
Sibiiu, 13 25 Iuniu 1879.
Anulu II.
Abonamentu nou la
„OlDservatoriulu“
Apropiandu-ne de finea Semestrului primu precum si a triluniului Apriliu—Iuniu, prin acesta deschidemu prenumeratiune noua si invitamu la reinnoirea abonamentului pe Semestrulu alu douilea si pe triluniulu Iuliu — Septembre.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului si adeca:
In laintmlu monarchiei:
Cu 4 fl. val. austr. pe 6 luni Cu 2 fl. val. austr. pe 3 luni.
In strainetate:
Cu 5 fl. seu 11 franci pe 6 luni.
In Sibiiu „Observatoriulu“ costa 3 fl. 50 cr. pe 6 luni, 6ra dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, Piatia mica Nr. 27.
Din Romaui’a primimu abonamente si in bilete hipotecari de ale statului, al pari.
In Bucuresci abonamentele se potu face si la librari’a d-lui J. Sz 611 o si, piati’a teatrului.
Pentru inlesnirea publicului primimu abonamente noue si cu Prim’a fi a cărei luni.
Din 10 esemplare abonate efectivu, unulu se da gratis.
Redaotiunea.
Parocsismele si ilnsinnile siovinismului magiaru.
De abea s’au sanctionatu fatal’a lege pentru introducerea invetiamentului obligatoru a limbei magiare in scolele poporale confessionale si eata ca mesurile pe care le au luatu, si modulu in care se aplica acea lege din partea gubernului ungurescu, justifica pe deplinu legitimele temeri ale natiunei romane si probedia in modulu celu mai eclatantu, câ prevederile ei fatia cu adeverat’a tendintia a acelei lege au fostu catu se pote de reale si fundate.
Este mai pre susu de ori ce indouiela si n’avemu pretentiunea de a face o noua descoperire, deca vomu constata ca: adeveratulu si uniculu scopu alu acelei legi nu este altulu decatu, magia-risarea fortiata si cu ori ce pretiu a elementeloru nemagiare din regatulu ungurescu si din marele principatu alu Transilvaniei. Acesta astadi este si trebue se fia convicţiunea nostra cea mai intima si nestrămutata.
Concetatienii nostrii gubernamentali de naţionalitate magiara, acaroru minoritate fatia cu elementele nemagiare este o cifra de statistica, acarei logica nu se pote falsifica prin nici o arta si apucătura sofistica, din fatalitate sufere de ide’a ficsa, ca ei trebue se magiarisedie pe romani, pe nemţi si pe slavi si se ii assimiledie in elementului loru, pentru câ asia ei se formeaie unu stătu nationalu. Ca acesta este inse o inpossibilitate si o utopia vana ei nu voru se o credia, de si li s’a spusu si li s’au probatu de repetiteori in moduri destulu de drastice. Magiarii nu voru seu se făcu a nu in-tielege acesta, pentru ca ei sufere de aceeaşi erore, care li se iuputâ Bourboniloru din Franci’a, ca adeca: ei nici n’au uitatu si nici n’au invetiatu nimicu din ceea ce au sciutu.
Aceleaşi cause producu inse de regula aceleaşi efecte. Acesta este o lege a naturei si nu sta in poterea magiariloru de a o schimbă. Acţiunea produce reactiune, asia ne invetia fisic’a elementara si aceea ce se iutempla in lumea reala se intempla si in cea morala. Cu câtu este si va fi deci acţiunea de sugrumare si magiarisare a gubernului ungurescu mai passionata si mai violenta, cu atatu va fi si reactiunea ce o va produce din partea nationalitatiloru nemagiare,' mai energica si mai intensiva. Proba pentru acesta este reactiunea pe care o au produsu legea de magiarisare din partea nationalitatiloru nemagiare.
Gubemulu ungurescu se simte inca destulu de tare, pentru câ desconsiderandu acea reactiune se continuedie pe calea deja apucata, cu o consecintia ce nu este nici laudabila, dar’ nici onorifica pentru pretinsulu seu liberalismu, despre care vorbindu unui elvetianu seu unui americanu l’ar numi o satira si o profanare a adeverateloru principii liberale.
Nu se pote inse nega, ca in planulu pe care ilu urmedia si la acarui realisare aspira gubernulu ungurescu de a magiarisâ si a absorbi elementele
V Foisior'a „Observatoriului".
Materiala pentru biographi’a lui Andreiu Murasianu.
Daca Andreiu Murasianu, neuitatulu meu amicu, colegu si ajutoriu in dile bune si rele, nu ar fi mai avutu alte merite decâtu numai lucrările sale poetice, si daca critic’a cea mai severa ar alege din acele numai a trei’a parte câ inspiratiuni classice, totuşi numele lui ar merită se remana in memori’a celoru mai depărtate generatiuni ale poporului romanescu din monarchi’a Habsburgiloru, ba si in a roinaniloru din Romani’a independenta. Sunt 16 ani de candu Andreiu Murasianu s’a mutatu dintre noi, fara a i se ridic’a macaru mo-numentulu pentru care se făcuseră si colecte, dintre care una, din mare norocire, se afla in administratiunea sigura a Asociatiunei transilvane, era de sortea celeilalte eu unulu nu mai sciu nimicu. In acelu periodu s’au incercatu se’i scria biographi’a unii omeni, carii abia s’au cunoscutu din persona si anume unulu, carele abia esise din scol’a satesca, pre candu Murasianu se aflâ pe patulu doreriloru. Totu ce s’a scrisu mai de domne-ajuta despre acestu atletu, care a fostu si elu unulu din martini natiunei, s’a vediutu in BPanteonulu“ dlui Josifu Vulcanu.
In seculu necrologu publicatu la mortea lui in Gazet’a Transilvaniei, publicistulu nu a sciutu se spună esactu nici macaru din ce părinţi se născuse elu si de ce stare sociale fuseseră ei. Din intemplare, toti ceilalţi amici ai lui Andreiu, cari ilu cunoscuseră mai de aprope, se aflau pe atunci (in tomn’a an. 1863) la Vien’a participandu la lupte politice din cele mai aprige, in care nu potea reflecta nimeni la individu, candu sortile se aruncaseră asupra patriei autonome si asupra intregei naţiuni romanesci din Transilvani’a. Cu rostogolirea aniloru in spatiulu infinitu alu eternitatiei trecutulu se întuneca si o fantasia vagabunda, adesea insocita de
rea vointia, ocupa loculu adeverului curatu, falsificandu chiaru si fapte complinite, documentate perfectu. De ceea ce s’a intemplatu la noi câ si la alte popora, cu nenumerate celebrităţi, nu a scapatu nici Andreiu Murasianu. Reutatea omenesca continua a substitui si in viati’a lui adeverului minciun’a si columni’a desfrenata.
Unu destinu misteriosu m’a condamnatu câ se lasu eu posteritatiei date biographice de a le contimpurani-loru mei si mai tineri, si mai vigorosi de catu mine in locu se apuce densii a’mi aruncă tierina preste sicriiulu meu. Lui A. Murasianu i eramu datoriu cu acestu oficiu de amicu din căuşele care se voru vedea in de-cursulu acestei naraţiuni, că-ci intr’o serie de ani taia-ramu ambii din aceeaşi pâine udata adesea cu lacrime. Daca am intardiatu cu acesta pana acumu, caus’a fu câ asteptandu stempararea passiuniloru vrasmasiesci, speramu totu-odata că se va aflâ unu alu treilea, bar-batu neutrale, carele se va decide a stâ de vorba cu cei ce astadi conjura chiaru umbrele mortiloru spre a le veni intru ajutoriu. Nu s’a intemplatu nici-una nici alta. Siese-sprediece ani de aşteptare escusa ruperea tacerei mele.
A scrie despre vieti’a unui omu. fara a dâ lectori-loru ocasiunea se petrunda iu relatiunile sociali, politice si religiose ale timpului seu, ar semnifica câ voiesce cineva se le marginesca orizontulu asia, in catu afara de person’a descrisa, se nu mai pote vede nimicu inpre-giurulu ei si se nu o pota judeca după inpregiurarile in care se aflase dens’a. Me voiu adoperâ se nu cadu in acesta erore; voiu spune inse numai ceea ce sciu positivu si ceea ce pociu documentă, nimicu mai multu.
