Observatoriulu ese de done ori in septeuiaua, meruurea si sambat'a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. său 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau elite cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional - eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe seriq s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a elite 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 38.
Cuventarea
E&. Sale Metropolitului Mir on u Roma n ulu txnuta in casa Magnatiloru la 13 Maiu 1879 cu ocasiunea desbaterei proiectului pentru introducerea limbei magiare cd studiu obligatu in tote scotele poporale.
Este lucru cunoscuţii, ca înainte cu vre-o trei luni, pre candu acestu proiectu de lege ce se afla in desbatere, se publicase prin diarie asia precum era formulatu pe atunci, dintre naţionalităţile nemagiare ale patriei, mai virtosu romanii au fostu aceia in cari s’au desteptatu temeri seriose relative la tendenti’a acestui proiectu si la modalităţile esecutarei lui. Este sciutu totuodata, ca îngrijirile cari s’au nascutu din acesta causa, au fostu productulu opiniunei, câ si cum proiectulu ar avea de scopu a introduce pe terenulu instructiunei publice mesuri generale, de natura câ se nu fia respectate intra nimicii obstacolele practice inpreu-nate cu educatiunea, fara de a se simţi vre-o ne-cessitate a acestei legi, care pede-o parte ar altera autonomi’a eclesiastica, dr’ de alta ar inpedecâ cul-tur’a concetatieniloru nemagiari, ce ar trebui se corespundia la lipsele loru reale; in fine ca acelea ar fi in armonia perfecta cu pretensiunile opiniunei publice magiare, ce se manifesta cu atâta fervore si alu cărora intielesu este ca: locuitorii patriei de nationalitati nemagiare se fia contopiţi in ele-mentula magiaru cliiaru si prin midiuloce violente.
Nu se pote nega, ca proiectulu originalu luatu in acestu intielesu au perdutu forte multu din acelu caractera acutu, atâtu prin declaratiunile coprinse in motivarea d. ministru de culte si instrucţiune publica, precum si prin nou’a formulare adoptata in cainer’a deputatiloru, de si aedsta noua formulare cu privire la restrictiunile destinate pentru con-fessiunile religiose ale locuitoriloru nemagiari, pe alocurea sunt cu multu mai aspre decâtu cele din proiectulu originale alu ministrului. De alta parte insa erasi nu se pote nega, ca si după acestea corecturi ce se vedu in proiectulu venitu la inalt’a casa a magnatiloru, totu se mai coprindu mesuri de acelea, care potu se insufle mari îngrijiri natio-nalitatiloru nemagiare din aedsta patria.
Fiindu eu unulu dintre aceia, cari am indras-nitu mai dinainte a ne ridica vocea plina de îngrijire insuflata prin acestu proiectu de lege,
Foisior a „Observatoriului“.
Victimele gubernulni pasialeloru.
Naraţiune istorica de : C. B o 1 a n d e n.
Trad. de: J. Marchesiu.
(Urmare.)
—	Nu aveţi causa fundata de a ve revolta in contra gubernului din Bern, câ-ci densulu face forte intieleptiesce, de orece statulu nu pote suferi câ unii membrii de ai sei se depindă dela unu omu care e afara de stătu, cum e si pontificele romanu. — Seu ore nu esista si in Bibli’a chrestiniloru pasagiulu: Fii supusu poterei, câ-ci aceea este dela I)dieu.
—	Dar, deca superioritatea seu statulu are potere deplina si dreptu nelimitaţii, ce are poporulu, seu ddra acesta nu are nici unu dreptu? reflecta Osterman cu o ironia abia observata.
—	Poporulu nu pote se aiba drepturi, dinsulu trebue neconditionatu se asculte de mai marii sei.
—	Dreptu aveţi, Escelentia, eselama intr’unu tonu iritatu artistulu, poporulu trebue degradaţii la starea viteloru.
—	Esistenti’a statului pretinde acesta — dise pasi’a cu unu surisu finu. — intre aceste vorbiri servitoriulu intrâ si făcu semnu domnului seu.
—	Pote intrâ — eselama pasia.
Pe usia se vediu intrandu o figura cu trasuri me-lancholice si posomorite. — Osterman cunoscu indata pe preotulu. care fu escortatu dilele trecute pe strada.
Fisionomi’a lui Mustafa se intunecâ de odata si pironindu-si ochii sei plini de ura asupra preotului, i adresâ urmatdrele cuvinte:
—	Cum te chiama?
—	David Ratovich.
—	Pentru ce te au escortatu t
Sibiiu, 12/24 Maiu 1879.
de si numai intre marginile lealitatii, imi tînu si acuma de o datorintia patriotica a’mi ridicâ vocea in desbaterea generala a acestui proiectu de lege.
’Mi pare forte reu °a press’a magiara m’au intimpinatu din aedsta causa cu prepusuri si insinuatului, câ si cum adeca toti câţi cutedia a vorbi in contra introducerei limbei magiare in sensulu acestui proiectu de lege, o ar face acesta din ur’a ce o au in contra limbei magiare, seu tocmai si pentru aceea, ca loru le ar lipsi sentimentele patriotice si ca ar tinde la nisce scopuri, care s’ar aflâ afara de fruntariile statului magiaru. Mai înainte de tote trebue se protestediu contra ori cărora insinuări de natura acestora.
Nu vreau se infruntu astadata suspiciuni de acestea nefundate si totu-odata vatamatore, nu voiescu acesta mai virtosu din acea causa, pentru ca eu le considera pura si simplu de productulu unei iri-tatiuni, la care sunt supusi, nu intru atâta adeveratii magiari de sânge pura, câtu cu deosebire acei ma-giari noui, cari conducu press’a. Acesta specialitate de magiari se irita totu-deauna, candu vede ca alţii nu sunt aplecaţi a ii imitâ pe ei, adeca a’si renegâ originea si connecsiunile naţionali, si apoi a se alaturâ la naţionalitatea carea in viati’a publica joca rolulu principale.
De altcum in ceea ce priveşte modest’a mea persona, eu fatia cu ori ce insinuări, am curagiulu a me provocâ la toti aceia, cari’mi cunoscu mai de aprope trecutulu si anume modest’a mea activitate pe terenulu vietiei nostre constituţionale, precum si pe cea desvoltata in viati’a publica in anii precedenţi. Tuta activitatea mea au fostu îndreptată intr’acolo, câ unitatea, integritatea si constitutiunea statului un-gurescu se fia asigurata, totu-odata pacea si prosperitatea interna câ un’a din conditiunile principali ale ei, cum si concordi'a fratiesca intre concetatienii tierei de diverse nationalitati si confessiuni, se fia conservata si respective restaurata pe bas’a echităţii.
Eu nu primescu acestu proiectu de lege nici asia precum este formulatu acuma, pentru ca nu’lu aflii nici folositoru, e lipsitu de scopu si se afla in contradicere cu spiritulu timpului. Dicendu acestea, imi respicu intim’a convicţiune a sufletului meu patrioticu, sentimentele mele sincere, amicabile si insocite de profundu respectu, cu care am fostu
—	Pentru ca am servitu miss’a, am predicatu cuventulu lui Ddieu, er pe morbosi i-am provediutu cu sacramentele murindiloru.
—	Legile statului ti-au interdisu orice funcţiune preotiesca. Pentru ce nu te-ai supusu legiloru?
—	Pe mine nu me pote opri statulu, dela ceea ce me deobliga Ddieu.
—	După teoria acesta te credi emancipatu de sub legile statului.
—	Escelentia! noi preoţii facemu deosebire intre datorintiele ce le avemu fatia cu statulu si intre cele care le avemu fatia cu Ddieu. — Ce privesce cele pamentesci, suntemu supusi statului; er’ in cele sufle-tesci, lui Ddieu; pentru-ca statulu nu are nemic’a de a face cu sufletulu omului, care apartiene vietiei eterne.
—	Vorbe gole! eselama pasia cu despretiu, ceea ce comitu preoţii, se pote observa, prin urmare, nu apartiene vietiei eterne, deci statulu are dreptu de a interdice atari funcţiuni.
