Observatoriulu ese de doue ori in aeptemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarcbiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 6 fl. s<Su 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu.
Orl-ce inserate,
se platescu pe serie sân linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Red acţiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 34.
Revista politica.
Sibiiu, 9 Maiu st. n. 1879.
Ministrulu sfarimatoru de nationalitati d. Tisza, inpreuna cu colegulu seu dela culte si instrucţiune publica potu fi multiumiti cu resultatulu finalu pe care l’au avu tu campani’a loru întreprinsa in contra naţionalitatiloru nemagiare.	Proiectulu pentru ma-
giarisarea scoleloru confessionale-nationale după o desbatere înfocata de optu dile a fostu primitu cu o maioritate colosala.
Optu dile a duratu lupt’a braviloru deputaţi ai nationalitatiloru inpilate in contra acelui proiectu de lege, care precum a disu Dr. M.- Polit, nu este alta, decatu o cestiune de fortia, pfin care minoritatea magiara voiesce se’si assiguredie supremati’a asupra preponderantei maioritati a nationalitatiloru nemagiare. Siovinismulu magiaru a invinsu in ca-mer’a deputatiloru, elu va învinge si in cas’a ma-gnatiloru si apoi farâ îndoiala acelu proiectu va deveni lege, după ce va primi si sancţiunea mo-narchului si asia Europ’a civilisata va asista la unu spectacolu, in care poterea brutala, urmandu macsimei cunoscute ca :	„poterea p r i m e d i a
dreptulu" isi va serba saturnaliele sale, pe cari istori’a nepartinitore va trebui se le numesca cu adeveratulu loru atributu, pe care noua nu ne este permisu nici a ilu esprimâ deca nu voimu se ca-demu victima §§.65, 300 si 302 din codicele penalu in vigdre.
Nu totudeuna celu invinsu este inse si celu mai slabu. Acestu adeveru ni’lu confirma chiar’ situatiunea intregei monarchii si in specialii aceea a celoru doue popdra, care in poterea pactului dualisticu au ajunsu a fi dictatorii arbitrari si discreţionari ai nationalitatiloru trântite la părete.
Asemenea lui Marius care plangea pe ruinele Cartaginei nefericit’a sorte a Romei, isi plangu si nemţii austriaci pecatele comise in decursulu domniei loru absolute si esclusive. Astadi, ei s’au con-vinsu ca prin politic’a urmata pana acuma fatia cu celelalte nationalitati s’au isolatu si s’au slabitu atâtu de tare, in câtu nu mai sunt in stare a purta nici greutatea si nici responsabilitatea dictaturei loru. Ei s’au decisu deci a se inpacâ cu boemii, pentru ca in aliantia cu ei se restorne fatal’a supremaţie a magiariloru, cari astadi sunt copii res-fatiati ai monarcbiei.
Nu potemu sci deca aceea inpacare intre nemţi si boemi va fi sincera si durabila. O dorimu insa din sufletu, pentru ca dela ea depinde sortea si viitoriulu monarcbiei, precum si a poporaloru din care se compune. Întâlnirile si negotiatiunile de inpacare ce au avutu locu in Vien’a, subt auspiciele ministrului austriacu TaalFe, intre Dr. Herbst si Dr. Rieger, aceşti capi si conducetori recunoscuţi ai celoru doue popora ce s’au combatutu pana acuma, ne indreptatiescu a spera ca ele voru avea resultatulu doritu.
Genialulu amicu alu comitelu Andrâssy principele cancelariu dela Berlinu, care prin revolu-tiunea inaugurata pe terenulu economicii, prin reacţionarele sale proiecte de legi finantiare si vamale tinde a ruina si a eschide din Prusso-Germani’a in prim’a linie productele agriculturei, industriei si ale manufacturei austro-unguresci, va contribui credemu si din parte’si a înlesni inpaca-rea germano-boema. Deca principele Bismark in aliantia cu partid’a feudala si ultramontana va in-vinge oposiţinea national-liberala a progresişti loru si a liberiloru-schimbisti din parlamentulu germanii, atunci ecsportulu comercialii alu monarcbiei austro-ungare spre fruntariele pruso-germane va fi inpos-sibile, pentru ca acelea voru fi închise hermetice prin enormele tarife vamale pe care voieşte se le introducă dictatorulu principe-cancelariu.
Este se vede sortea comitelui de Andrâssy, câ tocmai cei mai buni amici ai sei, se i faca ser-vitiele si se i dea consiliele cele mai rele, câ si candu ei ar fi acea potere fatala, despre care Mefi-stofele in Faustul lui Goethe dice: ca voindu binele face reulu.
Sibiiu, 28/10 Maiu 1879.
Asia acuma după ce se intielese cu tramisulu russescu corniţele Siuvalof, despre cestiunile inca pendente si ardiende ale Orientului, celalaltu bunu amicu alu seu dela St. Petersburg, principele Gort-ciacof tramise pe generalulu Obrutcief cu missiune speciala la Constantinopole, pentru câ se ofere Turciei alianti’a si amiciti’a Russiei si se faca Sultanului din partea Tiarului unu presentu de 20 milione ruble, pe care Turci’a erâ datore se le platesca pentru intretienerea prisonieriloru turcesci in decursulu resbelului.
Deca potemu dâ crediementu sciriloru din urma, apoi Sultanulu a primitu propunerile si fru-mosulu presentu russescu si au declaraţii, ca renuii-tia la dreptulu seu de a ocupa cu fortia armata păsurile din Balcani, — unu dreptu dela acarui mantienere depinde sortea tractatului dela Berlinu.
Ocupatiunea micsta a Rumeliei orientale, care a fostu o idea de predilectiune a cabinetului austro-ungam, au avutu sortea unei efemeride diplomatice. Astadi nu mai vorbeşte niminea despre ea si chiar’ diarele oficiose ale comitelui Andrâssy, care se infierbentasera atatu de multu pentni acea idea, trecură preste ea la ordinea dilei.
Retragerea trupeloru russesci din Bulgari’a s’au amanatu cu învoirea Europei pana la 3 Aug. a. c. Intr’aceea bazardulu, care pana acum s’au aratatu forte favorabilii pentru Russi’a, va îngriji câ pana la terminulu ficsatu se obvina vre unu incidentu, pe bas’a caruia gubernulu russescu se pdta ărasi declară câ si acuma: ca evacuarea Bulgariei este o inpossibilitate fisica.
Esterminarea si sugrumarea uibilistiloru din Russi’a se pare a nu fi unu lucru asia de usioru precum si ’lu inehipuescu cercurile gubemamentale din St. Petersburg. Cu catu mesurile celoru patru dictatori, numiţi generalu-gubernori sunt mai draconice, cu atatu si resistentia uibilistiloru devine mai cerbicbsa si mai înfuriata. Despre Tiarulu russescu se dice, ca ar fi indispusu si forte desgu-statu si ca ar fi aplecatu se renuntie la domnia in favorulu fiiului seu.
Transilvani’a.
— Sibiiu. — (Dela sinodulu arclii-diecesanu.) In siedinti’a VI a sinodului depu-tatulu Anania Trombitasiu face urmatdrea interpelatiune :
„După cum este in generalii cunoscutu, provincia metropolitana gr.-or. romana, a tînutu in tomna anului trecutu congresulu seu ordinam naţionalii bisericescu si a adusu in acesta concluse de prea mare inportantia referitore la organisarea administrativa a archidiecesei. întreba dar:
a)	Inpartasitu-s’au aceste concluse pe calea sa veneratului consistoriu arcbidiecesanu ? si deca dâ
b)	Are elu de cugetu a le aşterne sinodului inca in sessiunea presentâ, pentru luarea spre cu-noscintia, promulgare si eventuala ulteriora pertractare.
Presidiulu respunde cumca organele metropolitane nu a inpartasitu consistoriului arcbidiecesanu pana acum actele si hotaririle congresului si pentru acesta consistoriulu arcbidiecesanu nu pote fi trasu la respundere pentru neducerea iu deplinire a aceloru concluse.
Interpelantulu nu se aria pe deplinii niultiumitu cu respunsulu si 'si reserva dreptulu, a ’si face la loculu si timpulu seu propunerile sale in acesta privintia.
Comissiunea petiţionara raportedia prin rapor-torulu seu Abs. 'Podea despre mai multe petitiuni, cari se transpunu consisloriului spre a le resolvi iu sfer'a sa de activitate.
Dep. P. Co.sma raportedia despre raportulu comissîiinef esmise in auulu trecutu sub Nr. 79 sinod. 1878, pentru convocarea congresului si a consistoriului metropohtanu. despre activitatea sa inpreuna cu unu particulariu de spese alu membrului acelei comissiuni A. Trombitasiu.
Anulu II.
Raportorulu P. Cosma arata, ca acea co-missiune ar fi trecutu in câtu-va preste competentia sa si ca spre a ’si inplini lucrările sale, nu ar fi avutu de lipsa a petrece atatu timpu in Sibiiu, de altcum propune a se lua raportulu acelei comissiuni spre sciintia, 6r’ particulariulu dep. Trombitasiu a se transpune -owmssiunei finantiale.
Se primesce.
In siedinti’a VII a fostu la ordinea dilei Raportulu comissiunei şcolare asupra raportului anualu alu Consistoriului arcbidiecesanu câ senatu sco-lasticu.
Avendu in vedere momentuositatea obiectului la care se refere raportulu, ne credemu datori a i face si noi locu in colonele acestui diariu, asia precum ilu atlamu publicaţii in „Teleg. rom anu “, esprimandune cu acesta ocasiune dorinti’a, ca ar fi bine câ pe viitoriu raportele tipărite se se inpar-tiesca celu pucinu cu doua, trei dile mai înainte de a se pune la ordinea dilei, pentru câ deputaţii se aiba tempu a le studiâ cu tota seriositatea rece-ruta, ceea ce ar contribui forte multu la scurtarea desbateriloru, de orece deputaţii ar fi puşi in po-sitiune a se intielege de timpuriu asupra propu-neriloru ce ar fi de a se face si n’ar fi avisati numai la raporturile diferiteloru comissiuni.
