Obtervatoriulu eie de doue ori in teptemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai znultu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrolu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. aâu 22 franci, pe 6 luni 6 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional - eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a c&te 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Red acţiunea Di ari ului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 25.
Deschidere de prenumeratiune
dela 1/13 Aprile a. c.
Acei domni abonaţi carii s’au prenumeratu la „Observatoriulu* numai pre cate trei luni, adeca pana la 31 Martiu st. v., sunt rogati a’si innoi abonamentulu pe 1/13 Aprile, pentru-câ se nu li se curme espeditiunea diariului.
Pretiulu pe 3 luni pana la 30 Iuniu st. v. este numai 2 florini val. austriaca, 6ra pe urma-toriele 9 luni pana la 31 Decembre 6 fl. In afara unde porto poştei este duplu, diariulu nostru costa 22 franci pe 1 anu intregu, 11 franci pe \\ anu, sau in valuta austriaca 10 ti. pe 1 anu, 5 fl. pe V, anu.
Precum amu anuntiatu de repetite-ori, pretiulu se pote transmitte in bilete de banca austriaca, sau in bilete hipothecarie romanesci, sub cuverta sigilata in regula, sau prin mandate (asemnatiuni) poştali.
Tote abonamentele se adressedia de a dreptulu laRedactiunea „Observatoriului“ in Sibiiu, piati’a mica Nr. 27.
In capital’a Bucuresci abonamentele se făcu si la librari’a J. Szollosy in piati’a teatrului.
In Craiov’a onoratulu domnu professoru Sim. Mihalescu avu bunătate a luâ asupra’si primirea si inaintarea de abonamente.
Espeditiunea de aici din locu se face cu mare precisiune; cu tote acestea totu se intempla unele ueregularitati pe la posta; noi inplinimu cu tota plăcerea ori-ce defecte, numai se ni se arate in 8 dile, computate din diu’a in care ar fl trebuitu se ajunga cutare Nr. la adres’a lui.
II e d a c t i u n e a.
Date statistice despre romani.
Sunt aprbpe 80 de ani, de candu unii istorici si geografi unguri si germani, dau espressiune dorerei loru, ca anume in marele principatu alu Transilvaniei, romanii se inmultiescu prea preste mesura tare; prin simpl’a propagare firesca, fora câ se treca incoce romani din Romani’a, precum dorise si voise imperatulu Iosifu II din partea sa. Literaţii romani câ de ani 30 incoce, cercetandu si ei mai
Foisior'a „Observatoriului".
Cairoli sen devotamentulu pentru patria.
de: Petra-Petrescu
(Urmare si fiue.)
Sibiiu, 28/9 Aprile 1879.
de aprope au constatatu, ca in adeveru noi ne-inmultimu pe cale firesca, in realitate inse nicidecum nu suntemu asia mulţi, precum ar urma se fimu după proportiunea dintre nasceri si morţi. Caus’a este sciuta: necurmat’a migratiune a roma-niloru ardeleni de pre la tote marginile meridionali si orientali, in Romani’a, dela passulu Yulcanu, respective districtulu Hatlegu, de-a lungulu pana la Brasiovu, Oituzu si dincolo spre Moldov’a pana in districtulu Nasaudului.
Dela dualismu incoce tactic’a politiciloru ma-giari se schimba cu totulu. Astadi geografiile si statisticele loru, in locu de a se mai plânge de multirea romaniloru, tocma din contra afla, câ ei se inpucinedia neincetatu, prin nasceri mai pucine si prin mortalitate mai mare. Pentru câ se’si deslege problem’a, ddnii statistici înbina, gruppedia si sucescu cifrele cu multa arte, iu câtu stau se le franga cerbicea. Unu nou măiestru in falsificarea dateloru ni se presentâ mai de curendu in onora-bil’a persbna a lui Carolu Keleti, care se tituledia statisticii. După acestu erou de cifre va fi mare lucru, daca poporulu romanescu va mai esiste câ poporu compactu inca o sutisiora de ani, candu apoi statisticii au se’i cânte Requiem aeternam (Yecînic’a pomenire).
Numeratur’a din urma dela 1 Ian. 1870 nu a fostu suferita a se face după nationalitati, ci numai după confessiuni; asia fantasiei ddloru ’ia remasu locu largu. Din intemplare, naţionalitatea nostra coincide si dresicum se copere binisioru cu cele doue confessiuni romanesci asia, in câtu daca vei sci numerulu sufleteloru dela ambele confessiuni, vei afla usioru si numerulu 'romaniloru. * Nu tote diecesele au schematisme si anume la cele greco-orientali lipsescu spre daun a prea simtita a totului. Noue inse ne successe a câştigă unele date authen-tice, din a. 1877, care se potu luâ de temelia la unu recensementu aprope exactu, câ-ci adeca in acelu anu numerulu sufleteloru era
In archidieces’a gr .-orientale (Sibiiu) 674.52G
In dieces’a Aradului...................... 477.531
Iu dieces’a Caransebesiului .	.	.	342.376
Adaoge partea romanesca din Bu-covin’a.......................................... 230.000
Sum’a: 1,724.433
La acesta suma n’are decâtu se adaoge cineva numerulu sufleteloru gr.-catholice, pe care le pote
de unu glontîu io picioru, er Enrico la frunte. Ambii remasera greu răniţi. Palermo fii cupriusu, dar acum nici unu Cairoli nu se atiâ in cet a luptatoriloru pentru unitatea Italiei. Aeuin, dîse Luigi catra mama sa, nu me vei mai opri da plecă si eu, campulu de batalia nu pote remane fara unu Cairoli. — „Si apoi, mam’a ta, mires’a ta?“ — „Aceşti doi ângeri me voru iubi si mai multu, deca mi-voiu împlini detori’a de cetatienu." Elu făcu onore numelui seu, luptandu-se totu de un’a in fruntea atacuriloru. In urma. atacatu de uisce friguri perniciose, mori la Neapolea. Elu fii alu doilea tiiu, ce se aduse mortu mamei.
Neapolea eră cucerita. Italiei unite ii mai lipsea Rom’a.
Benedetto si Enrico se insanetosiara si traiau in Gropello retraşi, candu, in 1862, Garibaldi isi desfasiurâ de nou stindardulu in contra statului papalu. Planulu nu reusî. Garibaldi si Enrico devenira captivi.
Lupt’a din 66 atiâ era pe toti Cairoli inca in vietia cu arm’a a mana: Benedetto câ colonelu, Enrico, maioru, Giovanni câ oficiaru. Strigatulu: „Roma o morte" se intinse preste Itali’a intrega. Betranulu erou Garibaldi se pregătea de lupta. Gubernulu italianu se temu inse de ingerintia francesa si aresta pe Garibaldi in Sinalunga. Atunci revoluţionarii veniră la o ideia desperata. De-ora-ce Itom’a nu o poteau cuceri din afara, deciseră a o ataca din laintru. Se făcu o conjuratiune cu scopu d’a transporta in cetate arme, câ cetatienii, radicandu-se cu aceste, se alunge pe soldaţii papali si astmodu se elibereze cetatea. Dar cine se iâ asupra-si sarcin’a cutezatore, d’a se pune in frunte, cine altulu, de catu Cairolii? Benedetto rernase acasa la mama-sa, er Enrico si Giovanni aduna in giurulu loru 70 feciori, iau cu sine mare cantitate de arme si munitîune, se punu pe o barca si in noptea de 22 23 Octobre, pleca spre Roma. Din cetate inse conjuraţii nu le estra înainte. Devotaţii patrioţi nu desperară, isi propunu se incerce si a doua nopte, preste dî se retragu in cas'a unui pazitoriu de vii, | numita vignagloria.
Anulu II.
afla in schematismele diecesane thiparite in anii aceşti din urma. Asia de ex. in schematismulu archidiecesanu dela Blasiu, esitu pe anulu 1876 aflamu numerulu sufleteloru de 370.132.
Schematismele mai none din cele trei diecese gr.-catholice romanesci dela Oradea, Gherla, Lugosiu, uu le avemu la iudemana in acestea momente; se scie inse, câ adaogendu la sumele susu aratate inca si numerulu poporului diu acestea, cum si numerulu ostasiloru de naţionalitate romana câţi se afla in servitiulu activu alu armatei, in fine pe mulţimea de romani remasi la desfacere prin comunele amestecate, sub jurisdictiunea eclesiastica serbesca si sub cea rutenesca, se inplinesce frumosu numerulu de trei milione romani.