—	Ve insielati Escelentia! preoţii prin fapte seu semne esterne conferescu daruri interne credintiosiloru loru, er’ darulu nu cade in resortulu legiloru statului; deci nici unu stătu pre pamentu nu-si pote aroga nes-cari drepturi fatia cu cele sufletesci eterne si trans-mundane ; pentru aceea si dise fundatoriulu religiunei nostre: Imperati’a mea nu este diu lumea acesta. Asia dara, deca biseric’a lui Chr. in sensu spiritualu nu e din lumea acesta, atunci statulu in cele spirituale nu are nici unu dreptu de ingeriutia.
—	Cu alte cuvinte, statulu nu pote infrange cerbi-ci’a preotiloru.
—	Asia e Escelentia — reflecta preotulu cu se-riositate. — Noi preoţii nu suntemu ehiamati dela stătu, ci dela Ddieu; missiunea nostra nu privesce cele treca-tore, ci cele eterne, adeca suntemu medicii sufletului, er’ nu ai corpului: a conduce sufletele la vieti’a eterna, acesta e chiamarea nostra cea mai sublima.
—	Asia dar’ de chiamarea preotiesca se tiene a servi, a mărturisi si predica, cari tote sunt oprite prin legile statului.
Anulu II.
totu-deauna câtra limb’a si naţionalitatea magiara si câtra ide’a statului ungurescu.
Am atinsu in-catva si mai susu, ca eu fatia cu acestu proiectu de lege mi-arn descoperiţii temerile mele cu alta ocasiune, si anume atunci candu am supusu in numele bisericei gr.-or. roma-nesci prea umilit’a representatiune la prea inaltulu tronu. Manecandu dela acea prea umilita representatiune, susţinu si acuma cu pucine esceptiuni argumentele coprinse in aceea contra acestui proiectu de lege modificaţii; era câ se nu ostenescu atenţiunea inaltei case cu raţionamente mai lungi, imi permitu a citi argumentele coprinse in acea representatiune. Sciu ce e dreptu, ca coprinsulu aceleia este cunoscuţii in generalu, pentru ca s’au tramisu si la acesta inalta casa; dar’ fiindu-ca ele imi intregescu cuventarea, imi voiu permite a dâ lectura la puncte singuratice din ea. (Citesce.)
Fatia cu nou’a formulare a proiectului de lege, argumentulu adusu in prea umilit’a representatiune cu privire la destituirea docentiloru confessionali cade de sine. Din contra insa, totu cu privire la nou’a formulare a proiectului sunt silitu a reflectâ in interesulu autonomiei bisericesci, ca prin acestu nou proiectu dreptulu auctoritatiloru scolastice legale din bisericele autonome sufere forte mari restrictiuni, er’ mai virtosu lovesce greu si preste totu in demnitatea auctoritatiloru superiori bisericesci prin aceea, ca valorea diplomeloru care sunt a se dâ la candidaţii de docenţi are se depindă dela subscriptiunea inspectoriloru scolastici.
Restrictiuni câ acestea sunt in totu casulu totu atâtea testimonii de prea pucina încredere in ordinariatele bisericesci. Pote fi ca acesta se in-templa numai din causa, ca unii din trensi isi ridicaseră vocea contra proiectului de lege; atâta inse nici-decum nu este de ajunsu, câ cineva se traga la îndoiala respectulu homagiale alu auctoritatiloru bisericesci câtra legile sancţionate. De altcum inse, dreptulu de controla alu ministrului de instrucţiune publica si alu organeloru sale fatia cu scolele confessionali nu este vatamatu. Deci deca preste tota aşteptarea vre-o societate bisericesca nu ar inplini legea, atunci ministrulu are ocasiune de ajunsu a se informâ prin organele sale si in casu de ne-cessitate a luâ mesurile cele mai severe, care sunt prevediute spre a indeplini ceea ce lipsesce. Eu inse aflu, ca nici nu se cuvine si nici este de lipsa
—	Asia e Escelentia!
—	Eu ti-asiu dâ unu consiliu. Se te supui neconditionatu legiloru statului si atunci indata vei fi liberu.
—	Nu potu, nu voiescu se fiu apostatu, dela reli-giunea mea nu me voiu abate nici candu, chiar de s’ar intemplâ se cadu victima legiloru statului.
—	Atunci, cara-te din’aintea mea!
Preotulu facendu unu coplimentu se departâ.
—	Acuma ’ti poţi face ideia despre omulu acesta inocentu — incepu er’ pasi’a.
—	Eu din parte-’mi nu am observatu nici unu defectu in preotulu acesta, din contra cu admiratiune am observatu o calitate frumosa: abnegatiunea.
—	Adeca nesubordinatiunea fatia cu legile statului se pote dice o calitate frumosa. — In privinti’a acesta asiu cere oresi-care esplicari.
—	Merita respectu barbatulu, reflectâ Osterman, care infruntandu pericolele teribile cu fatia senina, su-stiene principiele sale. — Precum se vede, preotulu acesta nu voiesce a se abate dela religiunea sa, se consacra cu totu devotamentulu missiunei sale, prin urmare merita totu respectulu.
—	Se nu iai in nume de reu d-iu meu — res-punse pasi’a abia predominandu-si mani’a — deca la tote aceste nu potu se dicu altu-ceva, de catu ca parerea dtale e productulu unei fantasii estravagante.
—	Precum se vede sunteti in divergintia de opi-niuni — reluâ vorba Piccolo.
—	Aceea provine de acolo, ca chiamarea ne este diferita — respunse pasi’a — de altucum admira talentulu dlui Osterman.
—	Escelentia, continua Piccolo, binevoiţi a-mi permite, câ din provinci’a Escelentiei Vostre, conformu dorintiei poporului se ve presentesu vre-o cativa fruntaşi din cause forte grave.
—	Dorintia si rugăminţile supusiloru mei totu de una le ascultu cu plăcere.
După conversatiunea acesta amicii ’si luara re-masu bunu dela pasi’a.
In diu’a urmatdre fruntaşii poporului din Bosni’a,
152_________________________________________________________
a lovi in demnitatea autoritatiloru eclesiastice su-periore prin mesuri preventive.
Trecu la cestiunea principala, care se dice a fi necessitatea de a sci limb’a magiara. Aci e preste potintia a nu reflecta, ca poporulu comunu nemagiaru din acesta patria, adeca class’a agricul-toriloru, face 70 pana la 80% din poporatiunea intrdga. Acesta mulţime de poporu numai in acelea tînuturi ale tierei pote se aiba lipsa sdu de limb’a magiara, seu de ori care alta din patri’a, pe unde locuesce amestecata cu magiari seu cu popora de alte limbi	si vine	mai desu in	contactu	cu densele; mai	departe	inse, precum	in viati’a	privata,
asia si in relatiunile oficiali ale acestora popora le este prea	de ajunsu cunoscinti’a limbei	proprie
cliiaru in	sensulu	legei pentru	nationalitati. In
vieţi’a privata poporale de limbi diverse sciu se’si ajute usioru, fara se simtă cea mai mica trebuintia de vre-o lege, pentru ca ei in scol’a vietiei invetia alta limba pe câtu are lipsa de ea, si prin acesta diversitatea limbeloru este eomplanata de sine. Asia dara din caus’a acesta nu este nici o trebuintia a generalisâ limb’a magiara, era pentru cei ce voiescu a inaintâ in cultura mai multu decâtu si-o potu castigâ in scolele elementarie, acolea sunt scolele primare superiore, scolele cetatienesci, reale si gim-nasiele. In tote aceste scole s’au ingrijitu prin lege, câ limb’a magiara se fia invetiata cum se cade. Prin urmare argumentulu adusu de atatea-ori, ca fora cunoscinti’a limbei magiare patrioţii nu se potu ferici in vieti’a publica, nu inilitedia nici-decum in favorulu acestui proiectu de lege.
Deca cu tote acestea, voiţi câ limb’a magiara se fia propusa si invetiata in scolele elementarie, nu pentru ca i sar’ cunosce necessitatea, ci numai câ de lucsu, atunci acestu scopu nu dicu ca ilu veţi ajunge, ci numai câtu ilu veţi incercâ, inse cu delaturarea celorulalte obiecte prescrise. Acele incercari inse pe langa cea mai buna vointia voru remanea cu totulu desierte, ori pe unde scolariloru le lipsesce ocasiunea de a se ecsercitâ in limb’a magiara afara din scola, in societate.
