Observatoriuln ese de done ori in septemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., duau la casa eu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sân 22 franci, pe 6 luni 6 fl. sdu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Orl-ee Inserate,
se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare ei te 7 cr., la adou’a si a trei’a ci te 6 cr. v. a. si preBte aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 42.	Sibiiu, 26 7 Iuniu 1879.	Anulu II.
Anton cavaleru de Schmerling.
Numele Schmerling este cunoscutu generatiunei nostre betrane mai multu numai din corespondentele fericitului loanu Maiorescu publicate in „Ga-zet’a Transilvaniei“ in anulu "1848, pre candu acelu barbatu de stătu se afla la parlamentulu din Francfurt alu Germaniei câ membru si câ ministru, âra Maiorescu petrecea acolo câ agentu tramisu de gubernulu Munteniei la Sibiiu, Vien’a si Francfurt spre a midiuloci recunoscerea reformeloru introduse in tiera si apararea ei de invasiuni russo-turcesci. Generatiunile mai noue cunoscu pe Schmerling din anii 1861—1865, daca’lu cunoscu, noi inse ne iudoimu despre cei mai mulţi; câ-ci de Tar fi cunoscutu pe densulu, sisthem’a politica si ultimele scopuri ale lui, de siguru câ nu s’aru inai audi p’intre noi inca si astadi atâtea fabule necalite si scornituri absurde, visate de fantasti si puse in circulatiune câ ori-ce moneta falsa, acuma, candu passiunea de a falsifica curatulu adeveru istoricu au ajunsu asia departe, in câtu se ignora mulţime de acte publice, fapte complinite, lucruri vediute si pipăite. Asia cauta unii omeni se’si sature poft’a de resbunare hidosa.
Mai dilele trecute amicii si adoratorii dlui Schmerling ii serbara in Vien’a, cliiaru tara voi’a lui, dio’a aniversaria cum se dice jubilară de ani 50, de candu se afla escel. sa in servitiulu statului austriacu. Dn. Schmerling este unulu dintre barbatii de stătu europeni, calumniati mai multu si mai in-versiunatu, astadata inse ii se dete una din satis-factiunile cele mai strălucite, din câte e in stare se câştige unu omu pre acestu pamentu. Deputa-tiuni numerose de a le corporatiuniloru statului, mii de particulari din capitala si din afara au sa-lutatu in 14 si 15 Maiu pe iubilariu; serata si baiu forte stralucitu s’a datu in onorea lui, mulţime de presente câ suvenire ii curseră din diverse parti, până si junele rege Alfonsu alu Spaniei ii trimise una sabiia din cele mai pretiose, 6ra la mes’a data in onorea densului se tînura toaste de valdre istorica.
Sisthem’a politica numita alui Schmerliug după portatoriulu ei, de si durase abia 5 ani, a lasatu la noi câteva urme asia de afunde, iupressiuni asia de vii in memori’a generatiuniloru, in câtu acelea nici-odata nu se voru mai potea şterge cu nici-unu pretiu si prin nici-o potere omenesca din istori’a patriei si a natiunei nostre. Acesta este unu adeveru, la care press’a romana, pre câtu nu este ea preocupata de alte opiuiuni false si rătăcite, ar trebui se revină câtu inai desu, pentru câ generatiuniloru care ne urmedia (epigoniloru), se se dea ocasiune de ajunsu a trage paralelle juste intre sisthemele, sub care au traitu părinţii loru, iutre diversele epoce mai alesu ale istoriei. Celu pucinu patru periode relative scurte, din secolulu nostru aru fi se le comparamu cu mare diligentia: domni’a principelui Clemente Metternich câ ministru atotu-potente până in 1848; revolutiunea si absolutis-mulu până in anulu 1860; er’a constituţionale până in 1866; in fine sistarea constitutiunei sub corniţele Belcredi si dualismulu până in dilele nostre. Aci inse ne ocupainu de barbatulu, carele inaugurase er’a constituţionale, apoi de resultatele aceleia din care avuseraniu si noi parte.
Anton Schmerling e nascutu in 23 Augustu 1805 dintru una famili’a nobile si possessionata, odeniora in regiunile romane, era dela secolulu alu 18-lea incoce in archiducatulu Austriei. Dupace terminase cursulu juridicu la universitatea din Vien’a, in anulu 1829 intrâ pe carier’a juridica, pe care isi castigâ renume forte bunu. In anulu 1848 Schmerling se Iacii membru alu curtiei de apellu; erâ iuse cunoscutu si câ patriotu care se ocupa de afacerile politice ale monarchiei si ca adversariu alu sisthemei absolutistice alui Metternich. Asia se intemplâ câ in Aprile 1848 fii alesu si Schmerling câ deputatu din partea Austriei germane la parla-mentulu din Francfurt. Intre sute de membrii Schmerling erâ dintre cei mai eminenţi, din care
cause se facil ministru de interne alu imperiului sub regimulu provisoriu alu archiducelui loanu. Lui Maiorescu ii successe a’lu castigâ peutru caus’a naţionale a romaniloru; inse după atâtea revolutiuni parlamentulu din Francfurt fu spartu prin fortia. Schmerling s’a retrasu din ministeriu inca din 15 Decembre 1848 si a venitu la Vien’a si Olmutz indata după proclamarea junelui archiduce Fran-ciscu Iosifu de imperatu. Schmerling fii trimisu erasi la Francfurt, acum inse câ ministru plenipo-teute austriacu, cu scopu de a opera din respoteri contra proclamarei regelui Prussiei Fridericu Wilhelmu IV de imperatu alu Germaniei. In Iuliu 1849 Schmerling intrâ in cabinetulu lui Schwarzeu-berg câ ministru alu justiţiei; s’a retrasu in Ian. 1851 dupace a vediutu câ reactiunea prinde poteri in tota lumea, ministeriulu austriacu e decisu a desfiinti’a constitutiuuea din Martiu 1849 si a restabili unu absolutismu rigorosu. Schmerling inse fii denumitu presiedinte la unu senatu alu curtiei supreme. De aci incolo Schmerling nu mai avii nici-o influintia in afacerile politice ale monarchiei, până candu după publicarea diplomei din 20 Octobre 1860, prin care se restaura in principiu istoric’a autonomia a toturoru tieriloru monarchiei, in 13 Decembre fu chiaraatu in cabinetu câ ministru de stătu, adeca cu atributiune de a reorganisâ monarchi’a pe base constituţionali. Modulu in care voise Schmerling a’si ajunge scopulu, se coprinde in patent’a imperiale din 26 Februariu 1861. Lui Schmerling adeca ii se parea câ prin autonomi’a prea larga data provinciiloru s’ar periclita unitatea j si integritatea monarchiei. De aci se potu esplicâ modificările făcute prin patent’a din Februariu 1861 in diplom’a din 1860.
Până in anulu 1860 se aflasera cliiaru si in Ungari’a mulţime de barbati celebrii, cu br. Oetves in frunte, carii declaraseră de mai inainte, câ ei s’aru indestulâ cu gradulu de autonomi’a, de es. pre câtu ilu are astadi Croati'a. Schmerling inse s’au apucatu dintr’odata de câteva lucruri din cele mai grave. Nimicu inse uu a stricatu mai multu sisthemei sale, câ incercarea din 1863 făcută la conferenti’a suverauiloru germani, tînuta la Francfurt: Schmerling voiâ se asigure Austriei pentru totu-deauna primatulu in Germani'a si in casu bine venitu se câştige imperatului Austriei diu uou coron’a imperiului numitu odiuiora romano-germanu. Cu acesta densulu dete fara voia sa, lovitura foite grea sisthemei sale, din causa câ atâtu Europ’a, câtu si poporale monarchiei se temeau, câ nu cumva po-testatea prea mare concentrata in Vien’a, mai cu-rendu sau mai tardiu se sugrume erasi libertăţile publice, centralisandu si totuodata germanisandu asia, precum vedemu câ se intemplâ astadi in altu intielesu si in alta direcţiune.
Pucinii barbati de stătu ai romaniloru câţi aveamu pe atunci, cunoscu prea bine program’a politica alui Schmerliug si a colegiloru sei cliiaru iu detaliurile ei. Câţiva din trensii apucasera a fi denumiţi consiliari ai Cancelariei transilvane (ministeriu speciale transilvanu) la Vieu’a; alţii erau trimişi de câtra comitetulu natiouale câ deputaţi pe luni întregi in capital’a imperiului. Ei iuse mai cunoscea inca si unu altu secretu alu acelei sistheme politice, care se pote formulă cam asia:	In
acesta lupta a diverseloru nationalitati din imperiu se deschidemu pentru fiacare câte unu campu de activitate, emulatiune, desvoltare, in tote ramurile vietiei publice, câ se’si mesure fiacare poterile inaintaudu care câtu pote. Prin acesta desvoltare, ecuilibrulu in locu de a se turbură, se va restabili, monarchi’a in locu de a se debilita, mai virtosu se va consolidâ.