Aci inse. cestiunea era numai, daca romanii se multiescu sau scadu la numeru. După tote datele statistice mai vechi, naţiunea romanesca mergea crescendu binisioru la numeru, de si nu in proportiunea escessiva a locuitoriloru Germaniei, carii se multiescu mai tare decâtu tote celelalte popora europene; dara dela dualismu incoce sunt semne, câ noi in adeveru nu ne mai inmultimu câ până in anulu 1866. Asia de ex. in Archidiecesa si in cele doue diecese romanesci gr.-orientali, nascerile in a. 1877 au fostu numai 58236, era mortalitatea de 56.403, asia dara multirea ar fi fostu numai de 1733 suflete, care la 1,494.433 suflete este in adeveru forte pucina. Dara si cununiile in acelasiu anu au fostu numai 11.721 de parechi, candu din contra, tocma si in anulu precedente 1876 fuseseră cu 933 mai multe, era nascerile cu 1618 niai numerose decâtu in 1877.
Gauseie acestei scăderi, precum spera mu, tran-sitorie, sunt la lumin’a dilei. In aceşti vreo 6—7 ani din urma in Ungari’a si Transilvani’a nici-o naţionalitate (rassa de omeni) nu s’a mai inmultitu iu proportiunile de mai inainte. Populatiunea luata in generalu se multiesce si acuma in acestea tieri, dara in proportiuni mai mici decâtu intre anii 1850—1870.
Omenii despoiaţi, remasi tiamendi si golani, nu se insora. Ciunra beţiei, totu asia de rea câ si ciurn’a cămătăriei, sau si mai rea, pe langa ce saracesce pe locuitori, apoi le curma si poterea generatoria. Anghin’a difterica a decimatu in mulţime de comune până la atâta, câtu in unele abia au mai remasu prunci dela 7 ani in josu. In
Cum, cum nu, pana astadi nu este lamuritu de-stulu, ca aici au fostu descoperiţi. Lupt’a intre densii si trup’a de zuavi si gendarmi papali, cari ii intreceau pe de optu ori cu numerulu, a duratu ore întregi, in tine totu au trebuitu se se predea. Enrico cadiu mortu lovitu de unu glonte, er Giovanni capetâ mai multe rane, in urm’a caror’a, la 1869, isi dete sufletulu in etate de 26 ani. Precum mai ’nainte fratele seu celu mai mare mori cu „Itali’a" pe buze, asia ultimulu seu cuventu a fostu „Rom’a.“
Dorerea ce o semtî mam’a Cairoliloru, o inpartasî Itali’a intrega. Provedinti’a inse ii permise a ajunge se veda Rom’a de capitala a Italiei, apoi mori in 17 Martiu 1871 planşa de tier’a intrega, pentru a cărei eliberare si-a tramisu pe toti cinci fii in gur’a morţii, din care numai unulu a remasu in vietia.
Unii italiani asemenara pe Adelaid’a cu Niobe, alţii cu mam’a Grachiloru. Poeţii cei mai celebrii o cantara in inspiratiunile loru. Se facil o colecta de contribuiri benevole pentru unu monumentu corespundietoriu, care i se si rădică la 1875 in cimiterulu din Gropello. Des-velirea statuei de marmore — in mărime naturala — se celebră cu cea mai mare pompa, participandu poporu si representanti de corporatiuni de prin tota Itali'a. Eră o adeverata festivitate naţionala.
*
* *
Matrone române, fiice ale poporulu meu, luaţi exemplu de la mam’a Cairoliloru, de la acesta femeia sublima si sânta! Voi aveţi in manile vostre viitoriulu unei naţiuni întregi; nu uitati, ca de la voi depinde totulu. Fora concursulu vostru tote încercările ne-aru fi desierte. De aceea, pe fii, laptati-i la sinulu vostru cu laptele virtuţii, alu patriotismului, alu devotamentului, alu libertăţii si, mai pre susu de tote, alu naţionalismului. Atunci, vina asupra nostra ori-ce sorte, incer-ce-ne ori ce suferinde, triumfulu ne va fi assiguratu, si voi, pentru sânt’a-ve missiune, veţi remane ne-moritore!
Urmă pacea dela Villafranca. Cairolii se ’ntorcu acasa. Sicilianiloru inse nu le pasă nimicu de conclu-siunile diplomatice a le păcii, si in 1866 se rădică de nou asupra Bourboniloru. Garibaldi le sari ’ntr’ajutoriu cu 800 voluntari. Cu densulu eră si Benedetto si Enrico Cairoli. Benedetto aduse cu sine 170 voluntari, unu contingentu, cum n’a prestatu alta cetate. Acesta era meritulu lui Benedetto.
înainte de rescolarea sicilianiloru intr’una de dîle Benedetto intrebâ pe mama-sa, deca ii este permisu a se departâ pe cateva dîle. Unde vreai se mergi, ii dîse acest’a? La proprietăţile nostre de la „lago magiore" respunse elu. Mam’a gâci pe jumetate intentiunea lui, dar tăcu si ii dîse adio. Benedetto se duse la Genu’a la Garibaldi. Adelaida incredintiandu-se de scopulu lui Benedetto dea luptă împreuna cu Garibaldi, plecă la Genu’a se’si mai veda fiiuiu inc’odata. Nu m’ai stimatu ii dîse ea, fiindu ca nu aveai încredere in mine. Fiiuiu adencu emotîonatu strinse man’a mamei iubite la pieptu si o privi plinu de admirare si veneratiune. Ierta-me, dise elu, tu patimiai si m’am temutu se nu te superu si se ti-marescu suferindele, dar numai diu iubire catra tine. Iertare! de nu veniai tu, me grabiamu eu la tine plinu de încredere in tari’a sufletului teu!
In 15 Maiu se ’ntemplâ lupt’a de la Calatafimi, in care Enrico cu alţi patru amici cuceriră unu tunu de la contrari. După lupt’a acesta, cea mai însemnata a legendarei „mii de la Marsal’a" Garibaldi strigă cu entusiasmu: traiesca Cairolii si Pavianii. La 27 Maiu se luptara garibaldianii langa Palermo. Benedetto fu lovitu
100
unele regiuni cununi’a e inpreunata cu taxe enorme, in catu junii isi perclu curagiulu de a se casatori. Alţii s’aru insurâ, daca aru sci ca nu’i voru lua „la catane“. Regulele higienice (de sanetate) nici chiaru pe la orasîe mai mici nu sunt cunoscute nici după nume, si poţi vede inca si medici trecendu prin uliciore strimte, cum tînu batist’a la nasu, candu le cauta se merga la bolnavi prin bălti in-putite, preste gunoie din vinarsarii, pe langa câni si alte mortatiuni pestilenţiali. Case cu tereştrii mici si niciodată deschise.
Cu tote acestea si alte calamitati mari de natur’a acestora, noi cutediamu se afirmamu, câ populatiunea romanesca totu este mai mare si decâtu acea conscrisa prin cieruri, chiaru si in casu candu s’aru subtrage din numerulu totale cei vreo 80 mii de ţigani. S’a observaţii adeca in mai multe comune si inca din cele mari, curatu romanesc!, ca in ani anumiţi conspectele parochiloru arata unu numeru multu mai mare de baptisati, decâtu este alu mortiloru, candu colo, sum’a totale a sufleteloru din comun’a bisericesca intrega se presenta totuşi mai mica decâtu a fostu in anulu precedente. Căuşele acestei neregularitati culpabile sunt erasi cunoscute, si este curatu numai de datori’a protopo-piloru si a consistorieloru, câ se smulgă pen’a din man’a unoru parodii câ aceia, carii isi numera poporenii fbra a se miscâ din locuinti’a propria, fora a’i numerâ din casa in casa, fora a computâ si pe cei duşi la economi’a de vite in Romani’a, si pe cei luâti la oste. Se scie si un’a alta causa a neregularitatiei, câ-ci ea este, precum se dice, unu secretu publicu; noi inse totu nu voimu se o spunemu.
Mai in susu se observa, câ in diecesele greco-orientali romanesci lipsescu scliematismele (celu pucinu noi nu am vediutu nici-unulu). După alte informatiuni, statulu intregu alu clerului se pune in evidenţia asia : In archidiecese: 1 archiman-dritu, 2 protosincelli, 20 protopopi, 19 administratori protop., 883 parochii, 94 administratori de parochii, 81 capellani, 2 diaconi. La 674.526 suflete.
In diecesea Aradului cu districtulu Oradei : 1 arcliimandritu, 16 protopopi, 3 administratori protop., 612 parodii, 208 administratori de par., 36 capellani, 1 diaconu. La 477.531 suflete.
In diecesea Caransebesiu: 1 protosincellu, 9 protopopi, 1 administatoru protop., 421 parochi, 16 administratori de parochii, 35 capellani, 5 diaconi. La 342.376 suflete.
Revista politica.
Sibiiu, 8 Aprilie st. n. 1879.
