Observatoriulu ese de doue ori in septemana, mercurea ai sainbat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la caaa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisa cu post’a in laiutrulu monarchiei pe 1 anii intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In atrainatate pe 1 anu 10 fl. a£u 22 franci, pe 6 luni 6 fl. s6u 11 franci; — numeri singuratici ae dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu. Ori-ce inserate, ae platescu pe serie s6u linia, cu litere memnte garmoudu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preate aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu. Prenuraeratiuiiilo se potu face iu modulu celu mai usioru prin assom-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiuuea Diariului Observatoriulu in Sibiiu. Nr. 31. Nihilismulu in Russi’a si in Ungari’a. Cuventulu Nihilismu (dela latin. Nihil-nimicu) au ajunsu câ se impla de fiori nu numai pe lumea russesca, ci si pe alte popora ale Europei. Unu diariu din cele mai de frunte ale partidei reunite diu Ungari’a (Deakista si Aristocratica) asigura pe lectorii sei, ca si Ungari’a este plina de niliilisti. Este Nihilismulu identicii, sau inca semena elu cu Inter naţional’a si cu Comunardii din Franci’a, cu Socialismulu din Germani’a, cu terribil’a Maffia (societate de asasini) din Itali’a, cu Fenianii din Irlandi’a, cu Szegeny legenyek din Ungari’a? Ce sunt inse Nihilistii in Russi’a si ce sunt ei in Ungari’a? In care puncte se asemena si in care difieru unii de alţii ? Ce este aceea ce voru unii câ si alţii se prefacă in nimicuinNihil? Pana ce se va revela caracterulu adeveratu alu Nihilismului si analogi’a lui cu alte secte politice ori sociali, care au declaratu resboiu societatiei vechi, se vedemu ce intielegu ungurii prin Nihilismulu din Russi’a si prin celu dela ei de acasa. Diariulu „Magyar Orszâg“ din 19 Aprile constata cu dorere, câ si in Ungari’a sunt mulţi Ni-hilisti si câ numerulu loru cresce mereu, in pro-portiuni spaimentatorie. Scopulu finale alu nihilistiloru unguresci este identicii cu alu celoru muscalesci. Unii câ si alţii tindu a pune man’a pe poterea statului; difieru inse multu pucinu in niidiuloce, dara scrupolu nu’si făcu din nimicii. Spre a’i cunosce mai de aprope, se tragemu câteva linii paralelle. Niliilistii muscalesci lucra in secretu, conspira, se consulta, cugeta si decid u. Nihilistii magi ari agitedia in publicu, consulta, cugeta, conspira, decidu totu pe facia. Muscalulu se face membru alu vreunei societăţi secrete si din acelu momentu elu devine nihilistu. Magiarii devinu niliilisti numai din dio’a in care si-au perdutu tota averea si jidovii nu le mai dau bani inprumutu. Nihilistii muscalesci stau in stricta solidaritate unii cu alţii, cu fidelitate reciproca până la morte. Magiarii isi sunt solidari numai candu au lipsa câ se’si giredie unii la alţii politie (cambie), câ se le dea jidovii banii. Russii niliilisti sacrifica averile loru pentru scopuri publice. Magiarii niliilisti isi risipescu averea pe carutiate, călărite, mancari, cartiarii, beţii, tran- Sibiiu, 18/30 Aprile 1879. davii, agitaţiuni electorali, (kortes), femei. Muscalii nihilisi exilaţi din patri’a loru, făcu propaganda din străinătate. Ai nostrii până atunci alerga pe la spurcatiunile de caffe’s chantants din Parisu si din alte cetati mari, bătu. la cârti pe la băncile de jocu din Monaco, apoi vinu acasa (golani), câ se ne spună unde poţi petrece mai in desfrenare. Russii sunt democraţi si |e incerca a nivellâ diverse classe a le societatiei. Nihilistii magiari sunt totu atâti domnisiori, carii injura (suduie) pe „purger" (burgesi, orasiani) si pe jidovi. Muscalii niliilisti se ocupa cu literatur’a si cu sciintiele; cei din Ungari’a isi petrecu in cafenele si pe la secaturile de Tingl-Tangl in beţii desfrenate (dorbezolnak). Niliilistii muscali respecta averea omeniloru si amerintia numai viati’a inamiciloru loru. Ai nostrii cei unguresci insiela pe jidovi unde numai potu; după aceea’si- tragu palmi si pumni, se cio-magescu, sau si duelledia ei intre sine, dupace sau certatu mai antaiu, din causa câ se cufundase unulu pe altulu in datorii prin giruri si pe alte câli. In Russi’a niliilistii propaga doctrine sociali si politice de reforme radicali; ai nostrii invetia intieleptiuuea din comedii desbracate câ „Frumos’a Elen’au si “Niuiche“. Parol’a de di a muscaliloru este: Alta ondine sociale; parol’a celoru de la noi: Cheltueşce din alu teu până ai; candu nu’ti mai ajunge, apuca banii altora. In Russi’a publiculu celu mare nu cunosce pe Niliilisti; in Ungari’a ii scie tota lumea. Niliilistii muscali tăcu, sciu tace si păzi secretulu de buna voia, ori de fric’a mortiei sigure. Niliilistii magiari făcu gura si galagia, fiecarescu totu ce sciu Niliilistii muscali porta lupta crâncena contra potestatiei despotice. Nu asia nihilistii magiari: aceştia toti sunt de partit’a poterei, dela care traiescu. Pe nihilistii muscali ii ducu in Siberi’a; pe ai nostrii iî punu in funcţiuni. Parte mare dintre nihilistii muscali isi termina viati’a in minele (băile) din Uralu si de airea; pe cei unguresci candu nu mai sciu ce se faca cu ei, ii punu executori, inspectori de scole, sau la catastru, ori ii alegu deputaţi, câ se ia loculu altoru fii ai patriei, bine instruiţi, laboriosi, incaruntiti in servitiulu statului. Statulu Russiei cerca se estermine pe niliilisti; statulu Ungariei aplica si ajuta pe mulţime de niliilisti. Daca in Russi’a nihilistii sunt sobolii statului cari ilu submina (sapa), ca se ’lu ruinedie Anulu II. si prefaca de nou, apoi nihilistii Ungariei sunt locustele si omidele statului, care devasta semenaturile verdi si despoie ramii arboriloru. Nihilistii muscali sunt vrasmasii poterei despotice; cei unguresci sunt uneltele aceleia. Nihilistii muscali sunt nisce fanta sti Vision ari si deliranţi p o 1 kt i c i; cei unguresci sunt patrioţi depossedati, ajunşi la sapa de lemnu, carii alerga după functiuui. Nihilismulu russescu voiesce se apuce domni’a preSEeTŞft&ţk spre a’si realisâ ideile si planurile sale. Nihilismulu magiaru inca vrea se ia statulu Ungariei in potestatea sa, pentru câ se pota trai din spinarea tierei. Nihilismulu russescu se afla intr’o lupta teribile de viatia si morte, punendu’si tota existenti'a in jocu, numai ca se’si ajunga scopulu. Nihilismulu magiaru nu pune din partea sa nimicii in pericolu, ci se trage la umbr’a poterei, se intinde si se incuiba pretotindeni, câ se’si pota ajunge scopului. Nihilistii muscali inpusca pe funcţionari fora a le ocupâ loculu: niliilistii ungureni făcu intrige asupra functionariloru, câ se ii scoţia si se le ocupe ei loculu. Lupt’a nihilismului russescu va fi lunga si resultatulu nesciutu. Nihilistii nostrii niergu mai siguru, ei ocupa punctele strategice câ pre nesimţite si cu bunu resultatu pentru densii. Statulu actuale, sau adeca gubernulu Russiei pote se desarme pe niliilisti, dandu tierei si poporului constitutiune dintr’odata cu libertatea. Iu Ungari'a constitutiune ar fi, dara numerulu domnisioriloru proletari, flamendi si golani este asia de cumplitu si cresce in proportiuni atâtu de infricosiate, in câtu Ungari’a nu e in stare se’i sature, se’i inbrace si se le inplinesca destrămatele pofte la toti.