Barbatiloru romani de stătu, carii vedeu multu mai de parte decâtu numai pana la nasu, atâta le-a trebuitu, câ-ci restulu se iutielegea de sine. De aici au urmatu intre altele, delaturarea toturoru pedeciloru in sfer’a industriei si a comerciului, câtu mai remasesera. De aici urmă, câ in 1862 se desfiintia vechia oprire a intrarei diarieloru si car-tiloru romanesci din Romani’a (actele respective sunt
acilea); 6ra candu ii disera lui Schmerling: Au nu vedi câ de aici pote se esa o Dacoromani’a? densulu replică câ si in 1850 gubernatorulu Wolil-gemuth: Se o faca daca sunt in stare a se bate cu trei imperatii mari, era d-vostra carii ii denun-tiati, se ve fia ruşine a compromitte poterea imperiului cu insinuatiuni de acestea.
Dara maxim’a de stătu alui Schmerliug mai avii, anume in Transilvaui’a, inca si alte urmări de inportantia in adeveru istorica, precum: Con-cessiuni de conferentie naţionali si compuneri de comitetu naţionale, aplicare dintre romani la funcţiunile inalte ale tierei (guberuu, cancelari’a curtiei, curtea de cassatiune), demissiunea gubernatorului com. Em. Miko si a cancelariului br. Franc. Kemâny, carii nu voiau se audia de concurentia libera iu viati’a natiouale si politica; inaltiarea limbei nostre la rangu de oficiale si parlamentaria, câ in Elveti’a, alaturea cu celelalte doue asia, câtu insusi mo-narchulu se subscriâ si romanesce la tote actele publice; compunerea dietei transilvane după cele trei nationalitati; proiectu de lege pentru nou’a inpartire a tierei asia, in câtu una parte mare a teritoriului ei locuitu sau preste totu, sau in maio-ritate considerabile de romani, erâ se fia administrata curatu romanesce, si altele multe. Până si restaurarea mitropoliei gr.-orientale orthodoxe romanesci si scaparea de sub jugulu bisericescu si naţionale alu serbiloru au se o multiumesca romanii lui Schmerling, câ-ci pana la elu promiteau toti, dara nu facea nici-unulu nimicu.
Tote acestea inse si o mulţime de alte evenimente relative la Transilvani’a din dilele lui Schmerling isi au locu in istori’a aniloru 1861—1865 demna de a fi scrisa pentru noi romanii intrega cu litere mari, câ celea ce se vedu in cărţile bise-ricesci. +
Dela diet’a Ungariei.
^	Discursulu
deputatului Parteniu Cosma, tînutu iu siedinti’a dela 5 Maiu a. c. a dietei Ungariei in cestiunea limbei magiare.
(Urmare.)
Negaţi câ aci ar subservâ causa naţionala si politica ci o reduceţi simplu la cestiune de cultura.
Si apoi cu ce se motivedia acesta cestiune culturala ?
Referinţele comissiunei de instrucţiune publica in motivele scrise in raportulu seu, pre care si d-lu Vârady si’lu declara de alu seu, precum se si cuvine câ se’lu considere de alu seu fia-care membru din comissiune — dar’ pe care eu totuşi voescu a’lu consideră numai de actulu raportorului — dice: câ ânim’a cea usioru recep-tibila a copilului prin invetiarea limbei magiare se’si insusiesca si simtiulu iubirei de patrie si alu patriotismului.
Era la altu locu: „Inse On. casa! de si nu totulu, de si nu prea multu aştepta comissiunea dela unu ast-felu de proiectu de lege specialu, atata totuşi cu totu dreptulu pote afirmă, câ punerea in vietia a unui ast-felu de proiectu este unu pasiu insemnatuinainte, catra scopu, — câ efectulu aceluia îlu vomu simţi pretotindeni unde elu va intimpinâ patriotismu si bunavointia, dara totu-odata câ ridicarea la valore de lege a acestui proiectu va pune in positiune pe gubernu, câ acolo unde patriotismulu si bunavointi’a lipse s c e dara terenulu si materialulu potrivitu pentru esecutarea legii esista: se aplice mijlocele legali, si se le câştige valore.
Asia dara de aci incolo patriotismulu si iubirea de patrie se conditionedia dela invetiarea limbei magiare !
Era in cuventulu seu de introducere dice si mai multu d-lu raportoru. Declara, câ de aci incolo inve-tiatoriulu va ave ocasiune „prin limb’a magiara a sădi (becsepegtetni) in fraged’a anima a copilului patriotismulu si iubirea de patrie."
De aci fireşte urmedia: câ adi aceia cari nu sciu limb’a magiara nu au patriotismu si iubire de patrie. (Contradiceri). Deca ar ave n’ar trebui acelea prin canalulu limbei magiare versate in cetatienii statului!...
BarosGâbor raportorulu: „Cu totulu altmintrelea au fostu intielesu!
P. Cosma: Pentru aceea dicu eu: câ este des-chilinire intre patriotismulu modernu si intre adeveratulu patriotismu!
D-vostra sub acesta pricepeţi patriotismulu modernii.
ifc8_________________________________________________________
Ei bine d-loru! sunt aceste motive culturali? Nu! Scopulu, câ si motivele este politicu, tendiniti’a este naţionala.
Nesinceritatea ce se vede din motivele proiectului in privinti’a scopului espresu, inca este una dintre căuşele pentru cari noi nu suntemn aplecaţi a crede câ scopulu este culturalu.
Precum am mai disu: toti marturisescu, atatu co-missiunea catu si partid’a aceea, care sub pressiunea opiniunei publice au storsu, asia dicendu, dela gubernu presentarea acestui proiectu — câ acesta este numai pasiulu primu catra scopu, este numai inceputulu actiunei, continuarea apoi: unulu si’o inchipuesce in-tr’unu chipu, altulu intr’altu cliipu.
Ei bine! se presupunemu pe unu momentu, câ gu-bernulu va esecutâ legea numai spre ajungerea scopului ce’lu marturisesce. — Cine imi garantedia mie? câ atunci candu se va incepe esecutarea legii, seu si chiaru mai tardiu după punerea in lucrare a pasiului primu, nu se va uri gubernulu de astadi cu fauteuillurile acestea de catifea (ilaritate) facendu locu altuia, care nu va fi de părerile lui, ci va nisui se se apropie cu unu pasiu mai tare de acea opiniune publica, care după cum vediurati adineorea isi are representantii sei si in camera? si va dice: „amu probatu asia si vedemu câ nu merge, en se vedemu nu va fi mai bine de cumva vomu dispune câ unu obiectu se se propună in limb’a magiara in tote scolele poporale ?“
Atunci firesce si dela invetiatoru se va pretinde câ se fia mai perfectu in cunoscinti’a limbei magiare, ca-ci a propune intr’o limba se recere se o posedi perfectu limb’a aceea.
Si cine — imi garantedia? mai departe : câ nu va urmâ unu gubernu, care si elu câ acestu de acum, ya ave lipsa de poporaritate, si spre castigarea aceleia va face si mai mari concessiuni opiniunei publice magiare? si va dice: „totu ce s’au facutu pana acuma nu ne duce la scopu, se mergemu si mai departe, si se introducemu limb’a magiara preste totu câ limba de propunere in tote scolele poporale “, — si asia voru procede pana voru ajunge si in biserica, carea la noi intru atata este legata de scola in catu una fara alta nu potu se esiste.
Si asia din pasiu in pasiu negresitu vomu ajunge acolo — nu câ se devenimu toti Magiari, ca-ci acesta este inpossibilu — si aci se observu câ eu nu sunt inamiculu asimilatiunei, deca aceea urmedia pe cale naturala, pentru ca „volenti non fit injuria„ — ci vomu ajunge negresitu acolo, unde totudeunaamu ajunsu canduamu pornitu pe acesta cale (contradiceri). Inomisse acolo vomu ajunge! (misîcare).
Eu asia vedu d-loru, câ unii dintre D-vostre pre-tindeti a cunosce mai bine referintiele nostre decatu noi.
Cu durere observu preste totu si o tînu de mare nenorocire, câ ve place a deveni amagiti, si deca nu ve convine adeverulu mai preferiţi nici a nu’lu audi.