Ceea ce se pote face preste-totu in interesulu limbei magiare in scdlele elementarie nemagiare, nu pote fi mai multu, decatu a invetiâ se scrie, se citesca si a se deprinde in pronuntiarea limbei; acesta inse se face si pana acum intr’o mare parte a scbleloru confessionali, er’ unde nu se face, se pote intemplâ si fara legi de acestea. In câtu pentru biseric’a mea, ve pociu asigurâ, ca se va si intemplâ, pote si in proportiune mai mare; a pretinde inse lucru ce nu se pote esecutâ nicidecum, credu eu ca lovesce in demnitatea legei.
Lips’a cea ardietore a sermanului nostru popora remasu in cultura nici decum nu este limb’a magiara. Gubernulu si legislativ’a se lucre din res-poteri, câ greutăţile publice se se micsioredie, câ poporulu se pota inaintâ in cultura cu ajutoriulu limbei proprie, deocamdată celu pueinu pe atâta, in câtu se’si pota pricepe interesele sale proprii si se fia in stare a se aparâ contra influintiei acelei
—	pe cari dejâ i incuragiase Piccolo, se si presenlara inaintea pasiei. — Mustafa i primi forte afabilu. — Din tractarea-i fina nu se potu observa, ca omulu acesta nu a voitu nici candu a recunosce drepturile vitale ale poporului supusu. — Fruntaşii fusera forte consternaţi.
—	Cu ce ve potu servi omeni buni, — incepu pasi’a ipocritu. Betranule Rodich, binevoiesce a interpreta dorinti’a supusiloru mei!
Rodich, privi la Piccolo cu o privire blanda, ce denunciâ ca are lipsa de ajutoriulu lui. — Privirea lui Piccolo incuragia pe betranu.
—	Escelentia! incepu betranulu Rodich — noi sunteinu representantii poporului chrestinu din Bosni'a. Suferindele ndstre sunt forte cumplite, de orece esecu-torii de dare ne inpiledia intr’unu modu forte necru-tiatoriu.
Miseri’a nostra este nemărginită in catu, in lips’a viteloru, suntemu siliţi noi a trage in jugu, câ neste vite, deca nu voimu se perimu de fdme. — Mulţi dejâ au si reposatu sub sarcin’a greutatiloru nesuportabile.
—	Majestatea S’a Sultanulu se indura preagratiosu a ne promite inca in anulu 1857 câ starea nostra deplorabila se va ameliora, inse spre cea mai mare nefericire positiunea nostra a remasu si pana acuma cea mai mi-serabile. Decumva inse va dura starea acesta si mai încolo, atunci desperatiunea nostra ’si-va ajunge culmea, er’, câ omulu desperatu, de ce e capabilu ve poteti convinge Escelentia din conduit’a hertiegovineniloru.
—	Păsurile vostre m'au misîcatu forte, respunse
pasi’a cu fatiaria, — Sultanulu, Domnulu nostru a si dis-pusu câ esecutorii de dare se fia mai indulgenţi fatia cu chrestinii; inse inpregiurarile nu concedu câ tote mandatele Sultanului nostru se se duca in deplinire, pentru aceea ve mangaiati cu aceea, câ esecutiunea de dare e totu asia de stricta si in alte state civilisate. — Interesele statului pretindu, câ statulu se dispună de bani si pentru aceea a plaţi contributiune este indato-ratu fieste care supusu alu statului.	(Va urmâ).
________OBSERV A T O Pt III L U.______________
classe de popora, care ilu rainedia cu totulu prin tote midilocele. Candu se va intemplâ acesta, va mai ajunge si elu câ se’si indreptedie atenţiunea spre invetiarea limbei magiare; dar’ până atunci se nu facemu, câ prin ecsperimente de acestea starea poporului se ajunga a fi si mai nesuportabila.
In fine la cuvintele escel. sale d. ministru de culte si instrucţiune publica, prin cari a disu ca „unii domni au interesu câ se agitedie," am de a observâ, ca se pote câ escel. sa d. ministru se le fia disu si relative la person’a mea, pentru ca i au placutu a mai vorbi si in altu locu totu asia. Eu inse provocandume din nou cu con-sciintia patriotica curata la trecutulu meu, tote insinuările de acâsta natura venite dela ori si cine, seu asupra personei mele, seu asupra celoru ce se tînu de mine, le respingu in modu categoricii.
Proiectulu de lege nu’lu primescu, imi permitu inse a propune urmatoriulu proiectu de conclusu (citesce): „Proiectu de conclusu. Cas’a magnatiloru ne simtindu asta data necessitatea unui proiectu de lege câ acesta, trece asupra lui la ordinea dilei.“
Revista politica.
Sibiiu, 23 Maiu st. n. 1879.
Fortificaţi si bine ingraditi in positiunile loru defensive, bine organisati si bine disciplinaţi, con-ducetorii si fruntaşii natiunei boeme avura in 18 Maiu in Prag’a o conferenţia politica in care ei primiră in unanimitate o resolutiune, prin care declarara ca: de orece situatiunea politica nu s’au schimbaţii, naţiunea boema nu se afla indemnata a ’si schimbâ si a’si paraşi atitudinea sa de passivi-tate politica, nici acuma fatia cu nouele alegeri pentru parlainentulu austriacu, ci va urmâ a observâ si de aci inainte decisiunile luate in conferenti’a din 28 Septembre 1878.
Resulta deci din acesta resolutiune, ca boemii nu voru se intre in parlamentulu austriacu, până ce nu li se va garantâ individualitatea loru istorica si autonomi’a regatului boemii, intr’unu modu destulu de suficientu asia, câ acea garanţia se asiguredie esistenti’a si viito-riulu natiunei boeme câ individualitate si factoru politicii egalu indreptatitu si recunoscuţii in monarchi’a austriaca. Conditiunea sine qua non dela care naţiunea boema face dependenta intrarea si participarea ei la viati'a constituţionala este deci, totu aceea câ si până acuma, adeca: recunoscerea si garantarea perfecta si fara nici o reserva a autonomiei regatului boemu si a natiunei boeme prin unu contractu de stătu bilateralu, incheiatu intre naţiunea boema si intre regele Boemiei, care este totu-odata si imperatu alu Austriei.
Unu visu si o ilusiune fugitiva a fantasiei nemtiloru „fideli constitutiunei“ a fostu deci credinti’a si aşteptările loru, ca boemii ar fi obosiţi, desgustati si slăbiţi prin passivitatea loru de până acuma si ca ei ar fi aplecaţi a’si paraşi programulu loru politicii traditionalu, basatu pe istori’a loru naţionala si a capitulâ la grati’a si disgrati’a elementului germanii si magiara numai si numai pentru frumoşii ochi ai dualismului.
Marele barbatu de stătu alu boemiloru renu-mitulu istoricu Franciscu Palacky a disu ca: „Naţiunea boema va apelâ dela reu informat ulu la mai bine informatulu imperatu/ Acuma se va aratâ preste pueinu, deca a sositu acelu tempu predisu si prevediutu de Palacky, seu ca dualismulu va fi fostu numai unu esperimentu constitutionalu, cu ajutoriulu caruia absolutismulu reacţionara isi va recuceri terenulu si positiunile perdute.
Ore celea ce se petrecu in Prussi’a si Russi’a se nu esercitedie o fatala influintia si asupra mo-narchiei ndstre ? Acesta este intrebarea pe care si-o punu si trebue se si-o pună toti patrioţii ade-verati, iubitori de libertate si de progresu, fatia cu furtun’a si ghietiosulu crivetiu reacţionarii care sufla din nordulu Europei.
Situatiunea politica in Prussi’a a ajunsu la unu punctu estremu. Mesurile reacţionare ale dictatorului de „feru si de sângeu au produsu o indigna-tiune si o iritatiune atâtu de mare, in câtu pre-siedintele parlamentului prussianu d. Max de Forckenbeck ne mai potendu suferi terorismulu principelui Bismark si-au datu demissiunea din postulu seu de până acuma, declarandu ca: ne mai fiindu de acordu cu principiile maioritatii parlamentare nici nu o mai pote representâ pe fotoliulu de presiedinte alu parlamentului.