Tecstulu raportului despre care ne fii vorb’a este urmatoriulu:
Venerabilii sinodu arcbidiecesanu !
Consistoriulu arcbidiecesanu câ senatu scolasticu vine cu tota onorea a presentâ raportulu seu in cele ce privesce activitatea sa pentru auulu procsimu trecutu. A-nume:
I.	Vomu aretâ cum acestu consistoriu a ese-cutatu conclusiunile sinodului din anulu trecutu.
II.	Vomu dâ o aretare statistica in câtu se pote de succinta despre starea scoleloru nostre con-fessionale.
III.	Vomu luâ alte dispositiuni si acte relative la interesulu sustînerei si infiorirei scoleloru de sub superinspectiunea acestui consistoriu.
I.
1.	In privinti’a conclusului de sub Nr. 87 alu sinodului din anulu trecutu, luatu asupra propunerei deputatului B. Baiulescu pentru inbarbatarea tine-rimei de a se aplicâ la meserii si pentru infiintiarea unei scole de meserii in archidiecesa, consistoriulu a invitatu mai antaiu pre dl. propunetoru câ se presente unu proiectu in privintia punerei in practica a propunerei sale. Dl. Baiulescu a corespunsu acestei însărcinări. Proiectulu inaintatu de d-sa s’a datu unei comissiuni numita din partea consistoriului in personele d-loru: Nicolau Cristea si Dimitriu Comsia spre a studiâ acelu proiectu si a’lu substerne consistoriului. Raportulu si parerea acestei comissiuni se alatura aci '/. (Nr. 74 ex 1879).
2.	In privinti’a conclusiunei sinodului archidie-cesanu de sub Nr. 140 si 145 din anulu 1877 cu respectu la datele statistice, consistoriulu archi-diecesanu s’a adresatu consistorieloru din Aradu si Caransebesiu de o parte, er’ de alta a insarcinatu pre toti protopopii si administratorii protopopesci din archidiecesa spre a inaintâ si respective a substerne datele statistice, conformii conclusului mai susu memoratu.
Din partea consistorieloru eparchiale aceste date statistice n’au urmatu inca. Suntemu inse pe deplinii convinşi, ca acele date statistice consta-tanduse in sinodele ce acele eparchii ţinu chiaru de odata cu siedintiele sinodului nostru arcbidiecesanu, ni le voru comunicâ, precum va ave si acestu consistoriu de ale comunicâ datele statistice din archidieces’a ndstra.
Protopopii si administratorii protopopesci au substernutu datele statistice din cari se va presentâ Venerabilului sinodu unu Conspectu generalii câtu se pote mai esactu.
3.	In privinti’a conclusului sinodului din anulu trecutu Nr. 44, pentru visitarea scoleloru s’a datu ordinu protopopiloru si administratoriloru protopo-
136
OBSERVATOR IUL U.
pesci a urma in tocma si protopopii si administratorii bisericesci au corespunsu acestui conclusu intru catu a fostu possibilu.
4.	însărcinările date de catra sinodulu din anulu trecutu sub Nr. 117 despre esecutarea con-clusiuniloru sinodului din anulu 1877 Nrii 120, 126, 143, 148, 152 si altele relative la mai multe cestiuni s’au pusu in lucrare precum dovedesce actulu sub Nr. 949.
5.	In câtu pentru conclusulu luatu de sinodulu din anulu trecutu in privinti’a unui proiectu pentru inspectiunea scoleloru din archidiecesa, consistoriulu archidiecesanu a numiţii o comissiune cu insarci-narea, de-a elabora acelu proiectu.
Acestu proiectu se va presentâ venerabilului sinodu inca in cursulu acestei sessiuni.
6.	In privinti’a conclusului sinodului din anulu trecutu Nr. 119 pentru infiintiarea de instrucţiune practica de meserii in seminariulu archidiecesanu, s’a adresatu corpului professoralu din acelu iustitutu spre a’si da opiniunea iu privintia acesta; acestu corpu professoralu a respunsu, ca acum de odata aceea instrucţiune practica de meserii in seminariulu Andreianu nu se pdte infiintiâ. Actulu despre acăsta se aclude aci sub 2 ;.
7.	In privinti’a conclusului sinodului din anulu trecutu Nr. 119 pentru infiintiarea unui institutu pedagogicii de invetiatorese, consistoriulu archidiecesanu a numitu o comissiune pentru elaborarea unui proiectu in privinti’a acesta, care comissiune inse, precum arata prin adresa sa 3/. pana astadi inca nu ’si-a potutu termina lucrarea sa.
8.	In privinti’a esecutarei conclusului sinodului din 1877 Nr. 142 pentru a susţină scole popolare inpreuna cu greco-catholicii in comunele lipsite de midiuloce, consistoriulu archidiecesanu s’a adresatu la ordinariatele gr.-cath. din Blasiu, Gherl’a si Lu-gosiu spre a se pune in intielegere cu consistoriulu nostru archidiecesanu pentru punerea in practica a §-lui 45 din art. de lege XXXVIII dela a. 1868. Pana acum inse mai susu numitele ordinariate nu ne-au datu respunsu.
9.	Iu privinti’a conclusului sinodului din anulu trecutu Nr. 117 pentru de a se esoperâ dela gu-bernu ajutorarea proportionata a scoleloru nostre confessionale romane din sumele ce diet’a pe totu anulu votedia pentru instrucţiunea publica, acestu consistoriu s’a adresatu ministrului de culte si instrucţiune publica, de unde inse, pana astadi, nici unu respunsu nu sa primitu.
10.	Reiaţivu la conclusulu sinodului archidie-
cesanu din anulu 1877 Nr. 148 pentru a se pune in lucrare infiintiarea de cursuri pedagogice la girn-nasiile din Brasiovu si Bradu, consistoriulu a insarci-natu pe d-1. profesorii si membru alu consistoriului Dr. D. P. Barciauu a face unu proiectu in privinti’a acesta. Se alatura aci 4/ raportulu seu prin care arata inposibilitatea de a infiintiâ de-ocamdata asemenea institute.	(Va urroâ.)
Din desbaterile parlamentarie in diet’a unguresca.
Cuventarea, deputatului N. Strevoiu tî-nuta in siediuti’a dietale din 30Aprilie 1 8 7 9 asupra proiectului de lege pentru introducerea limbei magiare in scblele elementarie confessionale.
Onorata casa! Proiectulu de lege din cestiune, precum si paşii făcuţi din partea Romaniloru in contra acestui proiectu, au facutu atâtea sânge reu mai cu sama in diaristica, in catu este de teinutu, ca nu cumva din acesta causa se devină inpossibila ori-ce intielegere intre Magiari si Romani. De bre ce după convicţiunea mea, bun’a intielegere intre aceste doue popore zace in interesulu amendurora, imi permitu a usâ de patientia onoratei case, spre a face câte-va observatiuni asupra obiectului.
Este deja lucru cunoscutu, ca facendu onora-tulu dl. ininistrulu de culte si instrucţiune publica aceea declaratiune in acbsta casa, ca va presenta unu proiectu de lege pentru introducerea limbei magiare in scolele elementare confessionale câ obiectu de invetiamentu obligatu, Romanii, respective episcopatele loru de ambe doue confessiuni dinpreuna cu o deputatiune au recursu la tronulu Maiestatiei Sale regelui, pentru a inpedecâ presentarea acelui proiectu.
Nu este mai pucinu cunoscutu si aceea, ca jurnalistic’a magiara s’a folositu de aceşti paşi ai Romaniloru pentru a irita opiniunea publica in contra Romaniloru. Unii inputau Romaniloru lipsa de patriotismu, alţii, ca sunt contrari ai natiunei magiare. Din parte’mi nu potu intielege acesta procedere si acesta iritatiune, fiindu-ca de o parte eu asia sciu, ca unulu dintre drepturile cardinale
constituţionale este dreptulu de-a petitionâ, si ca prin urmare acei cetatieni, cari pentru 6re-si cari afaceri recurgu la ajutoriulu regelui constitutionalu, nu potu comite crima in contra constitutiunei, pe de alta parte cuprinsulu respectiveloru petitiuni nu legitimedia o asemenea iritatiune. Cele doue adresse aşternute din partea Romaniloru la inaltulu tronu, sum siguru, ca nu conţinu nici o iota, din care s’ar pote deduce, cumca Romanii sunt contrari natiunei si limbei magiare.
Nu in contra invetiarei limbei magiare s’au declaratu Romanii, ci in contra modului, cu care se proiectedia esecutarea acestuia, si prin care este de temutu, ca se periclitedia cultur’a naţionala a Romaniloru. Asia dara caus’a procederei din partea Romaniloru nu este de-a se cautâ in ore-si care duşmănie indreptata in contra Magiariloru, ci, cu durere trebue se marturisescu, in neincrederea reciproca, ce a domnitu in trecutu si domnesce si astadi intre Magiari si Romani.
De candu naţiunea magiara a iutratu in deplina possesiune a potestatiei constituţionale in Un-gari’a, fatia cu Romanii n’au documentatu alta, decâtu numai neîncredere si inca atâtu pe cale legislativa, catu si pe calea administrativa. Numai neincrederea pote fi caus’a, ca Magiarii la organi-sarea si arondarea comitateloru au adusu astfelu de legi, in urm’a carora cele doue milione si jume-tate de Romani din Ungari’a abia potu avea maio-ritate in representatiunea unui micu comitatu. Mai batetoriu la ochi este insa, ca de si uniunea Transilvaniei cu Ungari’a este astadi faptu complinitu, totuşi in Transilvani’a se susţine o astfelu de lege electorala, care nici pe de parte nu este asia de liberala ca cea din Ungari’a, si care'fiindu indreptata espresu in contra Romaniloru, au avutu si are resultatulu, ca in Transilvani’a astadi sunt pucine cercuri electorale, in cari alegatorii romani se fia maioritate.