“ Acestea le scrie unu magiaru de sânge puru, ingrijatu forte pentru naţiunea si patri’a sa. Nu ’iar pasâ lui de fatalitatile Russiei, tremura inse la vederea atâtora mii de existentie catilinarie, nu de cele esite din opinca, de care, afara de câteva esceptiuni, abia pote fi vorba, câtu mai virtosu de miriadele proletariloru esiti din aristocraţia si bur-gesia, omeni cu prea pucina invetiatura, semidocţi fantasti, precum ii caracterisâ deunadi chiaru betranulu Csengery, membrii alu academiei si alu corpului legislativu. Auctorulu acestora paralelle Întrevede funestele consecentie ale inmultirei carturariloru proletari unguresci, adeca versari de sânge. S’au creatu mulţime de posturi noue, pre cum nu mai sunt nicairi. La cele mai mici posturj Foisior'a „Observatoriului". Domnislor’a Esop u. Novela de: Charles Deslys. Traducere de: Dimitrie Petrescu. (Urmare.) înainte de plecare, se dusese se inbracisiedie pe Bernardin’a la monastirea ei, si avusese acesta scurta intre vorbi re cu Esopu: — Cum dracul v’a se dica nu ’mi mai remane nimicuV . . . — Deocamdată nu, respunse Esopu Dar’ pucina pacientia domnule marquisu; lasa-me se punu eu la cale tote acestea: pote ca va esf ceva; . . . celu pucinu la acesta aspira .... si amu buna sperantia. — Aminul scii, ca amu incredere. Dar’ nu ’ti prea framentâ capulu, bietulu meu Esopu; imi castigu liran’a acum, am sold’a gradului meu. Acesta solda nu intardiâ a se mari. Loeotenen-tulu Yallombreuse se făcu capitanu la luarea Zaatchei. Capu de batalionu la asediulu Sebastopolei. In fine locotenentu-colonelu in lupt’a dela Solferino. In timpulu acesta abia străbătuse Parisulu, schiin-bandu cateva cuvinte numai cu Esopu; — Ei bine! cum mai merge...........patrimo- niulu meu? — Inca pucina rabdare, domnule marquisu. — Am destula, si sunt incantatu de sortea mea. Nu vedi tu câ sunt pe cale de a reajunge unu stramosiu? De vre-o doue trei ori revediuse pe Bernardin’a, si acesta nu fara o inmarmurire crescenda. Fiic’a lui Esopu trecuse prin o schimbare neintie-lesa. Asemenea floriloru celoru mai frumose ce multu tempu stau ascunse sub unu invelisiu de nimicu, ase- menea chrysalidei din care sbora fluturele, desgratiosa adolescenta devenise o frumosa si maretia feta, distinsa câ o ducesa, interesanta si maudra câ Dian’a Vernon a lui Walter Scott, dara avendu, cu tote acestea unu usioru velu de melancolie pe frumuseti’a ei: — Dar’ de ce nu te măriţi tu? o intrebase de mai multe ori nasiulu seu ... Te voiu inzestrâ .... Tatalu teu va dâ banii, pote .... ca si cu pensiunea . . . . Dar’ in cele din urma, scump’a mea tina, nu e nimicu ce n’asiu face pentru câ tu se fii fericita. Crede-me Bernardino, ti se urasce in cele după urma cu viati’a de feta, marita-te. Densa respunsese totudeauna: — Multiuraescu nasiule, dar* eu nu me voiu mărită nici odata. Si candu Yallombreuse, coprinsu de mirare, se întorsese spre Esopu: — Acesta e idea ei, respunsese acesta. Nu credu s’o poţi abate dela ea. In respunsulu tatalui câ si in alu fiicei, fusese ceva misteriosu si tristu, ce, de o camdata, atitiase forte multu curiositatea marquisului. S’apoi Bernardin’a era atatu de frumosa! Negresitu era ceva la midiulocu. Dara Vallombreuse nu eră omu se'si sparga capulu cu deslegarea unei enigme. Uita indata acesta inpres-siune, uita totulu, aruncatu cum era in virtejiulu lumei, in care glori’a sa militară, marele seu nume, placut’a sa elegantia si mai cu sema romantic’a sa istoria i aduceau pe fia care di nuoe succese. La generalulu seu mai cu sema, erâ priimitu câ copilulu casei. Generalulu avea o tenera socia, ce arata pentru tenerulu locotenentu-colonelu o adeverata si fra-tiesca amiciţia. Intr’o di pe candu acesta se mira de căuşele acestei iubiri: — Oh! imi esci cunoscutu de multu tempu, i respunse ea. Eramu, la Sacre-Coeur, intim’a amica a Bernardinei. — Ah! atatu mai bine, strigă elu, imi vei spune pote de ce s’a decisu se remaua feta. — Nu ’ti o voiu spune, dar’ sciu pentru ce. — Va se dica e unu secretu? . . . — Care numai mie mi s’a descoperitu .... dâ. — Oh! spune-mi’lu, te rogu; daca ai sci catu sunt de curiosu! Vallombreuse isi luâ aerulu seu veselu si resfaciatu, caruia nimeni nu potea se resiste; asia ca d-na genera-lesa i respunse: — Ei bine, daca e asia, daca tii atatu de multu se o scii, fin’a dtale iubesce pe cineva. — Ce spui ? Bernardin’a!..........Audi colo! . . . — De ce acesta mirare atatu de pucinu maguli-tore? Ea e incantatore. Se dice ca e bogata. Erâ cea mai buna si cea mai inteligenta din tota monastirea. A inplinitu acum doue dieci si trei de ani, daca nu me insielu. — Pre legea mea, asia e! Dara am vediut’o asia de mica! — Nu cumva vei fi voindu se dici: si asia de urîta ? — Dieu, nu! nu ’mi mai aducu aminte de ce erâ privindu-o acum. Abia imi vine se credu ca e totu dens’a. Catu pentru bunatatea ânimei sale, nu m’asiu potea indoui, fara se fiu unu ingratu; ea ’mi-a scapatu viati’a .... si ori candu, de atunci, am fostu ranitu, ori candu am pucine friguri, revediu totudeauna lueindu inaintea mea marii sei ochi negri. Dar’ tocmai pentru tote acestea, cum Bernardin’a, mai cu sema cu averea tatalui seu, cum si ce felu Bernardin’a nu ia pe acela ce iubesce? — Ei, vedi? . . . e preste potintia. Unu amoru fara sperantia . . . unu mire idealu . . . care nu’i va fi nici-odata barbatu. — Asiu! nu e insocire de care fin’a mea se nu fia demna. Indata ce inchipuitulu d-tale ginere va sci ce onore binevoesce dens’a a’i face, se va grăbi se devină unu fidantiatu adeveratu, realu, .... numai de nu va ti vre-unu orbu, seu idiotu seu lipsiţii de anima. I Dar’ respundu eu de totu. Acesta me privesce, in ca- 124_________________________________________________ câ si la altele mai mari concurenţii sunt legiuni. Ai datu la unuia, 99 totu au remasu „fbra chivernisea." Revista politica. Sibiin, 29 Aprilie st. n. 1879- Aflanduse cu ocasiunea serbării iubilare miniştrii unguresci la Vien’a au avutu repetite si lungi eonferen-tie cu colegii loru austriaci. Precum afirma organele ministeriale, obiectulu aceloru conferentie ar fi fostu: organisarea Bosniei si a Hertiegovinei si politic’a comerciala ce are se urtnedie de aci ’nainte Austro-Ungari’a, fatia cu Serbi’a, care precum se scie au incheiatu intr’ aceea o conventiune comerciala cu Angli’a pe bas’a sta-teloru celoru mai favorisate. Nu vomu remanea inse departe de adeveru deca vomu presupune, ca in acele conferentie ale ministriloru dualistici se va fi desbatutu preste totu politic’a orientala a monarchiei cu atatu mai virtosu, ca in fine comitelui Andrassy ia succesu a încheia unu feliu de conventiune cu gubernulu turcescu, relative la ocuparea Bosniei si a Hertiegovinei si a pasialicului Novi-Bazar. In poterea acelei conventiuni Turci’a recunoste ocupa-tiunea aceloru provincii de unu faptu inplinitu, er’ in ceea-ce priveşte pasialiculu Novi-Bazar apoi, Austriei i se acorda dreptulu de a garnisonâ in urinatorele localităţi ale pasialicului si adeca: in Preuoj, Prie-polje, Bielpolje si Nova-Yaros; ori ce alta înaintare insa nu se va potea intemplâ fara consimtiementulu Turciei. Acestea se dice ca sunt punctele cardinale ale conventiunei încheiate, alu cărei tecstu autenticu inse pana acuma nu s’au publicaţii. Intr’aceea gubernulu turcescu au mai tramisu din nou