Acesta declaratiune alui Forckenbeck a facutu o sensatiune forte mare, precum si toastulu
pe care l’au tînutu la o intr’unire a celoru 72 representanti ai cetatiloru principale din Pruss’o-Germani’a, cari s’au adunatu la Berlin, pentru câ se se consultedie asupra mesuriloru ce au a se luâ in contra proiecteloru de lege economice, prin cari principele-cancelaru voeste se inauguredie o reac-tiune fatala pe terenulu economicii.
Conferenti’a representantiloru cetatienesti au decisu la propunerea si la ap el ulu facutu de câtra fostulu presiedinte Forckenbeck, ca fara intar-diere trebue se se infiintiedie si se se organisedie o poternica partida politica a cetatieniloru germani, pentru aperarea drepturiloru si libertatiloru cetatienesti amenintiate prin mesurile reacţionare ale gubernului prussianu.
Avemu deci a ne asteptâ la conflicte violente si intre despotismulu cesaristicu si intre elementulu liberalii si socialisticu din Prusso-Germani’a.
Organele poliţieneşti au facutu descoperirea si au constatatu ca intre socialiştii din Germani’a, intre nihilistii din Russi’a si intre asociatiunea internaţionala din London esista relatiuni reale si o cores-pondentia forte latita si intensiva.
Relative la pacea incheiata intre Angli’a si Jakub-Kalm diariulu englesescu „ Times “ publica urmatorele punctuatiuni:
Ocupatiunea si anesarea pasuriloru si a unui teritoriu suficientu pentru fruntari’a ficsata in modu „scientificufuncţionarea unui resiedinte englesu in Kabul; controlarea relatiuniloru esterne ale Afganistanului ; independenţi’a semintieloru a f r i-d e, fara de a prejudecâ cestiunea relative la domi-natiunea asupra pasuriloru.
Silintiele gubeniului russescu-de a inabusi cu ori ce pretiu misicarea revoluţionara a nihilistiloru pana acuma n’au avutu altu resultatu decatu acela, ca terorismulu draconicii este la culme si ca nihi-lismulu in locu de a se descuragiâ si-au schimbatu numai tactic’a. Elu adeca nu se mai multiameste cu atentate singuratice comise asupra individiloru particulari, ci au adoptatu incendiarea in massa a orasieloru si a localitatiloru principale din guberna-mentele asupra carora s’a fostu publicatu starea de asediu. Asia se esplica desele si repetitele incendii despre cari ne relatedia scirile mai recente ce se strecura preste fruntari’a russesca. Imita-voru ore nihilistii russesci pe comuniştii si petroliştii francesi din anulu 1871 cari incendiasera Parisulu? O ast-feliu de catastrofa ar fi teribila si infernala, dar’ nici decum inpossibila.
Alegerile pentru Constituanta in colegiulu I si II din Romaui’a au avutu de resultatu, ca partid’a liberala a castigatu 49 locuri din 60 alegeri făcute. Colegiele proprietariloru mari si ale proprietariloru de midilocu au datu dara doue treimi partidei national-liberale astadi la potere.
Conventiune austro-turcesca relative la Novi-Bazar.
Gubernulu austro-ungaru si celu turcescu si-au reservatu intielegerea asupra amenunteloru ocupatiunei, prevediute prin articolulu 28 alu tractatului din Berlin, fara de a prejudecd drepturile de suveranitate ale M.
S.	imperiale Sultanului, relative la aceste doue provincii. Amendoue gubernele au numitu de plenipotenţiari:
Turci’a pe E. S. Alecsandru Caratheodory pasia, ministru alu afaceriloru străine si E. S. Munif Efendi, ministru alu instructiunei. — Austro-Ungari’a pe E. S. corniţele F. Zichy, ambasadoru ecstraordinaru si pleni-potentiaru alu Austriei pe langa M. S. Sultanulu.
Aceşti plenipotenţiari s’au invoitu după schimbarea si cercetarea inpoterniciriloru loru asupra urmatoreloru puncte:
Alt. 1. Administratiunea Bosniei si Ilertiegovinei va fi îndeplinita, in intielesulu art. 25 alu tractatului de Berlin, de catra Austro-Ungari’a. Gubernulu austro-ungaru va lasă se functionedie si mai departe pe funcţionarii de pana acum, intru catu intrunescu capacitatea necesara functiunei loru; in casu de substituire, acesta se va face preferindu-se, după poteri, indigenii.
Art. 2. Libertatea si esercitiulu tutuloru culte-loru din Bosni’a si Ilertiegovin’a se garantedia pentru toti locuitorii statorniciţi in ele sau cari voru trece câ calatori. Cu deosebire se garatedia deplina libertate mahomedaniloru, in relatiunile loru cu căpeteniile preo-tiesci. Comandanţii trupeloru M. S. imperatului si regelui precum si autoritatile administrative voru priveghiâ cu cea mai mare îngrijire, câ nici averea nici moravurile, nici libertatea religiosa, nici in fine siguranti’a personei si proprietăţii mahoinedaniloru se nu fia atacate. Incalcarea averei si ofensarea religiunei mahomedaniloru voru fi pedepsite cu cea mai mare asprime. Numele M. S. Sultanului va fi numitu in rugăciunile publice câ si pana acum. Chiar’ si candu obiceiurile religiose voru cere, câ drapelulu otomanu se fia arboratu pe minarete, obiceiulu acesta va fi respectatu.
Art. 3. Veniturile Bosniei si Ilertiegovinei voru fi intrebuintiate esclusivu pentru necessitatile, administrarea si amelioratiunile provincieloru.
Art 4, Monedele otomane in vigbre voru remanea si mai departe in comerciulu Bosniei si Ilertiegovinei.
Art. 5. Inalt’a porta va dispune, după buna plăcere, de armele si materiululu de resboiu si de cele
153
lalte lucruri apartînetore gubernului otomanu, si cari se afla in localităţile fortificate. Spre acestu scopu comisarii delegaţi de catra ambele guberne voru stabili iu-ventariele de lipsa.
Art. 6. Cestiunea modului de tractare a locuito-riloru din Bosni’a si Hertiegovin’a, candu aceştia se voru afla afara de granitiele acestoru provincii sau voru calatori, se va regula prin o invoire speciala.
Art. 7. Spre a ajunge scopurile politice si militare, reclamate de interesele reciproce si de articolulu 25 alu tractatului de Berlin, in privirea sandsiacului Novi-Bazar, ambele guberne au hotaritu, de a regula dispositiunile esecutarii. Spre acestu scopu gubernulu M. S. Imperatului se indatoredia de a inpartasi M. S. Sultanului, candu se va face intrarea trupeloru imperiale-regesci. Spre a inlaturâ ori-ce amanare, amendoue gu-bernele se indatoredia, in catu le priveşte,de a plenipo-tentiâ inca de astadi, pentru ori-ce casu, pe tote autorităţile si pe toti comandanţii loru de trupe, spre a potea regula afacerile ce se voru ivi directu intre ei, afacerile anume, cari privescu nutrirea si scutirea trupeloru. Se intielege de sine, câ tote chieltuelile resul-tate din acesta voru fi suportate de catra gubernulu austro-ungaru.
Art. 8. Presenti’a trupeloru M. S. Imperatului si regelui in sandsiaculu Novi-Bazar, nu va inpedecâ intru nimicu activitatea autoritatiloru otomane, administrative, judiciare si financiari, cari isi voru continua activitatea loru câ si pana acuma sub ordinele esclusive si directe ale Porţiei.
Art. 9. Deca inalt’a Porta ar dori se tramita si si ea trupe regulate in acele puncte ale sandsiacului Novi-Bazar, unde se afla trupe austriace, acesta se va potea face fara nici o pedeca. Amendoue trupele voru fi puse pe unu pecioru de deplina egalitate, in ce priveşte tari’a, avantagele militare si libertatea misîcariloru loru. Port’a se indatoredia de a nu tînea intre marginile sandsiacului Novi-Bazar de locu trupe neregulate.
Art. 10. De sine se intielege câ la tota intemplarea dreptulu Austro-Ungariei, de a tînea garnisone in unele puncte, conformu art. 7, precum si marimea loru, nu se prejudeca intru nimicu prin aceste dispositiuni.
Constantinopole, 21 Aprilie 1879.