Parlamentele dualistice si-au luatu vacantie de Pasci. Mai inainte inse de a se desparţi deputaţii dietei din B.-Pest’a, pentru câ se plece spre căminele loru, deputatulu G a b r i e 1 u Baross, unu slovacu desnationalisatu si pote si pentru aceea unu siovinistu fanaticu, au inaintatu in calitatea sa de raportoru alu sectiunei pentru instrucţiune, la presidiulu dietei raportulu seu asupra faimosului si fatalului proiectu de lege pentru invetiamentulu obligatu alu limbei magiare. Acestu proiectu, fara de a mai trece prin secţiuni, va fi supusu la des-batere in plenulu dietei, indata la redeschiderea ei după serbatori, care se dice ca va fi pe la 26 a lunei curente.
Demissionarea d. Gliycy din postulu seu de presiedinte alu dietei unguresci si depunerea mandatului seu de deputatu este unu faptu, ba potemu dice unu evenimentu politicii de o insemnatate nicidecum secundara, care ar trebui se indenme pe compatrioţii sei si in prim’a linie pe gubernulu ungurescu a meditâ cu mai multa seriositate asupra starei lucruriloru din regatulu St. Stefanu. Este cunoscuţii, ca betranulu si venerabilulu patriotu ma-giaru Ghycy, care după D e a k este astadi celu mai poporalu barbatu de stătu alu Ungariei, candu s’au decisu a-si fusionâ partid’a sa cu aceea a tiszaisti-loru seu a asia numitiloru „ tigri“ si candu s’au decisu a primi dificilulu, consumatoriulu si spinosulu postu de presiedinte alu dietei unguresci, a comisu un’a din acele metamorfose politice, care astadi se păru a fi mai in tote statele parlamentare la ordinea dilei si carora li s’a datu sonorulu titlu de coalitiune a partideloru. Ghycy adeca si partisanii sei, carii pe catu tempu a traitu Deak au escelatu in opositiunea loru sistematica si din principiu contr’a inpacarei din 1867 si contra sistemului dualisticu, s'au simtitu indemuati a ’si paraşi programulu si stindardulu loru si adoptara pe acela alui T i s z a, crediendu pote ca asia voru potea contribui la inpacarea partideloru si la pros-
OBSERVATORIULU.
perarea patriei loru. Dar’ urmarea le proba, ca ei s’au amagitu si astadi vedemu pe betranulu Ghycy parâsindu fotoliulu de presiedinte, cu anim’a infranta, desamagitu, desgustatu pana in adenculu sufletului, depoporarisatu, consumatu si obositu, pentru câ retragendu-se de pe ingrat’a arena parlamentara se’si petreca restulu viatiei sale inaintate in linişte si contemplatiuni durerose. Candu d. Ghycy si-a renegaţii trecutulu, si a parasitu principiile si programulu seu de si negativu, dar’ totuşi respectatu de adversarii si compatrioţi sei, pentru-câ se se punu pe lunecosulu terenu alu transactiuniloru si alu oportunităţii, — atunci densulu a imitatu pe Curţius, dar’ a fostu mai pucinu ferice câ acela, pentru ca prin sacrificiulu seu patri’a si naţiunea sa n’a beneficiatu nemica, ci din contra a suferitu o mare perdere in original’a si inpunetorea individualitate a fostului presiedinte, acarui influintia si autoritate a fostu paralisata si eclipsata prin lupt’a inversiunata a partideloru militante din diet’a un-guresca.	Acesta a fostu sortea lui Deak alui
Eotvos si acuma alui Ghycy. Nu vâ mai trece multu si de aceeaşi sorte voru fi partasi si cei doui corifei atotupoternici de astadi ai unguriloru adeca: corniţele Andrâssy si d. de Tisza, cari desconsiderandu vocea ratiunei si inabusindu pe aceea a natiunei loru, alerga după fantome care le magulescu vanitatea si se aruncara in unu curentu de aventuri alu caroru sfîrsitu nu pote fi altulu decatu desamagire, ruinare totala si unu diluviu politicii, pre langa care celu elementaru dela Sze-ghedin se pote considerâ numai câ unu avertismentu prealabilu.
Profunda si deprimatore a fostu inpressiunea ce a facutu cuventarea pe care a tînut’o ministrulu de finantie bar. de Pre tis in diu’a de 2 Aprilie in Reichsratulu din Vien’a cu ocasiunea desbaterei budgetare. Ea a fostu cu atatu mai sensationala ca a fostu tînuta din partea unui membru alu cabinetului austriacu, acuma in ajunulu noueloru alegeri parlamentare. Ministrulu a declaratu, ca fatia cu situatiunea in care se afla monarchi’a, nici vorba nu pote fi despre o reducere a budgeteloru si ca pentru coperirea loru densulu nu cunosce si nu are la dispositiune altu midiulocu, decatu urcarea inpositeloru, pentru ca deca s’ar potea vorbi despre reduceri, apoi acestea nu s’aru potea face decatu numai in plăţile functionariloru subalterni. Câ unu altu presentu si surprindere de serbatorile Pasciloru, poporale monarchiei audira de pe budiele ministrului de finantie austriacu, ca gratie intieleptei administratiunei de care se bucura, Austri’a si-au secatu tote resursele si ca au ajunsu la acelu punctu fatalu, incatu statulu nu isi mai pote coperi cheltuelele din prisosulu rnuncei si ave-rei cotribuabililoru sei, ci ca elu trebue se atace chiaru capitalulu loru. Acesta o dice acelasiu ministru de finantie, care după catastrofa finantiara din 1873 promisese ca „Es wird schon besser werden!“ ca adeca starea finantiara a statului se va indreptâ, si care acusâ pe opositiunea ce avea curagiulu a espune in parlamentu si in dele-gatiuni si a probâ prin cifre starea decadiuta si deplorabila a finantieloru monarchiei, ca ea este nepatriotica, si ca pentru câ se satisfaca passiunei sale, discreditedia monarchi’a in afara.
Acesta o facil acuma insusi ministrulu de finantie in ajunulu ocupatiunei micsje a Rumeliei orientale, la care după cum se dice, Austro-Ungari’a de-ocamdata va participâ cu unu conţin* gentu de 10.000 soldaţi, pentru câ apoi aceia se se innniltiesca la vre-o alte 300.000, precum au crescutu cele 2 companii, cu care voiâ corniţele Andrâssy se ocupe Bosni’a si Hertiegovin’a.
Dar’ de acesta se nu ne dora capulu, pentru ca eata ce ne descoperi intre pahara ambasadorulu austro-ungaru din Londonu corniţele Kârolyi cu ocasiunea unui toastu tînutu la unu banchetu din Londonu. Ambasadorulu nostru dise:
„Presenti’a mea aicea câ anibasadoru alu M.
S.	imperatului Austriei, alu amicului si aliatului Angliei, este o proba visibila a acelui evenimentu istoricii. Fapt’a inplinita este o confirmare a ve-chieloru legaturi de amiciţia, care tînu strinsu legate acele doue tieri, care si-au sigilaţii fratietatea loru de arme pe atatea gloriose câmpuri de bataia din trecutu. Bun’a intielegere intre Angli’a si Austro-Ungari’a fara îndoiala ca va contribui la evitarea unui resbelu, era nici-decum la erumperea lui. Interesele reciproce a doue tieri sunt astadi o basa cu multu mai sigura pentru o acţiune comuna, decatu cea mai perfecta aliantia ofensiva si defensiva. Asemenarea si identitatea scopuriloru legitime ale Angliei si Austriei continua deci a consolidâ alianti’a nesubsemnata, care se basedia pe interesele reciproce ale ambeloru tieri si
care aliantia a fostu încheiata de catra doui mari barbati de stătu, si care a fostu incuviintiata din partea a doui augusti suverani. “
Din cele ce ne spune toastulu de mai susu aflamu deci, ca monarchi’a nostra a inchîeiatu o aliantia cu Angli’a, basata pe interesele reciproce ale ambeloru aceste doue state. Deca este asia, apoi de bani se nu ne mai dora capulu, ca putredu de bogat’a Anglia mai are inca multe milione, pentru câ se ni le dea noue câ subsidii seu câ inprumutu fara terminu si fara procente, numai noi se trami-temu cateva sute de mii de soldaţi la Rumeli’a orientala si la Novi-Bazar, pentru câ se apere interesele reciproce ale ambeloru state aliate. Si ore pentru ce nu ? Monarchi’a nostra si asia sufere de o poporatiune prea desa (?), si apoi o astfeliu de aliantia a mai fostu incheiatu Austri’a si pe tempulu resbeleloru cu Napoleonu celu mare.
Alianti’a, seu deca voimu tergulu este incheiatu si o fapta inplinita, precum ne o spune insusi ambasadorulu austro-ungaru. Dar’ ore ce voru dice la acesta atatu de multu serbatoritii nostrii aliaţi din Berlinu si din St. Petersburg? Se fi muritu ore asia fara de veste aliauti’a, celoru trei imperati, acea aliantia care au fostu sigilata de repetite-ori prin sărutările cele mai fierbinţi si mai fratiesci ale celoru trei aliaţi imperiali ? Cine scie ?!