I. Fam iii’a si cei de antaiu 15 ani, ai vie ti ei lui Andreiu Murasianu.
Andreiu Murasianu n’a fostu frate cu Jacobu Murasianu, precum s’a scrisu chiaru si estimpu intr’unu dictionariu biographicu din Itali'a, Dumnedieu mai scie după ce informatiuni false, primite din Transilvani’a; ei n’au fostu nici macaru veri, precum isi dicea unulu
nemagiare, este unu oresi care sistemu. Mesurile luate pana acuma ne indreptatiescu a presupune, câ autorii si strategii acelui planu au adoptatu sistemulu concentricu si adeca asia, câ limb’a nationalitatiloru nemagiare seu cu alte cuvinte disu, scol’a si biseric’a loru a fostu alesa si considerata de centrulu operatiuniloru ce aveau a se intreprinde in direcţiunea acesta.
Mai inainte de a intreprinde inse inamiculu asaltulu decisivu asupra unei positiuni fortificate, elu trebue se o asediedie, se o subminedie, se isi faca paralele si se caute punctulu celu mai slabu alu acelei Tbrtaretiei asupra careia prepara asaltulu. Tote acestea mesuri si lucrări pregatitore trebue se le faca inamiculu, ori de câte ori are in fatia sa nişte aperatorii, cari sunt firmi decişi a muri mai bine cu totii si a se ingropâ subt ruinele forta-retiei pe care o apara, decatu a se predă in modu lasiu si ori de câte ori in mijloculu acelora ape-ratori bravi si devotaţi nu se afla trădători si misiei.
Scol’a si biseric’a este fortaretia asupra careia se prepara asaltulu decisivu, pentru câ numai scol’a si biseric’a ne au fostu mai remasu naţionale.
Eschiderea limbei romane dela tribunale, introducerea limbei magiare in corespondenti’a tuturora auctoritatiloru, atatu politice catu si administrative, confiscarea sigileloru comunale pe care erau gravate numele comunei romanesci in limb’a roma-nesca si inlocuirea loru cu altele unguresci, persecutarea cartiloru didactice si cu deosebire ale ma-nualeloru de istoria si a cliartelora geografice romanesci, strict’a oprire a stindardului tricolora rosiu-galbenu-vînatu, intimidarea si terorisarea clerului si a invetiatoriloru de naţionalitate romana, incatusiarea pressei, tote acestea nu sunt si n’au fostu decatu totu atâtea mesuri preparative pentru inlesnirea asaltului decisivu, care s’au si initiatu prin cunoscutulu proiectu de lege de magiarisare. Situatiunea ce ni s’au creatu este dar’ forte critica, seriosa si suprema si aparatorii fortaretiei fara deosebire de rangu si positiune sociala trebue se’si concentredie tote poterile si tota atenţiunea numai si numai la disciplinarea morala, la perseveranti’a si solidaritatea nedispensabila in lupt’a de aperare si la conservarea tesaurului nostra nealienabilu limb ’a, care este espressiunea nationalitatii nostre individuale.
Se veghiamu deci di si nopte pentru câ se nu
altuia, câ si cum suntemu noi romanii dedaţi a ne dice si frate. Numele comunu de Murasianu seduse pe mulţi se’i creda consângeni, fara a se informă exactu. Jacobu se trage din famili’a preotiesca dela Rebrisior’a din districtulu Nasaudului. Tatalu lui Andreiu a fostu de professiune mo rar iu in Bistriti’a Transilvaniei. Elu a repaosatu de timpuriu lasandu o veduva cu trei prunci. Numele de baptismu alu parintiloru nu mi la spusu nici-odata. Remasu orfanu de micu, nu’i placea se vorbesca de anii prunciei sale; numai de mama-sa vorbiâ uneori cu mare doiosia, inse putinu, câ’lu innecâ unu suspinu dorerosu. Serman’a femeia ilu dedese la scola din locu, in inani’a toturoru lipseloru de care suferia. Acesta fapta a mamei sale petrunsese tota fiintia lui Andreiu. Cum era se nu suspine densulu ori-candu isi aducea aminte de acelu angeru aparatoriu alu seu!
Anulu nascerei lui Andreiu a fostu 1814. Dio’a nascerei nu o sciâ nici elu, câ-ci in cartea de baptismu pe atuncea se punea numai dio’a in care eră cineva baptizatu. Pote fi câ la veduv’a densului se va fi aflandu vreo insemnare mai exacta despre cele de antaiu dile din vieti’a sociului seu; era de nu se afla, precum me temu eu, atunci nu ar fi nici-unu lucru mare, câ unulu dintre barbatii nostrii dela Bistriti’a se caute in registrele bisericei de acolo.
II.	Studiele sale dela Blasiu.
Pre candu mam’a lui nu mai eră in stare se’lu tina la scolele gimnasiali superiori din Bistritia, protopopulu de acolo ilu luă sub protectiunea sa si’lu tramise la liceulu din Blasiu, unde se dâ pâine precum se mai dă pana in dio’a de astadi la câte 200 de şcolari si studenţi romani, din fondurile eclesiastice, era câte 50 pana in 60 de elevi dela facultatea theologica din locu au locuintia, mancare buna, cârti de studiatu si una parte de vestmente, tote gratis din veniturile clerului greco-catholicu. Unulu dintre professori, preotulu Nicolae Marcu, luă pe Andreiu la sine, pentru-câ se fia scutitu inca si de alte spese, de si forte modeste, inse totuşi absolutu necessare chiaru si unui studentu dela
188
OBSERVATORIU LU.
fimu surprinşi nici prin vre-o stratagema de dinafara si nici de dinlauntrulu ziduriloru cetatii, ori prin vre unu daru danaidicu precum a fostu cunoscutulu calu de lemnu si atunci ataculu celoru ce ne ase-diadia astadi va ti respinsu cu gloria. Atunci apoi vomu potea dice gubernului ungurescu si partisani-loru sei: pe romani numai atuncea ii veţi potea magiarisâ, candu veţi schimba tricolorulu acelui arcu cerescu pe care ilu numimu curcubeu in tricolorii ungurescu si candu, după ce veţi fi ucisu pe toti romanii de genuin masculinu veţi taiâ apoi limb a din gura la tote femeile de romanii. Pana candu nu veţi face acesta, romanii voru remanea romani cu corpu si sufletu, voru continua a vorbi, a se ruga si a cantâ romanesce si voru muri câ romani, era planurile de magiarisare voru remanea nişte ilusiuni frumose dar’ vane.
Valurile infuriate ale diluviului de magiarisare vom trece, era Carpatii voru remanea aceea ce au fostu in decursu de atatia secoli si ce sunt si astadi adeca: fortaretiele si leganulu românismului.
Cam ilu.
Revista politica.
Sibiiu, 24 Iaiiiu st. n. 1879.
Deca duplicitatea seu art’a de a vorbi intr’unu feliu si a face tocmai contrariulu la cele afirmate, este semnulu caracteristicu alu unui mare diplomatu, apoi fara indoiala corniţele Andrâssy este unu mare diplomatu, pentru ca dinsulu esercitedia acesta arta cu o virtuositate admirabila. întreg’a sa politica orientala nu este alta, decâtu unu lungu siru de contradiceri intre afirmatiunile si promissiunile făcute si intre faptele sale inplinite.
Pentru de a ne convinge despre acesta, n’avemu alta de facutu, decatu se analisamu in modulu celu mai obiectivu politic’a urmata la congresulu din Berlin si cele petrecute de atunci incoce si vomu intalni la fiacare pasu probe pentru afirmatiunea nostra de mai susu.