Semnaţi: Al. Carateodori. Munif. Zichy.
Adnecsulu la Conventiune.
Se prea intielege câ intre inprejurările actuale gubernulu austro-ungaru reservandu’si tote drepturile ce i competu in poterea Art. 23 alu tractatului de Berlin, va potea tînea garnisone in trei localitalitati situate pe langa Lim, intre fruntariele Serbiei si Mun-tenegrului. Aceste punte aru fi: Priboj, Prepolje si Bielopolje.
Numerulu trupeloru destinate actualmente pentru acelu servitiu de garnisona nu va trece preste 4 pana la 5000 feciori.
Deca in urm’a inprejurariloru se va afla de nece-saru de a ocupa si alte puncte, atunci din ambele parti se va procede conformu Art. 7; afara numai deca gubernulu austriacu va avea intentiunea a tramite trupe spre unele puncte din Balcani seu din Ragosna, in care casu va trebui se premerga o intielegere directa cu inalt’a Porta.
Constantinopole, 21 Aprilie 1879.
Semnaţi: Al. Carateodori. Munif. Zicliy.
Transilvania.
—	Sibiiu. — (I)ela si no du lu archi-d i e c e s a n u.)
(Urmare.)
—	Siedinti ’a XI. La ordinea dilei se afla ra-portulu comissiunei finantiare. — Raportorulu deputat. Anania Trombitasiu reportedia urmatorele:
Ce privesce scontrarea casseloru si supracensurarea ratiociniiloru comissiunea prin o subcomissiune de 3, infatisindu-se in cancelarl’a epitropesca a trasu saldulu in cărţile de comptabilitate a cassariului si controlorului si scontrandu cass’a a constatatu, câ sum’a de 18,87511. 33V? cr. v. a., ce trebuiau se se afle in cassa, după cărţile de comptabilitate, s’au si aflatu esactu; — cu privire la scontrarea charthiiloru de valore, care formedia proprietatea fonduriloru, comissiunea din caus’a scurtimei timpului s’a marginitu la scontrarea de proba a unui fondu, ale cărui chartliii le au aflatu in suma si categorie in consunantia cu registrulu acelui fondu; — ce priveşte revisi’a ratiocinieloru, acesta suplinindu-o evidenti’a ce o contîne sistemulu nou de comptabilitate, comissiunea s’a marginitu numai la a cerca, daca solvirile si inducerea percepteloru se indeplinescu după prescriptele regulamentului, ce a si aflatu. Pe bas’a acestor’a:
a) raportulu financiare despre scontrarea cassei si revisiunea ratiociniiloru se ia spre sciintia si consistori-ului câ senatu epitropescu se da absolutoriu pentru anulu bugetarii 18G8.
&) 8e îndruma epitropi’a archidieaesnna, câ din sum’a baniloru gafa cu 18,375 11. 33 ‘/2 cr. se activedie lom-bardarea dela banca, er’ pe venitoru se nu se ttna sume asia de mari in cassa fara de necessitate evidenta.
Raportorulu dâ cetire raportului comissiunei consistoriale esmisse pentru esaminarea ratiociniiloru si scontrarea cassei aşternuta sinodului prin charthia cons. din 7 1. c. Nr. 1088 Eptr.
După cetirea «acestui raportu se propune siedintia confidenţiala si siedinti’a publica se preface in siedintia confidenţiala.
Vediendu-se insa după o scurta desbatere câ nu sunt motive pentru siedinti’a confidenţiala, siedinti’a publica se deschide.
Punendu-se la pertractare raportulu comissiunei consistoriale din punctu in punctu— punctulu 1, carele privesce datori a flotanta se ia spre sciintia.
punctulu 2, carele se refera la cuponii neincassati la diu'a scadentiei loru se ia spre sciintia.
_________OBSERVATORIULU.______________________________
punctulu 3, carele are in vedere anticipatiunea pentru acoperirea datoriei flotante si inprumutulu fun-datiunei lui Gojdu de 4000 fl. v. a. din fondulu tipografiei, se ia spre sciintia.
pt. 4. cu privire la o datorie de 2560 fl. la fondulu preotimei archidiecesane, după deslucirile date de presidiu se ia spre sciintia.
pt. 5, carele are in vedere contribuirile preotiloru la fondulu preotimei archidiecesane, se ia spre sciintia.
la pt. 6, carele privesce restantiele din tacsele dela nou cununatii, consistoriulu se indruma a dispune câ aceste restantie se se incasedie si se se petreca la fondulu archiepiscopescu.
la pt. 7, in combinare cu pt. 8, in care se vede câ sum’a de 21,233 fl. 89 cr. s’a aflatu intrega in cass’a de di, se recomanda epitropiei mai acurata in-plinire a §-lui 4 alin. 2 a regulamentului pentru administrarea averiloru archidiecesane.
Pe venitoriu revisiunea comissiunei scontratore se se estinda si asupra celorulalte obiecte de valore înşirate in §. 45 ale regulamentului pentru administrarea averiloru archidiecesane.
Raportulu senatului epitropescu Numerulu con. 1084 Eptr.
a. Constatandu-se necessitatea urgenta a pregatirei de literi fundationale se ia spre sciintia; se insarcinedia consistoriulu a satisface §. 3 din regulamentulu pentru manipularea cu fondulu archidiecesanu.
b Consistoriulu se se insarcinedie de nou cu punerea in ordine a bibliotecei si cu procurarea celoru necessare spre scopulu acesta fiindu a se aşterne rati-ociniulu pentru eventualele spese procsimului sinodu spre indemnisare.
c.	Sinodulu insarcinedia consistoriulu archidiecesanu câ se reguledie catu mai curendu afacerile cu fiscalulu consistorialu in sensulu conclusului de sub Nr. 164—1877.
d.	Se insarcinedia consistoriulu cu escrierea colec-teloru pentru acoperirea datoriei flotante si pentru anulu urmatoru, facenduse astfelu Inceputulu sporirei fondului pentru sinodulu archidiecesanu.
e.	In privintia datoriei de fl. 10,478 37 V2 cr. la stătu, resulta din anticipatiunea data in salariulu archiepiscopescu constatandu si comissiunea, câ acesta afacere nu sufere amanare.
Sinodulu insarcinedia pe Consistoriu:
1.	A aşterne fara amenare presentatiune înaltului regimu, in care se ’lu roge câ se ordinedie de nou punc-tuos’a si acurat’a escriere si incassare a tacsei sidocsiale prin perceptoratele regesci; se se roge de nou pentru eruarea si incassarea restantieloru de pe anii decurşi.
2.	Se efectuedie prin oficiele parochiale si proto-presbiterale o conscriere catu de acurata a familiiloru gr. or. din intreg’a archidiecesa: si retînendu o copie se o astenia aceea înaltului regimu cu rogarea, câ escrierea si incassarea tacsei sidocsiale se se efectuedie in viitoru pe bas’a aceleia.
3.	Se fia rugatu inaltulu regimu a nu stărui pentru platirea sumei numite pana ne va dâ desluşirile cerende; sau a ne concede platirea in rate.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului".
— Lugosiu 12 Maiu 1879. — (Unu procesu criminale sensationale.) Stimate Domnule Redactorul Mai bucurosu asiu fi luatu condeiulu câ se ve potu scrie ceva inbucuratoriu din acesta parte nefericita a tierei, care erâ ore candu terenu kiudatu pentru vieti’a naţionale, era adi prin corupţi un ea unora si nepasarea altora devenita asemenea unui desertu fora vre’o vietia ori semne de activitate; dara deca in acesta privintia nu mi se dâ ocasiune a Ye notificâ câtu de pucinu; mi este cu nepotintia câ se lasu fora amintire decurgerea unei drame destulu de triste, carea versa lumina preste vieti’a sociale si administratiunea din aceste parti.
Dram’a e gata dejâ de trei ani, era productiunea ei publica s’a inceputu numai in 5 Maiu a. c., candu adeca in sal’a comitatului Carasiu, câ scena, loculu celu mai accomodatu si corespondietoriu obiectului Cassei de economii (de păstrare) reunite Lugosiu-Resiti’a-Caran-sebesiu si Orsiov’a, fallite prin defraudarile comisse de-câtra Directori, si asia dicimdu comprobate prin negli-genti’a ori conspirarea întregului Comitetu alu aceleia.
