Observatoriolu ese de doue ori in eeptemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe C luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu poit’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a elite 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 24.
Sibiiu, 24/5 Aprile 1879.
Anulu II.
Deschidere de prenumeratiune dela 1/13 Aprile a. c.
Acei domni abonaţi carii s’au prenumeratu la „Observatoriulu" numai pre cate trei luni, adeca pana la 31 Martiu st. v., sunt rogati a’si innoi abonamentulu pe 1/13 Aprile, pentru-câ se nu li se curme espeditiunea diariului.
Pretiulu pe 3 luni pana la 30 luniu st. v. este numai 2 florini val. austriaca, era pe urma-toriele 9 luni pana la 31 Decembre 6 fl. In afara unde porto poştei este duplu, diariulu nostru costa 22 franci pe 1 anu intregu, 11 franci pe ’/* anu, sau in valuta austriaca 10 fl. pe 1 anu, 5 fl. pe V, anu.
Precum amu anuntiatu de repetite-ori, pretiulu se pote transmitte in bilete de banca austriaca, sau in bilete hipothecarie romanesci, sub cuverta sigilata in regula, sau prin mandate (asemnatiuni) poştali.
Tote abonamentele se adressedia de a dreptulu la Re d a ct i un e a „fO b se r v a to r i u 1 ui“ iu Sibiiu, piatra mica.-Nr, 27*.
In csfjjŞital’a Bucuresei abonamentele se făcu sPî^Mfâri’a J. SzOllOsy in piati’a teatrului.
Craiov’a onorattilu domnu professoru Sim. Mihatf&scu avu bunătate a lua asupra’si primirea si înaintarea de abonamente.
Espeditiunea de aici din locu se face cu mare precisiuiie ; cu tote acestea totu se intempla unele neregularitati pe la posta; noi inplinimu cu tota plăcerea ori-ce defecte, numai se ni se arate in 8 dile, computate din diu’a in care ar fi trebuitu se ajungă cutare Nr. la adres’a lui.
Redactiunea.
Căuşele inundatiuniloru.
Partea cea mai mare a omenimei isi are lo-cuintiele sale asiediate in vecinătatea riuriloru mari si mici. Ap’a este conditiune absoluta de exis-tentia pentru totu ce se dice câ are viatia. Dara totu ap’a face relele cele mai mari, daca omulu nu se scie folosi de ea, si candu vine in furia, nu o scie sau regula, sau nu i se da din cale.
Dela inceputulu lumei riurile au cursu totu
pe unde curgu astadi, ca-ci daca mai multe din ele in cursu de câte una sau doue mii de ani si-au schimbata in câtuva albi’a, patulu, acea schimbare inse a fostu prea neînsemnata in proportiunea distantiei ce percurgu, si apoi in fine ele se versa totu acolo, unde s’au versatu inainte cu multe mii de ani, cu câţiva chilometrii mai iu susu ori iu diosu. Riurile de regula nu curgu in linia drepta, ci in nenumerate serpentine si cotituri; preste acesta ele in calea loru isi reserva spatiuri mai mici sau mai mari, preste care se revărsa la timpuri anumite, sau si pe neaşteptate, si atunci se dice, câ ele prin a loru in-si exundatiune făcu locuitoriloru daune. Acesta inpregiurare aduse pe omenii la ide’a de a regula riurile. Elementele inse nu prea au plăcere a se supune vointiei omenesci, si apoi vai de omeni, daca nu voru sci tracta cu ele.
Intocma asia au patit’o ungurenii cu regularea Tisei. Acelu rîu mare ce descinde din Carpatii septemtrionali, este forte desfrenatu, mai alesu dupace inghite in siesurile Ungariei mai multe nuri destulu de mari ale Transilvaniei. Sute de mii de jugere (pogone) a inundatu Tis’a totudeauna asia, in câtu nimeni nu a cutediatu a cultiva vreodată acelea tînuturi; ele inse au fostu folosite forte bine câ locuri de pasiune a viteloru, mai multe bălti de pescuitu, apoi stufulu (tresthia), tufe dese de răchită, spre adapostu fereloru selbatece, dara si talchariloru. In fine omenii au venitu la idea, câ totu ar fi bine a se mai strimtora Tis’a, in câtu spatiulu de inundatiune se’i remana multu mai pucinu.