Romani’a.
Patrioţismulu natiunei romane înfaciosiatu prin date statistice.
(Urmare.)
Câ se potemu aflâ de corespundu in realitate pe deplinu aceste date statistice cu sumele constatate, in virtutea legii pentru plat’a requisitiuniloru din 6 Maiu 1878, de catra comissiunile ad hoc din judetie, insarci-nate a revisui, a verifică si a liquidâ chitantiele de re-quisitiune, s’au cerutu ministeriului de Resboiu câ se comunice formalu sumele exacte de despăgubire, ce s’au potutu constată definitivu de câtra comissiunile judetiene de liquidare. Cu acest’a sub No. 10.723 din 6 Novembre 1878, ministeriulu de Resboiu ne face cunoscutu câ sumele constatate pana la 1 Nov. sunt de lei 8.752.968 er’ după informatiunile primite dela comissiuni, crede câ sumele in intregulu loru nu voru trece preste lei
11.125.623. In acestu casu ar resultâ in mai pucinu sum’a de lei 101.475.
Mai multe inse din chiaru sumele constatate definitivu de comissiunile de liquidare sunt supuse a fi scadiute neaperatu in parte de catra serviciulu compta-bilitatii din ministeriulu de Resboiu, pentruca nu tote comissiunile de verificare au lucratu conformu art. 10 din regulamentulu legii pentru plat’a requisitiuniloru, care prescrie categoricu, câ tote despăgubirile din chitantiele de requisitiune se fia reduse la pretiurile fixate prin tarifele anuale, publicate prin Monitoru; cu tote aceste, in vedere câ n’au terminatu inca a loru lucrare comissiunile judetiene de liquidare, si câ sunt pote obiecte requisitionate mai alesu de catra comandanţii cor-puriloru de trupe, fara se se fi indeplinitu tote formalităţile cerute, care totuşi urmedia a se plaţi conformu art. 11 din regulamentu, noi credemu se potemu afirmă, după cum amu calculatu aproxim&tivu, câ despăgubirile tote nu voru intrece, in cifre rotunde sum’a de lei 12.000.000. Diferenti’a ce va resultâ, fia in minus fia in plus, din sum’a de lei 11.227.098, va purcede mai cu sema din dreptulu ce s’au recunoscutu prin art. 10 din legea comissiuniloru judetiene de liquidare de a rectifică lucrările comissiuniloru comunale de requisitiune. Acea diferenţia inse, după cum se vede, va fi relativu neînsemnata in fatia cu sumele din tabel’a sub No. 20 er’ a nostra munca indelungata de doi ani aprope, câ se potemu constată sistematicu si câtu mai exactu po-sibilu in tabelele alaturate tote operaţiunile de requisi-tiunile din tiera, a fostu pe deplinu resplatita prin ade-verat’a satisfactiune ce amu simtitu, candu amu luatu cunoscintia despre resultatulu aproxiinativu comunicatu de comissiunile judetiene de liquidare, resultatu care de felu nu difere in modu simtitoriu de sumele constatate de noi prin administratiune.
Tabelele, in numeru de doue-spre-diece despre ofrandele primite de Stătu pentru trebuintiele armatei Romane sunt alcătuite după sciintiele lunare, ce s’au comunicatu oficialu din judetie ministeriului de Interne pe basele instructiuniloru circulare sub No. 15,744, publicate in Monitoriulu Oficialu din 12 luliu 1877. Ele coprindu in generalu intreg’a misîeare a ofrandeloru ce s’au oferitu Statului d’a dreptulu in timpu de siesespre-diece luni, Aprilie 1877 — Augustu 1878.
Inca din lun’a lui Aprilie 1877, s’a tramisu formalu tia-carei prefecture de judetiu câte unu registru cu matca pentru regulat’a înscriere a ofrandeloru; er’ pentru despoierea aceloru registre, cum si pentru constatarea tuturoru ofrandeloru primite directu de câtra autoritatile din tiera, s’au formatu in fiacare judetiu câte o comissiune ad hoc, compuse de cinci persone: prefectulu judetiului, presiedintele tribunalului, primariulu din capital’a judetiului, casariulu judetiului si unu membru din comitetulu permanentu alu consiliului judetianu.
Darulu celu mai scumpu care s’a datu, in cursulu resboiului actualii, pentru trebuitiele militare sunt lei noi una suta de mii, oferiţi de Capulu armatei Romane si Domnu de sine itatatoru alu tierei, Mari’a Sa Regala Carolu I.
Natur’a si numerulu ofrandeloru mai însemnate, primite de a dreptulu de Stătu, sunt: Sum’a de lei noi
101
1.639,798 bani 52 (din acestu totalu, lei 1.212,661 bani 50 s’au daruitu anume pentru eumperare de arme; era acestu numeru representa sumele primite până candu s’a pusu acest’a publicatiune sub thipariu in Decembre 1878); — Vite, 6,724 (3,543 berbeci si oi; 1,290 boi si vaci; 1,882 cai si epe; 7 porci, 2 bivoli); — Pastrama si carne, 2,069 kilograme (1,624 ocale); — Grâu, 746 hectolitri (110 kile); — Pani si gatele, 91,436; — Pesmeti, 7,217 kilograme (5.665 ocale); — Faina si nialaiu,1) 33,736 hilograme, (26,482 ocale); — Porumbu 3,769 hectolitri (555 kile); — Orediu, 637 kilograme (500 ocale); — Grisu1 2) 131 kilograme (103 ocale); — Fasole si alte legume uscate, 2,546 hectolitri (372 kile seu 148,800 ocale;)—Legume verdi, 3,374;—Brandia si casicavalu, 47,244 kilograme (37,086 ocale); — Sare, 2,753 kilograme (2,176 ocale); —Vinu, rachiu si rumu, 934 butile si 470 hectolitri 78 litri (3,648 vedre); — Ordiu 1,256 hectolitri (185 kile); — Ovesu, 354 hectolitri (54 kile); — Islaz,3) 57 hectare (39 falei seu 113 pogone); — Fenu si paie , 42 clăi si capitie, 432 cara si 90,956 kilograme 71,400 ocale); — Lemne de cherestea, 1,045;—Sîtie, 11,000; -- Lemne de focu; 536 metri cubici (71 stanjini); — Cărbuni 1 tona 786 ocale); Varu. 2,544 kilograme (1,997 ocale); — Trasuri, 205; — Hamuri, 190; — Capestre, 196; Saci, 4,144; — Tutunu 1 sacu, 2 cuthii, 3.738 pachete, 1.077 kilograme (845 ocale) si 14,500 ţigări; — Chartia de ţigări, 5 cuthii si 666 cărticele; — Cojoce 2,332; — Flanele, 2.992; — Rogojini, 277; — Scama, 2,554 kilogr. 451 grame (2,005 ocale); Fesie si alte obiecte de legatu rănile, 10,967 (3,288 fesie; 3,472 compresse; 1,926 fiiti-luri; 892 triangule; 372 carele;4 5 6) 1,017 cârpe); — Rufe, 23,750 (7,312 camasi; 4,679 parechi ciorapi; 2,920 ismene; 2,852 şervete; 1,948 perechi obiele: 1765 cearceafuri3) 1,687 prosdpe; 489 fetie de perina; 56 scufe, 28 batiste; 14 siortiuri); — Pauza, flanela si postavu, 428 V2 bucăţi si 8,664 metri seu coti 13,129 (408 V,2 bucăţi si 7,971 metri seu coti 12,073 pansa; 15 bucăţi si 93 metri seu coti 141 flanela; 5 bucăţi si 499 metri seu coti 29 postavu; 82 metri seu coti 758 dimie'*) 19 metri seu coti 59 postavu; 82 metri seu coti 128 sucmanu); — Obiecte de asternutu inbracaminte si incaltiaminte, 3291 (710 perne; 634 saltele; 360 plapome; 86 pături7) 37 scortie;8 9 * *) 670 mintene; 256 itiari") 213 halaturi,'") 94 pantaloni") 19 giletce; 8 scurteice; 15 ghebe;12) 16 zabune;13) 32 bernevici; 15 peptare; 13 caciule; 67 opinci; 35 parechi papuci; 11 parechi pantofi); — Mobile, 458 (426 paturi; 23 lavicere; 2 mese; 2 dormuese; 5 perdele): — Tacâmuri de mesa, 500 (210 linguri; 128 furculitie; 162 cutite); — Vasa de metalu, 63 (17 lighiene, 11 ibrice; 10 tinichiele de apa; 5 tigai; 11 ole de tuciu; 2 cratitie; 7 caldarusi de adapatu caii); — Vase de pamentu, 1,350 (311 talere; 352străchini;14) 321 câne; 36ole; lOborcane; 18 sticle; 302 pahara); — Vasa de lemnu, 379: (133 putini; 81 donitie; 9 butoie; 81 copai; 5 liardae; 62 dihoritie; 2 vedre; 6 galeţi;) — Piei de mielu 89; — 1 cruce cu 11 diamante; — Biblii, 32 exemplare — „Dumbrava-Rosie,“ 50 exemplare; — etc. Mai sunt alte ofrande oferite in numeru neinsemnatu, dar, care sunt trecute pe luni, in tabelele alaturate.	(Va urma.)