Acum unu anu corniţele Andrâssy nega in modulu celu mai categoricu, câ ar fi avendu inten-tiunea de a ocupa seu anecsâ cele doue provincii turcesci, pentru acaroru pacificare storsese unu mandatu europenii dela congresulu din Berlin. Campania de ocupatiune intreprinsa in Bosni’a si Her-tiegovin’a, care au costatu torente de sânge si o intrega legiune de milione au probatu contrariulu, era blândele si pacientele popora ale monarchiei au avutu erasi ocasiune o se convinge despre adeverulu acela, ca: D-dieu au datu diplomatiloru limb’a pentru câ se’si ascundia si se’si mascedie părerile.
Acelasiu jocu nelealu si nesinceru fatia cu
Blasiu, de inainte cu 40—50 de ani. Se ai a face pe fia-care di cu unu profesoru hipocondru precum erâ bietulu Marcu; se mananci odata pe di fertura si de doue-ori pâine uscata; se ambii mai totu descultiu din Pasci pana la Santa-Marii, precum amblâ mai toti şcolarii din Blasiu pana in a patr’a classe gimnasiale; se inveti din cârti inprumutate, sau din caiete scrise ndptea la câte-unu mucu de luminare Nr. 12; se stai, câte patru ore in classe (sale de prelegeri) unde tota ern’a. fia-fostu ori-catu de aspra, nu se facea focu, pentru-câ nu erâ din ce, — erâ vieti’a lui Andreiu si a mai multoru mii de studenţi din Blasiu pana m a. 1848. Credu câ in secolulu nostru nimeni nu mai inpinge stoicismulu asia de parte Cu tote acestea baiatii erâ sanetosi, ilari si sprinteni câ puii cerbiloru din Carpati; scaldatulu in cele doue riuri apropiate, catiaratulu pe arborii din „berculu" vecinu si din padurea „Mişca" după pui de paseri, alergatulu pana la comunele Sancelu, Manarade si pe din dosulu viiloru, luptele braciu la braciu si joculu de a pil’a (mincea) indeplinia missiunea destinata mai tardiu scolei gimnastice.
Dupa-ce termina si facultatea filosofica, care in Blasiu câ si in Clusiu erâ de doi ani, in Octobre 1834 Andreiu intrâ in seminariulu diecesanu spre a face si cursulu de patru ani alu facultatiei theologice, la care erâ susceputi numai cate 12 multu 15 tineri aleşi cum amu dice, pe sprincena, buni studenţi, de portari morali exemplarie si trupesce sanetosi, pentru-câ se pota susţine si rigorea disciplinei la care avea a se supune, se si fia in stare de a porta greutăţile vietiei austere la care erâ condamnaţi 3/4 parti ale preotiloru romanesci de ambele confessiuni din marele principatu alu Transilvaniei, o viâtia, de care generatiunile actuali nu potu ave nici-o idea; unu criteriu inse ilu insemnamu si acilea, câ adeca individii tineri carii avea fericirea de a fi numiţi profesori la scole primărie cu cate 120, la gimnasiu cu 200, la classile superiori cu 300 fi. mon. conv. pe anu, erâ consideraţi câ cei mai bine resplatiti. In realitate inse asia si erâ, din causa câ chiaru si in casu candu câ romani nu ar fi intempinatu alte pedece forte grele, spre a intrâ la gnbernu sau la vreunu altu dica-steriu in platisiora de 300 fi., avea se functionedie câte 6 pana in 10 ani câ simplii practicanţi cu spesele proprii. De aici se pote esplicâ si caus’a, pentru care cei mai eminenţi tineri romani nu numai studiaţi in Blasiu ci si Ia Clusiu, Pest’a etc. rivalisâ unii cu alţii câ se -fia susceputi in seminariulu dela Blasiu, de unde se tramitea câte doi si in seminariulu St. Barbara dela Vien’a.	(Va urmă).
poporale monarchiei, la acaroru punga si patriotismu se face apelu, se observedia astadi si relative la ocuparea sandjacului Novi-Bazar. Organele ofi-ciose ale comitelui Andrâssy nega si desmintu ori ce sciri care circuledia despre preparativele ce se făcu pentru ocuparea acelui- sandjacu, de si este unu secretu publicu, ca acea ocupare este o fapta decisa in modu irevocabilu si câ ea trebue se ur-medie câ si după o formula matematica, cu tote câ intreg’a politica orientala a comitelui Andrâssy este lipsita chiar’ si de unu calculu de probabilitate in ceea ce priveşte resultatulu finalu. Au avutu deci multa dreptate celu ce au numitu monarchi’a austriaca „imperiulu inprobalitatiloru.“
Deca trupele austriace inca n’au primitu or-dinulu de a trece fruntariele sandjacului Novi-Bazar, pentru câ se ocupe cele trei „cuiburi^ de pe lini’a rîului Lira, apoi caus’a nu este nici Lig’a albanesa, nici agitaţiunile antiaustriace ale „Italiei irredente“, ci singuru numai inpregiurarea, câ par-tid’a austriaca militară cu c. Andrâssy in frunte ini-tiatorele politicei de expansiune in Orientu, voieşte se mai aştepte câteva dile, pentru câ se cunosca resultatulu noueloru alegeri la parlamentulu austriacu, dela cari isi promitu o maioritate, care se incu-viintiedie si se se indentifice cu politic’a orientala a comitelui Andrâssy.
Acele alegeri s’au si inceputu astadi si ele voru decurge cu mici pause până pe la inceputulu lunei viitore. Foile oficidse se aştepta la o maioritate gubernamentala, ceea ce este forte probabila, din caus’a desorganisarei partidei „fidela constitu-tiunei“ si a nereuisitei incercariloru de inpacare cu boemii. Se dice, câ gubernulu austriacu si cu deosebire actualulu ministru de interne corniţele Taafe, care se considera a fi presumtivulu ministru-presiedinte alu noului cabinetu, lucra nu fara succesu, pentru câ se obtiena o maioritate conservativa, care se fia aplecata a se inpacâ si cu boemii si se ratifice si politic’a orientala.
Intr’aceea boemii isi publicară manifestulu loru electoralii in care cestiunea intrarei loru in Reichs-rath o laşa pendenta până după alegeri si in care isi formulară de nou cunoscutulu loru programu politicu, in care ceru autonomi’a regatului boemu si egal’a indreptatire. Vedemu deci, câ boemii isi urmedia cu o consecinţa esemplara politic’a loru naţionala, fara câ se se lase a fi sedusi, nici prin declamatiunile antinaţionale ale partisaniloru unei politice de capitulare umilitdre si nici prin pro-missiunile nemtiloru, ori câtu de seducetore aru fi ele. Boemii făcu politica reala. In urm’a espe-rientieloru din trecutu, ei nu voru a intrâ pe te-renulu de activitate parlamentam până ce nu voru avea in mâna autonomi’a si drepturile loru garantate si numai atuncea voru întinde cealalta mana pentru o inpacare sincera, nu numai cu neintii, dar’ si insusi cu dinasthi’a.
Dintr’unu comunicatu alu oficiosului „P. Hirlap“ aflamu câ M. Sa imperatulu a retramisu protestulu inaintatu de câtra episcopatulu serbescu in contra proiectului de lege de magiarisare fara de nici o observare si câ totu asia i Iau retramisu si ministeriulu ungurescu patriarchului serbescu Pro-copiu Ivaeicoviciu. Câ acelu protestu a fostu retramisu fara nici o observare, acesta nu ne surprinde, dar’ ne pare bine, câ aflaramu cu acesta ocasiune despre protestulu episcopatului serbescu, acarei esistentia a fostu până acuma contestata. Nici serbii n’au remasu deci inapoiâ romaniloru, precum n'au remasu nici concetatienii sasi alu caroru protestu demnu si firmu inaintatu din partea consistoriului protestantu avuramu ocasiune a’lu ceti publicatu in Nr. 1654 alu diariului „Sieben-biirgisch-Deutsches Tageblatt“ din 31 Maiu a. c.
Prin acelasiu rescriptu regescu prin care au fostu inchisa sessiunea dietei unguresci in diu’a de 21
1.	c. a si fostu conchiemata in sessiune ordinara pe diu’a de 2 Octobre a. c.