Totu neincrederea este caus’a si la acea procedere, ca acele legi, cari ar suna in câtu-va in favorea nemagiariloru, prin urmare si a Romaniloru, nu numai ca nu se esecuta esactu, dar’ si daca se esecuta, acesta se face totudeauna in nefavorulu loru. Abstragendu de la aceea, ca legea despre egal’a indreptatire a nationalitatiloru din anulu 1868 nici in privinti’a usarei de limbi nemagiare, nici in privinti’a denumirei de amploiaţi romani nu se observa, trebue se constatu cu părere de reu, ca nici cliiaru legea despre instrucţiunea publica nu afla drepta intrebuintiare. Articolulu de lege 38 din anulu 1868 in §. 58 dice espresu: „Fie-care adultu se’si aiba instrucţiune in limb’a materna, in catu acesta este limb’a usata in comun’a respectiva. In comune amestecate sunt de-a se aplica astfelu de iuvetiatori, cari sunt capabili de-a propune in limb’a respectiva."
Nici acbsta dispositiune a legei nu se observa. In scolele infiintiate din partea statului in comune romanesci, se aplica astfelu de invetiatori, cari nu sunt capabili de-a propune in limb’a romana. Pentru cultur’a cetatieniloru romani nu numai, ca nu se face nimica din partea statului, ci din contra, fiindcă unele scole confessionale, sub pretestu ca nu cores-pundu dispositiuniloru legei, se cassesa fara câ aceste sa fia înlocuite prin alte scole comunale, sau de stătu, după cum se pretinde de lege. Ast-felu in Ungari’a sunt multe comune, in cari tinerimea nu’si pote castigâ instrucţiunea trebuintiosa. Ba neincrederea merge asia departe, in catu mulţi amploiaţi subalterni credu a ineritâ bine de patria, daca potu aplicâ romaniloru din candu in candu lovituri.
Onorata Casa! Este lucru naturalu, ca neincrederea nasce neîncredere, si ca prin lovituri nu se nutresce încrederea. Deci nu este nici o mirare, daca romanii au privitu proiectulu de lege din cestiune cu neîncredere si s’au spaimentatu audindu, ca are a se aduce o lege de unu atare cuprinsu, fiindcă prin acesta isi vedeau periclitata esistenti’a scoliloru loru confessionale, ba chiaru cultur’a loru naţionala.
Onorata Casa! Este lucru cunoscutu, ca romanii se tînu de acele naţiuni, cari au avutu nefericirea de-a remane inapoi in cultura, nu din vin’a propria, ci prin vitregitatea trecutului. Treidieci de ani sunt, de candu s’a deschisu si romaniloru calea culturei si a iuaintarei; de-atunci si pana acum ’si au astrinsu tote poterile pentru a’si creâ scoli. Dispunendu de pucine mijloce ’i-a costatu multa truda si multe jertfe infiintiarea scoleloru lom confessionale, in cari ei vedu paladiulu esisten-tiei si alu fericirei loru, fiindcă roinanulu numai dela cultura aştepta fericirea sa. Sub asemenea inpregiurari nu este nici o mirare, ca tendenti’a de a se introduce limb’a magiara in scolele nostre
confessionale, fara a se luâ vr’o consideratiune la inpregiurari esceptionale, la possibilitate, si la ne-possibilitate, si fara a se cere opiniunea autoritatiloru bisericesci competente, cari sunt organele legale ale scoleloru confessionale, dicu acesta tendentia, a inplutu pe romani cu o justa îngrijire, fiindcă in acesta procedere vedeau pericolu, nu numai pentru esistenti’a scoleloru, dar’ chiaru si pentru esistenti’a autonomiei bisericei loru garantata dejâ prin lege.
Daca onoratulu domnu ministru de culte si instrucţiune publica iu privinti’a introducerei limbei magiare in scolele nostre confessionale ar fi cerutu informatiune dela autoritatile bisericesci competente, siguru ’si-ar fi castigatu convicţiunea, ca acesta fara nici o cousideratiune si fara esceptiune nu se pote pune in lucrare, fiindcă ’si-ar fi castigatu totu-deodata convicţiunea, ca sunt multe comune romane bisericesci, cari abia potu solvi pentru invetiatoriu 100 fi. pe anu, ca pentru acestu salariu nu se pote aflâ invetiatoriu cu cualificatiunea de a propune in scole 2 limbi, in fine ca punendu-se in lucrare proiectulu de lege, ce se afla in discussiune, respectivele scole voru trebui se fia închise pentru lips’a de invetiatori.
In asemenea casu cu dreptu cuventu intrăba ingrijatulu poporu romanescu, ca copii sei, unde ’si voru pot6 agonisi cunoscintiele necesarie de limba si religiune?
Abstragendu inse dela cele mai susu dise, nu se pote negâ, fiind-ca este lucru naturalu — ca prin introducerea unei alte limbi pre langa limb’a materna in scolele elementarie, instrucţiunea poporului este inpiedecata, fara ca copiii, cari după versta si starea loru intelectuala potu invetia o limba străină numai in mica mesura, se aiba vre-unu folosu dela acesta invetiatura.
Aceste sunt cuvintele pentru cari romanii nu potu accepta proiectulu, din cestiune si nici decum lipsa de patriotismu, sau nu sciu ce contrarietate fatia cu naţiunea magiara.
Nu jace in interesulu romaniloru de a fi inamici ai magiariloru fiind-ca prin situatiunea loru etnografica sunt avisati unii la alţii; deci nici ten-dentiele loru nu potu fi contrarie natiunei magiare. Tendentiele romaniloru sunt de natura culturala, ei nu pretindu alta, decatu ca in cultur’a loru naţionala se nu fia turburaţi, aceea inse o pretindu cu tota resolutiunea.
Onorata casa! Din cele premise urmedia cu consecentia logica, ca purtarea cea plina de neîncredere urmata de magiari pana acum fatia cu romanii este cu totulu neîntemeiata, si sub asemenea inpregiurari, imi permitu a atrage atenţiunea onoratei case asupra acelei inpregiurari, ca daca se pune vre-unu pondu pe interesele comune ale magiariloru si ale romaniloru, ceea ce atatu in jurnale, catu si in acesta casa la mai multe ocasiuni s’a relevatu, apoi pentru acestu casu pote ca ar jace in interesulu statului si ar fi si timpulu supremu, câ neincrederea, carea a esistatu pana acum intre aceste doue naţiuni, se se delature catu mai curendu. Obligamintea de-a pune in lucrare acesta privesce pe naţiunea magiara, carea se afla la potere.
încercaţi de a aretâ încredere romaniloru, tindeti-le mana de ainicu si dovediţi amiciti’a prin fapte, si ve veţi convinge, ca neincrederea dispare indata si ca romanii, cari au puciui amici si mulţi inamici, voru stringe cu încredere man’a amicului si voru pastrâ cu credintia amiciti’a la bine si la reu. Pana nu se va intemplâ acesta, se nu fiţi pregătiţi la alta din partea romaniloru după cele premerse de pana acum, de catu numai la neincredere.
Onorata casa! N’asiu ţinea, ca votulu meu in privinti’a proiectului de fatia este destulu de moti-vatu, daca nu l’asiu relevâ si din punctu de vedere de stătu.
Se nasce intrebarea, daca proiectulu de lege din cestiune cu privire la interesele de stătu este folositori u si daca elu duce la scopu?
După catu se vede din motivarea acestui pioiectu, limb’a magiara are se fia introdusa in sc6-lele elementarie cu acelu scopu, pentru câ prin in-vetiarea acestei limbi se progreseze bun’a intielegere intre deosebitele natioualitati ale Ungariei. Din parte’mi acestu proiectu de lege nu’lu aflu aptu pentru a duce la scopu.
Copiii in scolele elementarie potu invetiâ limb’a magiara in mesura mica si acei copii nemagiari, cari nu frecuenteza scole mai iualte, puciu a invetiatura a acestei limbi câştigate cu multa greutate, o uita in scurtu timpu, fiind-ca in cele mai multe caşuri nu au ocasiune de-a se folosi de acesta limba.
Astfelu pe candu pe de-o parte copiii nu au nici unu folosu de invetiatur’a limbei magiare, pe de alta parte pierdiendu vremea cu invetiarea
acestei limbi, sunt inpiedecati de-a’si câştigă cu-noscintiele elemeutarie necesarie in limb’a materna. Me referu in priviuti’a acesta la fost’a granitia militară, unde regimulu militariu introdusese cu forti’a limb’a germana in scolele elementare. Ce succesu a avutu acesta procedere in decursulu unui secolu? Acela, ca in fie-care comuna 2—3 omeni sciu a vorbi reu germanesce, pe candu mass’a poporului cu privire la cultura a remasu inapoi.
Din cele premise se pbte vede, ca si succesulu acestui proiectu de lege se pbte dice celu pucinu, ca este problematicii; eu inse sum de părere, ca chiar’ in interesulu statului nu este ertatu, a face esperimente problematice cu cele mai inalte interese ale omenimei, adeca cu cultur’a poporeloru, si inca cu atatîi mai multu suntu de acesta părere, tiind-ca scopulu acestui proiectu de lege nu se pote realisâ prin acestu proiectu de lege, ci eschisivu numai prin cultura, fiind-ca după esperientiele istorice, numai cultur’a e chiamata si capabila de-a nivela diferintiele intre popdra.
Deca statulu doresce a’si ajunge scopulu, apoi dee’si silintia de a inaintâ cultur’a intre poporale Ungariei, si suntu convinsu, ca bun’a intielegere si chiaru estinderea limbei magiare se va realisâ ipso facto fara nici o fortiare prin lege, după cum acesta s’a intemplatu si in alte state, fiiudu-ca după câtu sciu eu, in nici unu stătu, — pbte afara de Russi’a — n’a castigatu limb’a statului terenu cu forti’a.
Se nasce intrebarea, de ce se se fiica in Un-gari’a esceptiune dela acesta regula generala naturala ? Spre ce scopu se se inbrace limb’a magiare cu odiulu silei? In tine pentru ce se fia constrinse popbrele nemagiare ale Ungariei a face lucsu cu invetiarea unei limbi străine, inainte de-asi fi castigatu cultur’a elementara? Fiindu-ca invetiarea unei limbi străine, fia chiar’ limba statului! este lucsu pentru acea tinerime, care inca nu ’si-a castigatu cunoscintiele elemeutarie.