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Din Ban a tu. — In Februariu a. c. ne venise o corespondentia dela Timisior’a, relativa la pericolulu ciumei, care spariase pe atuncea tota lumea europena. Căuşele nostre naţionali in sensulu strictu, nu ne lasara spaţiu spre a o publica sub durat’a ciumei din Itussi’a. Astadi vinu sciri despre o noua eruptiune a ciumei in acelesi tienuturi russesci. Asia revenimu si noi la acea corespondentia.
Diariulu „Temesvarer-Zeitung" in Nr. 34 avuse o corespondentia dela Orsiov’a, in care se dicea, ca Ro-mani’a si Serbi’a ar fi inchisu graniti’a de catra Bulga-ri’a prin cordonu sanitaru, (carantina), era de aci deduce, ca si gubernulu austro-ungaru au recunoscutu necessi-tatea de a lud mesuri sanitarie conforme cu cele luate de statele vecine, de unde s’ar cunosce ca se va inpiedecâ latirea bolei in patri’a ndstra. De aci incolo coresp. dela „T. Z.“ insira unele absurdităţi, că veuindu nişte cara russesci spre a trece in Bosni’a (sic) pe la graniti’a austro-unguresca, candu au vediutu cărăuşii ca mediculu ese spre a stropi carale cu acidu carbolicu, cărăuşii (numiţi in Russi’a pahonti) au ingenunchiatu cu tota umilinti’a, ca si cum acela ar fi fostu unu actu religiosu. Vede ori cine, ca tota acesta' fabula este
1)	Malaîu, (in Dict. acad. mellaiu), aci semnifica farina de meiu-milium, sau de papusioiu, cucurudiu.
2)	Grisu, pasatu de grâu.
3)	Izlaz, islasu, slav., campu de pascutu, pasiune, locu de pasiune, in Ardelu se dice si conteni tu.
4)	patrate, patrangule.
5)	Lepedee, linciole.
6)	Prosopu, prosopiu, grec.; stergariu, stergura cu care te ştergi pe fatia si pe mani etc.
0 Panura ii dicu in Ardelu.
8)	Aci semnifica straiu (stragulum, i), tîolu, coperta, cu care coperi unu patu. ori unu calu.
9)	Aci semnifica covoru, tapetu, inse tieranescu, manufactura de casa.
,0) Dincoce de munţi se dice ci6reci (in Dict. acad. Ligiari).
") Ceea ce dicu nemţii Schlafrock, turc. halat, se apropie de ung. haini, halo kodmony.
12) Aci = ismene.
,3) Camu ceea ce este dincoce de munţi guba, siuba. gluga lunga, mantelu tieranescu.
") Camu ceea ce este si tîundra, sumanu, zeche, dara mai scurta.	•
,v) Tacâmu este a se pron. pe nasu, cuv. turc. ser-vitiu de mesa, cutite, furculitie etc. etc,
,6) Blide.
_________OBSERV ATORIULU.
inventata numai spre a insulta pe muscali si ritulu orientale. Deca ar merita defăimare ceva in casulu de fatia, apoi acela este metodulu primitivu alu respectivului medicu, carele crede, ca prin simpl’a stropire cu pama-tufulu preste cara si vite, se pote departâ pericolulu ciumei. Deca acelu medicu nu va lua cu totulu alte mesuri spre a inpedecâ latirea contagiului, atunci este vai de tiera. Se pare ca acelu medicu n’au vediutu in viati’a lui carantina, nici n’au cetitu vre unu regulamentu, după care sunt tractate obiectele si personele venite din regiuni infectate de ciuma. Asia vedemu câ s’au tramisu dr. Knopfler câ se controledie mesurile de carantina luate in Romani’a. Ne-ar placea se scimu, de unde cunosce densulu regulele carantinei, câ se pota controla pe cele romauesci cu buuu resultatu?
Ne aducemu aminte, ca in an. 1849 se aflâ in Turnu - Severinului trei medici eminenţi, tramisi din Vien’a de catra consiliulu de resbelu cu missiune de a cercetâ carantinele României si ale Turciei; inse cine ar crede, câ acei trei medici s’au facutu de rîsu, numai prin cateva intrebari puse medicului din carantin’a locala. Regulele carantinei si esecutarea lonu nu se in-vatia pe la universităţi, decatu numai din pracsa.
Alarmulu ce dau diariele asupra ciumei si fric’a ce au coprinsu pe omeni din caus’a ei, nu se pote justifică. Deca acea epidemia este in adeveru cium’a orientala, precumu se si pare din simptomele cunoscute, apoi tocmai nu trebue se ne tememu asia multu de ea. Este adeca sciutu, ca contagiulu (molim’a) ciumei este ficsu, (dar prin miasme nu se pote laţi ? Red.) si pentru aceea se si pote localisâ si opri prin includerea tienu-turiloru infectate si oprirea omeniloru de a nu veni in contactu cu omeni prepusi câ ciumaţi. Cordonele sanitarie si carantinele, care durara preste 100 de ani in Austri’a, au probatu in de ajunsu adeverulu acesta. Apoi prin viatia cumpetata, prin spalarea corpului si vestminte curate, potemu speră preservativ’a cea mai buna. Pentru ce dara atata spaima, atatea strigări si vaiete si numerulu esageratu alu mortiloru, care nici decumu nu pote ti esactuV Omenii inse in epidemii au passiunea de a numerâ tote caşurile de morte iutre cei muriţi de epidemia. Se nu stamu inaintea poporului cu bol’a din secolii trecuti, numita mortea negra, nici cu cium’a din Banatu din an. 1738—39 si cu cea din Transilvani’a, pentru ca pe atuuci omenii nu cunosceu contagiulu. Astadi omenimea sta multu mai bine in privinti’a acesta, er’ anume in catu pentru Romani’a, credemu ca suntemu bine informaţi, cumca gubernulu ei dispune de unu personalii deprinsu in regulele carantinei ; densulu isi va face datorinti’a si prin aceea ne va scuti si pe noi vecinii României.
— Dev’a la 3 Aprile, 1870. „Nulia dies sine linea,“ dice unu proverbu latinu, si abia am potea aflâ o macsima mai aplicabile la funestele si tristele inpre-giurari, intre cari suntemu noi romanii din Austro-Ungari’a, decatu acestu fatalu adeveru. In vieţi’a omeniloru singuratici susu citat'a maxima este de a se pricepe ad litteramu et sensum, era in vieti’a natiuniloru, a poporaloru si a tieriloru, acesta aplicatiune se reduce singuru la momente pipăibili de o mişcare ore-care, buna seu rea asia, ca după regulele logicei conclusiunea dela mai pucinu la mai multu, de aceeaşi natura, mişcare si facultate, se pote admitte. Nu voiu deci se aplicu tes’a din fruntea acestei scrisori la cate unu singuru individu, ci la noi la toti, câ romani, câ patrioţi, avendu chiaru si convicţiunea, ca pentru line’a ce ni s’a trasu preste ochi de o mana nemernica, încă n’o se perdemu vederea si n’o se ne inglodamu noi toti in noroiulu, din care inghenunchiati se strigamu: „ticalosu Maria ta, eta | nemerniculu meu capu plecatu, câ sabi’a ta otielita se nu mi’lu taie.“
După aceste consideratiuni credu câ ve veţi miră cum vinu eu se scriu, chiaru in materi’a referatului meu, despre adunarea generala crdinaria a comitetului municipale din comitatulu Hunedofa. si cum macsimele de susu se potu aplică la cele ce s'au petrecutu in acestu comitatu romanisatu *). Deslegarea urmeza de locu, — si pentru câ se nu intindu vorb’a, voiu margini espressiunile, si voiu condensa obiectele pre câtu se pote, in termini scurţi, fâra frase si fâra colori, intrunindu câ intr’unu micu simbure, numai essenti’a fapteloru.