Spatiulu nu ne permite a mai vorbi astadi si despre neasteptat’a si tragicâ morte a principelui Louis Napoleon pentru care deja tote curţile au Iuatu doliulu, nici despre acţiunea franceso-englesa in Egi-petu si nici despre alte cestiuni forte interesante, care punu in misîcare si agitaţiune lumea politica. O vomu face inse cu cea mai de aprope ocasiune.
Dela diet’a Ungariei.
Dis cursulu
deputatului Alesandru Rom anu, tinutu in siedinti'a dela 1 Maiu a. c. a dietei Ungariei in cestiunea limbei
inagiare.
(Urmare.)
Ceea ce se aduce dreptu argurnentu pentru motivarea proiectului, adeca, câ dreptulu după care se intro-
duce invetiaree limbei magiare in scolele poporale ne-magiare isi are rădăcinile sale in dreptulu publicu, este o ast-felu de sciintia, careia me incliinu, câ-ci numesce drepturi de aceste, drepturi publice; deci la tota in-templarea trebue se ne inchinamu si pentru aceea, pentru câ altcum on. d. propunetoriu ne îndrepta la absolutisinu. câ-ci entusiasmulu despre care vorbesce in motivare n’are altu intielesu decatu despotismulu si poterea discretionala, ce vrea se o dea ministrului. In tiera constituţionala acesta nu se pote suferi, fâra de vatemarea libertăţii eonstitutiunale si individuale a ee-tatieniloru. Cundscemu prea bine din Transilvania teori’a „manei libere"; plansori se audu din tote părţile si nu dela unulu singuru dintre deputaţii Transilvaniei am auditu felu de felu de plansori, câ li s’au urîtu cu uniune si dorescu autonomi’a.
Teori’a din motivare este asiadara forte periculosa. Intrebu inse pe d-nii deputaţi si pe st. d-nu propunetoriu, cari au vorbitu in favorulu proiectului si cari au vorbitu totu despre dreptu si despre dreptulu publicu alu statului, u’are ore statulu si oblegamente? Cu deosebire in privinti’a culturei nationalitatiloru, unde este fapta nedisputabila, câ din milionele si sacrificiele de sânge ale nationalitatiloru nu li se intorce nici unu unicu per-centu, pentru câ d. e. Romanii nu au nici unu institutu de instrucţiune, care se capete macaru unu fileru dela stătu. Dar’ cu tote aceste voiţi se introduceţi limb’a inagiara in acele scole poporale, pe care confessiunile le susţinu din banii loru proprii. Acesta este neechitate câ se nu dicu crudelitate. Trebue se amintescu câ sTa aflatu cu cale a se adaoge la motivare si registrulu unoru rugari, aşternute din partea mai multoru juris-dictiuni pentru declararea limbei magiare de limba obligata. Se dice, câ acestea s’au alaturatu pentru orientare. Asiu vrea se sciu spre ce orientare? Din parte’mi sunt pe deplinu orientatu, sciu ce însemnătate are. Erâ bine deca lucrulu remane intr’atata. Cundscemu factorii ce joca unu rolu in comitate. Nu voiu a me demite la recriminări; scimu inse cu totii, câ principiele liberale ale legiloru dela 1848 atata s’au mai tunsu prin legile aduse de atunci incoce, in catu si putiuele drepturi asigurate nationalitatiloru prin legile dela 1868 sunt stinse cu totulu. Tote legile, legea municipala si electorala, cu deosebire legea electorala din Transilvani’a, care după uniune nu este numai o anomalie, ci mai multu, dara nu voiu se’i dicu pe nume, dicu tote legile si dispositiunile acestora, intre altele mai multe si introducerea virilismului, numai pentru aceea s’au adusu, câ se restinga pe nationalitati pe unu terenu fara de nici o insemnatate. Consecenti’a acestora este câ d. e. in comitatele Aradului si Carasiului, unde elementulu romanu este atatu de prevalentu, in catu alte nationalitati abia făcu unu percentu in congregatiunea comitatensa, elementulu romanu este in minoritate, asemenea in Bihoru intre 600 representanti numai 80 sunt romani, in cele mai multe comitate aceştia nu dispunu de atatea voturi in catu linb’a romana in sensulu legei se pdta deveni limba protocolara.
Deca aru veni rogarile in privinti’a limbei magiare dela jurisdictiuni de acele, unde poporatiunea este prevalentu magiara, nu asiu dice nimica, pentru câ stimediu alipirea coinpatriotiioru magiari catra limb’a loru, — dar’ deca vinu din parti de acelea, unde alte nationalitati sunt in maioritate, nu voiu se amintescu pe neofiţi, adeca câ acelea se făcu la staruinti’a loru, ci dicu câ minoritatea a maiorisatu si respectivii n’au interpretatu adeverat’a opiniune a maioritatii poporatiunei respective.
înainte de a dice ceva pe scurtu la proiectulu de lege, pentru câ multe asiu avea de disu la acestu proiectil, dicu, inainte de a dice ceva contra proiectului se’mi fia permisu a face unele observări ia unele argumentări ale condeputatiloru mei. Aveamu dorintia se cunoscu argumentările aceste, dar’ am vediutu câ motivarea proiectului de lege atata este de slaba, in catu din ea putinu pote omulu invetiâ, macaru câ eu, de candu sunt membru alu acestei case, mani silitu totudeuna a studiâ obiectulu si a cunosce dispositiunea publica si afara in viati’a publica asupra obiectului pusu la ordinea dilei. Asia am urmatu .si cu proiectulu acesta ponderosu si de mare intensitate. Cu dorere trebue se marturisescu câ din argumentele ce le am auditu aici n’am potutu castigâ convingerea, câ proiectulu pusu -la ordinea dilei ar fi oportunu si necessaru. Prea d^mnulu deputatu alu cercului V alu Ciaichistiloru a crediutu câ face unu servitiu bunu gubernului si aceloru ce voescu votarea proiectului, deca ilu va sprigini si elu. Departe se fia de mine si gandulu de a suspicionâ patriotismulu si conscientiositatea d-lui deputatu. Si eu spriginescu gubernulu in alte cestiuni.
Madarasz: (Intrerupendu) Scimu! (Ilaritate).
Al. Romanu: Dara d-nu deputatu n’a ilustratu bine argumentele aduse pentru proiectu, densulu de regula a doveditu contrariulu dela ceea ce a afirmatu. Asia d. e. indica in propunerea sa animata la simpatih’a cu care ne purtamu fatia cu acei a caroru limba o pri-cepemu. Asta este, si nu este asia. Este daca esista si altu motivu pentru simpatihe. In Russi’a nu este asia cu tote câ polonii pricepu limb’a russesca; nici in Prussi’a, cu tote câ si in Posen pricepu limb’a iiem-tiesca.
M i h a i 1 u P o 1 i t u (intrerupandu); Adeveratu asia
este! (Ilaritate).
Al. Romanu: D-lu deputatu se provoca si Ia istorie, candu stremosii Serbiloru si cu ai Magiarilorli si-au versatu inpreuna sângele pentru patrie si adaoge câ atunci nu se intielegeau unii pe alţii. (Ilaritate): Asia dar’ si aici a Hustratu contrariulu, adeca, câ nu e limb’a uniculu midilocu care se provocedie intielegerea si respectarea inprumutata, buna starea si interesulu comunu.
Argumentările acestea si altele de feliulu acesta ale ştim. colegu imi aducu aminte, cum inainte de acesta cu patru, cinci ani, din acelasiu locu si dela unii totu asia stimatu domnu deputatu am auditu o asemenea argumentare; si atunci opositiunea a atacatu cu vehe-mentia gubernulu cu deosebire pe d. ministru-presidentu.
189
Acelu domnu (leputatu, cugetandu câ d-lu ministru-pre-sidentueste avisatu laaperarea d-niei sale a disu: „D-loru este adeveratu, d-lu ministru-presidentu si-a parasitu punctulu seu de vedere de mai înainte, dar’ pentru acesta principiele si-lea schimbatu. (Ilaritate). Nu sciu multiumitâ d-lu ministru-presidentu pentru apararea acesta, eu asia credu câ gubernulu fatia cu acestu proiectu de lege nici acum n’are lipsa de astfeliu de aparare..