cinci batalione dela Constantinopole la Novi-Bazar si Lig’a albanesa sta gafa si aştepta cu arm’a la bratiu pe ospetii austro-ungari. In cercurile militare ale armatei imperiale se manifestedia si se audu voci nemultiumite cu avansa-mentulu din primaver’a a. c. in care generalii si oficiari din stabulu generalu au avutu partea leului, er’ ofieiarii dela trupele active si cu deosebire cei subalterni au participatu in mesura forte modesta, de si lips’a de oficiari este simtita si transferările dela unu regimentu la altulu sunt la ordinea dilei. Totu din incidentulu serbării iubilare se aştepta si agratiarea cunoscutului patriotu si publicistu serbescu Dr. Svetozar Miletici, care a fostu condamnatu la 5 ani inchisore, in urm’a unui procesu tendentiosu, ce i s’a fostu intentatu. de catra gubernulu ungurescu pentru crim’a de les-maiestate si conspiratiune in contra sigu-rantiei si a integrităţii regatului ungurescu. Dar’ acesta nu s’a intemplatu, din causa ca, precum dice „Pester Journal" condamnatulu ar fi refusatu agratiarea. Ambasadorulu russescu corniţele Siuvalof la rein-torcerea sa la postulu seu din Londonu s’au abatutu si pe la Vien’a, unde au fostu prlmitu In audientia de catra Imperatulu si de catra principele de corona ar-chiducele Rudolf. Renumitulu barbatu de stătu alu Russiei au avutu repetite intalniri cu corniţele Andrassy. cu ambasadorulu russescu din Vien’a, cu ambasadorulu italianu si celu germanu precum si cu presumtivulu gubernatoru alu Rumeliei orientale si principe alu Bulgariei Aleco pasia alias principele Vogorides. Petrecerea comitelui Siuvalof este forte viu discutata si comentata din partea pressei europeue, asia câ si aceea din anulu trecutu a comitelui Ignatief. Despre missiunea cu care a fostu insarcinatu ambasadorulu russescu din partea gubernului seu transpira, ca densulu a fostu tramisu câ se comunice Imperatului austro-un-garu felicitările Tiarului pentru iubileulu căsătoriei sale de 25 ani, er’ apoi se se intielega cu gubernulu austro-ungaru asupra evacuarei Bulgariei, asupra alegerei principelui bulgaru si asupra mesunloru internaţionale ce au a se luâ in contra misîcariloru revoluţionare ale nihilistiloru si ale socialistiloru. Ambasadorulu russescu a declaratu câ evacuarea Bulgariei de catra trupele russesci pana la terminulu de 3 Maiu a. c. ficsatu prin tractatulu dela Berlinu este o inpossibilitate fisica. Acesta erâ de prevediutu si nu pote surprinde pe nimenea. Traganarea si nomolirea cestiunei orientale au fostu si este politic’a Russiei, pentru câ asia se obosesca pacientia poteriloru interesate si se le descuragiese. Astadi Marti in 29 1. c. in diet’a unguresca din B.-Pest’a intre obiectele puse la ordinea dilei se va afla si odiosulu si fatalulu proiectu de lege pentru invetia-mentulu obligatoriu alu limbei magiare in scolele con-fessionale nemagiare. Vomu avea deci ocasiune, a ne litatea mea de nasiu. Me voiu duce se’lu aflu chiar’ acum; spune ’mi numele lui. — Acesta, mai cu sema, ’mi e opritu a spune. — Altor’a pdte, dar’ nu mie. — Ba tocmai d-tale. Ce ar dice ea, mare Ddieu! daca iubit’a ei Heniieta i-ar tradâ secretulu. — Ar dice ca iubit’a ei Henrieta a voitu fericirea ei, si eata totulu. Vorbesce dar’, te rogu. Numele? Henrieta se mai induoi pucinu, zimbf, apoi plecan-duse la ureckia lui Vallombreuse, i murmura incetinelu numele ceruţii. Marquisulu se îndrepta pe data uimitu, ne vrendu inca se credia, si dusu pe gânduri. Dar’, in acelu momentu chiar’, usi’a salonului se deschise far’ de veste. , Generalulu sosea pe fuga. — Ei! iute marquise, alerga la otelulu Vallombreuse. Betranulu d-tale intendantu te rdga se alergi acolo. Nu mai are de eatu cateva minute de traitu More! (Va timid.) OB8ERVATORIULU.__________________________ convinge si de astadata, despre spiritulu de fratietate si de reconciliare de care sunt animaţi confraţii noştri magiari fatia cu naţiunea romanesca. Nu ne indoimu, ca puciuii dar’ bravii deputaţi romani cari se afla in diet’a unguresca isi voru face datori’a loru patriotica, combatendu acelu proiectu si aparandu naţiunea si bisecic’a nostra naţionale. Nu sufere inse nici o îndoiala, ca maioritatea dietei va primi acelu proiectu si ca va decretâ sentinti’a de morte asupra natiunei romane. Totu astadi se va redeschide si parlamentulu ger-manu din Berlinu, unde la ordinea dilei voru fi mesurile reacţionare economice ale principelui Bismark. Resul-tatulu finalu alu desbateriloru ne va probâ, intru catu a succesu principelui-cancelariu a se aliâ cu partid’a reacţionara si ultramontana in contra partidei national-liberala a Reichstagului germanu. De candu cu venirea lui Garibaldi la Rom’a spiritele italianiloru se afla in ferbere si agitaţiune. Sunt forte multe semne, ca naţiunea italiana se prepara pentru o acţiune mare. Acesta se pare ca o simtu prea bine cercurile oficiose austriace, ale caroru organe de publicitate nu sunt nici decum invoite cu petrecerea betra-nului erou intre zidurile Romei si nici cu organisarea si energidsa activitate pe care o des volta in tempulu din urma comitetele „Italiei irredenta." In dilele din urma russi au parassitu Dobrogea. Corpulu alu 12 alu armatei russesci este concentratu la Varn’a de unde are se se inbarce, er’ corpulu alu 9 si jumetate din corpulu alu 4 se afla la Rusciucu, unde isi asteptâ ordinulu de inbarcare. Gubernulu serbescu a tramisu brigadele din Kru-cevac, Alexinac si Procopolie subt comand’a colonelului Horvatovici câ se alunge pe arnautii, cari s’au fostu asiediatu in positiuni fortificate pe înălţimile dela Soma-covo. Ultimele sciri ne spunu, ca arnautii au fostu batuti si alungaţi preste fruntariele serbesci. Transilvani’a. — S i b i i u — (Dela s i n o d u 1 u a r c h i d i e-cesanu). In siedinti’a III a sinodului după ce s’au decişii despre cateva afaceri curente, trecendu-se la ordinea dilei se pune la desbatere raportulu comissiunei speciale pentru adres’a, alu cărui tecstu ilu publicaramu si noi in numerulu trecutu alu diariului nostru, ceţitu de catra raportorulu comis-siunei deputatulu Part. Cosma si a fostu primiţii cu pucine modificări stilistice, intre entusiastice urări de: Se traiesca Maiestatea Sa im- peratulu si Regele, se traiesca Maiestatea Sa regin’a, se traiesca Alteti’a Sa principele Moştenitoru. Totu in siedintra acesta, raportorulu comissiu-nei generale dep. A nan ia Trombitasiu dâ cetire raportului seu. Cu privire la totulu si in-tregulu, raportulu constatedia unu aventu inbucura-toriu spre mai bine si ca luandu in consideratiune greutatea timpului si a situatiunei isi încheia raportulu cu macsim’a străbună, ca: „concordia minimae res crescunt, discordia maximae dilabuntur." Nu potemu trece cu vederea unu punctu din raportulu comissiunei generale si acela este in care se vorbesce despre primirea eleviloru in institutulu seminarialu. Raportulu constata, ca deşi sinodulu a prescrisa in mai multe renduri si mai pe urma in §. 