In 2 Aprilie a. c. s’a deschisu adunarea generale a comitetului, cu formalităţile usitate. După pucine lucruri neînsemnate a excellatu acesta întrunire intru a probă si mai lamuritu, câ consecenti’a nu este partea constitutiva a insusiriloru ei, fia privita din punctu de vedere alu ecuitatei, alu logicei, seu alu legalitatei chiaru. Spre a ilustră acesta enunciatiune este de ajunsu a cită doue caşuri analoge, câ ou cu ou asemeni, cari ambe s’au pertractatu si decisu in acesta siedintia. Una fu caus’a substituţi unei de notariu cercualu in Vati’a, si alfa, substituirea de notariu cercualu in Branisca. In cea dintaiu, conformu dispositiuniloru legei comunale, representantii au alesu de notariu substitutu pe unu individu cu numele Munteanu, care are esamenu de califi-catiune, inea de la disolvatulu municipiu alu Zarandului, care anecsandu-se la Huuedor’a, a trecutu cu drepturile si immunitatile, precum si cu sarcinele sale. Pretorele cercului inse, desconsiderandu îndreptăţirea legala de substitutiune a represeutantiloru cercului notarialu, n’a admisu intrarea in funcţiunea de substitutu a lui Munteanu, ci din volnici’a sa propria, a substituitu pe unu altu individu, cu numele Weress, care n’are atestatu de calificatiune prescrisu de lege pentru notari, — si in mani’a recurseloru făcute la ministeriu, comitatulu nici cu acesta ocasiune n’a satisfacutu legei, dreptatiei, si ecuitatei, de si a trecutu unu anu de dile, de candu se traganeza cestiunea. In casulu alu douilea de la
*) Romanisatu V Au nu totudeauna fusese elu romane seu? Au nu se numesce elu de catra chroni-cari Valachia transilvanica ? întreba cu totu respectulu.
Redactiunea.
Branisca, facendu-se alegere de notariu, fiindu intratu protestu in contra alegerei, pretorele n’a introdusu in oficiu pe alesulu notariu, ci chiar’ pe acela l’a substituitu care a primitu mai pucine voturi la alegere, era coini-tatulu Hunadorei sustîne acesta dispositiune si întocmire pretoriale pana la resolvirea cercetarei asupra protestului. De sine se intielege, câ cercetările si dispositiunile ce au se urmedie asupra loru, se făcu si datedia totu-de-una după calindariulu grecescu candu e vorba, de a nu pote suci legea si a-o schi moşi asia, câ se nu esa dreptate si pentru bietulu romanu.
Et nune ad fortissimam venio causam! Dintr’unu incidentu alu raportului prefectului Pogâny către minis-trulu de interne, acesta a emisu o fulminanta dispositiune catra municipiulu Hunedorei, in materi’a substi-tuirei oficialiloru municipali prin vice-prefectulu. Materi’a insasî pucinu ne interesedia, pentrucâ noi romanii de asta-data nici nu usamu de dreptulu de a potea substitui seu nu, si nici nu suntemu induşi in îngrijiri grele, câ se declaramu ori se priminiu asemenea substituire; — deci intru a combate ordinulu ministrului, deputatulu contele St. Kunn a esitu cu unu atacu altmintrelea bine combinatu, de orece era atinsa si person’a sa in amintitulu raportu alu prefectului Pogâny si capulu acestuia in presenti’a întregului comitetu, acusandu’lu expresii de parţialitate culpabila, si de mistificare malitiosa, — si acestu atacu inversiunatu, prefectulu sub dreptulu neresponsabilitatii sale către comitetu s’a marginitu a-lu declară simplu câ’lu respinge.
Nu se pote inse, câ aceşta opera-scandalu, se nu capete corona multu mai meritata, decâtu ce i se cuvine. Nici una singura voce unguresca nu s’au aflatu, câ se apere macaru cu argumente paliative pe prefectulu in strimtorare; romanulu inse athletu in a ajută pe nenorociţi, chiaru si deca i sunt adversari, de altmintrelea indemnatu de singurulu seu zelu, fara scirea si consen-timentulu nici alu unui altu romanu, — a primitu no-bilulu rolu de apararea prefectului, unu distinsu barbatu alu acestui comitatu romanu, pretinsu conducetoriu. Densulu cu nobila abnegatiune a cercatu a restabili inviolabilitatea scaunului presidialu. Ei! treca! Dara unu singuru motivu ce a reclamatu intru aparare, a trecutu prin osu . . . pana la meduva. . . . Astadi candu noi Romanii tîpamu de usturimea greleloru nedreptăţi ce ni se făcu in tota diu’a; astadi candu ni s’au confiscatu tote drepturile legali, din dreptulu naturale; asta-di, candu originea si etern’a nostra naţionalitate genetica ni se denega; asta-di candu toti romanii cu unu sufletu si unu cugetu ne mai potendu inadusi sentimentulu dore-rei câ se nu’hi descopere la insasi sacr’a persona a mo-parchului; asta-di candu după tote aceste, gubernulu magiaru a presentatu camerei primitore cu entusiasmu taiarea si erterminarea limbei romane; astadi . . . acelu barbatu romanu declara susu si tare, câ elu este cu totu respectulu si cu tota in crede rea in gu-bernu, care a tramisu aici si sustîne pe prefectulu Pogâny.
Pote fi incredintiatu d. Dr., câ Pogâny i va fi so-cotitu de amici, Domne me padiesce; de adversari, — grigea mea. — Vedi domnule redactore, ce grosa linia avemu se notamu din acesta ocasiune, — se o punemu la dosariu!
Prefectulu Pogâny va fi potendu meditâ, câ adversarii sei magiari n’au uitatu de originea lui cea rorna-nesca si’lu considera câ pe unu sîerpe romanu, intratu in ol’a cu lapte a magiarismului. —
Unu peregrinu.
Sciri diverse.
— (Concertulu miestu) pe care l’au datu cele trei reuniuni de căutări din locu in sera de 8 Aprilie a. c. in favorulu nefericitiloru inundaţi din Szeghedinu, a reusitu forte bine, atatu cu privire la succesulu seu musicalu, catu si materialu.
Sal’a teatrului, de si pentru ser’a aceea pretiulu lo-curiloru au fostu urcatu, era plina indesuita. Logele erau ocupate de totu ce are societatea sibiiana mai distinsu si mai elegantu; nu mai pucinu alesu a fostu si restulu publicului din parterulu numerotatu.
Concertulu, a caruia programa a constatu din 12 numere, a fostu introdusu de catra Societatea de musica „MusikVerein“ prin unu oratoriu de F e 1 i x-M endel-sohn-Bartholdy. Or’a înaintata in care scriemu aceste linii, nu ne permite a intră intro recensiune detaiata a intregei programe. Ne marginimu deci a face cunoscutu publicului nostru cetitoru, câ bucăţile esecutate din partea Reuniunei romane de cantari au fostu forte bine aplaudate. Piesele esecutate au fostu: Reintorcerea victoriosa" coru de H. Bianchi si „Hor’a Severinului" de L. Wiesi.
In catu privesce duetulu: „C an te cui u paseri-1 oru“ de A. Rubinstein, cantatu de d-n’a Ana Moga si bar. Ele n’a Popu, apoi elu a fostu fara contradi-cere margaritariulu musicale alu concertului de a sera. Acesta o au probatu freneticele aplause ale întregului publicu, care in parte mare cu pucine dile iuainte de acesta avusese ocasiune se asculte si se aplaudedie pe celebr’a concertista Ch ari o ta Patti, si care avea deci cause se fia reservatu si dificilu in aplausele sale. Vocea dulce si doiosa a celoru doue priveghitore romane a sciutu inse a se furisia in ânimile ascultatoriloru, pentru câ se le misce si se le eonstringa a le dâ cu incantare si plăcere tributulu cuvenitu. Suntemu mândri si reeunoscetori pentru succesulu avutu, si felicitaiuu din sufletu pe ambele cantaretie pentru nedisputatulu triumfu pe care iau reportatu vocea loru romanesca.
102
Convingerea nostra este: ca cei ce sciu se cânte asia de bine si de frumosu, precum au cantatu asera nemţii, romanii si ungurii, fiacare in limb’a mamei loru iubita, nu voru incetâ nici de aci înainte a ’si cultiva fiacare in parte limb’a si cântările lom naţionale, in necazulu tuturoru proiecteloru unificatore de limba a ministrului de culte si instrucţiune din B.-Pest’a. S u u m cuique! trebue se fia parol’a nu numai a nationali-tatiloru conlocuitore in acesta patria, dar’ si a guber-nului si atuncea armoni’a si buna intielegere intre gu-bernati si gubernatori nu va mai ti o sperantia vana.
—	(Ofrande pentru Szeghedinu.) M. S. R. Domnulu Carolu I si august’a sa socie Elisabet’a au oferitu sum’a de 2000 franci in favorulu nenorocitiloru dela Szeghedinu. Asemenea au daruitu si Efori’a spi-tateloru din Bucuresci sum’a de 1000 fr. pentru orfe-linatulu cetatii inundate. Sum’a colectata in capital’a României prin initiativ’a d-lui thipografu Weiss se urca deja preste 8000 fr. cari au si fostu tramisi la desti-natiunea loru.
Pre langa sum’a aratata in Nr. 21 alu „ Observatoruluiu au mai incursu inca la redactiunea nostra pentru acelasiu scopu sum’a de 2 fi. v. a. dela d. Const. Morar iu preotu si soci’a sa Elen’a, din Toporouti in Bucovin’a.