Nu este deci indoiala, ca prin acestu proiectu de lege ajungerea scopului propusu nu numai ca nu se promovedla, dar’ chiar’ este inpedecata.
Daca inse proiectulu din discussiune ar ave si altu scopu si adeca scopulu de a magiarisâ pe ne-magiari, apoi acesta după parerea mea in diu'a de astadi este cu atatu mai pucinu posibilu, fiindcă eu celu pucinu in privinti’a romaniloru potu asigura pe onorat’a casa, ca simtiulu de naţionalitate la romani s’a desteptatu intru atata, in catu ei nici odata nu voru jertfi limb’a si naţionalitatea loru in favorulu altei naţiuni. Dar nici n’ar fi cu scopu a pretinde acesta dela romani, fiindcă in acestu casu romanii nu aru fi in stare de a distinge intre amici si inamici, de bre-ce celu mai aprigu contrariu alu romaniloru nu pbte pretinde jertfa mai mare dela romani, decatu se abdica de limba si naţionalitatea loru.
Onorata casa! Nu remane indoiala, ca naţiunea magiara, care dispune de mare maioritate in acesta casa si posede si carma tierei are poterea de a pune in lucrare acestu proiectu de lege, fia bunu, seu fia reu, inii permitu inse acea observare ca după părerile uuoru mari barbati de stătu, artea de a gubernâ, nu consiste in aceea, ca cineva se usese de poterea ce posede, pe catu numai se pbte, ci in aceea, ca acea potere se fia folossita cu mo-deratiune si intieleptiune spre binele statului, deci nu potu părtini acestu proiectu de lege.
„Telegr. romanu.“
Romani'a.
— C aletori ’a M. S. R. Domnitoriului. Luni, 16 Aprile, M. S. R. Domnitoriulu, inpreuna cu A. S. II. Principele Mostenitoru alu Suediei si Norwegiei, cu d. ministru de resbelu, d- Sîambelanu de Printzskold, d-nii de Lilienbobk si de Krohn, oficiari de ordonantia ai Altetiei Sale Regale, Escelenti’a Sa d. baron de Hadeln, maresîalulu Curţii de Waldeck, dnii generalii Slanicenu si capitanu Yladoianu, atasiati pe lunga Alteti'a Sa Regala, d. marsialu alu Curtiei domnesci si d. colonelu Grecenu. adjutantu domnescu, au pornitu cu unu trenu specialu, la orele 9 demineti’a, spre a face o osciirsiune in Romani'a de peste Milcovu. La gar’a Tirgoviste, P. S. Mitropolitulu primatu, d-nii miniştrii, d. comandantu alu divisiei a 2-a teritoriala cu d-nii oficiari superiori, siefii de corpuri si unu mare numeru de persone notabile veniseră spre a asistă la plecarea Altetieloru Loru Regale. Trenulu domnescu a pornitu la or’a ficsata si, trecându prin Ploiesci, fara a se opri, a ajunsu la Buzeu la orele 12 si 30 minute, p. S. S Episcopulu de Buzeu, d. prefectu alu judetiului cu autoritatile civile si militare, primariulu orasiului cu conumdantulu si oficialii gardei naţionale si unu numerosu publicu au salutatu cu entu-siasmu sosirea Altetieloru Loru Regale. După ce au convorbitu câtu-va timpu cu persbnele presente in salo-nulu garei, Augustii calatori, multiamindu de primirea ce Li s'a facutu, si-au urmatu calea spre Brail’a, unde au ajunsu la orele 2 si jumctate, mergbndu dreptu la portu. D. prefectu alu judetiului si d. generalu Zefcari,
OBSERVATORIULU.
coraandantulu divisiei a 3-a teritoriala, d. primariu alu orasiului, autoritatile locale, corpulu oficiariloru armatei pennanenente teritoriale si ai gardei cetatianesci, si unu mare numeru de cetatieni aşteptau pe Altetiele Loru Regale la loculu de inbarcare alu vaporeloru. Domnitorulu si principele mostenitoru S’au urcatu aici pe vaporulu „Austri’a", pe care ’lu asceptau d. inspec-toru generalu alu companiei austriace de navigatiune pe Dunăre si totu equipagiulu in mare tînuta, si S’au in-dreptatu spre Galaţi, insociti de d-nii prefecţi de Brail’a si de Covurluiu, de d. generalu Zefcari, de domnulu consulu alu Suediei si Norvegiei la Galaţi si de mai mulţi notabili din Braila. La apropierea vaporului care conducea pe Altetiele Loru Regale, doue vapore pave-sate, pe care se aflau cei mai de frunte comercianţi din orasiu, cu musica, au esitu inaintea inaltimiloru Loru, intempinandu-le cu aclamatiuni caldurose si in-socindu-le pana la punctulu de desbarcare. Pe inaltimile Galatiului o bateria a artileriei teritoriale a Galatiului, a salutatu prin salve trecerea vaporului si a trasu in intervale pana la sosirea Domnitoriului; vaporele austriace au trasu si ele salve si numerosele corăbii si vase ce se aflau in portu erau frumosu inpodobite cu steguri si bandiere, cu equipagiulu pe catarturi, si dedeau celu mai placutu aspectu marelui portu alu României. Pe piati’a portului si pe chieiu tota poporatiunea Galatiului eră in peciore, in haine de serbatore, salutandu cu ne-sfersite urări sosirea iubitului Suveranu si a Augustului Seu ospe si veru. La desbarcare, primariulu orasiului cu intregulu consiliu comunalu si consiliulu judetienu, tote autoritatile civile si militare au primitu pe Alteti’a Sa Regala, si d. primariu a rostitu unu discursu de buna venire, oferindu Domnitorului o forte frumosa cununa de lauri si de stejaru cu inscriptiunea:	„Marelui
Capitanu." Inaltimea Saa a respunsu multiumindu de frumos’a si calduros’a primire ce au intempinatu in Galaţi ; urcandu-se in trăsură Principele, Mostenitoriulu Suediei si Norwegiei, au mersu si la biseric’a catedrala, unde a fostu primitu de P. S. S. episcopulu Du-narii-de- Josu, in capulu clerului eparchiotu. După ce au asistatu la Te-Deum. Alteti’a Sa Regala a mersu la splendid’a locuintia, in stilu florentinu, a d-lui Lambrinidi, unde Li se pregătise locuinti'a si uude au fostu primiţi de stapanulu casei, cumnat’a d-sale cu unu frumosu bu-chetu de flori. Aci a urmatu presentarea autoritotiloru administrative si judecătoreşti, a clerului, a corpului profesoralu, a oficiariloru armatei si gardei naţionale. La orele 6 sera Domnitorulu a primitu corpulu con-sulariu, si la orele 8 a intrunitu la prandiu pe P. S. S. Episcopulu, pe d. G. Rasicanu, prefectulu judetiului, d. generalu Zefcari, d. consulu alu Suediei si Norvegiei, primariulu orasiului si mai multe persone oficiale si notabile din orasiu. La orele 8 si jum, a urmatu retragerea cu parada si o ovatiune inposanta cu facle din partea cetatieniloru Galatieni inaintea locuintiei Altetiei Sale Regale, care a esitu pe terasa si a multiamitu publicului de acolo. Inaltimea Sa si Mostenitorulu Suediei si Norvegiei au mersu la Teatru, unde s’au datu o re-presentatie de gala, si publiculu L-a primitu in peciore pe totu timpulu câtu s’a cantatu imnulu nationalu. Orasiulu era splendidu iluminatu si lumea se indesâ pe strade aclamandu pe Măriile Loru Regale. A dou’a di, Marti, la orele 8 dhnineti'a, Alteti'a Sa regala a mersu de a visitatu mor’a de vaporu a d-lui Lambrinidi, si la orele 9 au plecatu in trenu specialu din Galaţi spre Iaşi, recondusi pana le gara de autoritari si de o mulţime de lume. M. S. R. Domnitorulu a insarcinatu pe d-lu prefectu de Covurluiu si pe d-lu primariu alu orasiului Galaţi, ca se multiumesca la toti cetatienii de bun’a primire, de care Măriile Loru Regale au remasu adancu misîcati.
„Monitoriulu.“
Italia.
— (Manifestul u lui Garibaldi.) Amu anuntiatu, ca inainte de-a plecă la Albano, Garibaldi a datu unu manifestu către Italiani. O depesia a Agenţiei Havas ne-a comunicării ca gubernulu italianu a opritu afisiarea acelui manifestu pe zidurile Romei, precum si ale celorulalte orasie din Itali’a.
Eca, după diariele italiaue, sosite astadi, teostulu acelui manifestu:
Italiani,
„Lig’a democraţiei s'a formatu !
„Me bucuru ca acestu faptu insemnatu, multu timpu doritu si studiatu, si până acum fara folosu in-cercatu, s’a indeplinitu supt ochii mei, la 21 Aprile.
„Distinşi patrioţi din tote classele, talente nobile
—	onbrea tierii nostre — care s’au ilustratu in pregătirea si îndeplinirea unitarii naţiunii italiane dela 1821 incoce, lupta iu eampulu democraţiei, unde lupta si tinerimea generbsa.
„Si, candu deinocrati’a va reuşi a respandi influinti’a sa, prin agitaţiunea ce va face pentru revendicarea esercitiului efectivu alu suveranităţii naţionale, pentru a îndulci vietia desmostenitiloru de avere, pentru justiţia sociala, pentru neviolarea libertăţii, va vede intrandu in rendurile ei o mulţime de cetatieni insemnati, care asista fara incredere in gubernulu minoritatiloru, care s’au succesu in timpu de doue-dieci de ani.
„Astadi, in sfîrsitu, democrati'a e o potere de prima ordine intre poterile ce constituiescu naţiunea; e o potere de care acele minoritari — cu voia, fara voia
—	trebuie se tie sema. Diferitele ei nuantie (republicani, democraţi, garibaldiani) s’au intrunitu si s’au intaritu intr’o ordine de idei si de scopuri comune, si s’au invoitu de-a adoptă aceeaşi metoda de apostolatu, si aceleaşi midiuloce de agitaţiune, deschise si sincere si in cerculu legiloru — de uude decurge poterea loru
—	si au intemeiatu Lig'a democraţiei.