Du. maioru c. r. Ioanu Stefanoviciu, carele cundsce regiunile Tisei dintro lunga esperientia, tînuse inainte cu cinci ani o dissertatiune prea instructiva la societatea geografica din Vien’a despre regularea Tisei, inse asia, câ invetiaturile coprinse in aceea se potu aplica la ori-care altu riu. Immens’a maioritate a natiunei romanesci este asiediata cu locuintiele sale de a lungulu riuriloru din Daci’a si Panoni a; de aceea in vederea teribilei catastrofe dela Seghedinu ne tînemu de ade-verata datoria a reflecta pe lectorii nostrii la cestiu-nea regularei riuriloru cu atâtu mai virtosu, câ aceea este pusa chiaru si fora voia omeniloru, la ordinea dilei prin poterile naturei si prin marile nostre interesse nationalu-economice. Afara
de acesta urmedia se fia regulata si Dunarea in interesu europenu; acea regulare inse are se exercitedie o influintia atâtu de mare, mai alesu asupra districteloru danubiaue din Romani’a, in câtu voru avea se o simtia pe sute de ani inainte.
Dupa-ce Ungari’a veni pentru totudeauna sub domni’a Casei Habsburg, imperatulu Carolu VI fii celu de antaiu, care la a. 1722 cliiamase inadinsu ingineri străini cu missiunea de a regula rîulu Tisei; aceia inse au datu preste resistentia cerbicosa din partea nobilimei si n’au scosu nimicu la cale. In anii 1772 sub Mari’a Teresi’a, 1784 sub Josifu II gubernulu erasi chiamâ ingineri din Belgiu spre acelasiu scopu; resistenti’a inse a fostu totu cea din dilele lui Carolu: „Noue asia ne place, au disu ungurenii, se locuimu intre bălti si mocirle; locu de aratu si semenatu avemu destulu. Dupace corn. Stefanu Szechenyi dela 1830 inainte deschisese lupta infocata pe terenulu economiei naţionale, in fine abia intre anii 1843 et 44 se formara doue societari pentru regularea Tisei si se apucara seriosu y de lucru; dara inginerii austro-unguresci se pricepură atatu de reu la lucrări hydraulice, in catu le-' incepura de susu pe riu in dîosu, si asia ei micsiorara-, inundatiunile pe unde lucra acum; inse ap’a luâV, cursu cu atâtu mai repede spre serpentine, adeca obstaculele de mai la vale, se strimtora intre ele si innecâ tote ţinuturile vecine. Protestele si pro-cessele, insocite de bătălii si omoruri iutre locuitori, se inmultia pe fia-care anu. Atunci gubernulu chiamâ dela Veneti’a pe unu renumitu kydraulistu anume Paleocapa, câ se’si dea parerea la faci’a locului. Se intielege câ acesta declarâ de ignoranţi pe toti ingenierii si pe proprietarii de prin pregiuru si le dise, câ trebuea se incepa regularea dela versarea Tisei in Dunăre si asia se merga treptatu in susu. Dara până in a. 1848 se pote afirma cu totu dreptulu, câ erau atatea Ungarii, câte comitate (Municipie); fia-care comitatu batea in pinteni si strigâ, câ ele sunt suverane pe teritoriulu loru, nu sufere se le reguledie nici gubernu nici rege; daca li se inneca moşiile, satele si orasiele, aceea e treb’a loru, nu a gubernului, ele sunt suverane si pe innecatu.
Sub absolutismu afacerea regularei o luase iu mana ministeriulu din Yien’a, dara totu intre dificultăţi cumplite, pe care le facea proprietarii, era inginerii pare câ au fostu farmecati, câ se continue
V
Foisior a „Observatoriului“.
Cairoli seu devotamentulu pentru patria.
de: Petra-Petrescu
Motto: „Ce,“ intrebâ Napoleonii cel» luare pe madatn’a Campan, o educatore eminenta, „ce ne lipsesce, câ juuimea din Franci ’a, se capete o crescere b»na?“ — f „Mame11, respuuse acest’a. — „Kcau strigâ imperatulu frapat», „nnn sistemu de ednea-tinne in un» singurii cnveutu !“
Cine nu’si amintesce cu reverintia de nobil’a matrona romana Corneli'a, carea odiniora isi presen-tase amiceloru sale pe fiii sei, Tiberiu si Sempro-niu, didlndu: aceştia sunt comorile, aceştia sunt the-saurii mei cei mai pretîosi.