—	(Venitulu primului concertu) arangeatu de câtra ambasadorulu austro-ungaru la Parisu corniţele Beust, in favorulu Szeghedinului au datu sum’a de preste 20.000 franci.
—	(O milionara ca nihilista.) Intre cei ce au fostu arestaţi cu ocasiunea turburariloru ultime din Chievu se afla si o feta câ de 20 ani, care este fiic’a milionariului fabricantu Ivan Malcev in ale cărui fabrice lucra preste 20.000 lucratori. Totu in castelulu dela Chievu se mai afla închise si comtes’a Panin si fiic’a generalului Gersefeld.
—	(Datini de ale Zulu-Cafriloru.) Unu missionariu din tier’a Zuliloru a tienutu in Londonu unu interesantu discursu in privinti’a datineloru poporului, cu carele porta acum Angli’a resbelu. Elu ne spune, câ la acestu poporu capulu familiei are cea mai mare bucuria, candu femei’a sa nasce o feta. In casulu acesta elu are mari prospecte, a-si redobândi prin vinderea ei sum’a in naturale, cu carea si-a cumperatu nevest’a, seu dora a realisâ pre langa acesta suma si unu cascigu. La Zuli femeile ingrigescu de lucrulu câmpului, er barbatii in economi’a casei nu se ocupa, decâtu numai de mulsulu vaciloru. Femeiloru le este opritu sub pedepsa de morte a pune man’a pe vaca. Colibele sunt făcute de nuiele si paie, si fie-care femeia si-are cas’a sa separata. In midiuloculu casei este asiediatu cuptoriulu, din carele ese fumulu pe usia, dupace mai antaiu s’a preumblatu câtuva timpu prin casa si pre langa ochii celoru ce se gasescu acolo. Zulii credu in emigratiunea sufleteloru si tienu, câ acestea intra după morte in sierpi. De aceea sierpii se privescu de santi, si poporulu li se închina.
—	(Cutremuru de pamentu.) Precum afla „Times" din Londonu, in 22 si 23 Martiu au fostu in Persi’a de nordu unu cutremuru de pamentu, care au caudiatu stricăciune in mai multe localitati si au nimicitu doue sate. Cu acea ocasiune au peritu aprope la 1100 omeni.
—	(Agratiari.) Atentatorele Passanante a fostu agratiatu la munca silnica pe vietia. Asemenea a fostu agratiatu din partea actualelui presiedinte alu Republicei francese cunoscutulu publicistu Itochefort.
—	(O frumosa cugetare a lui Monte s-quieu.) După calatori’a sa făcută in Europ’a elu dicea:
„Germani’a e făcută câ se calatoresci, Itali’a câ se siedi, Spani’a câ se iubesci, Angli'a câ se meditedi,
OBSERVATORIULU.
Elveti’a câ se te preumbli si Franci’a câ se traiesci acolo."
—	(O scena in omnibus.) Unu domnu se urca intr’unu omnibus; vis-â-vis siedea o dama, care prin chiaru - obscurulu velului cu care i era acoperita fetia i se păru ca este tenera si frumosa. — Pentru ce porţi velulu, domn’a mea, o întreba noulu venitu, după ce i succese a o angajâ intr’o conversatiune interesanta. — Pentru câ se ine aparu de privirile bar-batiloru. — Dar’ pentru noi este cea mai mare plăcere a potea admirâ o fetia frumosa. — Dâ, până candu cineva nu este insuratu. — Ei bine, dise elu cu voce firma, eu nu sunt insuratu. — Intr’adeveru ? ilu întreba densa si isi descoperi feti’a, pentru câ elu se’si vedia pe socra-sa! Tablou.
—	(Bibliografia.) „In Munţi", este titlulu unei scene dramatice, care se va jucâ in institutulu superioru de fete dela monastirea Ursulineloru din Sibiiu cu ocasiunea iubileului nuntiei de argintu a Maiestatiloru Loru. Acestu dramoletu este compusu in limb’a germana de rectorulu institutului d. Ca rol Horn, traducerea in romanesce este făcută de prea bine cunoscutulu nostru colaboratoru d. Petra-Petrescu. Traducerea romanesca s’a retiparitu in brosiura separata din „Scol’a romane", fascidr’a VI pro Martisioru a d. V. Petri.
Literariu.
—	Resbelulu orientale ilustratu de prof. dr. A. P. Alessi si prof. Massimu Popu. Gratiu 1879.
La intrebarile ce ni se făcu despre esirea acestui opu ne aflarau in positiune de a informâ pe on. publicu prin reproducerea scrisorei dlui editoru P. Cieslar de coprinsulu acesta:
—	Gratiu in Febr. 1879. — Prea stimate Domnule! Dupace ’mi a succesu, după osteneli enorme si jertfe colosale in bani, a thipari in editiune noua fasc. II, care a fostu confiscata, trimeseiu indata la on. D-vostra adress’a fasc. apărute până acum, si credu câ Ve aflaţi in posessiunea fasc. I—V. Fasc. VI si VII, se voru trimite in scurtu timpu inse numai acelora, cari au satisfacutu conditiuniloru abonamentului. Nu ’mi e nici decum possibilu, după enormele perderi pecuniare, ce ’mi le a causatu confiscarea, se tramitu urmarea fâra platire in curendu; de orece făcu pe fiacare atentu, câ premiulu gratis ilu dau numai aceloru abonaţi, cari celu multu pana in 28 Martiu voru fi platitu. Comandele mai departe, nu le mai voiu potea considerâ de orece acum thiparescu unu numeru micu de exemplarie, care indata se voru trece, de orece infrumsetiezu opulu mai bine, decum am promisu in programa. Eu abstragu dela ori-ce cascigu, fiinduca castigulu după perderile ce le amu avutu până acum, a devenitu numai ilusiune, si imi dau ostenela a multiami pe acei abonaţi, cari chiaru dela inceputu mi-au daruitu încrederea loru, si nu mi-au retras’o nici câtu a duratu paus’a provenita din confiscare, si voiu a le documentă câ nu s’au incrediutu unui nedemnu, ci unui barbatu, carele au avutu si are de cugetu a inbogati literatur’a romana cu opuri bune. Luandu-mi libertatea a Ve face atentu la acesta, amu cea mai viua sperantia, câ si D-vostra imi veţi sprijini din poteri întreprinderea si imi veţi ajutâ la reali-sarea ei.
Cu tota stira’a
Paul Cieslar.
Din alte informatiuni aflamu, câ până acum au esitu optu fascicule din acesta istoria interesanta si câ ilustratiunile sunt frumose. Pretiulu tiacarei fasciore este de 40 cr. = 1 francu. Asia 10 fasciclii (brosiuri) făcu 4 fl. v. a. Pretiulu se trimite d-lui Cieslar la Gratiu.
Post’a redactiunei.
Brasiovu, 18/30 Martiu. Ne intrebati, ce intiele-gemu noi prin pasquilu. Aceea intielege tota lumea civilisata: Ori-ce vetamare de onore de caracteru privatu ori-ce calumnia (cievela), defaima (hula), infamia aruncata cuiva in scrisu, cu scopu de a’i stricâ si a’lu de-
| gradâ inaintea lumei, prin thipariu, (chipuri, caricaturi); fora câ auctorulu, redactorulu, editorulu, se aiba cura-giulu de a se numi pe sine, a dâ facia cu cei defăimaţi si cu tota lumea onesta. Acesta este pasquilulu si cei ce îlu făcu si îlu propaga, trecu de omeni poltroni si infami.
Numele pasquillu se trage dela unu cismariu (ciobotariu. pantofariu) cârpaciu, anume PasquinO, care trăise la Rom’a in secol, alu 16-lea. Acela isi avuse lucratori’a si bolticic’a sa in coltiulu palatului O r s i n i, si era cunoscutu de omu glumetiu, mincîunosu si pacalitoriu, dara poporulu ascultă cu plăcere seca-turele si cum se dice in Romani’a, palavrele lui. Mai tardiu se desgropâ si ridică totu in acelu locu una statua antica. Plebea Romei, cam totu asia de glu-metia si bajocurosa, câ si de ex. cea din Bucuresci, nu uită câ acolo stetese si dughen’a lui Pasquino; deci începu se lipesca pe acea statua diverse batjocuri, satire, sententie humoristice asupra evenimenteloru dilei, imitandu pe ale lui Pasquino, precum le imitedia si astadi multe foi satirice, cu acea differentia numai, câ cele mai multe moderne sunt nesărate, sarbede si ne-calite, lipsite de ori-ce gustu estheticu. De aici apoi s’au disu pasquinade sau pasquille si pasquillantu. Dara incai acestea in tieri ci vi lisa te au redactori si editori anumiţi, carii sunt responsabili inaintea tribunaleloru pentru calumnii si infamii.