Acţiunea ce s’au pornitu in timpulu mai nou in contra unei fapte cunoscute, care era menita câ se Ye desamagesca si se ve pună in vedere adeverat'a stare a situatiunei, emanedia din acea politica greşita pe care o urmaţi prin aceea, câ: atunci candu vedeţi câ din alta parte vi se spune ce nu vi convine, mai preferiţi a nu permite manifestări sincere decatu se fiţi orientaţi.
Eu nu imi arogu a vorbi in numele Romaniloru. Sciu câ daca cineva vorbesce ce nu vi place in numele connationaliloru sei, numai decatu ilu infruntati câ n’are plenipotentia dela aceia, er’ deca ve vorbesce după plăcu, acceptaţi câ se vorbesca si in numele connationaliloru sei, precum s’au intemplatu si in desbaterea acesta cu acelu serbu si cu acei slovaci cari au vorbitu pentru primirea proiectului; inse la tota intemplarea cutediu a afirmâ: câ roma nu mai bine cunoscu pe poporulu romanu, suferintiele si dorin-tiele lui, decatu acei deputaţi neromani, cari se geredia a’lu cunosce mai bine si a vorbi in numele lui pe candu elu abia se ocupa de elu cu ocasiunea alegeriloru, si câ atare ve declaru: câ se insiela toti aceia cari cugeta, câ poporulu romanu pe acesta cale voesce se ajunga la cunoscinti’a limbei magiare, care este in contra individualităţii sale naţionale, si câ se amagescu aceia, cari cugeta câ cu esecutarea acestei legi isi voru ajunge scopulu la romani, ceea ce niciodată nu se va pote intemplâ.
Este o politica forte greşita aceea, care nu respectedia faptele esistente, edificiulu redicatu pe ast-felu de basa nu pote fi durabilul
On. casa! Ve asiguru, câ poporulu romanu nu are incredere in tendinti’a acestui proiectu, si nu crede scopului espresu aici. Nu crede câ este scopulu acela, ce se coprinde in introducere, ci crede si presupune, câ este acela, care se indegetedia destulu de lamuritu in motivare.
Si pentru ce? Pentru ca acela e mai aprope de opiniunea publica magiara, de acea opiniune publica care precum am mai disu, au esoperatu nascerea acestui proiectu, si au salutatu cu entusiasmu presentarea lui in camera.
Se ne aducemu numai aminte ce scriau numai înainte de doue septemani organele acelei opiniuni publice despre resultatulu ce aştepta dela acestu proiectu de lege? — si numai de cateva dile a inceputu a fi mai prudente — scriau câ num ai pe acesta cale voru deveni toti cetatienii Ungariei magiari.
Nu credu inai departe in sinceritatea scopului espresu, si nu credu declaratiuniloru făcute aici in camera in asta privintia, pentru ca, atatu motivarea proiectului gubernului, catu si unii deputaţi, cum a fostu d. e. Nagy Istvân, candu vorbescu de asigurarea intereseloru naţionale, se prvoea la articululu 44 din 1868, la asia numit’a lege de naţionalitate, infatisindu-o câ pe o lege atatu de liberala, asemenea careia nici intr’unu stătu nu mai esista in Europ'a.
On. casa! Intielegu pe acela care pentru aceea se provoca la legea de naţionalitate, câ se se laude in-
__________OBSERV ATORIULU.______________________________
aintea streinatatii cu libertatea ce s’au asiguratu in Ungari’a nationalitatiloru, ca-ci streinatatea numai din cartea de legi o cunosce; inse nu intielegu s e r i o s i t a-tea aceluia, care se provoca la ea cu scopulu: de a capacitâ pe nationalitatile din patria despre insemnatatea acelei legi, ca-ci ele sciu mai bine cum s’au pusu in lucrare acesta lege?
D-vostra sciţi prea bine D-loru! cum ca acesta lege nu este efeptuita, si totuşi ve provocaţi la ea. Dati’mi voia, câ pentru aceia cari dora nu sciu ce valore are legea acesta, se vi-o ilustrediu cu cateva caşuri concrete, câ se o vedeţi cum se esecuta?
Nimicu mai putinu si mai naturalu, ce pote pretinde unu cetatienu dela statulu seu, decatu câ: legile, cari nu numai inpunu datorii, dar’ de multe ori neres-pectarea loru este inpreunata cu pedepse, se le pot a ceti in limb’a sa.
In privinti’a acesta este provediutu numai decatu in §. 1 alu legii de naţionalitate, unde se dice: „legile se compunu in limb’a magiara, inse in traducere tre-bue edate si in limbele tuturoru nationalitatiloru din tiera“.
La inceputu s’a urmatu conformu acestei disposi-tiuni, inse au trecutu dejâ patru ani de candu mi-am luatu voia a interpelă pe d-lu ministru de justiţie de atunci, care si acuma este ministru de justiţie, câ „are d-lui scire despre aceea, câ acesta lege nu se esecutedia si anume câ in limb’a romana nu se mai estradau legile? Si deca dâ! are de cugetu se dispună efep-tuirea legei ?“
Deca ar fi datin’a câ presiedintele casei se ne faca aretare din candu in candu si despre interpelatiunile remase fara respunsu inca din periddele trecute, intrerpelatiunea mea si adi ar figurâ in aceea aretare. Eu inse asiu fi multiumitu decumva mi s’ar fi respunsu prin fapte, deca nu rai s'au respunsu cu vorb’a.
Mai departe asia credu, câ nu este mai simplu si mai justu lucru decatu câ: omulu seu câ actore, seu câ inctu se fia ascultatu prin judele seu in limb’a sa materna, câ ori câ acusatore, ori câ acusatu, ori câ martore se poftesca, câ fassiunea lui se se scrie in limb’a sa materna, si in căuşele criminali chiar’ cu cuvintele lui, ca-ci in cause criminali adeseori dela interpretarea unui cuventu depinde averea, onorea, si chiar’ viati’a omului.
In acesta privintia inca provede legea, care in §. 7 dice: „ Fia care locuitoriu alu tierei, in acele caşuri candu ori câ actore, ori câ inctu, ori câ suplicante, in persona seu prin plenipotentiatu, dar’ fara interventiunea advocatului isi reclama si isi pote reclamă ajutoriulu judelui, se se pota folosi a) înaintea judecătoriei sale comunali de lirab’a sa materna... b) înaintea judecătoriei sale cercuali de limb’a de afaceri seu de limb’a protocolara^ comunei sale.„
Era §. 8 dice: „In caşurile enumerate in §. 7 este datoriu judele a superâ plansorea, seu suplicâ m limb’a plansorei seusuplicei; fassiunea, ascultarea martoriloru, oculata si alte lucruri judecatoresci atatu in procese, catu si afara de aceea, precum si in căuşele criminali le efeptuesce in limb’a personeloru ascultate.
Ore asia se intemplâ acesta astadi ? Esceptionalminte sunt unele locuri in fundulu regiu, unde cate odata se urmedia ast-felu, preste totu inse nicairi in tier’a in-trega, dara nici nu este possibilu, pentru câ diregatorii nu sciu limb’a poporului.
Recunoscu, câ la inceputu, candu prim’a ora s’a aplicatu acesta lege, a fostu nisuinti’a de a o esecutâ după spiritulu ei’ si la denumiri au fostu gubernulu cu privire la aceea, câ mai cu seina judecătorii de prim’a instantia , dela judecatori’a sumara, se cunosca limb’a poporului, intre care sunt chiemati a functionâ, ba s’au respctatu chiar’ acelu § alu legii, unde se promite denumirea de diregatori si din fiii nationalitatiloru nema-giare; acuma inse chiar’ contrariulu dela acesta se consideraafifninteresulu patriei.
Candu dicu „acum“ nu intielegu chiar’ erâ mai recenta — pre d-lu ministru de justiţia actualu, ci intielegu acea politica, cara au aflatu de necessariu a suspinde chiar’ independenti’a judecatoresca numai câ se pota realisâ unu principiu cutotulu contrariu celui pusu in lege — er’ manei libere.
In decursulu aceloru trei ani, pentru deregatorii de limb’a magiara, dar’ mai cu sema pentru romani: acela erâ mai mare pec^tu, câ elu sefunctio-nedie intre connationalii sei, si singura acesta inprejurare au fostu de ajunsu, câ din Ardelu, din Bihari’a, din Aradu si de pretotindenea unde erau romani, cea mai mare parte a loru se se transpună pe la Szeghedin, Karczag, Czegled, Szolnok, Nagy Kalo, Gyon-gyos, Debreczen, Sâtoralya-Ujhely, Szekesfehervâr, Ka-posvâr, Gydnk si cu unu cuventu ori unde in Ungari’a, numai acolo se nu remana unde si cu acea parte a calitatii loru speciali, cu conscinti’a limbei romane — inca ar potea folosi, era in loculu loru s’au traraisu ast-felu de judecători, cari necunoscându limb’a poporului făcu dreptatea cu ajutoriulu servi tori 1 o ru.