18 alu regulamentului seminarialu, câ se se primesca numai astfeliu de tineri, acaroru pregătire scientifica indreptatiesce la aşteptarea, ca cei trei ani petrecuţi in institutu voru fi de folosu pentru viitoriulu loru, totuşi aceste prescrieri au fostu desconsiderate intr’unu modu batatoriu la ochi. Asia dintru cei 116 elevi aflători astadi in institutu 83 nu au avutu la primirea loru pregătirea prescrisa nici cliiaru prin conchisele anteriore sinodale. In siedinti’a IV deput. P. «Cosnia face propunerea, câ comissiunea organisatore se se insar-cinedie a revidiui regulamentulu afaceriloru interne si a’lu întregi si apoi a supune intr’una din siedin-tiele procsime proiectulu seu la desbatere. Se primeşte. Dep. Joanu Popea face propunerea câ se se scurtedie serviciulu bisericescu, pentru câ se se pota tînea si cuventari celu pucinu odata intr’o luna. In urm’a unoru esplicari date din partea presidiului, propunetoriulu isi retrage propunerea. Acelasiu deputatu sinodale mai face propunerea câ se se reformedie invetiamentulu religiunei in scolele elementare si gimnasiale si se se escrie premii pentru cărţile didactice din acesta ramura de inve-tiamentu. Propunerea se transpune la comissiunea pentru propuneri. Urmedia apoi la ordinea dilei raportulu comissiunei verificatbre. Alegerea clericala din cerc. elect. XIX alu Fagarasiului au datu locu la viue desbateri din causa, ca la acesta alegere sar’ fi intemplatu neregularitati. Sinodulu decide câ se esmita unu comisarii, care se si alege in persona dep. Zacharie Hoiu, in urnTa retuşului din causa de betranetie a dep. Joşi fu Bara cu de a primi acea missiune. Se mai esmite o ancheta de barbati de specialitate care se intregesca regalele directive aşternute din partea comissiunei administrative a tipografiei archidiecesane. — In siedinti ’a V mai ’nainte de a trece la ordinea dilei, presidiulu aduce la cunoscinti’a sinodului, ca Joi in 13 1. c. in diu’a in care serbamu iubileulu de 25 ani alu căsătoriei Maiestatii Sale imperatului si regelui, se va celebrâ in biseric’a din cetate cultulu ddeescu cu solemnitatea prescrisa. Aratandu mai departe, ca prin cerculariu preş. a provocaţii si pe oficiile parochiale archidiecesane a serba acâsta di iubilara prin celebrarea servitiului divinu indatinatu la astfelu de ocasiuni, er’ poporulu prin abţinerea dela lucrările dilnice pe timpulu înainte de amiadi, propune câ si sinodulu se faca in acelu timpu pausa in lucrările salt ordinare, spre a pote participa in corpore la servitiulu ddeescu. Se primesce cu esclamari insocite de „se traiesca Maiestatea Sa" ! Presidiulu aduce mai departe la cunoscinti’a sinodului, ca in timpulu de candu conduce arclii-dieces’a au incursu la densulu dela preotimea archi-diecesana diferite sume de bani, pe care le-a administrata densulu, elocandu-le asia câ se fructifice catu se pote mai bine. Aceste sume se urca acum la sum’a de 9848 fi. 68 cr. v. a. Acesta suma presidiulu declara a o inplinf din alu seu, pana va ajunge la sum’a rotunda de 10,000 fl. si propune sinodului, câ din incidentulu festivitatiei iubilare de 25 ani a căsătoriei Maiestatii Sale, se formeze din acesta suma o fundatiune, care se porte după numele Altetiei Sale imperiale clironomului, titlulu de „fundatiunea Rudolfiana. “ Aceste comunicări sinodulu le primesce cu viue aclamatiuni de „se traiâsca" Alteti’a Sa imperiala clironomulu Rudolf si Escel. Sa părintele Archiepp. si Metropolitu, hotarindu totodată a se face unu actu fundationalu formalii, in care se se determine apriatu scopulu fundatiunei, remanendu, a se face si paşii necesari pentru dobândirea incuviintiarei Preainalte. După aceste comunicări făcute, sinodulu trece la ordinea dilei si alege doui profesori la semina-riulu Andreianu in personele d-loru Dr. N. M a i e r u, care fu alesu cu 44 voturi din 44 si S i m e o n u Pop eseu cu 36 voturi. Candidaţi la acele doue catedre au fostu d. d-nii D. N. Maieru, Sinieonu Popescu, Andreiu Ghidiu, Gregorie Pletosu, Dr. Vasilie Glodariu si Dionisie Palade. Urmedia apoi raportulu comissiunei şcolare in caus’a pasiloru făcuţi de Escl. Sa părintele Archiepp. si Metropolitu Mironu Romanulu si de consistoriulu archidiecesanu in caus’a proiectului de lege pentru introducerea obligatore a limbei magiare in scolele poporale. Raportorulu comissiunei Dr. N. Popu propune si sinodulu hotaresce: a luâ actu despre paşii făcuţi de Esel. Sa si de consistoriu in cestiunea amintitului proiectu, si incuviintieza in tota estinderea loru si aştepta in deplina încredere, ca voru intreveni si pe viitoriu in acesta causa spre susţinerea intacta a autonomiei bisericei nostre garantate prin lege, pentru salvarea intereseloru nostre culturale si spre liniscirea poporului nostru. Mai departe, fiindcă proiectulu de lege amintitu, probabilii va fi unulu din primele obiecte, ce se voru pertractâ in diet’a din Budapesta după redeschiderea sessiunei, sinodulu decide, a inaintâ unu memorandu la inaltele corpuri legiui-tore din Budapest’a in acesta cestiune si cu elaborarea lui insarcineza pre deputaţii: Vicariu N. Popea, Joanu Ratiu, Partenie Cosma^ I. Branu de Lemeny, Ananie Trimbitasiu, Stefanu Iosifu, Dr. A. Tincu. Discursulu pronunciatu dePreaSanti’aSa, d o ni n u 1 u episcopu alu Aradului la deschiderea sessiunei sinodale din 1 8 7 9. Christosu a inviatu Dloru Deputaţi! Inplinindu-se erasi trei ani dela alegerile ultime, er cu inplinirea acestor’a espirandu si mandatulu deputatiloru de mai inainte, (lupa ce in urm’a ale-geriloru noue din dilele trecute, clerulu si poporulu nostru V’a onorata cu încrederea sa pentru noulu periodu sinodalii, care este alu patrulea in vieti’a nostra constituţionala biserieesca: Ve salutu cu bucuria la inceputulu activitatii Domnieloru Vostre. După inplinirea acestei plăcute datorintie, indata dela inceputu trebue se ve spunu ceea ce de altcum credu se fi observaţii si Dvostra, cumca ne aflamu in timpuri grele si critice, candu mai vertosu moral’a si religiositatea sunt in decădere. Nutrescu insa firm’a sperantia, ca zelului si intieleptiunci Domnieloru Vostre va succede a afla calea, ce duce la bine pentru a ajunge scopulu, ce urmarirau, scopulu celu sublimu alu bisericei, fara de care nu pote prospera nici o societate, dicu veţi afla acea cale, si astfeliu veţi justifica pe deplinu increderea, ce au pus’o alegatorii in Dvostra. Sunt multe si intetîtorie agendele, ce spre acelu scopu aştepta resolvirea loru dela Dvostra, si precum parte sciţi, parte veţi se ve convingeţi din dările de sema oficiose, acele agende pretindu o solutiune buna si neamenata intru interesulu sântei nostre biserici si alu fiiloru ei. Candu am intonatu mai inainte, ca moral’a publica este in scapatare si ca acâsta pornire spre reu este unu mare pericolu pentru biserica, poporu si cultura, marturisescu, ca am fostu condusu numai de adeveru si de sinceritate, si observu, ca tocma pentru acestu morbu greu morale alu timpului starea nostra bisericesca, scolaria si fundatiunala de astadi nu se pote dice inbucuratdria, precum asi dori din anima se o potu constata. (Aici continua P. S. S. a espune intr’unu raportu detaliatu mai pre largu cele ce a esperiatu in diecesa pe terenulu bis. scol. si fund. După aceea continua, precum urmedia. Red.) Facia cu acesta stare am emisu mai multe pastorale in diecesa, am tînutu consultări cu pro-topresbiterii si inspectorii de scola, am dispusu se tina si preoţii intre sine si cu invetiatorii conferintie pentru recunoscerea si delaturarea releloru, ale caroru resultate învederate pana acum sunt, ca scolele confessionali, mai vertosu cele de fetitie, ni se