înainte de a ilustra decurgerea acestei cause celebre, va fi bine se atingemu unele momente din vieti’a acestui institutu de bani, constatate cu ocasiunea per-tractarei finale.
Pre tempulu misîcariloru naţionale la anulu 1869 s’a infiintiatu in Lugosiu un’a Cassa de păstrare cu emiterea de 600 Acţiuni â 100 fl. in valore nominale de 60,000 fl.; dar’ in pretiu reale numai de 50°/o. In «anulu 1872 acesta cassa de păstrare si’a intinsu cerculu operatiunei sale mai de parte tragîindu la sine institutele de bani d'in Caransebesiu si Resiti’a erasi prin emitere de 600 acţiuni noue â 100 fl. cu pretiu reale de 50%; era la anulu 1874 institutulu din cestiune a inpinsu operaţiunea sa pana la marginea tierei la Orsiov’a, candu apoi de nou s'au ernisu 800 acţiuni â 100 fl., asia câtu la anulu 1874 institutulu unitu avea 2000 de acţiuni, emisse in valore reale de 100,000 fl.
Acesta infonnatiune o premitu, pentru câ se se scia câ institutulu a coprinsu in cerculu seu finantiale partea meridiouale a tierei.
Operaţiunile finantiali ale acestui institutu s'au aretatu a fi bune. câ-ci stă in relatiuni cu institute de bani din Vieu’a si Pest’a, câtu in 1875 după aretarea bilantiului ar fi invertitu aprope la 6 milione florini. Nimene nu ar fi crediutu, câ acestu institutu se «ajungă la stare de falimentu, afara numai, daca ar fi combinatu din acea inpregiurare, aici la noi caracteristica, câ tota manipularea aceluia a fostu concrediuta antaiu la nes-cari omeni nu prea demni de incredere, nu cu caracteru nepatatu.
Fia destulu a dice la acestu punctu, câ pre candu
acestu institutu la adunarea generala in bilantiulu subscrisu de directorulu Carolu Hammer si v.-directorulu Constan-tinu Gycaa aretase unu castigu curatu de 62,600 fl. cu di-vidend’a după acţiune â 50% de 13 fl., abia trecii catuva tempu si in 29 Februariu 1876 uu’a faima spai-mantatoria cutriera orasiulu, câ la institutulu numitu s’au descoperitu defraudari colosali.
Spatiulu unui jurnalu câ alu DVostre nu permitte, dar’ nici nu este de interesu generale a descrie fasele, prin care trecuse acestu institutu după descoperirea ilefraudariloru până la declararea concursului si in specie până in presente; asia me voiu margini numai la adnotarea celoru descoperite cu ocasiunea pertractarei publice.
Si ce s’a constatatu cu acesta ocasiune?
1.	Directorulu institutului Carolu Hammer unu veneticu din alte tieri, ajunsu inse aici presiedinte alu Clubului liberale si membru la tote comissiunile Comitatului, a furatu 53,560 fl. punendu iu loculu loru bonuri simple; a luatu pre 54 cambie false 45,602 fl. datandu-se cambiele false din lunile Novembrie-Decem-brie (alegerile dietali?) si 12,902 fl. transcrise câ datoria a acelui directoru, f6ra a se aflâ cambiele. Deci acestu directoru cu atâta vedîa si auctoritate in comi-tatu, cu arogantia si despretiu pentru romani, singuru a defraudatu ca la 112,098 fl.; — apoi parte prin radi-carea creditului votatu mai alesu la membrii Comitetului de manipulare, parte prin neprotestarea cambieloru ajunse la scadentia (espirate) la favoriţii institutului si ai partidei, a causatu erasi alta dauna de 190,122 fl. astadi neincassabile, deci in suma-dauna totala de 302,222 fl.
2.	Comptabilii (Buchhalter) au purtatu protocole false, au instrainatu si falsificatu cambiele, Cassariulu nu numai a luatu sume mai mari din cass’a de mâna, ci in cointielegere cu ingrigitoriulu zalogeloru (lombard) si cu directorulu, caruia i-erâ neamu, din 1870 incependu a scosu 53 bucăţi de zaloge, fora a plaţi suni'a de ipotecare, in pretiu cam de 16,114 fl., punendu chartiutie, petricele si hârburi (cioburi) in loculu loru, apoi zalogele furate era le au ipotecatu la institutu, luandu bani pentru acele, cu unu cuventu, tota manipularea a fostu defrau-dare, si incependu dela directoru până dora la celu din urma diregatoriu, au formatu un’a banda de hoţi ,,oneşti,'“ bine adnotandu altcum, câ aceste defraudari enorme s’au practisatu in restempu numai de 1 V2 anu asia, câtu astadi stâmu facia cu ruin’a totale a unui institutu, care după destinatiunea sa trebuea se promovedie in-dustri’a si economi’a, se fia mâna de ajutoriu intru lip-sele materiali ale tieranului. A si promovatu, dara pe dosu; pentrucâ acuma in faci’a opiniunei publice s’a constatatu, câ chiar pe atunci candu esistâ acestu institutu, cuibulu coruptiunei morale si politice, camatari’a domnia in mesura mai mare; si cum nu? candu turma de sensali erau esmisi a stringe bani dela omeni, avendu dela institutu pentru acea l'/2 percentu, omenii institutului si ai cârmei jidovii, capetau pre risico inpru-muturi enorme pe langa 8—10%, câ se dea la biat’a „natia“ cu 24—60%; câ chiaru diregatorii se negu-tiatoreau primindu bani din institutu si dandu mai încolo pre cameta enorma, câ aceia primiau provisiuni mari pentru prolungirea nelegale a cambieloru, si alte asemene lucruri condamnabile.
In faci’a acestora fiacare ar’ potea se întrebe, cum s’a potutu intemplâ acesta sub ochii administratiunei centrale politice si de justiţia atunci, candu comitatulu cu banii orfanali, tribunalulu cu depositele sale a fostu inpartasitu la acestu institutu? atunci candu capii comitatului, prefectulu câ presiedinte si v.-prefectulu câ v.-directoru au incursu la manipularea institutului, cum s’au potutu intemplâ acele defraudari, prin care dela mii si mii de orfani, seraci si omeni oneşti, s’a luatu panea din gura si in privinti’a economica unu tienutu intregu fii adusu pre dieci de ani la ruina totala?
Ori-cine a luatu parte la pertractarea acestui procesu scandalosu, ori dora a si cercatu actele de investi-gatiune, trebue se marturisesca, câ adeverata causa nu o a potutu cunosce, nu, câ-ci dora nu s’a potutu, nu a fostu iertatu. Publiculu inse fara distinctiune cunosce acesta causa, acelu secretu publicu, cumca caus’a acestoru defraudari trebue cautata multu mai afundu, unde man’a justiţiei nu 6 ertatu se ajunga. Scie fiacine câ isvorulu acestoru defraudari se trage din relatiuni le sociali si politice din aceste parti, si cei ce siedu pre banc’a acusatiloru, suntu numai instrumentele aceloru relatiuni blastemate si desastrose. — Acesta, afara de mărturisirea indirecta a acusatului primariu, s’a cunoscutu si din cuventarea de aperare a advocatului Ales. Mâday, fostu v.-coinite si presiedinte la tribunalu, candu elu in faci’a publicului a declaraţii, câ positiunea finantiale a clientului seu, unii individi de rangu sociale iualtu, si insasi administratiunea comitatului o a escamotatu spre scopurile sale publice, politice, si cari astadi adeverati causatori suntu in onore, era instrumentulii e in faci’a dreptatei. La acesta mai adaugemu din parte-ne numai atâta, câ opiniunea publica e de accordu cu acesta declarare a aparato-riului advocatu.
De si jurnalele mai de frunte publica acestu procesu monstruosu mai pre largu — precum au si inceputu „Magyarorszâg“ in Nr. 128, credu totuşi a fi la locu, câ cu acesta ocasiune se adnotamu si noi ceva despre decursulu pertractarei finale. Pertractarea o a condusu insusi presiedintele tribunalului Alesandru Hal-mâgyi (bine cunoscutu Redactiunei si din polemiele avute cu elu), si de si in unele privintie a fostu fara escep-tiune, dar’ singurii pote a semtitu câ intru inplinirea chiamarei sale stâ sub pressiune, pentrucâ in atari caşuri, candu seu inculpaţii ori advocatulu comitetului concursuale Coriolanu Brediceanu voiau se descopere isvorulu, caus’a adevemta, pentru carea institutulu a trebuitu se devină sub concursu, li-s’a interdisu desfa-siurarea causei, pre langa tota protestarea justa.