(Urinedia numele membriloru comitetului si ale I membriloru comissiuuii esecutive care-si are resiedinti’a I la Rom’a.)
„Congresulu dela 21 Aprilie n’a celebratu numai
137
o liga politica, ci a inprasciatu neintielegerile si a re-
renoitu strinse amiciţii.
„Fia-care nuantla a democraţiei ’si pastredia individualitatea in desvoltarea si propagarea doctrineloru sale si fia-care e stapana pe initiativ’a sa, fia-care e respundietore pentru faptele sale. Cu tote acestea, sunt sicuru ca tote, animate de unu inaltu siintiementu de iubire de patria si conduse de aceea intieleptiune cetatienesca, pe care chiaru străinii o recunoscu Italia-niloru, au se unesca lucrarea loru particulara si speciala cu oper’a generala a comitetului Ligei.
Si, de ore-ce Lig’a democraţiei s’a legatu a circumscrie oper’a sa in marginile dreptului si a se folosi numai de midiloce paciuite, aceia, cari gubernedia Itali’a se scie bine câ, deca dreptulu de a lucră ast-felu va fi constatatu, inpedecatu seu silnicitu, in ori-ce modu ar fi, atunci, in fati’a natiunei si a istoriei, numai asupra loru va cade respunderea intrega, in casulu candu Lig’a democraţiei, spre a aperâ seu spre a cuceri acestu dreptu, avendu consciinti’a de a se află in stare de legitima aperare, ar recurge la alte midiloce de câtu acelea ce si-a propusu a intrebuintiâ."
Rom’a 26 Aprilie 1879.
„Romanulu"	G. Garibaldi.
Sciri diverse.
—	(Escelenti’aSa Mitropolitulu Mironu Romanulu) a plecatu cu trenulu de Joi ser’a la B.-Pesta, pentru-câ se ia parte la desbaterea proiectului de magiarisare in camer’a magnatiloru. Speram câ si ceilalţi prelaţi ai noştri se voru află la postulu loru.
—	(Mul ti urni ta publica. P. T. Domni acţionari ai institutului de creditu si economii „Albi n’a" intr’uniti in adunarea generala in anulu acesta au bine-voitu a destină sum’a de fi. 100 pe sem’a „Reuniunei de cantari in Sibiiu." Dreptu aceea, subtscrisulu comitetu se simte indatoratu a esprimâ amintitiloru P.
T.	Domni si Onorabilei Direcţiune a institutului „Albi n’a" cea mai adanca multiumita pentru acestu marinimosu si considerabilii daru facutu Reuniunei nostre, care tocmai acum are a se luptă cu greutăţile inceputului.
Din siedinti’a comitetului provisoricu alu Reuniunei romane de cantari in Sibiiu tînuta in 4 Maiu 1879.
Dr. Au relu Brote m. p. presiedinte.
Demetriu Corn si a m. p. secretari u.
—	(Dela 11 Maiu viitor iu) in urm’a nouei ordine a cursuriloru, trenulu va sosi la Sibiiu pe la 5 ore p. m. si va plecă demineti’a pe la 9 ore.
—	(R a t i o c i n i u 1 u comitetului balului r o-manu din Vie n’a) Din acelu ratiociniu ce ni se tra-mise litografatu si care coprinde 20 pagine folio, resulta câ, precum se dice in acelu ratiociniu, s’au incassatu câ niciodată pana acuma, 3303 fi. 73 cr., er’ spesele făcu 1930 fi. 34 cr. v. a. care suma s’a asiediatu dejâ in cass’a „României June" si formedia acuma averea sa disponibila. Esistenti’a societăţii este deci assigurata pe unu tempu mai lungu.
La acelu venitu frumosu alu balului romanescu au contribuitul Transilvani’a cu 528 fi. Ungari’a cu 145 fi. Vien’a cu 2 ţţ. 65 franci, si 2075 fi. Romani’a cu 10 ruble 522 franci, 257 fi. er’ Bucovin’a cu 10 fi.
Erogatiunile au fostu:	1. Sa’la, decoratiunile, tribuna, iluminarea, serviciulu, etc. 289 fi. 01.	2. Ordini
de dantiu (pentru dame 116 11. 10 cr., pentru domni 20 fi. 10 cr.) 136 fl.20.	3. Orduri si bucheturi de co-
tilon 42 fi. 61. 4. Buchete pentru Domnele Patronese si flori 94 fi. 40 cr. 5. Insigniele Comitetului 18 fi.
6.	Music’a (Orchestra 120 fi., Douceur 25 fi., Instrumentaţia 15 fi.) 160 fi. 7. Măiestrii de dantiu 30 fl. 8. Tacs’a la politia 8 fi. 85 cr. 9. Trasurile intrebuin-tiate la invitări 100 fi. 66 cr. 10. Tipăriturile si litho-grafii nemtiesci (cârti de onore 1700, cârti de intrare 300, cârti de invitare 1500, couverte 2100, etc.) 186 fl. 50 cr.
11.	Tipărituri romanesci (150 apeluri, 1200 invitări, 300 couverte. 56 fl. 95 cr. 12. Spese secretariali (cârti de adresse, requisite, etc. 25 fi. 22 cr. 13. Caligrafarea invita-riloru pentru Maiestăţile Loru, pentru membrii familiei Imperiale si pentru notabilitati 63 fi. 14. Porto postalu in Vien’a 34 fl. 61 cr. in provincia 78 fl. 11. cr.) 112 fl. 72 cr. 15. Comissiuoi, bacsiuri si servitiu 25 fi. 27.	16.
Spese estraordinarie 24 fl. Sum’a: 1373 fl. 49 cr.
— (O sinucidere originala.) Se scrie din Ivomarom, ca unu artileristu de acolo si-a luatu vieti’a printr’o puscatura de tunu. Elu a seversitu acestu actu catra 10 bre sera, si spre scopulu acesta a intrebuin-tiatu unu tunu de calibru micu, care se afla aprbpe de sentinele asiediate pe siantiuri. Acestu artileristu a incarcatu tunulu Si s’a asiediatu cu pieptulu dinaintea tievii lui, apoi i-a datu focu. Totu corpulu seu a fostu bucatitu, era orasiulu si inpregiurimea a fostu alarmata. Capulu sinucisului s’a gassitu la o mare distantia. — Motivulu acestui actu desperatu a fostu, ca artileristulu capetase unu arestu de 5 dile pentru o mica gresiela si credea, ca acum nu va mai fi inaintatu la rangulu de sub-locotenentu, pentru care eră prenotatu.
„Alb. Carp."
138
OBSERV ATORIULU.
—	(Atentatu asupra reginei Victoria).
„ Gazeta Piemontese“ din Turinu scria: De cate-va dile cerceta regina Victoria satulu Baveno, cu care ocasiune cumpera mai multe lucruri in diferite prăvălii. Ea intra si intr’o pravalia de jucării, a cărei proprietaru negresitu s’a bucuratu tare de acea onore. Din nenorocire se aflau in drumu o' mulţime de cuthii in disor-dine; negutiatorulu se grăbi a le pune la locurile loru. De odata se resturna o politia, si tote cuthiile cadiura pe capulu reginei si alu insotitorei sale. - „Acesta e unu atentatu intregu,“ striga regina ridiendu catra negu-tiatoru, care era ca inpetritu de spaima. Regin’a reuşi se-lu linistesca, si inca multu timpu mai rise de acea intemplare ciudata.	Idem.
—	(Ceau castigatuVien’adelaiubileulu imparatescu.) „Extrablatt" din Vien’a făcu socotela, câ cu ocasiunea festivitatiloru iubileului Vien’a au cas-tigatu o sumusiora de 10 milione bani gata. Spre esemplu: Toţi croitorii au fostu ocupaţi preste capu cu facerea de costumuri si de inbracaminte negre. De-putatiuniloru a 76 de Reniuni le trebuescu peste 3,000 de inbracaminte negre, 3,000 pălării (cilindre) si 3,000 parechi de mânuşi. Celu pucinu o miie dintre aceste se voru fi procuratu de nou si daca socotimu o miie de inbracaminte cu 20 fl., 1000 cilindere cu 5 fl., 2000 par. mânuşi cu 80 cr., ese sum’a de 34 mii fl. care o au castigatu croitorii, palarierii si manusierii. In costumuri s’au inbracatu vre-o 2,500 persone. Socotindu o parte din costumuri cu 50 fl., o parte cu 70 fl. si a treia parte cu 100 fl. bucat’a, se pune prin aceste erasi sum’a de 183,200 in circulatiune, la cari se potu adaoge cliieltuielile stindardeloru, inbracamintele gimnasticiloru, cantaretieloru si ale studentiloru cu 300,000. S’au ri-dicatu cu totulu 112 tribune (pentru spectatorii la cor-tegiulu festivu). In urma acesta au capatatu de lucru 896 meseriaşi si 336 lucratori pe mai multe dile. Ma-terialulu crudu costa pentru fia-care tribuna 5000 fl., tote tribunele voru cuprinde 55,000 de locuri de siediutu, cari se vendu cu câte 5 fl. ceea ce face erasi sum’a de 306,000 fl. Din cele 2,000 ferestri si balcone pe unde trece cortegiulu sunt celu pucinu 500 de ferestre si 80 balcone inchiriate. Ferestr’a cu 30 fl., balconulu cu 200 fl., dau erasi o suma de 31,000 fl. Numerulu ospetiloru va fi forte mare. In cele 100 de hoteluri ale Vienei a treia parte a odailoru s’a reservatu numai in urm’a cereriloru telegrafice. Numerulu ospetiloru streini va cheltui pe di celu pucinu 10 fl. si fia-care va petrece in Vien’a celu pucinu 8 dile, ceea ce va aduce sum’a de 4.200,000 fl. la Vien'a. Afara de acestea tote tipografiele au de lucru cu tipărirea scrieriloru festive, apoi caligrafii ^a. teatrale si tote localurile de petrecere voru fi JBne de visitatori, au fostu chiaru si unu baiu maMitu. Birjarii abia voru fi de ajunsu spre a duce multele de-putatiuni la palatu, restauratiunile birturiloru voru fi indesuite de ospeti si nici unu strainu nu va pleca dela Vien’a, fara a luâ cu sine unu suveniru. Vienesii se voru rug’a dar in viitoriu: „dane Domne panea de tote dilele si celu pucinu câte unu iubileu de acesta pe anu.“
„Sieb. Deutsch. Tgbl.“
— (Bibliografie). Darea de sema asupra procesului politicu de pressa alu lui G. Baritiu, care esi in editiune separata, si comandata de a dreptulu costa numai 25 cr.