spo-rescu in numeru frumosu, si poternu spera, ca se voru totu spori si pe viitoriu. Câ ceva inbucuratoriu, mai potu amenti insti-tutulu nostru pedagogicu-teologicu, carele este bine provediutu cu poteri didactice, are 175 de elevi, dintre cari 56 internaţi in alumneu si provediuti cu cele necessarii. Progressulu acestui institutu este si pana acuma destulu de observabilii, după cum s’a declaraţii si comissiunea sinodala anclie-taria esmisa la esanienele anuali, carea a contribuitu in modu edificatorii! la acelu progressu. Acestu institutu, pentru carele dieces’a, dar niai vertosu fondurile comune varsa sume considerabile de bani, are destinatiunea, se dea poporului nostru preoţi si invetiatori buni, cari se fia totu atatia apostoli ai moralităţii si luminei in poporu; dar si acestui’a i-lipsesce inca unu directorii, carele cu tactulu si intieleptiunea sa se conducă institutulu si pe professorii mai tineri, âr cu autoritatea si esemplele sale se intaresca tenerimea pe calea moralei si a virtuţii. In fine trebuie se amintescu lips’a de unu internatu pentru clerici, unde se-si pota insusi mai multu caracterulu bisericescu si se se pdta ingradi de câtra influintiele vieţii celei stricatidse din afara, apoi si câ se se pdta controla si disciplina mai bine. Eu am meditatu multu asupra modului, cum s’ar pote ajunge scopulu ce dorirnu, si nu am potutu afla altulu, decâtu 1 u m i n ’a cea a d e v e r a t a, scol’a si instrucţiunea buna din poporulu de josu pana susu la centru. Tbte straduintiele mele dar sunt si remanu dedicate acestui scopu practicu, si tute combinatiunile mele purcedu de pe acdsta basa. De aceea am recomendatu, si am sustienutu si in trecutu, dar sustienu si acum, câ interesulu nostru bine intielesu pretinde organe mai multe si mai bune, cum si o disciplina mai rigordsa josu in poporu, dr’ la institutulu pedag.-teologicu inplinirea postului de directorii cu vre-unulu dintre cei mai demni barbati ai bisericei nostre. Amu fi tare norocoşi, daca D-dieu ar inspira pe alegatorii chiamati după lege a inplini postulu vacantu de protopresbiteru in Aradu, câ se ninie-resca unu atare barbatu, carele totu-odata se fia calificatu a fi directoru si de a corespunde si lipsei atâtu de simtite la institutulu nostru. Trebue Dloru Deputaţi, se tînemu intru tote lipsele nostre publice contu de inpregiurari, si câ ingrigitori buni si intielepti de salutea celoru ce ne au alesu, lapadendu-ne de ori ce interese particulari, in cadrulu angusteloru ndstre mediloce, se folosimu cu devotamentu, abnegatiune si sacrificii tote in-pregiurarile si ocasiunile possibili, pentru inaintarea scopului celui mare alu chiamarei nostre. Din acestu punctu de vedere, după acdsta me-sura morala, ve rogu se luaţi spre cunoscintia si in dejudecare si cunoscutulu pasu alu capiloru ierar-cliiei si alu corpuriloru esecutive diecesane, intielegu pasulu intreprinsu de curendu la Maiestatea Sa, Regele nostru apostolicii in caus’a cunoscutului proiectil de lege alu inaltiatului Ministru, relativii la introducerea limbei magiare, câ studiu obligatu si in scdlele nostre confessionale, care proiecţii după a nostra convicţiune atingea in modu intetîtoriu au- OBSERVATORIULU. tonomi’a nostra legala in institutele nostre culturali, câtu si progresulu in scolele poporali. Totu pentru inaintarea si respective inlesnirea ajungerii acelui scopu sublimu eu ni’am simtitu in-demnatu a procurâ pe spesele mele o tipografia die-cesana, pe carea o inchinu diecesei îuistre, spre sco-pulu, câ se finiu in stare a provede scolele ndstre cu cele mai bune si mai eftine cârti, si asia se la-timu in publiculu nostru preste totu, si in specie in clerulu si corpulu didacticii alu nostru totu mai multa lumina. Acesta tipografia, carea va inlesni după timpu si tipărirea cartiloru bisericesci cu litere, chiar’ acum se pune iu activitate in nisce conditiuni modeste, dar’ corespundietore trebuintieloru unui in-ceputu bunu. Deci pre candu eu cu adeverata plăcere archipastoresca o dedicu diecesei mele, si des-tinezu venitulu ei pentru infiintiarea si susţinerea unui institutu superioru de cultura seu gimnasiu, pe care gimnasiu in scurtu timpu speru se-lu potu înzestra si cu unu altu fondu necessariu pentru a ajunge câtu mai curendu la infiintiarea si destinatiunea sa. Chiar’ si din acestu rnotivu mi-reservu dreptulu de a amplificâ tipografi’a, si a o dota prin midiloce voluntarii de binefacere astfeliu, in câtu se fiu in stare din anu in anu a presentâ venerabilului siuodu raporturi totu mai inbucuratorie asupra stării si acti-vitatii ei. Numai si numai pentru acesta dorintia a mea ve rogu cu luarea spre cunoscintia a decla-ratiunei mele, prin carea acesta tipografia trece in proprietatea diecesei, a-mi lasâ precâtu timpu voiu ave bucuri’a a stâ in fruntea acestei diecese mana libera intru conducerea, dotarea, amplificarea si administrarea ei, conformii destinatiunei ei pre langa raportu anualu regulatu. Atâta din partea mea, altele mai multe astep-tandu dela zelulu si intieleptiunea Domnieloru Vostre, pre cari prin indegetarile mele am doritu a ve introduce pre calea activitatii, pentru carea v’ati adunatu si rogandu pre Atotu-Potintele se Ve bine-cuvinte si pre Dvostra si tote lucrările Dvostra, declam sessiunea sinodala a a. 1879 de deschisa. Ioanu Metianu m. p., („Biseric’a si Scol'a") episcopulu Aradului. Romani'a. — (Catu a costatu resbeluludin 1877/8) Chieltuelele ce au costatu pe Statulu romanu resbelulu din ultimii ani se potu inparti in doue: cheltueli cari s’au facutu pentru sustienerea resbelului si chieltueli, cari au decursu in urma din caus’a resbelului. Cele d’antaiu se urca la sum’a de lei 48.181,233 astfeliu repartite: 1) Cheltueli de concentrare si mobili-sare; intretienerea armatei pusa pe picioru de resbelu si intretienerea prisonieriloru turci lei 24.892,135. 2) Prim’a de echipare a oficeriloru lei 391,600. 3) Efecte de inbracaminte, echipamentu, corturi, telegrafe etc. lei 3.795,798. 4) Munitiuni de resbelu lei 2.147,906. 5) Costulu transporteloru militare pe caile ferate si pe Dunăre 3.499,920. 6) Construirea si intretienerea podului pe Dunăre lei 430,000. 7) Cheltueli pentru serviciulu medicalu militam, pentru ingroparea cadavreloru si desinfectarea localitatiloru pe unde s’a facutu transporte militare 332,655 lei. 8) Rechisitiunile 12.282,379. 9) Cumperarea de cai 258,000. 10) Medailii comemorative 150,840 lei. Cheltuelile provenite din caus’a resbelului sunt cele urmatore, suindu-se la unu totalu de 9,285,704 lei. 1) Coinissariatele instituite pe langa armatele russe 365,400 lei. 2) Cheluelile pentru mantienerea ordinei publice lei 56,000. 3) Chieltueli extraordinare de in- tretienere si esploatare a caliloru ferate ale companiei actionariloru, lei 7.412,154. 