D-loru, bun’a intielegere nu este a se caută numai in limba, si naţiunea magiara 'nu’si cauta in astfelu de lucruri bas’a subsistentii sale, buna starea proprie si a patriei, ci cu totulu in alţi factori, cari nu voiu ai in-sirâ, pentru câ sunt cunoscuţi si asia ar fi de prisosu a’i mai repeţi. (Unu glasu: S’audimu, cari'sunt aceia?) Finantie bune, administratiune buna, si justiţie buna si altele.
Ştim. d-nu deputatu dice, că cine va aduce aceea intre nationalitatile acestei patrie va fi alu douilea inte-meietoriu alu Ungariei.
Mare cuventu, l-am auditu de mai multe ori. A fostu unu barbatu, care se apropiase forte multu de realisarea aceluia, durere inse, acestu mare fiiu alu patriei nu mai este intre noi, de ceea ce’mi pare forte reu, pentru că de candu lipsesce dintre noi, ne a parasitu si spiritulu lui, numai este intre noi moderatorului, că-ci deca ar fi, cutediu a susţinea, că noi astadi 11’amu desbate in cas’a acesta astfeliu de proiectu. (O voce: Adeveratu.)!
Nu voiu se făcu obiectu de discussiune simtiemen-tulu de pietate Sfiiesca a d-lui Stefauu Nagy, sciu se’lu respectediu, dara d-lui la capetulu cuventarei a disu, că spera si crede, că proiectulu acesta se va vota cu o maioritate asia de mare de voturi, in catu cei ce voru fi in contra voru fi forte putini.
Are dreptate, recunoscu, că este asia, aducu aminte inse junelui condeputatu, că „ votau nu numai „numran-tur“, ci si „ponderantur".
Suntem putini aci, dara unde este a caută vina? (O voce:	Nu sciţi unguresce?) Nu trebue a ne luă
numai pe noi in consideratiune, cari votamu, ci pe acea mare parte a locuitoriloru tierei, care este afara in tiera si a cărei părere trebue considerata.
Ştim. d-nu ministru-presidentu a observatu domnului Polit, care observare a fostu in adeveru unu argumentum ud hominem. Sunt indatoratu cu recunosciintia d-lui minstru-presidentu, pentru că n’a abropatu politic’a urmata in Serbi’a din partea Serbiloru fatia cu Romanii, dar’ trebue se marturisescu, că după convingerea mea cu argumentulu acela n’a combatutu pe condeputatulu Polit, fiindu-că elu e cetatienu ungurescu, lui asiadara nu i se pote inpută purtarea gubernului serbescu, dar’ mai putinu pote fi conbatutu cu incuviintîarea unei proce-deri condamnate de noi. Mai departe primescu asemenea cu muitiumire incredintiarea din partea d-lui ministru-presidentu si a condeputatiloru cari au disu, că nu do reşce altu ceva decatu se invetie limb’a magiara si celelalte nationalitati de alta limba, că nu voru se constringa si nu voru se inerga cu timpuiu asia de departe, câ limbile nationalitatiloru se se alunge si din scolele loru. Cu tote aceste eu dicu, că cu privire la trecutu acesta e o inaintare progressiva, nu e altu ceva decatu unu pasiu — speru celu din urma pasiu — pe calea, care nu e de catu unu semnu ren si asia credu, câ nu e bine a urmă unu esemplu condamnaţii de noi.
Condeputatulu Madarasz in discursulu seu sonoru a vorbitu, câ totdeauna in limb’a animii. Sciu prea bine pretiui iubirea cu carea este catra naţionalitatea sa genetica. . . .
M a d a r a s z (intrerupandu): Catra statulu ungurescu !
Al. Romanu: Fia asia dar! catra limb’a statului ungurescu. Dara fiindu vorb’a despre lucruri de asia mare inportantia nu me adressediu la anima, nu me adressediu la peptu, ci me orientediu după capu. Eu si deputaţii romani simtimu instinctivu pericolele, cari astfelu de încercări voru aduce preste capulu Magiariloru si Romaniloru.	. ■’ i * ■
Nu potu se nu reflectediu la citatulu ştim. coude-putatu, scosu după cum susţine, din foile romane.
M a dar asz (intrerupendu): Din foia magiara din
DuCUreSCi.	(Va urmâ.)
b î:- y, i i .1:	'	!•)••■ ii.
Romania.
Proiectulu de respunsu la discursulu tronului.
Comissiuiiea senatului insarcinata cu acesta lucrare s’a despărţiţii in maioritate si minoritate. Majoritatea a projmsu urmatoriulu proiectu:
Maria Ta,
Senatulu a vediutu cu fericire liniştea care a domuitu in alegerile camereloru de revisuire. Atitudinea pacînica si intielepta, păzită de poporulu nostru iu fatia unei cestiuni atâtu de ardietdre precum este revisuirea art. 7 din Gonstitutiunea tierei, dovedesce câ elu este petrunsu de gravitatea situaţi unii si câ elu are consciintia datoriei sale, aceea de a dovedi Europei, câ netolerantia religibsa jiu esista, nici in ânim’a, nici in moravurile naţiunii romane.
Senatidu, in revisuirea ce este chiematu de a face unei prescriptiuni constituţionale, nu va uită nici ceia ce datorimu spiritului luminatu alu secolului, nici garanţiile ce mai presusu de tc»te trebue se ne damu, pentru conservarea nationalitatii mustre, pentru aperarea intereseloru nostre sociale si economice.
In organisarea cc este a se da Romanici de peste Dunăre, Senatulu Ya caută de a asicurâ lo-
_________OBSERVATORIULU.____________________________
cuitoriloru ei unu regimu de legalitate si de libertate, care, treptatu si amesuratu cu trebuintiele, moravurile si propăşirea loru, se ilu assimile din ce in ce mai multu cu institutiunile Statului romanu.
Fiţi incredintiati, Maria Ta, câ, cu tote greutăţile ce s’aru infatisiâ, Senatulu va sci a se mantine la inaltimea missiunii sale si câ elu va pune totu patriotismulu si tdta inteligintia in aperarea si desvoltarea drepturiloru si trebuintieloru naţiunii romane, pentru câ, din ce in ce mai multu, se intarimu basele edificiului nostru nationalu si se radicamu Romani’a la inaltimea positiunii ce si-a facutu in concertulu mariloru familii europene.
Lucrandu asia, avemu convinctiunea câ vomu face pe toti fiii sei se se bucure de o noua era de progresu, de prosperitate si de muitiumire, drepta resplatire a lungeloru si greleloru sacrificie ce ei au facutu pentru formarea si neatarnarea Statului romanu.
Ve uramu, Maria Ta, inpreuna cu M. S. R. Dbmna, se traiti ani mulţi si fericiţi pe tronulu României libere si independente.
Raportoru, Ioanu Ghica.
Eata si opiniunea minorităţii:
Maria Ta,
Tramisi de tiera pentru a desbate revisuirea art. 7 din Constitutiunea nostra, noulu Senatu crede de a sa datoria se multiumesca inainte de tote Altetiei Vostre Regale, pentru asicurarile linistitore conţinute in Mesagiulu Tronului, prin care Maria Ta declari naţiunii, câ nici Camerele trecute, nici gubernulu Măriei Tale n*au prejudecatu nimicu asupra unei cestiuni de o inportantia vitala pentru naţiunea romana, si câ marile Poteri ale Europei nu au potutu cugetă se ne inpuna solutiuni absolute, contrarii intereseloru României. Prin urmare, resolvarea cestiunii pentru care s’a facutu apelu la tiera, de si multu ingreunata prin conditiunile du-rerbse coprinse in tractatulu dela Berlin, rernane intrega reservata deliberariloru mandatariloru tierei, si o vomu desbate si decide in deplina independintia a consciintiei nostre.