Brosiur’a se afla de vendiare in Vien’a la librari’a K. Grâser, Wallfischgasse Nr. 6, ăra in Cernăuţi la librari’a H. Par dini, in Bucure sci la librari’a Szollăsy, piati’a Teatrului si in Iassi la dn. profesoru Stef. Emilianu.
Conversatiuni asupra traducerei cartiloru nostre bisericesci.
(Urmare.)
CAPU I.
1. Vers. „In început creă Dumnedeu cerul şi terra.“
Pentru cuventul pentru quare nu puturăm conservâ vorba faccere vrend a înţelege -^ve«ţ intr’o limbă culta şi chrestină, pentru aquella’şi cuvent nu putem traducce încai în primul verset rădecin’a dela quare derivă vorba poet’. Un poet’ e un creator de o lume ideale, şi prin urinare Dumnedeu câ Tcotrjtife obpavoîi xal vij; cpatwv ts uâvTâjv xi't fltcpâiwv, este creatorul universal, que creo dumnedesce, iar nu facil oinenesce lumea,
O înnovatiă anse din quelle mai anevoie de su-fferit la urechiea română este vorb’a terra, mai virtos în frasea aqueasta, unde s’a consacrat sau s’a legiuit vorb’a păment. Quând aude Românul ceru, aşteptă â audi si păment. şi quât de străin cată ai pâre audind o dată cerul şi terra. Vinu ânse impregiurări, quând sau o sciinţiă sau doctrină cată a ’şi creâ o terminologie în parte, que în limb’a popolară tot d’auna se pare câ un gergu (jargon). Aqueast’a se intemplă pentru quă Raţia sau Mintea ia de multe ori pe omu de peptu sau de urechi şi îl dă cu nasul de Adevăr, înquât îl nevo-iesce â facce şi â (licee şi acceptă queea que pînă aqui nu facusse şi nu clissesse. O assemenea logică ne forţă,
quând este vorba de globul întregu al planetului nostru în quare se cuprinde şi uscatul şi ap’a, şi tot que coprinde pîno în centrul lui, â adoptă cu totul altă vorbă de quât păment que, câ un paviment que este, se pote cuveni numai uscatului sau părţii aquelleia a globului pe quare se pote stâ câ pe un paviment fără â se cufundă. In aqusetă împregiurare, quare altă vorbă să adoptam de quât aqueea que e recunoscută în tote lim-bele surori, şi quare s’a legiuitu în assemenea împregiu-pări â însmnâ planetul nostru; adică vorb’a terra. Aqui în versetul aquesta nu â vorb’a în parte de uscat sau de păment, ci de globul nostru în genere.
Fără â căde în eterodoxie, putem dâ aqui o idee cititorului despre cum se exprimă în hebreesce, versetul aquesta.
Vorba început nu e clară şi decisă în hebraesce şi de aqueea fu caus’a a mai multor şi varii interpelaţii. Vorb’a iar dp/jr, în hellenic’a însemnedă în adevăr înce-putu, ânse quare din hellenisti nu scie quo insemnedă şi principiu, sau queea que dicem principiu al unei sciinţe sau doctrine; însemneadă ânco şi autoritate, căpetenie, putere sau guvernu.
Ecce ânce traductia pe quât se pote mai litterale din hebraesce:
„In începuturi (sau în principiuri) creară Eloiin-cerurile şi terr’a."
Aqueastă expressio nu differă de versiunea quellor Septe deci, de quât quo singularele sunt în plural.
Mulţi acusă pe Moyse de aqueasta expressio de polytheismu. Creştinii din contra îl appărară câ pe un prophet’ que întrevede Trinitatea divină; Hebreii iară îl apperă câ pe un Deist’ unitar que se esprimă în stylul que se numesce maiestatea pluralului.
Tot ânsă que ni se pare mai probabil şi mai conform cu dogmele chrestine este quo, limb’a hebraicâ câ tote quelle orientali, să esprimă adessea în plural qua să dea mai multu sublimitate stylului, şî majestatea cuvenită sujetului
Apoi câ scriitoru a cătat â se esprimă intr’o limbă şi după expressiile contimporanilor sei, qua să păta fi înţelles. Pe attunci totă lumea nu ’si putea representă câ noi Chrestinii, Divinitatea în Bunul şi Frumosul ideal, în Verul absolut şi într’o condescendinţă atât de paternă, ci în tot que eră tare şi potent, şi adessea forte terribil. De aqui fură divinisate tote elementele, toţi agenţii naturei, tăte puterile. Moyse în aquel timpu de idolatriă şi de o theocraţiă monstruosă şi terribile nu putu de-negâ puterile, quăci in adever şi existeâ, ci ilisse, Domnul al Puterilor, a-tot-potentul Dumnedeu. Dumne-deul Dumnedeilor. Aşa tăte adunate la unu locu le numi cu o vorbă Eloim. Firesce quă la o creatio, câ la ori-que lucrare este mai ânteiu necesitatea de putere, de mişcare, şi aqueea Divinităţii câ creatăre prima denumire i se dă de Eloim (Puteri). Mai târdiu vin denumiri câ Jehovah, Adnoal, Sabaoth, etc. Pentru cuventul dară al majestaţii sujetului, şi pentru quă sujetul Eloim este în plural, pune şi verbul în plural crearo.
(Va urmi.)
Economi’a naţionala.
Creditulu poporalu.
I.
Serviciile, pe cari creditulu le face muncii si institutiuniloru de creditu, stabilite in particularu pentru folosulu lucratoriloru, sunt forte inportante si merita d’a fi semnalate. Desvoltarile ce vomu dâ aci, voru face pe cititorii noştri se intielega catu de mare interesu avemu pentru a cunosce bine si lamuritu acesta cestiune. Cine nu ’si aduce aminte catu de mare sgomotu facil in lume vorb’a „creditu “ candu cu revolutiunea din 1848? In adunările ce se faceau pe strade chiaru, câ si in reuniunile politice care ’si ţineau in acea epoca siedintiele loru sera, una din ideile care veniau mai desu in discussiune erâ acesta: organisarea laborei, organisarea creditului. Mediile care se indicau atunci diferiau forte intre densele. Unii credeau bunu midiloculu câ statulu se crediteze pe toti, — ceea ce ar fi fostu possibilu numai deca statulu s’ar fi bucuratu de venituri nemărginite, venituri cu totulu alt-felu de acelea cari esu din inposite si inprumuturi din pung’a particulariloru, punga care, din nefericire, nu e nesecabile. Creditulu universalu! Acela care ar dâ unu asemenea creditu, ar fi sicuru ca s’ar ruinâ atatu pe elu catu si pe acţionarii sei, nu preste cati-va ani ci preste cate-va luni. Alţii imaginau combinatiuni ingeniose, der’ cari stau pe bas’a cea mai fragile, pe chartia, care — cu totu spiritulu din lume, cu tota poterea absoluta de care s’ar bucurâ cineva — nici odata nu va ajunge se valorese catu argintulu, seu se ’lu inlo-cuesca. Se scie ce sorte avura acele banei ale poporului, acele banei de schimbu cari trebuiau se renoiasca fatia societăţii. Ele muriră, nu cum s’a disu sub imperiulu unoru circumstantie accidentale, deru sub cuventulu fundamentalu si decişivu ca numai poteau trai. Nu se pote fundâ cu chartia edificii solide de creditu, cum nu se pote face cu cârti de jocu case locuibile.
In aceste aspiratiuni inse, in aceste iucercari, nu gassimu noi ore o invetiatura? Trebue ore se
ne marginimu a respunde, dandu din capu: ast-felu de proiecte sunt absurde! Unu lucru reesia mai multu din acele esperintie, acela ca poporatiunea laboriosa simtiea cu potere trebuinti’a unui creditu mai apropiatu de densa, si ca omenii scrutători, omeni de anima cari compatimescu de cei cu midi-loce pucine, cautau ceva prin care se preintempine trebuinti’a de mai susu. Dandu la o parte utopia, repudiandu încercările chimerice ale caroru cheltueli cadu totu pe spinarea poporului, se facemu întocmai cum procede cautatorulu de auru, care desparte, spala, curatia aurulu de materiele strain«; se luamu din proiectele ce ni se presinta, numai veritatea, pretiosulu metalu, si se damu la o parte cuartiulu si amestecătura străină. Eta ceea ce trebue se faca amicii claseloru lucratore. Si intradeveru lucrandu continuu, munc’a loru n’a fostu sterile, după cum vomu ave ocasiunea se vedemu in cursulu acestui studiu.
Mai antaiu, trebuia se scape de ăre cari erori. Atunci se susţinea de mulţi ca creditulu si băncile ast-felu cum esista pentru industria si comerciu, erau institutiuni funeste, — diceau unii, — inutile, — pretindeau alţii — pentru clas’a laboriosa. Care erâ adeverulu unei asemenea aserţiuni ? Intr’adeveru, creditulu si băncile, ast-felu cum sunt organisate, vinu in ajutoru numai si numai capitalistiloru. Este inse acesta o causa care se ne faca se dicemu ca nu esista nica o legătură intre labore si capi-talu? Se scia de ajunsu ca cu catu capitalulu e mai activu si mai abundinte, cu atatu laborea gasesce mai multa ocupatiune si e mai remunerata. Inchipuiti-ve ca capitalulu e lipsitu de creditu. Ce se intemplă atunci ? întreprinderile stau in locu; laborea simte forte lovitur’a in modu indirectu; bogatulu devine mai pucinu bogatu, saraculu — nu numai ca nu castiga — daru saraceste si mai multu. Acestea sunt efectele pe cari le numimu crisele de creditu. Ce s’ar intemplâ inse dăca acestu desastruosu efectu ar deveni permanentu prin absenţi’a continua a acestui creditu atatu de pretiosu ?