In Szeghedinu, d. e. unde nici o lipsa nu este de judecatoru romanu, poţi compune unu senatu intregu din romani, dar’ pentru aceea in Aradu, unde nu numai maioritatea, dar’ aprope totalitatea locuitoriloru este romana — provocu pe deputaţii de acolo se me des-mintiesca daca nu spunu adeverulu -- numai unu judecatoru este romanu la tribunalu. La tribunalulu din Bihari’a — pe care atâtu dl. ministru-presiedinte, câtu si eu mai bine ’lu cundscemu, fiindu ambii de acolo — la acestu tribunalu dicu, care atâtu după teritoriu, câtu si după nuraerulu judiloru este celu mai mare in tiera, este unu jude si unu subprocuroru romanu cu tote ca si aicea maioritatea locuitoriloru, maioritatea aceloru asupra caroru are se judece tribunalulu — este romana.
Ei bine D-loru, inchipuiti-ve cum potu merge la unu astfelu de tribunalu pertractările criminale ? candu la acelea este introdusa iumediatitatea si verbalitatea, candu presiedintele are se conducă intrega pertractare,
se asculte de nou partidele si martorii, si candu jude-catoriulu numai pe acelea are se-si baseze judecat’a sa, ce sub decursulu pertractării au auditu din gur’a par-tideloru si martoriloru.
Dar’ inca la tribunale totu merge mai cinstitu, câ-ci celu putinu lips’a cunoscintiei de limbe se nisuescu a o suplini prin telmaci (dragomani), inse la judecătoriile sumare, precum se vede au constatu prea multu aceştia, acolo ii suplinescu servitorii . . . .
Presiedintele: Dlu deputatu se abate dela obiectu, si prea demultu se ocupa cu astfelu de cestiuni, cari abia credu se fia in necsu cu proiectulu. — Eu te rogu forte, ai bunetate a te multiumi cu esemplele aduse si a te reintorce la obiectu.
P. Cosma: Binevoiesce a crede dle presiedinte, ca daca este cineva, care cu plăcere Ve asculta si Ve face voia candu este possibilu, acela de buna sema sum eu; dar’ regretu, ca de asta-data nu potu fi de acordu cu D-vostra, pentru ca cele ce le-am disu sunt in strensa legătură cu proiectulu, si se tînu absolutu de obiectu, câ-ci gubernulu, isi motivedia proiectulu seu cu legea de naţionalitate. Deci câ se nu mi-se pota dice ca vorbescu numai in generalu despre ea, ca nu este ese-cutata, fara câ se-mi adeverescu aserţiunile, sum neces-sitatu a enumerâ si caşuri concrete.
Totu asia stamu si cu judecatoriele cercuale.
In Ţinea d. e. la inceputu erau doui judi, cari vorbeau romauesce — observu ca locuitorii teritoriului acestei judecătorie % parti sunt romani — ambii s’au pusu in pensiune, cu tote ca unulu abia e trecutu preste 30 ani, si acuma candu ar fi mai aptu de lucru trage pentru nimica jumetate de salariu, — si in loculu loru s’au denumitu alţii, inportati acolo din astfelu de locuri, unde nici veste n’au avutu de romani, — si astadi la judecatori’a menţionata numai servitoriulu pricepe limb’a poporului.
Aci — mi vine in minte unu casu minunatu, care s’a intemplatu sub absolutismu intre asemenea conditiuni chiaru in Ţinea, unu casu, care ar pote trece de anecdota, daca din intemplare n’ar fi adeveratu.
La judecatori’a ces. reg. din Ţinea erâ sub absolutismu unu oficialu venitu din Boemi’a, care nici unu cuventu nu sciâ romanesce. Intr’o di au avutu 2 termini, unulu pe 8, altulu pe 9 ore a. m. Pe 8 ora erâ citatu unu bietu romanu, câ in contra lui se se esecuteze o seutintia criminala, prin care erâjudecatu se capete 12 bete; era pe 9 ore erâ citatu altulu câ martore. L’au pusu pecatele sale pe cela care erâ martore, se se presenteze in biroulu menţionatului oficialu la 8 ore. — Oficialulu vediendu’lu ca are o citatorie in mana, numai decâtu au datu cu socotela ca au venitu la vreunu terminu, se uita in diuariulu seu si vede ca la ora 8-ta ce are de facutu? Nici nu-’lu intreba cine e? ce voiesce? ci chiemandu pe servitoriulu de oficiu, i da pre bietulu oinu pre mana, si i poruncesce se-lu duca afara si se-i mesure 12. Omulu vediendu ce se pre-gatesce, a inceputu a resonâ, inse tote n’au ajunsu nimica, câ-ci organele esecutive ale justiţiei fiindu mai tari decâtu elu, l’au trasu pe banca si i-au mesuratu după §. cele 12. (Ilaritate.) Scapatu odata bietulu omu s’a dusu la siefulu oficiului si s’a plânsu de acea justiţia civilisatoria, siefulu a trasu la respundere numai decâtu pe oficialulu respectivu, acela inse s’au escusatu cu aceea, ca: elu nu e de vina, câ-ci nu scie romanesce, ci e de vina omulu, de ce au venitu elu la 8 ore, fiindu citatu pe 9 ?
Eca D-loru! la astfelu de justiţia sunt espuse nationalitatile pe viitoriu. (Voci: „ Pentru aceea trebue se invetie unguresce!) Eu asia sciu, ca diregatoriulu este pentru poporu si nu poporulu pentru diregatoriu!
(Va urmi.)	-
Transilvani’a.
—	Sibiiu. — (Dela sinodulu archi-diecesanu.)
—	In Siedinti’a XIII a urmatu continuarea raportului coraissiunei finantiare.
(Urnwire.)
Raportulu consistoriului despre comasări si segregări. — Se ia spre sciintia.
Proiectulu de regulamentu pentru administrarea si control’a averiloru parochiale asternutu de consistoriu, comissiunea propune a’lu primi de basa la desbaterea speciala; sinodulu amana pertractarea acestui proiectu pe sessiunea viitore, si insarcinedia pe consistoru a ingrigi si pana atunci după potintia pentru administrarea si control’a averiloru parochiale.
Cererea representantiei gimnasiului din Bradu pentru unu ajutoru de 1200 fi. (Nr. 17 a din 1879), comisiunea propune se nu se incuviintiese din causa, ca fondurile nostre au destinatiunea loru separata, dela care nu se pote face abatere. — Sinodulu indreptesa representantia respectiva a cere ajutoru dela fundatiunea Siaguniana.
Charthia consistoriului Nr. 1027 b: 1879 prin care inaintesa cererea emeritatului protopresbiteru pentru o remuneratiune de pensiune de 200 fi. — Sinodulu apla-cidesa unu ajutoru anualu de 200 fi. din venitele fondului de 30,000 protopresbiterului Zacharia Boiu sen. pentru restulu vietiei sale.
Acesta suma se se inregistrese câ positiune permanenta intre erogatiunile acelui fondu sub titlu: „Ajutoru emeritatului protopresbiteru in Sighisidr’a.“
Particulariulu deputatului Anania Tro mbitasiu câ membru alu comissiunei esmise pe bas’a conclusului Nr. 79. 1878 despre doue caletorii ale sale dela Clusiu la Sibiiu si diurne pentru 25 dile in sum’a totala de 196 fl. 50 cr. Comisiunea propune câ se se incuviin-tiedie sum’a acesta din economiele fondului archiepiscopiei pe a. 1878 positiunea 3. (Spese de caletorii in comis-
OBSERVATORIULU.
169
siuni consistoriale). — Particulariulu se transpune comis-siunei pentru budgetulu cassei spre a’lu luă in considerare la statorirea budgetului cassei.
Raportulu comissiunei generale asupra unoru iregularităţi in manipulatiunea epitropiei. — Consistoriulu se insarcinesa de nou cu punerea deseversita in lucrare a regulamentului pentru comptabilitatea si manipularea fonduriloru si anume se ingrigesca:
a)	de imediata introducere a cartiei principale;
b)	de inplinirea oficiului fia-carui funcţionam con-formu regulamentului;
c)	detragerea saldului de di in registrulu si jur-nalulu de casa;
d)	de satisfacerea §. lui 11 din regulamentu.