De altuinentrea urme de pedepse pentru calumnii anonime se afla chiaru si in legile antice, căci nici-unu poporu civilisatu nu a intielesu libertatea asia, câ se fia cuiva permisu a musîcâ pe furisiu, nici a comitte assas-sinatu morale. In legile din cele 12 table ale Romei calumniatorii anonomi erau pedepsiţi cu morte, era sub imperatori auctorii anonimi de pasquile (libellus famosus) erau declaraţi după legi de infami, isi perdeau dreptulu de a potea fi martori in vreo causa a cuiva, li se dictâ si pedepsa trupesca sau deportatiune (exiliu), cum i s’a intemplatu si lui Ovidiu, in fine pentru crima de lesa-maiestate isi perdea si capulu. Legile adeca presupunea, câ celu ce scie vreo crima despre altulu, trebue se aiba si probe juridice, documente autentice, era daca nu le are, se taca. In legistatiunile moderne europene pasquillele sunt considerate numai câ injurii calificate, si pasquillantii ori candu potu fi descoperiţi, sunt supusi la pedeps’a inchisorei pe mai multe luni, sau si ani, in mesur’a in care au voitu ei se faca altora reu prin minciunile si clevetele loru infame.
Nr. 134—1879 mat.	(67) 1—3
E d i c t u.
Dupace Georgie Bosdocu gr.-cath. din Vestemu, pribegindu in Romani’a, si-a parasitu de 3 ani legiuit’a sa muiere Ev’a Pop’a gr.-cath. erasi din Vestemu, si nu se scia loculu ubicatiunei (aflarei) acelui’a: se provoca prin acesta, câ in terminu de unu anu si o di se se presenteze inaintea subscrisului Foru matrimoniale, câ-ci altcum caus’a divortiale urdita de muierea sa in contra-i din motive basate pre Canone, se va pertractâ si decide si in absentia lui, după SS. Canone ale Bise-ricei gr.-cath.
Sibiiu, 5 Aprilie 1879.
Dela presidiului Forului matrimoniale gr.-cath. de I Instantia.
Ioanu Russu, protopop, preot.
„ALBINA"
Institutu de creditu si de economii.
In sensulu conclusului adunării generale a societăţii nostre din 28 Martiu a. c. Nr. I, alu sieselea cuponu dela acţiunile institutului nostru scadietoriu la 1 Iuliu 1879 se va rescumperâ dela susu nuinit’a di la cass’a nostra in Sibiiu cu 9 fiorini 50 cruceri. Si până atunci se rescumperâ acelu cuponu la cass’a nostra de adi incolo ori-candu, pre langa subtragerea intereseloru pe timpulu inca neespiratu.
Sibiiu, 5 Aprilie 1879.
(68) 1-3	Direcţiunea institutului.
Thea
antiarthritica si antirheumatica alui
WILHELM
curatîtâre de sânge spre a se folosi in ori-oare anotempu câ singurulu midilocu cnratîtoriu de sânge cu resultate sigure.
Cu		Probata de-		Prin p. in.
concestiiuuea		finitivu.		patenta a M.
oancel. c. r. de				Sale c. r. asse-
curte datu prin		Effecte exell.		curata contra
deciaiune Vien’a, 7. dec.		Resultatulu		falsificării. Vien’a,
1868.		eminentu.		28 martie 1871.
The’a acest’a curatia organisinulu iutregu, străbate părţile întregului corpu si folosindu-o câ beutura departâza dintr’insulu tote materiile stri-caciose, cate se voru fi adunatu, cum nu face nici o medicina; si effectulu siguru este durabilu.
Vindecarea perfecta a arthritei, reumatismului, bol’a englezesca, si a altoru bole iuvechite incurabili, ale raneloru, cari puroieza ne ’ncetatu, ale bâleloru genitali si bubeloru, ale sgrabuntieloru pe trupu si in faţia, ale peteloru, bubeloru si-philitice.
The’a acest’a au produsu resultate forte favorabili mai alesu in infla’.uri de ficatu si de splina, cum si in greutăţi hemoroidali, in doreri
de nervi, de muşchi de iueheiaturi, de udu, polu-tiuni, impotentie, scurgeri la femei etc.
Suferintie cum sunt bâlele scrofulose, in-flatur’a ghinduriloru se vindeca iute si perfecta, la aceia, cari beau The’a necurmatu, fiindu ca ea este unu midilocu domulu dissolvatoriu si prorao-vatoriu de urina.
Resultate admirabili sigure.
Dlui Frauciscu Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen langa Vien’a.
Wocheiner Feistritz (in Caruiolia), 1 oct. 1872. Ou. Dle! Mai am erasi trebuintia de vreo trei pachete din the’a dtale curatitâre de sânge, pentru ca dupa-ce am cumperatu de la dta de 2 ori si am folositu acestu midilocu exellentu „the’a auti-arthritica si antirheumatica a lui Wilhelm eurati-tore de sanga“ m’am conviusu de ajunsu de minu-natulu ei effectu. Te rogu se’mi tramiti the’a euratîtore de sânge cu receperea plaţii prin posta.
Cu totu respectulu
Ioanu ierala, capelanu.
Dlu Fr. Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen langa Vien’a.
Tuschkau langa Pilsen, 1 oct. 1372-De asiu fi cunoscutu mai nainte poterea vin-decatore „a theei dtale antiarthritice, antirheumatice, euratîtore de sangeu asiu ti scapatu de multu de o boia vechia si asiu fi si mai bogatu cu o suma considerabila cheltuita fora scopu pentru restaurarea
sanetâtii mele. Pau’ acum ara trasu acestu midilocu nepretiuitu de la Praga din depoulu dt&le, astadi me adresezu d’a dreptulu catra dta si Te rogu a’mi tramite cu intorcerea poştei 12 pachete pe langa receptiunea plătii. Cu totu respectulu
Josef Dilzl.
Dlui Fr. Wilhelm, apotecariu iu Neunkirchen langa Vien’a.
Gutenstein, 1 oct. 1872.
Se ’mi mai tramiti catu mai curendu 2 pachete „thea antiarthritica, antirheumatica, curatîtâre de sânge a lui Wilhelm44 precum mi-ai mai tramisu prin posta. Eu vediu, ca fora the’a dtale nu mai pociu existe. Cu tâta stira’a
Florian Haselsteiner,
Nr. 43 in Klosterthal.
Preate puqinu va urina continuarea epiatoleloru de recunoacintia, fiindu preate potintia a le publică dinlr'odata pe tote.
Se ve feriţi de falsificări si insielatiuni.
On. publicu la cumperare se binevoiâsca a reflecta exactu la marc’a si firra’a mea tipărite pe din afora pe pachetu, pentru câ se nu fi i insielatu prin falsificări.
Adeverata tliea antiarthritica, antirheumatica euratîtore a lui Wilhelm, se pote trage numai din prim’a fabricatiune internaţionala antiarthritica, auti-rheumatica euratîtore de sânge iu Neunkircheu langa Vien’a, seu din depositele mele publicate prin diarie.
Unu pachetu, impartitu in 8 dose, preparatu
conforruu iustructiunei date de medicu dimpreună cu iuformatiunea despre folosire in diverse limbi consta 1 fl., pentru timbru si pachetaro separatu 10 cr.
Pentru comoditatea o. p. adeverat’a thea auti-arthritica, antirheumatica, curatitore de sânge a lui Wilhelm se mai afla iu:
Săbii ii la i'rid. Thalliii«>er, comerciante. Abrud: F. Tones & Comp.
Bistritia: Fridricu Kelp, Tergovits & Zintz, Dietrich & Fleischer.
B 1 a 8 i u: Carol Scb ieszl, apotecariu.
Orastia: Carol Reekert, apotecariu. Alba-Julia: Iuliu Frbhlich, apotecariu. Clusiu: Ad. Valentini, apotecariu.
Brasiovu: f erd. Jekelius, apotecariu. Lechiuti’a: triedr. Scheint, apotecariu. Feldiâr’a (langa Brasiovu): Friedr. Folberth, apotecariu.
Ili’a, C. Hoffinger, apotecariu.
Osiorheiu: Max Bucher.
S a b e s i u, I. C. Iieinliard, apotecariu.
Bai’» mare: I. Horacsek, apotecariu.
Ai udu: August Binder, apotecariu.
Miercuri a: Chr. Fr. Schiramert, apotecariu. Roma nu (Moldova): Josef Danntfy, apotecariu. Sedisior’a: losef B. Teutsch, comerciante. Kegbiuulu s.: 8. & I. Leonhardt. Huniador’a: Fried. Acker, apotecariu.
Rosi’a: Ludw. Moldovau, apotecariu.
Ocn’a (LSabiiu): Joh. v. Cronberg, apotecariu.
(23) 34
Editoru si redactoru respous. G. Uaritiu iu Sibiiu.
Thipariulu lui W. Kraflt iu Sibiiu.