Se luamu o imagine mai practica pentru a intielege bine cele ce espunemu:
Inchipuiti-ve o cantitate ore-care de carutie la unu carutiasiu, de machine la unu fabricantu. Acolo, ele sunt inproductive. Creditulu le face se treca la unu muncitoru seu la unu uziniaru; din momentulu candu transmutarea se face ele devinu fecunde, productive. Invertindu, restumandu pa-mentulu in tote sensurile, ilu silesce se ’si dea fructele sale.
Se dicemu deru in modu generalu: creditulu pune in mislcare si in lucrare capitalulu; ilu face se lucredie si lucratorii de tote speciele profita de acesta mislcare, de acesta activitate a unui instrumentu, care altmintrelea ar fi pusu in posi-tiune de a remane mai multu seu mai pucinu neproductivu.	(Va urmâ).
La Nr. acesta e alaturatu unu suplementn.
Cursulu inoiieteloru iu val. austr.
Vien’a, 8 Maiu.
Galbinii imperat. de auru.........................fl. 5.55 cr.
Moneta de 20 franci................................... 9-37 „
Imperialu rusescu..................................„	9.58 „
Moneta germana de 100 maree........................... 57.75 „
Sovereigns englesi.................................... 12.— „
Lira turcesc»......................................... 10-58 „
Monete austr. de argintu 100 fl
Cursuri de llucuresci iu Lei noi (franci).
4 Maiu.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%...................
Imprumutulu Oppenh*im din 1866 cu 8%	.	.	.	.
Obligaţiune de iuiprumutu dominiale din 1871 cu 8° 0
Creditu foueiariu (hipot.) rurale cu 7° 0............
Creditu foneiariu urhanu (alu capitalei cn 7° „ .	.	.
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8% Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10%	• • •
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° 0 • • • Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% . . Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea de
250 1. a. .......................................
Koiuau i a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.) 1873 cu 8%...........................................
1. 102-7» b. „ 103.	„
„ 101.- „ „ 94. V. „ 87.% „ m OS-’/s >> »> 178.— ,, „ 30.75 „ „ 85.50 „

190.—
>»
»» 7 /. — „
UMRATH & COMP. in PRAG’A,
fabricanţi de maschine agricole (69) 3-20
se recomanda prin specialităţile lorii, renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu curatu a
Maschlnelom loru de treierata de maia si ca verteja
dela I pana la 8 poteri de cai seu boi atatu locomobile catu si Stabile. Mai in colo fabricamu iu mărimi diferite si de o con-structiune probata:
Ciururi pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc. etc.
Catalâge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco.
Editoru si redactoru respons O. Baritin in Sibiiu.
Tipariulu lui W. SîralH in Sibiiu.
Supleinentu Ia lVr. 34 din 28/10 Maiu a Iii ..Observatoriiilui** din anulu I8Î9.
Cuventarea deputatului Georgiu Popa,
tienuta in siedinti’a dietala dela 2 Maiu st. n. in cestiunea proiectului de lege pentru introducerea limbei magiare in scolele elementarie confessionale.
Fagia cu proiectulu de lege, datu in desbatere, eu imi luasemu positiunea încă de candu fusesemu silitu a esi din partid’a independentiei, din causa ca ea decisese ca acela se se pună de urgentia la ordinea dilei. Asia urmedia de sine, ca acuma candu acelu proiectu se desbate, eu se nu’lu primescu.
Mai inainte inse de a’mi comunica argumentele mele, din care’mi formaiu convicţiunea mea, se’mi permitta on. casa, câ se reflectediu pe scurtu la unii domni deputaţi, carii au vorbitu in decursulu desbateriloru.
Mai antaiu voiescu a reflecta la cuventele dlui deputatu Ivanka carele vorbi înaintea mea. On. deputatu dise ca discussiunea lua dimensiuni prea mari. Eu din parte’mi constatu, ca dupace on. casa s’a convinsu de inportanti’a proiectului de lege pusu la ordinea dilei, acumu ilu supune la discussiune seriosa si petrundietbria, precumu o merita in adeveru.*)
Dn. Ivanka in respunsulu seu datu deputatului Hofgraef disese, că assertiunea lui este adeverata, că-ci se intempla adeseori, câ cetatieni de stătu nemagiari se fia siliţi a caletori mai multe miluri de locu, pana ce dau presto vreo persona ce scie unguresce, câ se le spună cuprinsulu documenteloru esite sau dela tribunale, sau dela auctoritatile administrative. I)e aici închiaie dn. Ivanka, că tocma pentru aceea trebue se invetie tota lumea unguresce.
Daca dn. deputatu pleca din principiulu, câ statulu si in acela nationalitatile nemagiare sunt pentru funcţionarii magiari, era nu funcţionarii pentru cetatienii statului, atunci dâ; eu inse nu credu, câ dn. deputatu se afirme asia ceva; atunci inse speru câ va primi punctulu meu de vedere, oppusu, câ adeca funcţionarii sunt pentru cetatienii statului. In acestu casu reulu se pote delaturâ numai asia, câ funcţionalii insarcinati cu administrarea justiţiei si a afaceriloru publice sunt obligaţi a invetiâ limb’a poporului.
Mai departe dn. deputatu afirmase, câ in Ungari’a nationalitatile nemagiare niciodată n’au fostu asuprite, âra acesta o ilustră cu exemplulu, câ si nationalitatile nemagiare au avuţii nobili. Dara domnule deputatu, cumplit’a nenorocire a proveniţii tocma de acilea, câ foştii nobili au fostu totu atâtea ramuri frumose, esite din corpulu natiunei respective, taiate si scose din acela, pentru câ se trâca in servitiulu altoru interesse străine, care adesea au mersu până la calcarea in petiore a natiunei dela care se desbinasera. Se te miri dimie deputatu, câ acea tulpina curatita si taiata de atâtea-ori, nu s’a uscatu cu totulu.
Venerabilele dn. presiedente află cu cale, câ după discursulu pronuntiatu de condeputatulu Zai, se’lu reflecte pe densulu si se invite pe cas’a in-trâga, câ sub decursulu si continuarea desbateriloru se predomine moderatiunea si spiritulu pacei, câ nu cumva, precumu dise dn. presiedente, armoni’a dintre diversele nationalitati se fia turburata.
Intru adeveru onor. dn. presiedente merita se fie pismuitu de tdte lumea, pentru câ este asia de fericitu, in câtu crede, câ amutirea si tacerea actuale a naţionalitati 1 oru nemagiare semnifica îndestularea si fericirea loru. Se pare câ dsa ar crede, câ resultatele de pana acumu ale legislatiiuiei constituţionale, precumu sunt din cele multe in privinti’a Transilvaniei, legea e 1 ec-
*) Acesta se intielege asia, câ atâtu press’a magiara, câtu si mai mulţi deputaţi se leganasera in nefericit’a illusiune, câ diet’a va trece usioru preste acelu proiectu de lege; s’a intemplatu inse tocina din contra.	°	Red. nObs.“
tor ale, unde daca cei 1V2 milione de romani aru esi din aloru passivitate, abia aru ff in stare se aldga patru, cinci deputaţi; câ cu institutiunea de virilisti din legea municipale, după care din comitate cu maioritate romanesca de 9/10 abia se potu alege V10 membrii representanti municipali; câ legea de nationalitati, alu cărei criteriu este „lucus a non lucendo“, câ si faimos’a lege de arondare, prin care s’au nimicitu câteva Comitate romanesci compacte, din câte mai remasesera; câ legea comi-teteloru administrative (consiliu municipale); dela-turarea totale a romaniloru din funcţiunile publice, exageratele inposite publice, in câtu este absolutu inpossibile de ale mai plaţi; pe langa acestea continuarea cu executiunile dariloru, totu la câte trei comune unu executoru s. a. s. a.; — daca dn. presiedente crede câ tote acestea si altele multe totu asia de rele, se pota nutri si inaintâ spiritulu inpacmirei, atunci mai pote se crdda, câ si acestu proiectu de lege datu in desbatere ar fi in stare de a inaintâ si assigurâ fericirea si îndestularea popo-raloru acestei tieri.
Au afirmatu mai mulţi, intre cari si ministrulu-presiedinte, câ scopulu acestui proiectu de lege nici-decum nu este altulu, decâtu a se dâ ocasiune diverseloru nationalitati de a se intielege intre sine, er’ de alta parte câ si nemagiarii invetiandu limb’a unguresca, se fia capabili a ocupâ diverse funcţiuni de ale statului.
Ce mai nainvitate de tota frumseti’a, ce mai scopuri innocente ni se punu in perspectiva! Pecatu numai, ca noi am invetiatu din trecutu si din pre-sentu, câ la tdte aceste afirmări se nu damu nici unu crediementu. Diversele nationalitati locuescu de sute de ani inpreuna, si s’au intielesu una pe alfa fâra nici o cunoscintia obligatdre a limbei magiare. (Deputaţii romani, sasi, şerbi respundifcjk totii: Asia este.) Era pretecstulu de a face lociPsi nemagiariloru la diversele funcţiuni ale statului este o ironia de care trebue se ridemu; pentruca de ar mai fi inca pe atatea sute si mii de posturi pre cate sunt, de si pana acuma numerulu loru este enormu de mare, tdte acelea sunt necesarie pentru fii nationalitati! magiare dominante, care după ce in privinti’a materiala au ajunsu la sapa de lemnu subtu sistem’a actuala din care esu atatia cersi-tori, trebue se fia asiediati in funcţiuni de ale statului.