Da, Corneii’a avea cuventu se se mandresca, câ-ci prin crescerea buna ce dete tiiloru sei, ei devenim idolii poporului, traindu si murindu pentru patria si binele comunu. Istori’a va pastrâ in eternu numele Graciii-loru, câ modelu de devotamentu si patriorismu. — Cine nu ’si amintesce cu reverintia si pietate de cuvintele inspirate, pronuntiate de mam’a lui Stefanu celu mare, candu acest’a, frantu de armi'a turcesca, se rentorce noptea la castelulu domnescu, fii n du-ca ’si pierduse tota speranti’a de invingereV
„Ce dtci tu străine, fiiulu meu e departe,
Braciulu seu prin taberi mii de morţi inparte. . . Deca tu eşti fiiu-meu, nu ’ti sunt mama eu.
... tu aicea, fora biruintia
Nu poţi câ se intri cu a mea voiintia!
Dorinti'a mamei este mandatu pentru fiiu,
Stefanu se intorce ...
Lupt’a reîncepe, Turcii sunt goniţi
Caîlu, câ nisce spice de securi loviri,
si, intre Domnii români, fruntea lui Stefanu este încununata cu o aureola strălucită, cu o corona neperitore. Magistr’a vieţii ni’lu infacisieza sub falniculu nume de Stefanu celu mare.
Deca tempurile trecute sunt illustrate cu matrdne si mame-modelu, cari si-au crescutu fiii in devotamentu pentru virtute, in iubire de patria si naţiune, — gratia missiunei sânte de femeia, tempulu modernu inca ne pote presentâ astfeliu de caractere exemplare, cari, in lupt’a pentru libertate, asemenea voru remane epo-cliali in intrega istoria a omenirei.
Un’a din aceste femei, potemu dice, sânte, a fostu Adelaid’a Cairoli, mania fostului ministrulu-presie-dinte alu Italiei, Benedetto Cairoli. Născută in Milanu la 1807 ea fii fiic’a contelui Benedetto Bono de Belgi-rate, barbatu onorabilu si stimatu. Inca din fraged’a tineretia ea remase orfana de tata. Ajungându etatea de 17 ani, fiindu cam debila de constitutîune, mam’a sa o tramite in Pavi’a la renumitulu profesoru de chirurgia Carlo Cairoli. Acest’a, cunosctindu-i inteligenti’a, blandeti’a si caracterulu ei nobilu, o luă de socia si avii cu ea cinci fii: Benedetto, Ernesto, Luigi, Enrico si Giovanni; celu mai mare nascutu la 1830, celu mai teneru la 1841.
Suferintiele Italiei pe tempulu acest'a erau infiora-tore. Man’a <le feru a lui Metteraich apesâ greu asupra Lombardo-Veneţiei. Patrioţii cari visau la renviarea patriei erau exilaţi, ucişi, torturati seu spendiurati. Itali’a intrega era o vale de suspine. Cairoli erâ patriotu in-focatu; nu mai pucinu soci’a sa Adelaida. carea din junetie erâ inspirata de amorulu celu mai invapaiatu pentru patria si libertate si urmariâ cu însufleţire luptele eroice portate de barbati si tineri pentru eluptarea in-dependintiei. Pana noptea tardîu cetea ea la scrierile politice volante, ce se respandeau pe atunci, se ocupâ inse si cu opuri strietu istorice, de istori'a patriei ei cu gloriosu-i trecutu din anticitate si evulu mediu. I-se stringea ânim’a, candu compara tempurile gloriose de mai nainte cu decadinti'a posteriora. Unic a ei dorintia
erâ, câ pe fiii se si-i pota cresce in folosulu patriei si natiunei nefericite, ceea-ce i-a si succesu.
Sosi anulu 48. In Itali’a se produse o ferbere convulsiva. In 12 Januarie eriunpe in Palermo o rescola — dar curendu fu inadusîta intr’o baia de sânge. A-jungundu scirea acest’a in Pavi’a studenţii se aduna in biseric’a Gesii. Politi’a navalesce asupr’a loru, ii im-prasthia, se nasce tumultu, urmarea este o lupta crâncena intre poporu si miliţia. La demonstratiunea acest’a luâ parte activa si Benedetto Cairoli, pe atunci june de 18 ani. Politî’a puse ocliiulu pe densulu si erâ se ’lu prindă, deca nu se refugiâ inca la tempu in Pieinontu.