4) Perderea asupra ruble-loru de argintu reduse la cursulu de 3 lei 70 bani, lei 500,000. Cele mai multe din aceste cheltueli au fostu acoperite prin enormele escedente bugetare ale aniloru din epoc’a chiaru a resbelului. „Curier, financ." — (C r e d i t u 1 u f u n c i a r u romanu, din B u-curesci.) — Tragerea la sorti a scrisuriloru funciare, emise de acesta societate, efectuandu-se de doua ori pe anu, se face joi, la 1 Maiu st. n. (19 Aprilie s. v.) anulu curentu, la 12 ore din diua, in localulu societatiei din strada Coltiei. Scrisurile funciare esite la sorti se platescu al pari (suta in suta) si in moneta de auru. cu incepere de la 1 Iulie st. n. 1879. — (De la Curtea romana.) — M.M. L.L. R.R. Donmulu si Principele Mostenitoru alu Suediei si Norvegiei cu A. S. Princesa Paulina de Waldeck si suitele Altetieloru Loru au asistatu luni 9 Aprilie curentu, la representatiunea data in folosulu victimeloru inundaţiei de la Szegedinu, in teatrulu celu mare, sub patronagiulu d-nei contesa de Hoyos, cu concursulu mai multoru d-ne si d-ni din societate ce au bine-voitu a se insar-cina cu interpretarea pieseloru ce s’au jucatu. M. S. R. Domna fiindu inca indispusa n’a potutu asista la acesta serata. I t a 1 i’a. — Garibaldi, betranulu leu dela Caiier’a a paras-situ cuibulu seu si a venitu pe continentulu italianu, nu pentru a ’si sfersi dilele la Rom‘a devenita capital’a _____________________________________________________125 Italiei, după cum crede Mesagerulu Vienei, ci anume pentru a incepe o acţiune politica. Care va fi insa acesta acţiune ? Regele Umberto la visitatu, Garibaldi, potendu-se sculă după patu’i de suferintia, a intorsu visit’a regelui, si cu tote aceste probe de amiciţie si de reciprocu si atingetoriu resppctu, vase de resboiu primescu ordine de a pluti pe Adriatic’a si de a veghiâ, er’ Garibaldi devine de odata poetu spre a-i spune lui Felice Cava-lotti cuvinte care suna ast-felu: Dimmi Felice, questa manomessa Plebe d’alla tirannide e dai furbo Seminatore din menzogne, un giorno Non avrâ di vendette? Ed irrompendo Dai miseri giacigli, un di per lei E troni, e templi, e civiltâ bugiarda In mar di sangue non adran travolti ?. . . (Spune’mi Felice, acestu poporu apesatu de tiranie si de viclenulu respanditoriu de minciuni, nu ’si va afla o di de resbunare? Ridicandu-se după paturile lui de suferintia nu va innecâ intr’o mare de sânge si tronuri, si temple, tota acea civilisatiune falsa . . . .) Se vorbescu multe dar’ din noutăţile aduse de telegrafii afiamu a-nume câ betranulu leu a presentatu regelui unu memoriu asupra situatiunei interne si esterne a Italiei si ca vorbesce se provoce adunari pentru reformarea legei electorale. („Binele Publicu.“) — O alta scrisore au fostu adresatu eremitulu dela Caprer’a catra diariulu din Neapole. Reproducemu si noi tecstulu acelei scrisori după traducerea „Roma-ului. Eate-o: Caprer’a Marte 1879. „Pre iubite Imbriani! Eca câte-va renduri pentru a nostra Italia degl’ Italiani. „Am disu: Itali’a datoresce recunosciintia dinasthiei de Savoi’a, pentru ca acesta a contribuitu forte multu la unificarea tierei; si repetu astadi ceea ce am disu, convinsu fiindu câ spunu adeverulu. Tota lumea scie inse, câ dinasthi’a n’a fostu singura in acesta intreprindere si câ numeroşi au fostu patrioţii cari au ajutat’o, fara altu interesu decâtu acela alu demnităţii tierei si posterităţii sale. Astadi prin silintiele tutuloru, Itali’a e aprope definitivii constituita. Dar’ este ea prospera? Nu dicu; poporatiunile sale erau materialu mai inflori-tore, sub jugulu de feru alu miciloru sei tirani. Noue dar’, cari am contribuitu la reconstituirea tierei, se cuvine a vorbi in numele drepturiloru sale, astadi călcate in peciore fara mila. Parlamentulu resturnandu prin votulu dela 11 Decembre ministeriulu Cairoli, pe care ilu susţinea majoritatea naţiunii, a aratatu câ nu represinta aspiratiunile sale. De la Depretis, membru servilu alu unui despotismu mascatu si jucari’a unoru intriganţi, e de prisosii se asteptamu ceva, câ-ci nu e capabilu de nimicu. Remane dinasthia, care, sub velulu neresponsabilitatii sale, e caus’a releloru care asedieza Itali’a; discreditu si dispretiu in afara; miseri’a si desperare in intru. „Dinasthiei dar’ trebue se ne adresamu si se ceremu se inbunatatiesca sortea tierei nostre, punendu la gu-vernu omeni capabili si oneşti. „Avemu acestu dreptu, si asiu voi câ tinerii suverani, in locu de a se închide intr’o atmosfera de linguşire, se asculte pe omenii capabili de a le spune adeverulu: ca adeca monarchii nu sunt eterni si câ durat’a monarchiei casei de Savoi’a va fi in raportu directu cu iubirea ce va sci se merite din partea poporului. Acesta nu se dobandesce cu cinci-spre-diece milione de lista civila, cu unu numeru estravagantu do uniforme, cu o armata permanenta, care inghite unu sfertu din veniturile statului, nici in fine tînendu o ju-metate a naţiunii in lenevia, câ se traiesca bine in pagub’a celeilalte." G. Garibaldi. Russi’a. — (Atentate anteriore asupra impera-t u 1 u i R u s s i e i.) Aprope cu trei-spre-diece ani inainte de acesta, la 16 Aprile 1866, s’a comisu celu d’antaiu atentatu asupra imperatului Alecsandru. Atunci, după ce imperatulu făcuse o preamblare pe langa gradin’a de vera din Petersburg si voiâ se se suie in trasur’a sa, se trase asupra’i unu focu de pistolu. Imperatulu nu fii atinsu, atentatorele fii arestatu. Criminalulu era Dimitri Wladimirow Karakasow, nascutu in guberna-mentulu Saratovv si auditoru estraordinaru la Universitatea din Moscva. Elu profesa principiele celui mai estremu socialismulu. Servulu Osip Iwanovici Komisarow scapa imperatului vietia. Elu fusese mai inainte servu la moşiile baronului Kister; veni inse inca câ baiatu la Petersburg, unde intra câ ucenicu la siepcarulu Sadow. De ore-ce Komisarow serbatoria tocmai in 16 Aprilie diu’a numelui seu, se duse se-isi faca rugăciunea in capel’a de langa casutia lui Petru celu Mare. La rein-torcerea sa, sossindu la tiennulu Newei, nu potii se treca riulu, de 6re-ce podulu de vase fusese desfacutu; se intorse dera inapoi si, trecendu pe langa gradin’a de vera si vediendu la porta unu echipagiu iniperialu, se amesteca printre mulţimea care aştepta acolo spre a vede pe imperatulu. Curendu după aceia elu isbuti a petrunde asia departe, in câtu zări pe iinperatu tocmai in momentulu candu voiâ se se suie in trăsură si isi inbracâ mantaua. Inca până nu se aretase imperatulu, Komisarow observase pe unu omu care se silea se stra-bata printre mulţime câ se se apropie de imperatulu. Komisarow se retrase pucinu; vediu inse ca, in momentulu candu imperatulu isi inbracâ mantaua, necu-noscutulu scote din posunaru unu pistolu si ochiesce spre imperatu. Komisarow lovi rapede pe atentatore peste cotu, pistolulu se slobodi, inse pre susu câ se nemeresca pe imperatu. Faptuitorulu fii prinsu indata. Incremenitu de spaima, Komisarow se perdii prin mulţime. Scirea despre atentatu se laţi rapede prin orasiu si produse mare sensatiune. Curendu după incidentu, imperatulu se duse iu catedral’a numita de Kasan, spre 126 a multiami lui D-dieu pentru scaparea vietiei sale. La sossirea sa in palatulu de ierna, membrii consiliului de stătu, cari tînusera tocmai o siedintia, fura cei d’intai cari salutara pe imperatulu. Peste pucinu se adunara in palatulu de ierna tote generalităţile si toti demnitarii cari aveau intrare la Curte. Candu aparii imperatulu, fii salutatu de cei presinti cu strigate de bucuria si cu cele mai viui semne de entusiasmu. Monarchulu mul-tiami prin câteva cuvinte gratiose si cerii se veda pe salvatorulu seu Komisarow. Acesta se afla deja in palatu, fii introdusu; imperatulu i esprima multiamirile sale d’inaintea adunării intregi si ’lu rădică indata la rangulu de nobilu. Sera, Petersburgulu era iluminatu serbatoresce. Unu anu mai tardiu, la 6 Iuniu 1867, s’a facutu alu douilea atentatu asupra imperatului Alecsandru, candu Polonesulu Berezowski a trasu asupra lui, pe candu se intorcea cu imperatulu Napoleon III dela marea revista militară din Longchamp. La o carmitura a drumului, pe unde avea se treca atunci trăsură imperatesca, unu teneru cu blusa alba ieşi din mulţimea cea indesata, baga man’a in posunaru si tînu apoi ambele mani in aeru. Ecuierulu imperatescu Raimbeaux, care calarea indera-tulu trăsurii, observandu acesta misîcare, crediu ca in-dividulu in cestiune voiesce se arunce o petitiune in trăsură; dete pinteni calului seu spre a se intrepune; acesta făcu o săritură inainte; se audi o detunătură si indata după aceia o a doua. Calulu lui Raimbeaux primi unu glontiu in nari, sari in susu si stropi cu sângele seu pe principii din trăsură. In fatia imperatului Napoleon siedea marele duce Wladimir si, vediendu’lu imperatulu stropitu de sânge, ilu apuca de braciu si ’lu intreba: „Eşti ranitu?