La propunerea comissiunei finantiare sinodulu decide:
Consistoriulu se insarcinesa daca i se va oferi ocasiune a cumperâ moşii mari a caroru venitu curatu se pote constata prin date sigure cu 5°/0 a pretiului, a inlocâ o parte a fonduriloru archidiecesane pentru cari literile fundationale nu prescriu anume inlocare in charthii de valore si in astfelu de moşii.
La propunerea comissiunei finantiare sinodulu decide:
Consistoriulu se insarcinedia cu elaborarea unui proiectu pentru infiintiarea unui esactoratu archidiecesanu.
Acestu proiectu se fia asternutu sinodului in proxima sessiune.
Urmesa la ordinea dilei desbaterea speciala asupra proiectului de budgetu alu archiepiscopiei romane greco-orientale din Transilvania pe a. 1880.
Budgetulu A) „mijloce erariale“ se primesce in totalitatea sa, contragendu-se positiunile 12 si 13 intr’o pos. sub titlului „Altu ajutoriu pentru seminariu“.
La budgetulu B) „mijloce proprie archidiecesane,11 titlului I pos. 1, 2, 3 se votesa neschimbate cu adao-gerea urmatoreloru pos. „pentru sustienerea organismului consistoriului metropolitanu pe anulu 1880 in modulu si cu reservele coprinse in conclusulu sinodului din 1877 Nr. 122. 600 fi.u
„Reparaturi la resiedinti’a archiepiscopesca 100 fl.u
„Pentru unu referentu in senatulu epitropescu alu consistoriului 1200 fl.“
Titlulu II posit. 1, 2, 3, 6 se votesa neschimbate cu adaogerea positiuneii „Ajutoriu emeritatului proto-presbiteru din Sighisior’a 200 fl.“
Titlulu III posit. 1, 2, 7 se votesa neschimbatu.
Titlulu IV posit. 1, 3 se votesa neschimbatu.
Titlulu V se şterge din veniturile caseloru fondului seminariului Andreianu A., care o solveste vicariulu ar-chiepiscopescu actualu pentru locuinti’a sa. In legătură cu acesta se pune la dispositiunea vicariului archiepis-copescu actualu, archimandritului Nicolau Popea ad peraonam, intregu tractulu I alu casei din strad’a mace-lariloru Nr. 41 câ semnu de recunoscintia in modu gratuitu.
La acestu titlu se votesa nemodificate posit. 1, 2, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 14, cu adaogerea posit.: „spese la gradina agronomica 200 ti.
Titlulu VI posit. 1, 2, 3, 6, 7, 8, 9 se votesa nemodificate, era posit. 4: „remuneratiune cassariului la epitropia archidiecesana" se votesa 500, la posit. i 5 „remuneratiune controlorului la epitropia arcliidiecesanaw se votesa 400 si la posit. 10: „remuneratiune ostraor-dinara cassariului pe anulu trecutu" 400 fi.
Titlulu VII posit. 1, 2, 3, 4 se votesa nemodificate.
Titlulu VIII posit. 2, 3, 4 se votesa nemodificate adaogendu-se o posit. noue „dare de venitu după interesele capitaleloru elocate la privaţi 600 fi.
Titlu IX posit. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 se votesa nemodificate adaogendu-se posit. „reparaturi la casele tipografiei" 200 fi., si spese estraordinare 500 fi.
Titlulu X se votesa nemodoficatu.
Titlulu XI se şterge din budgetulu B) si se trece la budgetulu C).
Titlulu XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX, XX, XXI, XXII, XXIII, XXIV se votesa nemodificate.
Budgetulu C) dela titlulu I—XXXV se votesa ne-modificatu, adaogendu-se unu titlu nou „Fundatiunea Siaguniana pentru doue eparchii" (din budgetulu B).
(Va urmâ).
România.
„Monitoriulu“ publica urmatorea scrisore a A. S. R. Domnitoriulu, adresata d-lui priin-ministru:
Scumpulu meu presiedinte alu consiliului de miniştri.
Cu ocasiunea indoitei aniversari a suirei Mele pe Tronu si a proclamarei independentiei Tierei, Ddmn’a si Eu, amu fostu obiectulu marturisiriloru afectiunei si devotamentului celui mai sinceru si celui mai caldurosu.
Fi6ra intriga s’a grabitu a Ne dâ cele mai doidse dovedi de iubire. Judetie, orasie si sate chiaru s’au asociatu la frumosa serbare ce Ne-a facutu capital’a. Anima Nostra e adencu petrunsa de re-cunostintia pentru aceste magulitore sentimente, câ-ci vedemu in ele o noua incurageare, spre a ne consacra tota vietia la fericirea vitezei si bunei Nostre Românie.
Te rogu, scumpulu Meu presiedinte alu consiliului, a fi către toti, eleni, autoritati si particulari interpretulu adencei Nostre recunostintie, si ’Ti feinoiescu si cu acesta ocasiune incredintiarea deplinei si sincerei afecţiuni ce ’Ti pastrezu.
Bucuresci, 12 Maiu 1879. Caro 1 u.
Corespondente particulare ale „Observatoriului“.
— (Văleni, 28 Maiu 1879). — Cu ocasiunea trecuta făcui o privire fugitiva si scurta preste acea parte a anticului Maramuresiu ce porta numele politicu de cotulu Marinatiei si de unde esi câ si o nălucă a intunerecului mai decurendu atentatulu celu infioratoriu in contra corpului nationalu si a bisericei naţionale, pre care la nascocitu orbi’a ori raaliti’a seu fia si adulatiunea unoru scurţi Ia vedere. Dar’ de asta-data nu voiu a mai atinge acea intemplare si tradare de trista memoria, ci voiu lasâ pre cetitorii binevoitori ai pretiuitului „Observatoriu“ seprivescade departe corporatiunile nostre culturali.
Inteligintii acestui tienutu — forte cu putina es-ceptiune — toti isi luara educatiunea in scole streine, preoţii cei mai betrani au invetiatu a se insufleti pre sine si turm’a in Ungvaru, de unde potu sci tota istoria rutheniloru lui Coriatoviciu (de si nici aceea nu o sciu, decatu numai sucita de istoricii streini), dara despre romani nu multu, — din audiu?! De aici vine aceea, ca nu multu cugeta la romanu, respective la cestiunile vitali ale bisericei nostre naţionali, de orece nu le cunoscu ci trebue se le studiedie, ce li se pare cam incomodu. Asia se intempla apoi cum s’a intemplatu la infiintiarea diecesei Gherlei, candu aceşti romani demni de tota atenţiunea s’au incorporatu — din provedinti’a si grati’a domnedieesca, er’ nu din vointi’a si eluptarea tuturoru celoru chiamati, — catra acea diecesa infiintiata la dispositiunea Maiestatii Sale prea graţiosului nostru Dom-nitoru. Atunci s’a scosu o parte din aceşti romani de sub eppatulu rutheuu alu Muncaciului mai multu din grati’a decâtu din zelulu romaniloru de aici. Unulu — doi a zelatu incâtu au potutu pre langa acea causa,
10 — 30 au facutu opositiune, si alţi mai mulţi au stătu si s’au uitatu. Asia apoi au si remasu atunci sub ru-theni mai mulţi romani, cari pe atunci inca n’au fostu tocma ruthenisati. ’ Numai in cotulu Maramuresiu au remasu asia comunităţile: Săgeţi, Cosciniu (Rona Szek), Rona de susu, Trebusieni, Veresmort, Perii, Campulu-lungu etc. dintre cari mai din nou abi’a s’a scosu paro-chi’a Sagetiloru totu pre langa zelarea a loru unu-doi, inse si acesta parochia s'a scosu numai ci un gări ta, mulsă, tunsa si fara mnelu. — Celelalte ? . . . . ei! ei! si vaiu ! . . . .
Literatur’a? — Apoi avemu domni rancedi, mucedi si putredi de avuţi din sudorea poporului, dar’ aceia ori nu cetescu, ori nu vreu a sci, . . . ori cetescu cine scie cum si ce?! . . . Invetiatoriulu dice: — Eu sum seracu si nu potu se me făcu mai mare carturariu decâtu dnii eşti plini! — Class’a de midiulocu la noi nu esista, neesistandu nici industria si nici comercianţi.