Misîearea luâ dimensiuni totu mai mari. Fora arme, ne-organisati, milanesii se sculara contra garni-sonei militare compuse din 10-15 mii feciori bine disciplinaţi si provediuti cu 60-70 tunuri. Lupt’a sange-rosa dură cinci dîle; in fine cetatienii alunga pe soldaţi silindu-i se se retraga. După desastrulu acest’a austriacii parasescu Lombardi’a, prin urmare si Pavi’a, in care se constitue o deregutOria provisoria cu profesorulu Cairoli in frunte. Acum se rentorce Benedetto acasa si in loculu natalii recruteza unu corpii de voluntari si pleca cu ei la Milanu pentru a se alaturâ la armat’a sardica. Lupt’a avii succesu schimbatoriu • pana catra mijloculu lui Augustu, candu, sosindu Radeczky, lombar-dianii fura era subjugaţi de austriaci. Benedetto trecâ in Piemontu, era profesorulu inpreuna cu soci’a sa, se retrase in Gropello, unu orasielu micu in tienutulu Lomellin’a.
Dusimaniele incetara, inse numai, câ in primaver’a anului urmatoriu se erumpa c’o inviersiunare si mai mare. In Marte incepura de nou inamicitîele intre Radeczky si regele Carlo Alberto. Prof. Cairoli sdrun-cinatu de suferintiele avute in a. 48 zacea bolnavu pe patu. Bubuitulu tunuriloru din dimineti’a dîlei de 23 Marte strabatii din depărtare pana in odai’a lui Re-sultatulu acestei dile fu nimicirea armatei sardice si cu dens’a a toturoru sperantieloru Italiei. Catastrofa nefericita atinse dorerosu âuini’a bravului patriotu, doue
96_____________________________________________________
cu regularea totu de din susu la vale. Dn. maioru Stefanoviciu ilustra acelea erori cu câteva cifre demne de a se lua in cea mai de aprope conside-ratiune. Dunarea care inghite nenumerate riuri in albi’a sa, si-a reservatu pentru tote caşurile estraordinarie intre Petervaradinu, gur’a riului Caras, gur’a Tisei la Titel pana la Paucîova unu terenu de inundatiune de vreo 80 mii jugere (pogone), in care incapu la 64 milione stînjini cubici de apa, câ si cumu ar fi disu omeniloru: Mesurati si vedeţi, câ eu pe unde me pociu largi in voi’a mea, am o albia lata de 720 de stanjini (la Sîrnitia); pe la Belgradu m’am strimtoratu la 360 st., era pe la porţile de feru inamicii mei milionari, adeca munţii, m’au redusu numai la 70 pana in 80 de stânjini.	Pe unde se curgu eu, candu se topesce
neo’a si candu sunt ploi multe, fbra terenu de inundatiune? Deci voi omeni nepotintiosi, nu cumva se va faceţi locuintie pe acelu terenu alu meu, câ ve înnecu pe toti, tocma candu v’ati crede mai fericiţi.
Chiaru asia era si cu Tis’a; ea in regiunea pe unde intra in Dunăre isi reservase câteva miluri terenu de inundatiune, era anume intre Titel si Perlaz 2400 de stenjini lărgime, pe care se scurgea in Dunăre cumu ii placea ei, sau adeca după cumu o nutriâ Carpatii cu apa.
Ce au facutu omenii ? teritoriulu de inundatiune alu Dunărei l’au strimtoratu asia de multu, in câtu au colonisatu acolo 9 sate de şerbi si de bulgari. Totu asia urmara si spre gur’a Tisei, unde o au lasatu numai de 200 stenjini lărgime, si se făcu in fatia cu Titelu unu satu nemtiescu Rudolfs-gnaden. De aci pe riu in susu dela Foldvâr (cetate de pamentu) până la Perlaz pe 12 miluri lungime, dela Jabâly la Becikerek pe 3 miluri lăţime, locuitorii ridicandu obstacule tari pe terenulu de inundatiune alu Tisei, au inceputu a ’lu cultiva, adeca ara si semenâ cu atâtu mai virtosu, câ pamentulu in sine este forte bunu, ingrasîatu, gunoitu de ape. Ce folosu inse, câ semenaturile si chiaru satele loru sunt supuse la inundatiuni forte dese, in câtu anume locuitorii dela Rudolfsgnaden ori-candu ploua câte trei dile mereu, ei isi incarca ce au prin casele loru si stau gata se fuga in câtrau vedu cu ochii.