“ „Nu; dera dtea, sire?“ intreba marele duce, câ-ci si uniform’a lui Napoleon era plina de sânge. Principii, convingendu-se ca nu li se intem-plase nimicu, se radicara in susu spre a se areta poporului, care scotea strigate de bucuria, si apoi se in-torsera in orasiu. Atentatorele voia se fuga prin tufisiu; fu insa apucatu de asistenţi, cari năvăliră asupra lui. Celu d’anteiu care puse man’a pe densulu fii capitanulu gardei din Paris, d. Lubert; se esca o invalmasiela forte apriga, publiculu voia se lincbeze pe Berezowski. Se audiau strigate de: „Branchons-le ! Branchons-le !“ (Se’lu aca-tiamu !) Numai cu multa greutate isbutira colonelulu Lallemand si capitanulu gardei orasienesci Presle — care alergase indata după slobodirea focuriloru pe o alea laterala si sărise de pe calu — a scapă pe priso-nieru din manile unei mulţimi intarîtate de peste o suta persone si a’lu tari in tufisiu; agenţi politienesci si soldaţii alergara intr’ajutoru si puseră capetu, inca la timpu si inainte de-a usa de baioneta, acestei furiose inval-iuvalmasieli, care ţinu peste diece minute. Sossi o trăsură; o persona se cobori dintr’ensa; patru agenţi in haine civile se urcara pe cosiulu trăsurii, alţii trei agenţi inpinsera pe atentatore in intrulu trasurei si se asiediara langa elu Escortatu de unu despartiamentu de garda orasienesca, elu fii condusu intr’o cârciuma din apropiare, unde i-se aduse celu d’anteiu ajutoru; elu fusese greu ranitu prin plesnirea pistolului seu, perduse o cantitate insemnata de sânge si leşinase aprope, in urm’a luptei pe care o susţinuse pentru persona sa; vestmintele sale erau sdrentiuite si o maneca rupta cu totulu. De la acea cârciuma, fu condusu la consier-geria. Berezowski fii condamnatu la morte, mai tardiu inse a gratiatu la deportatiune in Noua-Caledonia. („Romanulu“.) Sciri diverse. — (Ununou actude tolerantiamagiara.) In monastirea Ursulineloru de aici, in care se afla la vreo 15 eleve romane, inca se făcură pregătiri pentru serbarea jubilară a M. Loru din 24 crt. Rectorulu monastirei compusese anume cinci piese teatrale spre a se jocâ in diverse limbi. Traducerea piesei pentru elevele romane s’a publicatu si retiparitu in brosiura după „Scola romana," precum anunciaseramu si noi. Dar’ ce se vedi? Rectorulu compuse programulu jubilării singuru, din capulu seu, fara a presupune, ca prin acest’a comite vreo crima. Inse s’a insielatu, câ-ci audiendu despre acest’a unu profesoru giînnasialu, care tiene ore de prelegeri magiare in institutulu respectivu, a interdîsu rectorului representstiunea romana precum se afirma sub cuventu, „ca tocmai acum, candu parla-„mentulu elaboreza proiecte pentru introducerea obliga-„toria a limbei magiare iu tote institutele de invetia-„mentu, nu este de locu consultu se se dea atâta onore „limbei romane intr’unu iustitutu, care trebue se aiba „cu totulu alte tendintie." Astfeliu representatiunea romana a remasu nedata. Nu scimu cu ce dreptu seu la a cui porunca a lucratu dlu profesoru? Unii dicu, că acesta exilare a limbei romanesci dela o petrecere destinata pentru dio’a din 24 Aprile s’ar fi inteinplatu in urmarea unui ordinu venitu dela episcopi’a rom.-catholica din Alba-Juli’a; in acestu casu inse amu prasupune cu totu dreptulu, că ordinulu s’a datu in scrisu, era nu pe submana si nu numai prin graiu. — (Petrecerea data de catra „Reuniunea Sodali loru romani din Sibiiu") in ser’a de 14 26 Aprilie, a reusitu bine in tote privintiele, asia ca au potusu fi multiumitu si publiculu precum si arangeatorii acelei petreceri. Joculu forte animatu a duratu pana după 3 ore din diua. ________OBSERV ATORIULU. __________________________ — (Rectificare). In notiti’a pe care o amu publicatu in numerulu precedentu alu acestui diariu despre prandiulu diplomaticu datu in diu’a de 12/24 Aprilie de catra Escel. Sa mitropolitulu Mironu Roma nul u, s’au stracuratu o erore de tiparu, pe care ne grabimu a o rectifică si adeca la acelu prandiu n’au luatu parte numai 60 de persone, precum s’au disu in aceea notitia, ci preste 70 de persone. — (Depu ta tulii dietalu d. Parteniu Cosma) a plecatu cu trenulu de domineca sera la B.-Pest’a, pentru că se ia parte la desbaterea proiectului pentru introducerea invetiamentului obligatu alu limbei magiare in scolele confessionale, ce va avea locu marţi in 29 1. c. — (Pentru ajutoriulu familiilorudin corn un’a Betleanu) in comit. Fogarasiului daunate prin focu : D. Iosifu St. Siulutiu, asesoru la tribunalulu reg. de aici a depusu la redactiune . . v. a. fl. 2 — — (Dela Dev’a ni se scrie), că din asia numitele muscele columbace care esu in fiacare anu din pesterea Veterani de la Mehadiă, au ajunsu si estiinpu unele roiuri până in comitatulu Hunedora. Musîcatur’a loru veninosa omora mulţime de vite cornute, si tote încercările de a le extermină remasera până acum vane. Corespondentele nostru crede, câ contra musicarei loru ajuta oleulu de rapitia amestecatu cu terpentinu, cu care se ungu vitele mai de multe-ori. — (Curiositati ale tempului.) S’a pretinsu adesea ca se pote divină caracterulu unui individu prin simpl’a inspectiune a scrierii lui. Unu functionariu alu posteloru din Parisu merge si mai departe: elu se crede in stare de a potea ghici noroculu unei persone numai din modulu cu care ’si timbredia scrisorea. Deca, dice augurulu din strad’a Jean-Jaques, tim-brulu este pusu piedîsu, person’a care l’a lipitu nu va ajunge nici-odata la nimicu; deca este pusu la steng’a, acea persona este unu originalu care ’si va face pote carier’a; si deca timbrulu este lipitu fara regula, elu provine dela unu glumetiu seu dela unu negligentu care nu va avea in vietia de câtu desceptiuni; deca timbrulu este pusu in mijlocu si d’asupra adresei, elu a fostu pusu de unu aristocratu seu de unu omu care voiesce se para aristocratu, câ-ci este evidentu ca acesta asie-diare n’a fostu alesa decâtu cugetendu la armele charthiei de scrisori; deca timbrulu este josu si in coltiulu stangu corespondintele este fara ambiţiune si chiaru fara idei inalte; deca este pusu susu si’ in coltiulu dreptu, unde trebuie sa fia, cela care la pusu e omu de ordine, va merge departe si pote intr’o di va fi ministru... alu posteloru si telegrafeloru. „Femela