Se scie, ca d. ministru - presiedente conduce doue ministerii; ilu intrebu prin urmare se ne spună, cati funcţionari nemagiari si a-nume cati are de naţionalitatea romana ? Sunt siguru ca nu’lu va costâ mare ostenela a ne arata numerulu loru; apoi d. ministru-presiedente nu va fi in stare se nege cu sufletu curatu. ca nu ar fi fostu competenţi si ca aceşti pe langa alte caliticatiuni n’aru fi cu-noscendu si limb’a magiara. (Deputaţii romani striga: Unulu singurii, Pomtiu.)
Onorabila casa! nu acesta este scopulu celu adeveratu alu proiectului de lege ce se afla in desbatere, scopu care se fia declaraţii in modu oficialu si pe fatia. Am disu in modu oficialu, pentru ca scimu ca pe cale privata confidenţiala chiar’ si d. ministru-presiedente ori catu este de resevatu si iiibumbatu pana susu. totuşi o spune câ si toti ceilalţi, ca adeveratulu scopu este magia risarea naţionalitatiloru nemagiare.
I)eca inse este crima a comite atentatu in contra esistentiei si viatiei vre unui individu singuraticu seu de adreptulu, seu pe caii laterale si clandestine, cu catu este mai mare crim’a de a incercâ se ia
cineva viati’a nationalitatiloru nemagiare, care se urca la milione, de si numai pe acesta cale laterala. (Deputaţii nemagiari: Asia este.) D-lu ministru-presiedente in respunsulu datu d. deputatu Polit dise: ca in vecin’a Serbia romanii in tota privinti’a, dar’ a - nume in folosirea limbei loru sunt forte asupriţi. Deca d. ministru n’au disu acesta pentru câ se escuse si se justifice asuprirea nbstra de aici, care după densulu ar fi mai usiora, eu atunci asiu fi fostu in placut’a positiune câ se i multiumescu pentru acâsta, asia insa nu me simtiu obligatu intru nimicu. Intru-adeveru dle ministru-presiedente, este forte tristu, ca naţiunea romana in numeru de 8 pana la 10 milione, rupta in Orientu subtu jugulu mai multoru tirani mari si mici, isi incovoie cerbi-cea fara nici o sperantia de salvare. Se pote ca noi suferimu pedeps’a meritata pentru abusulu de potere alu gloriosiloru nostrii străbuni de odiniora, si ca timpulu espiatiimei si alu penitentiei inca nu s’au inplinitu. Dar’ fia acesta ori cum, noi suferimu sbrtea nbstra fatala din presentu cu resig-natiune si ne conservamu cu speranti’a in viitoriu. De catra civilisatiunea cea adeverata a fratiloru nostrii apuseni nu ne inchidemu calea prin părăsirea limbei si a datineloru nostre naţionali; traimu in credintia, ca trebue se ne vina timpulu eman-ciparei, si atunci nu câ acuma, vomu aflâ in magiari nu pe asupritorii noştri, ci chiaru in interesulu esistentiei loru, pe fidelii noştri confederaţi.
La discursulu dlui deputatu Stoicovici serbii potu se dica: apara-ne Domne de amici buni câ acesta, câ-ci de inamici ne vomu sci aparâ noi. Din partea mea am se observu numai atata, ca elu a disu ce este dreptu, ca e serbu si ca serbii l’au alesu, dar’ n’au spusu ca au fostu alesu tocmai in cerculu electorale alu lui Miletici. Din acestu salto mortale pote cineva judecâ despre starea consolidata a Ungariei atatu de multu laudata.
Inca numai una si acâsta o pociu constatâ cu tota convicţiunea mea, ca intre noi romanii guber-nulu nu afla nici unu aparatoriu de aceştia alu politicei sale siovinistice.
La celea ce spuse dn. deputatu Madarâsz despre Romani’a, ca acolo se pretinde invetiarea limbei romanesci chiar’ si in cele 200 de scole ale supu-siloru austro-unguresci, nu pociu pune mai multu temeiu, decatu merita scirile nesigure, scose din diarie. Se pote ca in acelea se propune limb’a romanesca, nici-decum insa in poterea vreunei legi, seu prin pressiune gubernamentala, care nu esista si pe care nici dn. Madarâsz n’au afirmat’o, ci acolo limb’a romanesca o invetia de buna-voia, precum se intempla si aici in mai multe locuri pe la sculele nostre romanesci. De altcum eu me indoiescu forte despre esactitatea cifrei de 200 scole austro-unguresci, citata de dn. deputatu Madarasz. Acâsta cifra imi aduce a-minte acele cifre statistice austriace, pe care gubernulu austriacu le adunase prin consulii sei in an. 1855, pe candu ocupaseră Principatele danubiane si le venise gustulu se remana acolo pentru totudeuna. Atunci ei au aratatu Europei, ca in Principatele dunărene ar fi 2 milione de supusi austriaci.
Enuntiatiunea dn. deputatu Aladâr Molnâr, prin care densulu recunosce ca magiarii si romanii au interese comune, o iau cu plăcere spre sciintia. Dar’ candu densulu ne provoca, câ mai’ntaiu noi romanii se damu semne de incredere si buna-intielegere, eu ilu intrebu: prin ce, pe ce cale si prin ce midiloce? Eu sunt convinsu, ca magiarii sunt datori in prim’a linia a dâ esemplu bunu, pentru câ poterea statului se afla in nian’a loru. Eu insa ilu mai intrebu ca: acestu proiectu de lege, câ si tote alte acţiuni politice si legislative din trecutu, crede densulu a fi midiloce de apropiare? Romanii aştepta dela magiari in interesulu bine intielesu alu esistentiei loru, dreptu si echitate, er’ pana atunci le respundemu cu străbunii noştri: Senatu 1 u si po-porulu romanu scie tînea in minte bine-
facerile si nedreptăţile. Dar’ fiindu-ca Ungari’a nu se câiesce, delictulu ei nu i se ierta; i vomu fi amici si federati, candu voru merită.*)
Onor. casa! Acestea premise, imi permitu a trece la proiectulu de lege ce se afla in desbatere.
Intru adeveru, in acestu tempu scurtu de 10 pana 12 ani patri’a fu cercata de o mulţime de calamitati, anume prin pactulu incheiatu spre a luâ asupra-ne sarcine streine, ruinatdre de poterile nostre materiali, la care au cadiutu victima si interesele nostre spirituali, dra acestu pactu se reinnoi mai de curendu in forma si mai fatala. La acestea s’au adaosu din ani in ani diverse calamitati elementarie si epidemii, tbte acestea considerate la unu locu, sunt in stare se aduca la desperatiune pe ori-ce patriotu seriosu. Eu insa susţinu in cugetu curatu si din tota convicţiunea sufletului meu, ca n’au venitu nici o calamitate mai mare asupr’a patriei nostre, decatu cum este acestu proiectu de lege, alu cărei scopu este, câ limb’a magiara se se inpuna cetatieniloru de stătu de nationalitati nemagiare cu forti’a. Acdsta este corbn’a tuturoru calamitatiloru politice si elementare cate au datu preste noi pana acuma.
Ddca statulu este lovitu de urmările unei politice greşite si rele, precum este a nbstra; — deca vinu preste elu devastatiuni si spoliatiuni de ale inamiciloru din afara in urmarea campanieloru per-dute, cum s’au intemplatu in dilele nostre cu naţiunea francesa; ddca vine ciuma si alte lovituri elementare, după tbte acestea rele mari si asupritore, statulu nefericitu se pote regenerâ intr’unu tempu mai scurtu seu mai lungu, prin conlucrarea in buna-intielegere si armonia a cetatieniloru sei; deca insa intr’unu stătu, in locu de concordia se arunca se-menti’a de cucuta veninosa a discordiei; deca intru-unu stătu celu mai tare crede, ca are dreptu a lovi in viati’a si esistenti’a naţionala a celui mai nepo-tinciosu, atunci lucrulu se schimba. Eu insa aflii, ca acestu proiectu de lege ce ne sta înainte, are de scopu iuvederatu, de si nemarturissitu, câ pe concetatieni de nationalitati nemagiare se ii magia-risedie prin fortia, se le nimicesca esistenti’a naţionala. Acesta politica este lipsita de conditiunile cardinale ale dreptatiei si sincerităţii; nici unde in lume ea n’au avutu de resultatu consilidarea staturi-loru; pentru ca: justiţia est regn o rum fun-damentum.
Spre a ’mi justificâ cele dise pana aci, fia ’mi permisu a me provocă la cateva ţese din rapor-tulu asia numitei comissiuni a instructiunei publice cu care s’au presentatu acestu proiectu. înainte de tote am a reflectă, ca pe candu au inceputu a se ocupă seriosu cu acestu proiectu in sinulu comissiunei instructiunei politice, insusi ministrulu de culte s’au inspaimentatu de fatalele lui urmări si au declaratu ca este gafa se accepte tote propunerile atenuante (inblanditore). Mai mulţi membrii ai comissiunei, intre care si d. deputatu Csengeri, eminentulu si veteranulu apostolu alu magiarisarei, au declaraţii, ca elu inca nu apuca a’si formă idea justa despre scopulu si necessitatea acestui proiectu si eră aplecatu	a propune	amanarea	lui.	Insusi
d. Grumvald, celu ce voiesce se magiarisedie cu focu si feru, eră ingrijatu de resultate. Acdsta insem-nedia, ca aceşti barbati au comisu cea mai mare violentia asupra consciintiei lom proprie si a con-victiunei loru	mai bune,	mai ’nainte de	ce	au
subtscrisu acestu atentatu.	S’au aflatu	insa	in	co-
missiune unu	barbatu de	curagiu in	person'a	d.
deputatu teneru Baross, carele bresicum infrun-tandu pe intieleptii si veteranii sei colegi iau for-tiatu se accepte acestu proiectu de lege, prin o săritură. Mie lucrulu acesta mi se pare enigmaticii.
*) Senatus et populus romanus beneficii et in-juriae memor esse solet. Ceaterum Hungariae quoniam non poenitet, delicti gratiam non facit, foedus et amiciţia dabuntur cum meruerint.