Fiţi incredintiati, Maria Ta, câ vomu sci, si in acesta ocasiune solemna, a pune interesele tierei mai presusu de ori-ce alte consideratiuni si, animaţi numai de aceste simtimente, vomu esaminâ, cu maturitatea pe care inprejurarile o inpunu, solutiunea ce ne va propune gubernulu Altetiei Ydstre Regale, care, prin cunoscintiele ce are de nevoile si temerile tierei, precum si de limitea esacta a cerintieloru diplomatice din afara, este singuru in positiune a aprecia tote elementele cestiunii si, prin urmare, a spune si celu d’antei. cuventulu seu, asupra modului celui mai nemeritu de a o resolvâ.
Nu ne indouimu, Maria Ta, câ silintiele ce a pusu si va pune negresitu si de acum inainte gubernulu Măriei Tale, pentru a convinge pe diplomaţia europena, câ naţiunea romana n’a fostu nici-odata animata de spiritu de netolerantia reli-giosa, a avutu o inflnintia salutara asupra pregătirii terenului discutiunii, si câ astfelu acţiunea gubernului se va esercitâ la timpuiu oportunii totu cu aceiaşi energia, pentru a justifică, inaintea mariloru poteri ale Europei, mesurile ce tiera va crede de trebuintia a luă, pentru salvarea intereseloru sale naţionale si economice.
Asteptamu dera si noi cu o legitima nerăbdare resolvarea câtu mai curenda a acestei mari cestiuni, după a careia înlăturare numai, tiera scapata de ingrigirile, temerile si agitaţiunile estreme ale spi-riteloru, care domnescu acum. va pote se se ocupe cu mintea liniştita de desvoltarea sa economica, precum si de tote acele legi .si reforme, care sunt menite a consolida institutiunile nostre si a garantă mai ajesu practica leala si sincera a principieloru conţinute in Constitutiunea nostra.
Acesta opera de consolidare, de a cărei im-peridsa necessitate suntemu convinşi, de o potriva cu Maria Ta, nu se va pote efectua inse de câtu atunci, candu poterea esecutiva si poterea legiuitore se voru petrunde de drepturile si indatoririle loru, si candu cea d'anteiu, cu prerogativele intinse de care dispune, va găsi unu controlu, pe câtu de luminatu, pe atâtu de consciintiosu, in cea din urma. Acestu echilibru indispensabilu in aplicarea sincera a regimului constitutionalu nu va deveni inse o realitate, de câtu atunci, candu alegerea mandatariloru tierei va fi sincera si adeveratu libera.
La ultimele alegeri ordinea materiala nu a fostu in adeveru turburata nicairi; acesta inse, Maria Ta, se datoresce numai intieleptiunii poporului nostru si moderatiunii corpului electoralu.
Tari in credintia, câ simtimentele si aspiratiunile naţiunii sunt identice cu ale Măriei Tale, precum Altetiea Vostra Regala ati condusu pe campulu de
bataie armat’a romana la glorie, suntemu convinşi câ, totu asemenea, Maria Ta vei fi si conduee-torulu naţiunii intregi la desvoltarea normala a in-stitutiuniloru ce tiera si-a datu că Stătu independenţii.
Se traiti Maria-Vostra.
Se traiesca Maria Sa Domna. G. Mânu.
Bespunsulu Camerei la mesagiulu Tronului.
(Proiectulu Comissiunii).
Maria Ta,
Adunarea naţionala, alesa de tiera in vederea actului atatu de insemnatu alu modificării pactului seu fundamentalu, este fericita de a’si incepe lucrările, adu-cendu omagiele sale aceluia ce este aperatorulu celu mai poternicu alu institutiuniloru nostre constituţionale, după cum este si luptatorulu celu mai vitezu alu drepturiloru si aspiratiuniloru nostre naţionale.
Liniştea si legalitatea cu cara s’au facutu alegerile generale, precum si zelulu patrioticu ce l’au aretatu alegetorii, esercitandu-si intr’unu numeru cu multu mai mare decatu ori candu dreptulu loru electoralu, sunt o indouita dovada despre intemeiarea institutiuniloru re-presentative, prin intrarea loru in moravurile nostre publice, si despre adenca îngrijire a naţiunii in cestiunea revisuirii art. 7 din constitutiune.
Adunarea deputatiloru spera câ, inspirandu-se de datoria patriotica a cărei responsabilitate o cunosce, va parveni in îndeplinirea missiunii sale de revisuire, a dă tierei acea linişte si securitate, ce nu se potu dobândi de catu prin inlaturarea causeloru cari aru potea fi prejuditiabile neîntreruptei propăşiri naţionale.
Tiera simte cea mai urgenta trebuintia câ, scutita de preocupările ce i absorbu de atatu tirnpu activitatea se’si pota indreptâ in fine tote silintiele spre inbunata-tirile din intru.
Aceste inbunatatiri se inpunu, subt pedepsa de a nu se mai potea găsi in urma destule midiuloce, spre a susţine lupt’a pacînica dar’ neînduplecata, in care se afla astadi poporale pe terenului nationalu si economicu.
Organisarea definitiva a Dobrogei, crearea unei banei de scomptu si de circulatiune, constructiunea de intreposite si dockuri, reorganisarea si desvoltarea instrucţiunii professionale si agricole, infiintiarea de comiţii agricole, precum si crearea de banei agricole, legii pentru stăvilirea despăduririi si esploatarea mineloru, înmulţirea cailoru si midiloceloru de comunicatiune, sunt negresitu atatea inbunatatiri cerute de trebuintiele tierei der’ fara mare folosu, s’aru legiferâ aceste inbunatatiri, deca mai presusu de tote nu se voru găsi midiloce practice de a le si realisâ. Asupra acestoru midiloce va trebui se se indreptese de aci inainte tota luarea aminte a gubernului si a poterii legiuitore, pentru câ inbuna-tatirile prevediute in legi, ce remanu pre adesea litera morta, se se traduca si in progrese reale pentru tiera.
Dio’a in care Romani’a va potea se intre pe acesta cale a redicarii interiore, printro munca bine chibzuita si neintrerupta de cestiuni câ acelea ce ne frementa de atâta tirnpu, va fi diu’a ferice in care se va deschide adeverata era de prosperitate si de intarire pentru tiera.
Atunci numai missiunea gloriosa a domniei Măriei Tale Regale, incununata pana astadi cu laurii resboinici, va fi incununata cu laurii mai trainici inca ai fericirei ^ naţiunii romane.
Se traiesci Maria Ta,
Se traiesca Maria Sa Domna.
Raportoru, E. C o şti ne Seu.
ACADEMIA ROMANA.
Sessiunea estraordiuara.
Procesulu-verbalu Nr. 2.
Siedinti’a din 23 Main st. v. 1879.
Siedinti’a se deschide la 8 ore si jumetate ser’a.
Se dă lectura procesului verbalu alu siedintiei precedente si după ore-care rectificări, se aproba.
Se comunica:
1.	O scrisore a d-lui C. Zappa, prin care multiu-mesce pentru comunicarea inprimateloru societăţii;
5. O scrisore a d-lui Dr. A. Fetu, membru actualu alu Academiei, prin care arata motivele ce’lu inpedica a luă parte la sessiunea extraordinara din anulu acesta;
3.	O comunicare verbala a d-lui Hodosiu, câ D. Canonicu T. Cipariu, membru actualu, l’a insarcinatu a face cunoscutu adunarei câ, fiindu indispusu, se afla in nepotintia de a veni la sessiune;
4.	O adressa a d-lui V. A. Urechie, prin care inaintedia o colectiune de notitie bibliografice relative la tierile Danubiane, adunate de d-lu Comite de Marsy si oferite bibliotecei Academiei; — se primesce cu muitiumire si se indreptedia d-lui Hasdeu, spre a referi asupra acestei colectiuni.
D-lu Sionu espune, câ convocarea adunarei in sessiune estraordinara, facendu-se intr’unu modu nepreve-diutu de statute, presinta o situatiune esceptionala in ceea ce privesce spesele budgetare, de aceea provoca de-cissiunea legala a Academiei, atâtu pentru regularea financiara, câtu si pentru ficsarea sessiunei ordinare din anulu acesta.