Casine si cluburi nu sunt cu totulu, de si s’aru pote usioru infiiintiâ celu putinu pe a locuri pentru esemplu: la Ocn’a Siugatagu, ori in Giulesci, seu Bar-besci pentru cerculu Coseu-Mar’a, — in Barsana, Strim-tur’a, ori Dragomiresci pentru romanii de pe Isa, — in Visieulu de susu pentru romani de pe ap’a Visceului, — si in urma in Săgeţi pentru giurulu Sagetiloru; dar’ aceste sunt numai ilusiuni ce dispăru indata in fati’a indiferentismului omoritoriu ce se observa in totu loculu.
Vediendu si cunoscendu cineva acestu indiferentis-mu se va mira forte, câ ore cum s’a si potutu duce realisarea infiiutiarei celoru doue corporatiuni de mare insemnatate pentru bietulu Maramuresiu ce esista adi si despre cari se va aminti ceva mai la vale. Si onorea si meritulu este numai a loru doi trei iniţiatori cu ânima buna si spiritu tare.
Mulţi, cei mai mulţi, se escusa pentru indiferen-tismulu loru punendu vin'a pe unguri câ nu le place câ noi se cetimu romanesce, si câ unu atare carele ambla după de aceste remane apoi fara pane de ore ce cu greu pote fi alesu ori denumitu la ceva dire-gatoria, — cu de aceste apoi sparia si pre alţii. Aceşti sghîrciti omeni de scandalu se făcu a nu sci, câ ungurii cei cu judecata chiaru i judeca pentru indiferentismulu loru hidosu si pentru nepasarea loru urîta, fatia de desceptarea si cultura poporului si a cetatieniloru patriei,.
Ore barem lectur’a morala nu o aru pote reiaţi intre poporu ???...!!!
Dar’ se amiutescu ceva putinu si despre corporatiunile cele doue culturali esistente, — după aceia imi voiu luâ libertatea a grai unu picu si despre biserici.
La initiativ’a si apelulu a loru unu-doi s’au infiin-tiatu doue corporatiuni culturali pentru acestu tienutu, a caroru spiritu si geniu bunu de tempu este spect. d. Dr. luonu Mihâlyi advocatu, anume: Societatea pentru cultur’a poporului rom. din Maramuresiu si Societatea de lectura a inteligintiloru rom. din Maramuresiu. La aceste societari au contribuitu multu pe langa nobil’a familia Mihâlyi si alţii carora generatiunea venitoria li va fi recunonoscStoria. Inse cu tote aceste vietia ace-storu corporatiuni este dlu adv. Dr. I. Mihâlyi, care conduce acum lucrarea ce se cere pe langa edificarea unui aluinnatu (convictu) pentru junimea misera mara-muresiana, care ilu edifica societatea pentru cultur’a poporului, domni'a sa a datu in cuartirulu propriu si localitate pentru societatea de lectura a inteligintiloru.
Aceste corporatiuni, a caroru membrii — nume-randu si pe cei de petra si pe cei de lemnu — se potu numerâ pe degete, au cele mai mari lipse materiali asia catu e mirare cum s'au si potutu incepe edificarea convietului amintirii din care o parte buna acum e si edificata după unu planu grandiosu.
Totu romanulu va pricepe marea insemnetate a acestoru corporatiuni si insusi starea lucrului face apelu catra romani atatu cei din Marmati'a si vecinătate, catu si de airea pentru a contribui fara amenare catu potu si voiescu câ se-si pota aceste ajunge scopulu culturalu si subliniu ce-lu au. — De si maramuresienii nu făcură nici unu apelu ci tăcu, lips’a inse este prea mare. — Domne ce mare bine ar face auetorii de cârti si redactorii foiloru si diareloru romane, deca nu ar trece cu
vederea societatea de lectura a inteligintiloru rom. ma-ramuresieni, cu atatu mai vîrtosu câ in Săgeţi se cresce si se afla si junimea studiosa din Marmati’a.
In catu biseric’a este nutritorea simtieminteloru curate si a spiritului, voiu espune ceva cu puţine cuvinte si despre bisericele rom. din acestu locu. — Bisericele sunt de mare insemnetate si multu pretiuite de poporu. Si cum nu? candu acolo in acelu locu sfanţ isi inaltia pamentenulu mintea si spiritulu la D-dieu, acolo con-versedia cu Părintele eternu, acolo se mangae si acolo se insufletiesce.
Pana in tempulu mai nou, mai in totu Maramure-siulu erau bisericele de lemnu; numai in Giulesci si Saraseu a fostu din batrini biserici de petra. In Săgeţi inca au fostu biserica antica rom. aceea treeti pe tempulu reformatiunei la reformaţi, — batrini ce astadi espira radicara in Săgeţi o alta biserica frumosa, cari adi fu răpită de rutheni. — Mai pe curendu se redicara in acele sate, unde preoţii au fostu si sunt in cunoscinti’a missiunei loru inalte, biserici de petra după planuri de-stulu de nimerite asia: in Visieulu de susu la iniţiativa si întreprinderea M. O. D. protop. Vasiliu Mihalca se facil o biserica frumosa si proportionata, cu picturile in stilu nou si cu inscriptiuni alese din S. Scriptura: In Visieulu de medilocu inca e biserica de petra. — In Borsi’a subt ingrigirea M. O. D. Alesiu Anderco se edifica un’a pe planu grandiosu, care acum e si redicata pana la laturnu. Asia s’a redicatu si in Maiseiu bis. de petra cu pictura noua si frumosa; asemenea in Petrova s’a edificatu una de esterioru minunatu sub preotulu I. Ciobali. — Pana erâ preotu in Leurdina M. O. D. Paulu Orosu s’a edificatu pana sub streşini o biserica proportionata care inca sta negata. — Aceste pe Visieu. — Pe Iz’a, Maracaseu si tractulu Sagetiloru tote bisericele sunt de lemnu fara de cele doue antice amintite mai susu si mai de curendu in Barsan’a revered. d. Michailu Kokenyesdy vie. adm. alu Marmatiei a inceputu a edifică o biserica de pâtra după planu maretiu pe care energia dniei sale acuşi o va gatâ; in Jap’a inca se redica bis. de petra.
Bisericele de lemnu, cari sunt batrine, sunt de insemnatu pentru picturile bizare ce se afla in unele representandu chiaru lucruri mitice si profane — a caroru pictori pe atunci erau romani (zugravi).
Cam asia stau trebile culturali la noi — remanendu scolele, despre cari are se relationese inspectori şcolari, si cari de altu-cum sunt destulu organisate.
Regulus.
Sciri diverse.
— (Persecutare de colori si altele dela unu maialu.) In 27 a lunei trecute studenţii dela gimnasiulu de stătu de aici si-au tînutu maialulu inda-tinatu. Inca chiar’ si in anulu trecutu poteai se vedi la plecarea tinerimei o parte mare din ea decorata cu totu feliulu de colori si anume: unguresci, romanesci, ale casei habsburgice, a maiestatiei sale Reginei etc. etc. care dupacum i placea. Der’ nu sciu prin ce fase amu trecutu de in restempu de unu anu s’au schimbitu lu-crulu asia de tare, in catu nu poteai se vedi afara de tricoroluiu ungurescu nici unu altulu. Inse se vedi minune? In pădure la loculu petrecerei, mai de cu sera unu studentu din o clasa inferiora — unu baiatu — aparii intre mulţime portandu tricolorulu romanescu. Acestu lucru atatu de bagatelu, au produsu o asia de mare iritatiune in corpulu profesorale dela gimnasiu, iu catu bietulu studentu a fostu provocatu inca in momen-tulu aparitiunei sale se’si depună tricolorulu seu, ceea ce cu ochii lacramandi fii silitu se o faca. Domnii profesori se vede câ la ast-feliu de bagatele au o atenţiune ne mai audita — ca-ci ce scie acestu copilu de natio-nalismu etc. ? — Dar’ după modest’a nostra părere d-nii profesori ar fi facutu cu multu mai bine, deca in locu se umble la venatore după tricolorulu studentiloru de naţionalitate romana, s’ar fi ingrigitu câ unulu din colegii d-loru dela orfanotrofiulu teresianu se fi gustatu mai putinu din nectariulu dieului Bachus si se nu fi ajunsu intr’o asia stare iluminata, in catu se dea unu esemplu nici-decum denmu de imitatu scolariloru si întregului publicu ce’lu incungiurâ.
O alta intemplare totu de acolo: Studenţii candu au esitu din cetate aven 12 (douesprediece) stindarde de ale statului magiaru — rosiu-albu-verde — pentru ca celelalte au fostu oprite si la reintorcere au avutu numai noue, ce s’au facutu cu trei? — Destulu câ acestea trebue se le platesca studenţii si inca după cum amu intielesu numai studenţii romani. Quid juris ?!