Apoi se fia vediutu lumea procedur’a procurorului de stătu, câtu erâ — pre langa tota fraseologi'a s'a — de usioru intru acus'a redicata pentru crimele si furtu-
154
rile recunoscute de câtra inşii acusatorii, a buna sema pentru aceea, câ-ei precum la finea pertractarei singuru a marturisitu, positiunea lui o tare critica si stă sub pressiune si numai intru inpregiurari ca acelea a potutu se enuntie si acea absurditate, că, nu Hammer et con-sortes suntu de vina, nu loru suntu de a se inputâ de-fraudarile si pagub’a, ci inpregiurariloru tempului, ca si cele din 1873. Credemu câ ar fi fostu mai la locu, ca procurorulu se fia declaratu câ sub acele inpregiurari intielege coruptiunea sociale si lips’a de caracteru si de onestitate politica, domni’a eschisiva a unei elice preste dreptu si dreptate. Raru se pote vede unu pro-cesu, in care cercetările făcute se fia asia defectuose, asia obscure, câ si in procesulu din cestiune, ceea ce prea bine a caracterisatu si advocatulu de renume bunu Titu Hatiegu in vorbirea sa de aperare.
Se mai adnotamu, câ dintre advocaţii romani, a fara de advocatulu Coriolanu Brediceanu din partea comitetului concursuale, câ aperatori au figuratu Titu Hatiegu, care a doveditu si cu acesta ocasiune unu studiu juridicu si desteritate, si Fabiu Rezeiu, erasi cu succesu bunu.
După tote aceste eta si sententi’a de pedepsa: Directorulu Hammer pentru defraudarile de sute de mii, conformu propunerei procurorelui, fii judecatu la 4 ani, computandui - se in aceştia si arestulu preventivu. — Cassariulu la 2 ani, — comptabilulu la unu anu, compu-tandu-se detienerea previa; era grigitoriului de zaloge i-s’a inputatu câ pedepsa detienerea preventiva de 3 luni.
Acesta e decurgerea procesului acestui scandalosu, care pote servi de esemplu spre illustrarea vietiei nostre sociale si morale publice.
Cu caderea institutului numitu s’a ruinatu nu numai starea singuraticiloru, ci s’au delapidatu si fonduri, bani de ai fundatiuniloru si de ai bisericeloru serace. La acelu institutu au fostu depuşi bani orfanali câ la 35 mii, depositele dela tribunalu din fundatiune Groz-daiana romana câ la 3000 fi., din fundatiunile Episcopiei g.-cat. prin episcopulu Olteanu contra dispuse-tiuniloru testamentarie ale Eppului Ales. Dobra, s’au depusu câ la 15,000 fi., de si pre langa oresi-careva hipoteca. Si cumcâ ore câte % voru capetâ deponenţii, acesta ni-ar pote spune curatorulu massei Dr. Ioanu Majoru, ori mai bine comitetulu concursuale, care des-tulu de incetu descurca treb’a; dar’ publiculu ingrijatu bucurosu ar’ primi după 4 ani si % din sumele depuse; Lumea pe la noi se teme si in casulu acesta, câ in altele nenumerate de natur’a lui din acestea tieri, câ prin traganarea liquidarei pe timpu mai indelungatu, mai pe urma se va consumâ si capitalulu câtu a mai remasu.
Servesca acestu procesu nu numai de esemplu spre illustrarea starei nostre de aice, ci si de preingri-gire pentru fia-cine, care depune averea s’a putina sau multa la institutele de bani, pentrucâ precum bine a ob-servatu si advocatulu Titu Hatiegu cu ocasiunea pertractarei, in tote atari caşuri indiferentismulu publicului inca isi are partea sa. Bine se bage de sama toti câţi depunu bani in institute publice manipulate mai alesu de mani străine, si candu numai i-se da ocasiune se examinedie manipularea, câ se nu fia tardiu, si niciodată se lacomesca la cametaria, ci se fia indestulatu cu fructificarea onesta si legale a averei sale.
— Y. —
Sciri diverse.
—	(Reuniunea romana de căutări din Sibiiu) va arangea Dumineca sera in 13/25 Maiu a. c. o productiune estraordinara insotita de dansu in sal’a dela „Imperatulu Romanilor u.“
P.	T. domnii ajutători sunt rogati a’si procurâ biletele de intrare in dilele de 12/24 si 13/25 1. c. intre orele 2—4 p. m. in localulu „Asociaţi unei transilvane", strad’a Cisnadiei Nr. 7. Pretiulu intrarei: 1 fl. de persona, logea mare 4 fi., logea mica 3 fl. v. a.
Inceputulu la 8 ore ser’a.
—	Programulu productiunei este urmatoriulu:
1.	„Stelele", eoni de Georgescu. 2. „Tot’a mea gândire . . . coru de L. Rheinberger.
3.	„Cantulu gintei latine", de V. Alecsandri, coru de Marchetti. 4. „Marsiulu indepen-dentiei", de N. T. Orasianu, coru de E. Neu-dftrfler. 5. Primavar’a din „Anotimpurile" de I. Haydn.
Comitetulu.
(Necrologu. f Demetriu Popu,) parochu in Covasintiu si assesoru consist, alu diecesei Aradului, a repaosatu in Domnulu la 1/13 Maiu. Coresp. despre solemnitatea inmormentarei se va publicâ in numerulu viitoru.
Economi’a naţionala.
Creditulu poporala.
(Urmare.)
Astfelu se damu la o parte inprumutulu gratuiţii, care omora creditulu, si se remanemu in fati’a acestui obstacolu, asupra caruia ar fi copila-resce si lasiu câ se incliidemu ochii, adeca dificul-
_________O B S E RVATQRIU L U.___________________
tatea de a inlesni bani acelora cari nu au nici unu capitalu, seu au unulu pre micu.
Acesta dificultate trebue se o invingemu. Dera mai nainte de tdte, nu mai sunt alte forme de creditulu poporalu ? Creditulu a cărui necessitate o aretamu, este creditulu care mai cu sema are de scopu de a face inlesniri lucratoriului care voiesce se ’si faca unu micu fondu. Acesta este unulu din obiectele stabilirei creditului, si nu este sin-gurulu.
Este mai antaiu unu felu de creditu forte cunoscutu si forte practicu, pe care nu ’lu gasescu de locu demnu de a figurâ in acesta lista onorabile, dera pe care nu me potu opri de a nu ’lu semnala si caracterizâ, si este acela, care adesea este numitu creditulu de consumatiune, pe care negutiatoriulu ilu face cumparatoriului. Lucratoriulu gasesce adesea unu asemenea creditu prin prăvălii. Nu voiu se pretindu câ unu asemenea creditu nu i face nici unu serviciu. Lips’a ’lu ne voiesce, si are recursu la elu câ se’si dobendesca lucrurile cele mai necesarii vieţii. Yoiu dice numai, ca este unu creditu plinu de inconveniente si de abusuri. Mai antaiu, nu veţi negâ, ca elu indemna la chieltuiala. De câte ori chiaru nu este obiectulu unei triste spe-culatiuni din partea debitantiloru asupra pungei lucratoriloru. Nenorocitulu lucratoriu usedia de acesta facilitate deplorabile de a se inglodâ in datorii, remanendu câ mai tardiu se espiedie asprii nepre-vederea sa. Alu douilea, unu asemenea creditu tinde neaparatu la scumpirea pretiului obiecteloru. Negutiatoriulu ne fiindu bine sicuru ca va fi platitu, ilu face se ’i platesca o prima pentru risculu in care se afla. Platnicii cei buni platescu si pentru cei rei. Cumpărătorii cu bani gata, cari platescu asemenea si ei acesta parte de prima, au interesu câ acestu genu de creditu se dispara. Totalulu lucratoriloru aru găsi o mare economia in acesta.