romana. — (Atentatu de petarde in Se vil l’a.) In 12 Aprilie au esplodatu in biseric’a St. Antonio din Sevill’a doue petarde mari, ranindu mai multe persone. Atentatorii aveau intentiunea de a face prin acesta câ lumea se fuga din biserica, spre a profită de confusiunea ce s’ar fi nascutu si se fure giuvaerele de mare valore, care sunt păstrate in acea biserica. Bibliografia. — Resbelulu Orientale de profes. Dr. A. P. Alessi si pofes. Massimu Popu. Graz, Editur’a lui Paul Cieslar 1878. Acesta opera din care pana acuma au aparutu VIII brosiure va constă intrega din circa 10 brosiure in formatu de octavu majoru de cate 3 cole seu 48 pagine, pre papiru elegantu albu si bine satinatu, si inprimata cu tipariulu celu mai modernu. Fia-care brosiura va contiene mai multe ilustratiuni perfectu efeptuite, parte in colori, parte in litografia. Acelea voru representâ parte portretele barbatiloru de positiune inalta, cari au participatu la afacerile resbe-lului si au jucatu unu rolu pe terenulu diplomaticu, parte alu acelora cari s’au destinsu prin eroismu pe campulu de resbelu; in tine illustratiuni ale orasieloru, satele si tote locurile cate au jucatu unu rolu in acestu resbelu, despre luptele mai însemnate si alte episode interesante din vieti’a belica. Pentru câ se-si pota procură acesta opera si cei cu mediuloce mai modeste — de si spesele edarei pre langa unu tipariu elegantu si illustratiuni artiticiose, se urca la una suma enorma — am statoritu costulu unei brosiure numai cu 40 cr. v. a. = 1 francu = 1 leu in auru. Tote 10 brosiurele costa numai tt. 4 seu franci 10. Acei p. t. abonaţi, cari-mi voru tramite costulu operei intregi seu anticipative seu după primirea brosiurei prime, voru primi cu brosiur’a ultima unu tablou mare: „Ocuparea Plevnei" „gratis", care tablou in librăria nu se va vinde sub fl. 5 seu franci 12.*) Celu ce va adună abonaţi la acesta opera in cerculu cunoscutiloru sei, va primi la 10 esemplare unulu „gratis," er’ celu ce va adună 200 abonaţi va mai *) Acestu tablou care ne veni si noua este prea frumosu si merita se figuredie in ori ce salonu. Red. primi, „gratis" prelanga aceea unu grandiosu tablou in oleiu iu cadra aurita, care va representâ: „Asaltulu Romaniloru asupra redutei Griviti’a." Cate unu esemplaru din acestu pomposu tablou se va espune in Budapest’a si in Bucuresci. Costulu de bolta alu acestui tablou va fi franci 500 Pentru perpetua aducere a-minte se voru insera la finele operei si numele abonatiloru, de aceea sunt rogati toti p. t. domni cari voru binevoi a prenumerâ acesta scriere a-si însemnă catu mai esactu adres’a. Fiindu ca „Resbelulu orientale illustratu" se va tipări numai in unu numeru micu de esemplare, e de interesu pentru toti doritorii câ se-lu prenumere catu mai in graba, fiendu-câ o a doua editiune nu se va face, din caus’a speseloru enorme, er’ esemplarele complete se voru vinde numai prelanga pretiulu de fl. 8 sau franci 20. Oper’a s’a dedicatu de catra d.d. autori: Armatei romane si braviloru sei conducători, in semnu de inalta recunoscientia si admira-tiune. Editur’a lui Paul Cieslar in Graz (Austria). — Despre interessant’a si instructiv’a carte, care se vede anuntiata si prin librăriile de aici, ne veni urmatori’a recensiune scurta, dela mâna competenta: Opulu Clarissimului D. Dr. Nicolau Nilles S. S. esitu la lumina in anulu curinte la Oenipontu — Insbruck — sub titul’a „Calendarium manuale utriusque Eccleside Orientalis et Occidentalis“ pentru tilheleni si cei ce possedu limb’a latina in biserica ndstra Orientala este de pretiu insemnatu. Intru acestu ma-nualu se atingu varietăţile rituali, carii se afla intre nationalitatile tînetore de biseric’a orientala; sunt cou-ferite si combinate cu riturile bisericei occidentale, se arata originea si intielesulu cartiloru liturgice chorale precum Mineiu si Minologiu cu Sinaxariu, Triodu, Pentecostariu, Anthologia, Orologiu, Octoichu, Psaltirea cu Calhismele si stările sale. Tote nomenclaturile sunt puse si esplicate după limb’a elina, nu numai latinesce, ci si slavonesce si romanesc e, câ-ci precum se vede, auctorulu cunosce si limb’a nostra, citedia si unele calindarie romanesci, a-nume pe cele dela Sibiiu si pre celu din Bucovin’a, esplica terminii grecesci ai himnuriloru usitati in biseric’a nostra cum e Tropariu, Condacu, Irmosu, Icosu, Stichu, Antifona, Polieleu, Ectenia, Ipacoiu, Prochimenu, Metania mare si mica etc. etc. .Succincta despre toti sânţii carii occuru in sinacsariulu nostru peste anu după dilele calendariului, cu unu cuventu, opulu acesta este unu thesauru, in biserica nosfcra lipsita de cârti tilcuitore ale typicului si rituriloru sale; si auctorulu amintitu care cu mare zelu, laboriositate, eruditiune si nepartialitate au frun-diaritu toti auctorii si cărţile referitore la scopulu preatinsu, si câ una albina din flore in flore au adunatu intru unu manunchiu tote acele carii sunt spre lămurirea si facilitarea intielesului vasteloru cârti liturgice si chorale ale bisericei orientale, e demnu a fi inbratio-siatu asia, câ opulu susu mentionatu se nu lipsesca de pe mesa nici a unui preotu inteligentu alu bisericei nostre greco-catholice-orientale.**) Gherla, la 19 Aprilie 1879. J. A. **) Vediuramu si noi cartea recomandata mai in susu. Ea s’a tipări tu in a. c. 1879 la Insbruck (Oeniponta), tipogr. F. Rauch, formatu mare lexic. 496 pag, in frunte cu una icona antica bizantina a precuratei Virginei Mari’a Mam’a Domnului, era la calcaiu cu una charta combinata din tierile christiane. Are si „scări" (In-dices) de santi, de nume si de lucruri, câ se poţi află usioru ceea ce cauţi. Pretiulu nu ni s’au aratatu; audimu numai câ e 3 fl. si mai bine. Red. — Sibiiu, 30 Aprile. Astadi, miercuri, se pertracta aici la curtea juratiloru processulu de pressa intentatu de catra procurorulu regescu contra lui G. B a r i t i u, cu provocare la §§. 65, 300 et 302 din codicele penale austriacu, câ pentru crime si delicte. După pledoaria ferbinte de 3x|a ore, cei 12 juraţi retragendu-se spre a delibera asupra celoru 5 puncte formulate de catra tribunalulu regescu, acusatulu fu declaratu in unanimitate de nevinovatu. Relatiune ulteriora va urma. Sciri ultime. Telegramele lui „Sbg. I). Tageblatt“ sossite astadi ne spunu ca constituanta bulgara din Tirnov’a, au alesu cu aclainatiune intr’o siedintia secreta pe principele Battenberg de principe alu Bulgariei. — In Vien’a a muritu renumitulu editoru si publicistu M. Etienne capu-redactoriulu diariului „Neue freie Presse". * 26 ' iu sui i uf nuni 26 Aprili©. Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10% .... Iinpruinntulu Oppenheim din 1S0(3 cu S% . . Obligaţiune de împrumut» dominiale din 1871 cu Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7° 0 . Credit» fonciariu urbanii falii capitalei cu 7° „ . Iinprumutulti municipale nou (alu capit.) din ty?5 cu Fondul» de pensiuni (per 300 I. a.) cu 1U% Acţiunile caliloru fer. rom. din 1S6S cu 5° 0 Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiune* 2â0 1. a. 8°...................................... 1. 102.% b. 11 102.'/* 8“ 0 1* 100.- »» >» 94.'/, 8%’ 1» 87.% 19 11 97.- n 178— »» 30.70 ii 86— da 11 190— 11 Editoru si redactoru respons. ii. Ilaritia in Sibiiu. Tipariulu lui W. KralTt in Sibiiu.