—	(Maialulu s c 61 e i romane d i n S e 1 i s t e.) va aveâ locu domineca in 27 Maiu (8 Iuniu) a. c. in „Berculu rosiu". Fiindu tempulu nefavorabilu, maialulu se va amanâ pe dominec’a viitore.
—	(Crucea „Elisabet’a".) Monitoriulu of.
alu României dela 16/28 Mai publica urmatoriulu comunicării:	„Domnele care se gasescu in categori’a
prevediuta prin art. 2, si 3 din regulamentulu crucei comemorative „Elisabet’a", care suna: art. 2, crucea Elisabet’a se va conferi tuturoru domneloru, care, prin cautarea ranitiloru seu bolnaviloru au datu concursulu loru in timpulu resbelului din 1877—1878, si art. 3, „Crucea se va conferi asemenea domneloru, cari, prin instalare de spitaluri, înzestrarea ambulantieloru seu
iro
OBSERV ATORIULU.
prin ofrande insemnate au contribuiau la alinarea sufe-rintieloru ranitiloru si bolnaviloru in timpulu acestei campanii si care din aceste domne nu au primitu inca brevetulu disei cruce, sunt rogate a incunosciintiâ, pana in termina de 20 dile pe ministrulu afaceriloru streine spre a lua dispositiounile cuvenite in privinti’a loru.“
—	(O sentintia de morte serbesca). Co-mitetulu pentru unirea natiunei serbesci a tramisu cu timbrulu postalu dela Belgradu, catra deputatulu dietalu Petru Stoicovici, o scrisore ce conţinea o sentintia de morte, in care i se face comunicarea, cât din causa câ a vorbitu pentru introducerea limbei magiare in scolele poporale a fostu comdamnatu la morte, apoi câ preste putinu va veni la elu unu omu, care i va face cunoscuta modalitatea morţii, si deca nu va esecutâ sententi’a cu man’a sa o va esecutâ altulu. Stoicoviciu a predatu scrisorea acesta străină ministrului de interne.
—	(Urloiulu celu mai mare din Austro-Ungari’a.) In 20 Maiu a. c. la 4 ore postmeridiane falfaiau trei flamure pe verfulu celui mai mare urloiu (cosiu) din Recitia montana, indicându terminarea lui. Acestu urloiu nu numai aci, ci in tota Austro-Ungari’a nu are pareche in mărime si numai in tierile favorisate de cea mai inalta cultura se afla puţine asemenea. Este unu adeveratu colosu alu cărui aspectu inpunetoriu deştepta in omu admiratiune si iubire pentru munc’a omenesca si o poternica insufletire pentru sciintiele dinsei.
Diametrulu lui dela basa este de 32 metri; era celu de susu dela capu de 2-1 mtr. — Greutatea massei de feru, din carea este facutu, este de 30 de tone, era inaltimea de 65 metri, seu 305-4 urme vienese.
Dinsulu s’a construitu pentru cele optu căldări de vaporu, cari la olalta au o suprafatia incalditore de 568 Q metri si păru a fi precursorii executării unui grandiosu planu de etablisementu industrialu, menitu a sustienea lupt’a fatia de concurintia englesa etc., care pan’aci prin eftinetatea fabricateloru loru pe terenulu comereialu au datu inapoi productele recitiene, a carora lucrare de altmintrelea este de cea mai buna solidate si calitatea ferului si a ocelului cea mai escelenta, pre cum s’a doveditu la espositiunea din 1878 in Paris.
Fia, ca privirea acestui giganticu aparatu monu-mentalu alu muncei omenesci se deştepte si in poporulu nostru romanescu, in mijloculu caruia se afla, indemnulu spre inbratiosiarea acestoru râmi de munca si de castigu si a sciintieloru, din cari acestea isvorescu.
I. Si mu, docentu.
—	(Cafeu’a si berea.) In ultimi 40 ani con-sumulu cafelei s’au urcatu dela 1.900,000 centenare la 8.500,000. Mai putina cafea se bea in Russi’a; acolo pe unu locuitoriu nu se vine pe anu nici */» dintr’unu funtu, in Itali’aJ si Marea Britanie aprope \3. In Austro-Ungari’a se vine l'/aS', in Franci’a 3*/lotâ, in Svedi’a 36/108f, in Germani’a circa 4V,#, in Danemarc’a 53 in Elveti’a 63/A3, in Tierile de josu 73. Mic’a Belgie consuma mai multu câ tote celelalte state, acolo se vine pe o persora aprope 93 pe anu. Dar’ cu tote acestea consumulu cafelei nu intrece pe departe pe acela alu berei. In Bavari’a se vine pe fiacare persona 584 litre, in vechiulu Niirenberg 401 litre, in Miinchen 270 si in Ingolstadt se urca pana la 1000 litre de persona pe anu.
—	(Unu riu ardiendu). Se scrie din New-Jork, cum-câ in 20 Aprilie ramur’a dintre Blackwels Island si Hunters Point a riului East Rivers se afla in flăcări. Indata s’a observatu, cum-ca tiav’a, care era asiediata pe fundulu riului si conducea petroleu crudu spre rafinare dela trenulu centralu din New-Iork in Hunters Point au crepatu. Cantitatea cea mare de oleiu in ur-m’a acestei spargeri au esitu pre suprafati’a apei si cativa copii sglobii observandu-lu Iau aprinsu si au fugitu de acolo. Se intielege cum-ca intreg’a suprafatia in unu momentu s’au acoperitu de flăcări. Ventulu atîtiâ flăcările si le laţi catra tiermurii Cong-Island. Aici incepura flăcările a atinge fabric’a de nai, mai multe edificie si lemne. Foculu au duratu 4 ore si numai prin astuparea tievei s’au potutu stinge. Se dice câ daun’a causata e considerabila.
Economi’a naţionala.
Creditata poporalu.
(Urmaro.)
Pana acum amu analisatu doue forme de creditu poporalu, una care procura saracimei unu ajutoru momentanu, cealalta care incuragiedia la lucratori virtutea pastrarei de care depinde formarea capitalului, conditiunea independentiei loru.
N’am vorbitu inca de acelu creditu care inain-tedia bani lucratoriului, micului intreprindietoru, de acelu creditu asia după cumu Fam definita, destinatu de a le veni in ajutoru, nu numai in momentele
de strimtorare, destinata a le ajuta nu numai spi-ritulu de păstrare, ci si facultăţile loru productive. Amu vediutu ce dificultăţi intalnesce; ele se esplica indestulu prin acesta, ca creditulu nu creadia capitalele, ci le presupune câ esistande. Din nenorocire sunt numai unele spirite chimerice — dicu din nenorocire, câ-ci aru fi forte placutu se fia altfeliu — cari au potutu se suposedie ca capitalulu unei naţiuni se maresce dintr’o di intr’alta prin <5re-care combinatiuni de banca, si ca e destulu de a emite bilete pentru a multiplica cu atâta mai multu instrumentele muncei si materiele utile alu caroru totalu formedia bogatia. Creditulu nu pote face nicidecum asemenea minuni. Elu pote numai, si este unu resultatu forte admirabilu pe a cărei fecunditate ati apreciat’o, se faca disponibilu capitalulu creatu, se’lu faca a trece in manile industriose, si prin urmare se multiplice intrebuintiarile utile ale capitalului, dar’ totu-deauna sub acea conditiune câ creditulu se fia ipotecaru sdu cu gagiuri. Gu-bernamentele si principii in acesta privintia nu sunt mai privilegiaţi de câta poporulu. De vreo cinci-dieci de ani, gubernamentele europene s’au inprumutatu multu, si adesea cu dobândi forte grele. Câta despre principi, — la epoce, este adeveratu depărtate, dar’ acesta s’ar petrece si astadi totu asia, — ve voiu citâ in alu XV secolu pe regele Engliterei Enricu alu V-lea. Pentru a face fatia cheltueliloru de resboiu, angagia corona sa pentru
20,000	de mărci episcopului din Winchester, si pentru 10,000 de mărci giuvaerurile sale buniloru burgesi din Londr’a. In acelasiu chipu regele Carolu VIII, plaţi 42 pentru 100 băncii din Genua, care pentru aventurosa sa espeditiune iu Itali’a, consimţi a’i inaintâ 100,000 de livre cu bune asi-curari. In resumatu, creditulu repaosedia pe pre-sumptiunea solvabilităţii inprumutatoriului. Si de unde nasce acdsta presumptiune ? Mai antaiu, din confientia ca iuprumutatoriulu va dâ banii inapoi, ca este onesta si probu, si asemenea ca pote se’lu constringa in casu de rea vointia de a plaţi; alu douilea, din convinctiunea ce o are, ca sumele in-prumutate nu numai voru remane intacte, dar’ voru fructifică. Astu-felu, lealitate, activitate, inteligentia, ^ succesu probabilu alu inprumutatoriului, £ta basele*^ solide ale creditului; alte nu mai sunt.