D-lu Baritiu crede câ in adeveru trebue se se decidă deca se mai tine o sesssiune ordinara in anulu acesta, câ-ci in casulu contraru, ce s’ar face cu concursurile publicate a se presentâ pana la 16 Augustu, si cu alte lucrări, ce se determina in sessiune ordinare?
După ore-cari esplicatiuni si discutiuni se autorisa delegatiunea a eliberă diurnele si spesele de transportu I câ si in sessiune ordinara, remanendu câ situatiunea
190
generala a lucrariloru se se decidă după revisiunea statuteloru.
La ordinea dilei, alegerea comissiunei pentru re-visiuirea statuteloru. Se consulta adunarea despre nu-merulu membriloru cari trebue se o compună, se adopta numerulu de cinci. Se procede la votare prin bilete. Cu maioritate se alegu:
D-nii A. Odobescu, T. Maiorescu, A. Tr. Laurianu,
V.	Babesiu si P. S. Aurelianu.
La ordinea dilei urmedia alegerea comissiunei pentru cercetarea raportului delegatiunei. Se decide câ acesta se fia compusa din trei membri. Se procede la votare pin bilete si cu maioritate se alegu:
Domnii N. Cretzulescu, N. Ionescu si A. Romanu.
D-nulu presiedinte comunica, câ comptabilitatea a depusu bilantiulu aretatoru de incassarile si cheltuelele efectuate dela 16 Augustu 1878, pana la 23 ale lunei curente, si unu memoriu relativu la deschiderea de credite suplimentare pentru chieltuelele făcute preste provisiunile budgetare. Se decide a se recomanda comissiunei bud-getarev candu se va numi.
Orele fiindu inaintate, siedinti’a se rădică, urmandu câ a dou’a di se se convoce in orele de diminetia.
Presiedinte Ioanu Ghica.
Secretaru ad-hoc, Sionu.
Procesu-verbalu Nr 3.
Siedinti’a din 25 Maiu 1879.
Siedinti’a se deschide.la 9 ore a. m.
Se dâ lectura procesului-verbalu alu siedintiei precedente, si se adopta.
D-nu presiedinte comunica o adresa a d-lui N. Densusianu, prin care tramite copie de pe nisce acte diplomatice, scrisori de ale Principiloru romani din secolulu XVIII, pe care ii le-ar fi oferitu d-lu Colomanu Thaly, membru alu academiei de sciintia din Pest’a, care le a copiatu pe unele din archiv’a de stătu a Ungariei, era pe altele din arhiv’a familiei Carobji. Se primescu cu mulţumire.
D-nulu Hasdeu crede a profita de ocasiune spre a se aretâ d-lui N. Densusianu multiumirile adunarei pentru zelulu si activitatea care le au consacratu in urmărirea si decopiarea altoru documente inportante pentru istori’a naţionala.
D-nu Odobescu dice, câ, relatiunite d-lui Dnsusianu despre missiunea istorica ce i s’a datu, trebue se se dea in cercetarea si apreciarea sectiunei respective, pentru câ, Academi’a, mai bine incredintiata, se pota decide deca missiunea d-lui Densusianu trebue se se mai pre-lungesca.
Adunarea consultata recomanda acestu subiectu sectiunei istorice.
D-nu Mauiu propune câ, după procedur’a ce s’a urmatu cu d-nii membrii chiamati in sînulu adunarei in siedinti’a dela 23, se se invite câ membru actualu si d-lu Andreiu Mocioni, spre a luâ parte la lucrările academice.
Se observa de catra unii membri, câ in situatiune analoga se gasescu si alţii despre care aru trebui mai antaiu se avemu incredintiare particulara câ primescu de a reveni in sînulu adunarei, la care fuseseră numiţi.
D-nu Maniu presinta o propunere subscrisa si de d-nu Babesiu in urmatorea coprindere:
„Membrii academici fiindu pe vietia aleşi, delega-tiunea este invitata a chiemâ pe toti membrii cei cari au figuratu dela infiintiarea societatiei academice romane".
Acesta propunere se primesce cu maioritate.
La ordinea dilei fiindu numirea comissiunei financiare pentru cerce tarea compturiloru si administratiunei fonduriloru, se procede la votu prin bilete si se alegu cu maioritate d-nii Hodosiu, Caragiani si Stefanescu.
D-lu Secretaru generalu cerendu se se reguledie sarcin’a de secretaru ad-hoc, care după statute trebue se se alega anume pentru redactiunea proceseloru-ver-bale ale sessiunei, Adunarea ilu invita câ se porte d-lui ; acesta sarcina câ si in anulu trecutu.
Siedinti’a se redica, anunciandu-se cea viitore pentru dio’a de luni, 28 Maiu, candu comissiunile numite se vie cu lucrările loru respective, spre a se potea pune in discutiune.
Vice-presiedinte, G. Baritiu.
Secretaru ad-hoc, Sionu.
Sciri diverse.
—	(Parastasu). Prin unu cercularu presidialu d. dato 11 Juniu st. v. pe care ilu publica „Telegr. romanu" in Nr. 67. Escel. sa mitropolitulu Mironu Rom anulu ordona a se tînea in tote bisericile din I archidiecesa parastasu solemnu in diu’a de 16/27 Iuniu, i pentru repaosulu sufletescu alu prea fericitului archie-piscopu si mitropolitu Andreiu bar. de Siaguna. In aceiaşi di se va tînea in Resinari parastasulu solemnu la mormentulu repaosatului mitropolitu.
—	(Conchiemare). Pe bas’a conclusului adunarei generale tînuta la Lis’a in 1 Septeinbre 1879 de sub Nr. VII adunarea generala a desp. cerc. II alu Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, se conchiama in Comun’a Arpasiulu inferioru pe dio’a de 13 Iulie 1879 st. n. la 11 ore a. m.; ceea-ce prin acesta se aduce la cunoscintia publica, invitanduse totu deodata totii onoraţii membri, inteleginti’a si poporulu acestui despar-tiamentu, a partecipâ la siedinti’a adunarei.
Din siedinti’a comitetului desp. cerc. II tînuta la Fagarasiu in 30 Maiu 1879.
Alesăndru Micu, directorulu despart. II.
Grigoriu Negrea, actuariu.
_________OBSERV ATORIULU._________________________
—	(Junialu). In 29 1. c. se va arangea in Gherl’a o petrecere de vera, in favorulu nou-edificandei biserice dela monastirea Niculei. Petrecerea se va face pe aren’a bailoru dela Chireu.
Pretiulu unui biletu de intrare este de 60 cr. v. a. Contribuirile marinimose se voru primi cu multiu-mita si voru fi evitate prin diare.
—	(Mistere Russesci). Celu din urma mis-teru din St, Petersburg, dice „Independenti’a Belgica," a primitu o solutiune tragica. E vorb’a despre unu siambelanu alu Imperatului, corniţele Nicolae Koskull, care trecea câ forte favoritu alu Imperatului. Koskull este, seu mai bine erâ unu tineru de 25 de ani si avea insarcinarea de a respunde la numerosele petitiuni ce adresedia Imperatului familiele condamnatiloru politici. In celu din urma resbelu, Koskull a facutu parte din suit’a imperatului si, la cuarthiarulu generalu a indepli-nitu funcţiunile de secretaru particularu. După resbelu a remasu câteva septemani in Romani’a, spre a plaţi chieltuelile casei militare ale Tiarului, funcţiune forte delicata, de vreme ce sunt bine cunoscute obiceiurile functionariloru ruşi.
Acum 15 dile, siambelanulu Koskull, care-si relua-se funcţiunea la palatu si erâ mai in favore decâtu totu-deauna, dispăru după esirea dela unu clubu. Tia-rulu, famili’a siarabelanului si nobletiea fura forte emoţionate de acesta disparitiune. Tota politi’a se puse pe pecioru; se promisera forte mari sume agintiloru cari ilu voru găsi viu; tote incercarile remasera zadarnice. E adeveratu câ, la a treia secţiune, s’au primitu scrisori, care declarau câ corniţele va servi de ostaticu si câ va fi omoritu, deca se voru esecutâ nihilistii de curendu condamnaţi la morte. Acum optu dile, doi nihilisti fura inpuscati in apropiere de Kiew si după doue dile cadavrulu comitelui Koskull se găsi intr’o pădurice la porţile St. Petersburgului. Diarele din capitala primiră insciintiare de a dice, câ furtulu fusese mobilulu crimei, der’ a dou’a di, se vediura lipite pe piati’a Newski afi-sîe, in care se spunea câ corniţele fusese omoritu după ordinulu comitetului nihilista.	„Romanulu."