Mai este asemenea unu creditu, pe care ’lu voiu numi „creditu de asistentia," acela care in-lesnesce lucratoriloru o suma orecare pe amanetu: voiu se ve vorbescu de asia numiţii munti-de-pietate. Este unu lucru forte cunoscutu si, deca nu m’asiu teme de a avd aerulu ca me jocu cu cuvintele, asiu dice ca nimicu nu e mai poporalu in Franci’a de catu creditulu ce ’lu face muntele-de-pietate. Si nu numai lucratoriulu recurge la elu. Cati inpru-mutatori ruşinoşi caii, apartînendu classeloru mai înstărite, isi ducu acolu pe furisiu cdsorniculu, giu-vaerurile, argintăriile loru. Este clientel’a lumei cum se cade si a lumei in duoi peri, este clientel’a stu-dentiloru cari nu studiesa. Mai este si unu orecare numeru de bogaţi, cari angagesa efecte pretiose servindu-se de muntii-de-pietate câ de nesce depo-site de păstrare si cari sunt bucuroşi de a ’si procurâ bani prin acestu midilocu; câ-ci sunt bogaţi strimtorati, pentru cari asemenea sfirsiturile de luna se presentesa sub felurite aspecte desagreabile si amenintiatore. Mai sunt asemenea alţi individi, mici speculanţi si intreprindietori, care’si făcu din muntele-de-pietate unu midilocu de creditu, nu numai pentru a continuâ afacerile loru, der’ chiaru adesea pentru a ’si procurâ inaintari de bani: ceea ce nu este de locu in destinatiunea acestoru stabilimente. Destinatiunea loru, asupra careia nu pote se fia indouiala, este de a da ajutoriu miseriei. Muntii-de-pietate s’au nascutu dintr’o inspiratiune bine-fa-catore, mai antaiu in Itali’a, in secolulu alu XV-ea; erâ vorb’a de a se combate usur’a Evreiloru si a Lombardiloru, cari jupueu pe lucratorii strimtorati. Ludovicu XVI ’i a introdusu in Franci’a la 1,777 si a facutu prin acesta unu adeveratu serviciu poporului, serviciu pe care ’lu vomu apretiâ si mai bine, candu vomu sci ca in Englitera, singura tiera pote, in care muntii-de-pietate nu esista, lucratorii nevoiţi se adresesa la „pannbrokers", care le da bani cu dobândi enorme (30 si 40 la 100). Nu voiu dera se fiu ingratu către acesta forma de creditu, de si pr£ pucinu me satisface. Asistentia cu 9 la sute la Paris, cu 15 la suta in alte stabilimente ale Fraudei, nu este costisitore. Nu voiu se făcu inputare muntiloru-de-pietate ca gramadescu averi, inputare care ar fi cu atatu mai pucinu fundata, cu catu, pe langa o mulţime de cheltueli, in virtutea unei clause speciale, beneficiele muntiloru-de-pietate aparţinu de dreptu ospicieloru. Dera in fine, este unu creditu intardiatu, seu celu pucinu neîndestulătorii. Trebue se cautamu unu creditu mai largu si mai coprindietoriu aiurea.
După creditulu de asistentia — doue cuvinte cari păru ca nu pre stau bine alaturi — este creditulu de păstrare; a primi banii puşi d’o parte si a favorisâ spiritulu de economia, este unulu din obiectele pe cari le-am asemnatu banciloru, si unde
mai multu acestu lucru ar fi de doritu de catu la clasele lucratore? Este forte trebuintiosu, forte pre-tiosu unu micu capitalu pe care o se’lu regasimu in dilele candu nu capeţi de lucru, seu candu esci bolnavu, seu candu va sună or’a unoru necessitati prevediute, ca unu stabilimentu de facutu, educa-tiunea unui copilu, maritarea unei fete, unu tata betranu, seu o betrana mama de ajutatu! Este forte de doritu, câ in clasele lucratoriloru sentimentului de prevedere se i se faca incuragiari!
Pucinimea economiiloru in acesta clasa este o mare teutatiune de a le cheltui. Ce se faci cu 10 franci, cu 20 seu chiaru cu 40? Ce banca primesce asemenea deposite? I vei închide intr’o cuthie, i vei bagâ intr’unu ciorapu, seu cine mai scie unde? Der cum? Eta o necessitate care iti bate la usia; adesea plăcerea te chiama prin vocea seducatore a camaradiloru; acei pucini bani stau acolo netrebnici si te hotaresci a cheltui numai o parte, si apoi indata iai si ce a mai remasu. Cas’a de păstrare, acestu stabilimentu, alu cărui nume trebue pronunciatu cu respectu, a venitu câ se inarmese pe lucratoriu contra aceloru slăbiciuni forte naturale si se dea unu radimu siovaitdrei sale virtuţi. Primesce micele sume acesta casa si a creatu pentru justele inchietudini ale viitorului, pentru sanetosele prevederi ale familiei, unu focariu de atractiune, care combate intr'unu modu utilu car-cium’a si cele-lalte distractiuni.
Eta de aci înainte o perspectiva pe care pote se’si-o propună: primulu francu depusu, câ-ci cas’a primesce chiaru si acesta mica suma, atrage si pe alţii; prinde gustu de a stringe, mai cu sema candu scie ca are unde se pastredie cu sicurantia si candu scie ca acei bani pastrati ’i aduce si unu folosu (câ-ci i se da o dobanda de 3 si jum.) totu asia după cum se prinde gustu si la chieltuiala. In locu de a se mai lasâ fantasiiloru momentului, se gan-desce la acelu timpu fiitoru, care se pare depaitatu si care sosesce iute cu tote acestea; in fine se obicinuesce a economisi pentru ai sei, câ si pentru sine insu-si.
Da, acei cari n'au vediutu in casele de păstrare de catu egoismulu, unu egoismu forte legitimu in ori-ce casu, s’au insîelatu forte. Simpathia ia si ea parte, afecţiunea asemenea; ve voiu dâ câ proba numai numerosele condicutie ale minoriloru depuse acolo. Adaogati ca o condicutia la cas’a de păstrare este câ o prima de incuragiare data moralităţii si o garanţia contra desordinei.
Unulu din principalii fundatori ai acestui stabilimentu bine-facâtorîu care datedia numai dela 1817, sub restauratiune, (creditulu poporalu sub formele mai elementare, este nou in Franci’a) vir-tuosulu Beniaminu Delessert, afirma sunt cati va ani d’atunci, ca nici unulu dintre acei ce au depusu ceva la casele de păstrare, n’a suferitu nici o condamnare pe la tribunale. Acei cari au facutu primulu pasu pe drumulu care duce la proprietate, au contractatu obicinuintie morale, pe cari poses-siunea unui capitalu le confirma. Cu catu mai multu tii la cine-va seu la ceva, cu atatu mai multu te feresci se nu gresiesci.	(Va nrmâ.j
Cursulii monetelorii in val. austr.
Vien’a, 2l Maiu.
Galbiuii imperat. de auru.......................fl. 5-54 cr.
Moneta de 20 franci................................„	9 37 „
Imperiala rusescu...................................... 9.58 „
Moneta germana de 100	maree.......................,,	57.85	„
Sovereigns englesi...................................,,	12.—	„
Lira turcesc».........................................„	10-58	„
Monete austr. de arginta 100 fl
Incunosciintiare.
Incependu dela 15 Maiu a. c. mi-am rnutatu cancelari’a advocatiala dela Ving’a la Beciche-reculu-Mare (comitat. Torontalu). Cancelari’a mea se afla in strad’a principala casele Jo an o vi ci Nr. 523.
Demetriu Selageanu.
(72) 2—3	Advocatu.
UMRATH & COMP. in PRAG’A,
fabricanţi de maschine agricole (69) 5-20
se recomand» prin specialităţile loru, renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu curatu a
Maschinelorn lom ie treierat! ie mu si co vertejo
dela I pana la 8 poteri de cai seu boi atatu locomobile catu si Stabile. Mai iu colo fabricamu iu marinii diferite si de o con-structiune probata:
Ciururi pentru bucate, taiatore de paie, mori pentra sdrobitu etc. etc.
Cataloge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco.
Editoru si redactoru respons. O. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Kraflt in Sibiiu.