Pentru câ lucratorii se gasdsca creditu, trebue inainte de tote câ se fia solvabili; cine va caută alte conditiuni afara de acesta, nu va găsi de câta utopii cu minciunile si cu amarile loru desceptiuni.
Sunt doue solutiuni, amendoue inca la ince-putulu loru, dar’ carora le aparţine viitoriulu, si mai multu celei de antaiu. Intr’una, lucratoriulu apare isolatu, sub responsabilitatea sa personale; in cea de a doua, lucratorii se asociadia si creditulu devine mutualu; ideia de solidaritate se amesteca cu aceea de responsabilitate si o fecundâdia.
Unu cuventu despre creditulu care se obţine isolatu.
Unu asemenea creditu nu pote se aiba de câtu o singura natura de gagiu moralu. Este „creditulu personalu". Elu depinde de confientia ce inspira unu lucratoru prin inteligentia si moralitatea sa. Va fi destulu câ acestu lucratoru, bine cunoscuta prin antecidentiele sale, se gasdsca garanţi seu câ elu insusi se se angagiedie pe onore ca va plaţi. Erasi in Scoţia acâsta forma de creditu se afla in starea cea mai inaintata. Eta cum se petrecu lucrurile la Edimburg, la Glascow, la Perth etc. Lucratoriulu care are trebuintia de vreo suma, comisulu chiaru lipsitu de ori-ce capitalu, care vre se se stabilesca, agricultorulu său comerciantulu care vre se’si intindia esploatarile sdu afacerile sale, se presinta la tesaurariulu bancei seu alu sucursalei sale, asistata de doui sdu trei amici, luaţi dintre clienţii băncii. Aceştia atestdsa moralitatea, onorabilitatea noului clienta, si se dau garanţi pentru densulu pentru sura’a ce’i trebuie. Vedeţi negresitu ca desvoltarea unui asemenea creditu su-posesa mari progrese morale in class’a lucratore. Poporulu scotianu este forte recomandabilu din acestu puncta de vedere, si Scoţia tine, pentru a ne es-prime astu-felu, pe cart’a morale a lumii unu mai mare locu de catu acela care’lu tine pe cart’a geografica. Acesta nu inseinndsa ca nu este	si in satele si in orasiele Franciei o
cantitate de lucratori care se merite prin bun’a lom credintia de a se bucura de unu asemenea creditu. Nu. Ddr’ pe langa bun’a credintia mai trebue si seriositate : usiurinti’a este asemenea unu viciu; capacitatea face se valorese capitalulu. Trebue pe langa acesta, in fine, a se găsi si respundietori, garanţi, ceea ce nu prea e lesne in centruri de mare intindere cum e de esemplu Pari-
sulu, unde lucratoriulu este mobilu, adesea nomadu, putinu cunoscuta de aceia cari aru pote se dea garanţie pentru elu. Acestea suntu dificultăţi, cari inse, o repeta, nu sunt invincibile. Timpulu care va seversi organisatiunea societăţii laboriose, va intinde acesta forma de creditu catu mai multu.
(Va unnâ.)
Cârti mai noaa.
—	Alexi Theochar, Ciarda alba. Naraţiune poetica in 5 canturi br. 20 cr.
—	Butureanu H., Manualu de archeologie biblica pentru uzulu Seminarielor. Editiunea I. Cu por-tretulu autorului br. 2 fl.
—	Castano V. G., Metodu de cetirea limbii franceze in paralelu cu cea romana, cu exerciţii potrivite la fiacare regula si o alegere de lecturi franceze pentru uzulu clas’a I-a gimnasiale br. 75 cr.
—	Darea de sema asupra procesului politicu de pressa alu d-lui George Baritiu redactorele „Observatoriului.“ In cestiunea colecteloru pentru soldaţi romani răniţi br. 25 cr.
—	Golubinski C., Privire scurta asupra historiei bisericei romana-othodoxa. Tradusa de J. Caracicoveanu br. 1 fl.
—	Gugutielu fiiulu vicleanului mesteru Perdaf. Carte de totu glumeatia si amuzanta br. 50 cr.
_ — Kopala E., Elemente de istori’a romaniloru pentru scolele primare de ambele secse, conformu programului in vigore. Cu optu portrete dintre domnii cei mai insemnati br. 50 cr.
—	Lauranu A. Dr., Crescerea poporale. Manualu pedagogico-didacticu pentru luminătorii poporului, după deregintele preparandialu Ignatiu Bârâny prelucrata, br. 1 fl. 30 cr.
—	Mic’a biblioteca ilustrata, coprindiendu: 1) Oratiuni tînute la nuntiele tieranesci sau bine cu-ventarea tineriloru ce se insoru, 2) Evangelia tiganesca ce se canta in diu’a de pasci in biseric’a tiganiloru br. 20 cr.
—	Minunile Coscariloru, conlînendu unu siru de diferite si minunate coscarii petrecute in mai multe orasie mari br. 50 cr.
—	Minunile sfanţului S i s v e br. 40 cr.
—	Pambukis G., metodu de Ollendorf aplicata in limb’a vorbitore ellena spre a o invetiâ in câteva luni, cu introductiune gramaticala, br. 3 fl.
—	Cheia esercitiiloru metodului de Ollendorf, aplicatu in limb’a vorbitore ellena, br. 1 fl. 50 cr.
—	P o p u G , Indreptariu practicu in tote afacerile finantiale compusu pre bas’a legiloru si ordinatiuniloru finantiale ce suntu in vigore. Pentru opulu acesta se face prenumeratiunea pentru primele 4 brosiure de odata cu 1 fl. Pretiulu celoru din urma 3—4 brosiure se va indica pre invelitorea brosiurei a 4-a din seri’a prima. Brosiurele 1—3 a esitu de sub tiparu.
—	Procesulu locuitoriloru din Darabani, inaintea curţii cu juraţi din Dorohoiu. Darea de sema in extenso cu pledoariele d-loru T. Maiorescu, L. Dimitriu,
W.	Voinovu, P. Ghica, Lepadatu, Mândru, Nic. Jonescu si G. Cimara si raportulu procurorului generalu Remus Opran. Bucuresci 1879. br. 3 1. n.
—	Rota norocului in versuri, cu o curiosa prefatia. Iinitatiune de T. G. Nebunelii, br. 1 fl.
—	Rotcovschy I., Columba, istoria morala, br. 25 cr.
—	Sirte mărgărite, o cărticică de ghicituri, br. 15 cr.
—	ToussaintL., Espunere prescurtata de operaţiuni comerciale si de comptabilitate, br. 1 fl. 50 cr.
—	Ventura G., Curcanii, drama naţionala in 3 acte si unu prologu, br. 75 cr.
—	Vicleniele meşterului Perdaf, cu 13 ilustratiuni, br. 50 cr.
Şe afla de vendiare
la W. Krafft in Sibiiu.
N. B. La cerere se voru spedâ cârti siuguratece si sub legătură (Kreuzband), dar’ atunci pentru francare se urca pretiulu cu 10 %• Sum’a acesta ni se va tramite prin assignatia poştala d’odata cu comand’a.
Catalogulu celu mai nou se inpartieste gratis si franco ori-cui ’lu-va cere.
Ciirsulii moiieteloru in val.eaustr.
Vien'a, 5 Iuuiu.
Galbinii imperat. de aura.......................A* 5.50 cr.
Moneta de 20 franci........................»	9.26 „
Imperialu rusescti........................... 9.35 „
Moneta germana de 100 maree.................. 57.—- „
Sovereigns englesi........................,<	12.— „
Lira turcesca................................ 10-58 „
Monete austr. de argintii 100 fl. ...••••»>	—.— „
UMRATH & COMP. in PRAG'A,
fabricanţi de maschine agricole (69) 7—20
se recomanda prin specialităţile loru, renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu curata a
Maschinelorn lori ie treierat! de mana si cn verteji
dela I pana la 8 poteri de cai seu boi atatu locomobile catu si Stabile. Mai in colo fabricamu in mărimi diferite si de o *con-8trnctiune probata:
Ciururi pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc. etc.
Catal6ge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco.
Tipariulu lui W. Rrafll in Sibiiu.
Editoru si redactoru respons ii. Itaritiu in Sibiiu.