Contractulu Sociala.
De J. J. Rousseau.
(Urmare.)
Capitolulu V.
Necessitatea de a admite o conventiune primitiva.
Deca asiu accepta chiaru tote acelea, pe care le amu combatutu pana acuma, totuşi aparatorii despotismului nu aru profită nemicu. Va fi totu-deuna o mare diferenţia intre subjugarea unei mulţimi si gubernarea unei societari. Subjugandu unulu singuraticu successive omeni respanditi ori care aru fi numerulu loru, eu nu vediu aicea, decâtu unu domnu si sclavi, nu inse unu poporu si siefulu seu; acesta este, daca vrea cineva, o agregatiune, inse nu asociatiune, aici nu esista nici bine publicu, nici corpu politicu. Acelu omu, chiaru deca ar fi sub-jugatu jumetate din lume, remane in totudăuna unu particularu, precum si interesulu seu, separatu de alu o celorulalti, nu este decâtu unu interesu privatu. Daca acelasiu omu piere, imperiulu seu, remane după elu inbucatatitu si fara legătură, precum unu stejaru, consumatu de focu, se disolve si se preface intro gramada de cenuşie.
Unu poporu, dice Grotius, se păte dâ unui rege. După Grotius deci, unu poporu este dejâ unu poporu mai inainte de a se dâ unui rege. Acesta donatiune insasf este unu actu civile, elu presupune o deliberatiune publica. Mai inainte deci de a esaminâ actulu prin care unu poporu alege unu rege, va fi bine a esaminâ actulu prin care unu poporu este unu poporu, pentru câ acestu actu trebuindu se fia anterioru celuilaltu, este ade-verat’a basa a societari.
In realitate, deca nu ar esistâ o conventiune anteriora, unde ar fi, in casu candu alegerea nu ar fi unanima, oblegamentulu minoritarii de a se supune alegeri făcute de maioritate? si de unde aru avea o suta, cari voiescu unu domnu, dreptulu de a votâ pentru diece, cari nu ilu voiescu ? Legea insasi a pluralităţii — maioritatii — voturiloru este unu punctu alu conventiunei si presupune, câ celu putinu odata au fostu unanimitate.
Capitolulu VI.
Despre contractulu socialu.
Presupunu, câ omenii au ajunsu la acelu punctu, unde obstacolele, care inpiedeca conservatiunea loru in statulu naturei, prevalesa prin resistinti’a loru fortiele pe care le păte intrebuintiâ fiacare individu, pentru de a se mantienea in acea stare. In caşulu
acesta, acea stare primitiva nu mai pote subsistâ si genulu omenescu ar peri, daca nu si-ar schimba modulu de a esistâ.
De orece omenii nu potu produce fortie noue, ci numai a conbinâ si dirige pe acelea, care esistu dejâ, ei nu dispunu pentru de a se conserva de alte mijloce, decâtu de a formă prin agregatiune o suma de fortie, care se pota invinge resistenti’a, de a le pune in misicare prin unu singuru mobilu si a le face se lucredie in concertu.
Acesta suma de fortie nu se pote nasce, decâtu numai prin concursulu a mai multor’a; dar’ fiindu forti’a si libertatea fiacarui omu principalele mijloce ale conservării sale, cum le va potea angajea elu fara de a se păgubi si fara de a neglige ingrijirile, cu care isi datoreste elu sie insusi ? Acesta dificultate, aplicata la subiectulu meu se pote esprimâ in următorii termini:
„A află o forma de asociatiune, care apara si protege cu tota fortia comun’a, person’a si bunurile fiacarui asociatu, si prin care totu insulu, unitu cu totii, nu asculta cu tote acestea decâtu de sine insusi si remane totu asia liberu precum au fostu si mai inainte." Acesta este problem’a fundamentala, acarei solutiune o dâ contractulu socialu.
Tunetele acestui contractu sunt asia de pre-cisate prin insasi natur’a actului, in câtu cea mai mica modificatiune le aru preface ilusorie si fâra nici unu efectu, pentru câ, de si ele pote nu au fostu nici-odata esprimate formalu ele totuşi sunt in totu loculu aceleaşi, in totu loculu tacitu admise si recunoscute, până ce contractulu socialu fiindu violatu, fiacare reintra in drepturile sale primitive si isi reiâ libertatea convenţionala, pentru care renuntiase la densele. Aceste puncte, bine intielese se reducu la unulu singura: adeca, alienariunea totala a fiacarui asociatu cu tote drepturile sale in favorulu comunitarii, pentru câ la inceputu, ofe-rinduse fiacare de totu, conditiunea este egala pentru toti si fiindu conditiunea egala pentru toti, nici unulu nu are interesu de a o face onerosa pentru ceilalţi.
Afara de acesta, facenduse alienariunea fara reserva, uniunea este asia de perfecta, pe câtu numai pote fi si nici unu asociatu nu mai are nemicu de reclamatu; pentru câ deca ar mai reinanea • vre unu dreptu particulariului, apoi neaflanduse nici unulu superioru tuturora, care ar potea decide intre ei si publicu, fiacare fiindu in orecare punctu propriulu seu judecatoru, ar pretinde se fia in tote. Astfeliu starea naturala ar subsistâ si mai departe si asociatiunea ar deveni fâra indoiala tiranica său ilusorie.
In fine, danduse fiacare la toti nu se dâ la nici unulu si nefiindu nici unu asociatu asupra caruia nu si-ar castigâ acelasiu dreptu, pe care i-’lu cedăsa asupra sa, castiga ecuivalentulu pentru totu ce au pierdutu si mai multa fortia de a conserva aceea ce are.
Deca cineva delaturădia din pactulu socialu totu ce nu se tiene de esentia lui, va afla, câ elu se reduce la urmatorele: Fiacare din noi ofere comunităţi person’a sa si tota poterea sa subt direcţiunea suprema a vointiei generale si noi primi mu apoi pe fiacare membru, câ parte integranta a întregului.
Din acelu momentu, in locu de person’a particulara a fiacarui contractantu, acelu actu de asociatiune produce unu corpu moralu si colectivu, compusu din atâti membrii, câte voci numera adunarea si care tocmai prin acestu actu primeşte unitatea sa, eu-lu seu comunu, viati’a si vointi’a sa. Acesta persona publica, care se formăsa astfeliu prin uniunea tuturora celoru-lalti, se numea odiniăra cetate si acuma republica său corpu politicu, care de câtra membrii sei se numeşte Stătu candu este passivu, Suveranu candu este activu, Pote re candu se compara cu altele. Cu privire la asociaţi, ei primescu numele colectivu de poporu, era in particulara se numescu ceta-t i e n i, câ participatori la auctoritatea suverana si supusi, fiindu vorb’a de legile Statului. Dara aceşti termini se confunda adesea si se intrebuin-tiădia unulu pentru altulu. Este de ajunsu de a ii sci distinge, candu sunt intrebuintiati in tota pre-
cisiunea loru.	(V» nrmi.)
Cur.Hulu nioneteloru in val. aiiatr.
Vien’a, 23 Iuuiu.
Galbinii imperat. <1® auru.........................fl. 5.48 cr.
Monetn de 20 franci................................... 9-22‘/» •«
Imperialu  ........................................... 9.35 f1
Moneta germana de 100 maree........................ „	56.90 ti
Snvereigns englesi.................................... 12.— ,t
Lira turceaca......................................„	10-58 ..
Monete austr. de arginta 100 fl....................... —.— „
Editoru si redactoru respons. C*. Uaritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Rialii in Sibiiu.