Dnii ingineri au mai comisu si alta mare secătură, câ regulandu si Gur’a Murasiului la ver-sarea lui in Tis’a, pentru-câ se nu strice câteva case de a le locuitoriloru de pre tiennulu stangu, in locu de a da apei lui cursu pe Tis’a de vale, o indreptara asia, in câtu ii curma cursulu ei, ii ia din rapediune si o inpiuge in susu spre Segedinu.
dîle mai tardîu isi dete sufletulu si fu inmormentatu in capel’a de langa locuinti’a sa.
Deceniulu urmatoriu 49—59, a fostu unu tempu de umilintia pentru Itali’a. La 59 erumpe de nou res-col’a. Cairolii erau insufletîti de dorululu d’a se lupta pentru independenti’a patriei loru. Benedetto, celu mai mare, era eapulu „comitetului natîonalu“ mazzinistu, Ernesto, alu doilea, intră, câ voluntariu in regimentulu de venatori, organisati de Garibaldi; Benedetto, care ’ntr’aceea adună o ceta de voluntari studenţi, urmă după densulu, si, de sî ’n armat’a piemonteza avansase la rangulu de capitanu, acum unu singuru momentu nu pregetă d’a se lupta câ simplu gregariu in armat’a garibaldiana. Garibaldi, misîcatu adencu de patriotismulu si devotamentulu lui, din obscuritatea-i voluntara ilu rădică erasi la rangulu de mai nainte. Alu treilea frate, Luigi, studiâ la academi’a militară din Ivre, in momentulu, candu erupse rescol’a fu inpartîtu, câ ofi-ciaru in brigad’a Aost’a. Enrico, alu patrulea, avea abiâ 19 ani, erâ inse destulu de forte pentru a’si versâ sângele pentru independenti’a patriei. Elu inca intră in regimentulu de venatori garibaldiani, unde se atiau ceilalţi doi fraţi ai lui. Numai Giovanni, alu cincilea, erâ prea teneru pentru arme.
La 25 Maiu 1850 venatorii lui Garibaldi se loviră cu trupele lui Urban la Biume interiore. Austriacii provediuti cu artileria, de care italianii nu aveau, erau aprope de trei ori mai mulţi, câ aceştia. După o scurta inpusicatura asupra siantiuriloru, italianii dau navala cu baionetulu asupra austriaciloru. Cairolii erau totu de un’a in fruntea assaltatoriloru inbarbatandu-si camaradii cu cuventulu si cu fapt’a. La 53/4 dimineti’a, unu amicu alu familiei, Gaspare Polii, intelnesce pe Ernesto pe siantiu si ’lu intreba, ce scie de fraţii sei V Pe Benedetto l’am vediutu sanetosu, dar de Enrico nu sciu nemicu, fu respuusulu. Abiâ dîse aceste, se sună assaltu, si Ernesto alerga in eapulu luptatoriloru, unde din intem-plare nimeresce tocma langa fratele seu Enrico si luptara ambii, umeru la umeru, — ajungfindu la lini’a inamica in erupsera „Viva l’Italia!“ In minutulu acest’a doue glontie vrasîmasie lovescu in pieptulu lui Ernesto, care si cade in braciale fratelui seu. Enrico depune o sărutare muta pe buzele moribundului, cadavrulu i-lu incre-dintieza unui amicu, er densulu se lupta cu desperare mai departe. Macelulu tienii trei ore si se termină cu retragerea lui Urbanu. Corpulu lui Ernesto fii transportaţii si depusu in cript’a familiara din Gropello. Erâ celu d’antâiu Cairoli, care si-a versatu sângele pentru Itali’a.	(v* unnâ.j
OBSERVATORIULU.
Pre langa regulari ticalose, precum sunt acestea atinse aci forte pe scurtu, nu e nici o mirare, ca ori-candu vinu apele mari, se intempla intre altele unu lucru din cele mai neaşteptate, câ adeca, in locu câ Tis’a se se verse, de si mai incetu, in Dunăre, tocma din contra, apele Dunărei ne mai potenduse versâ in reservoriele sale naturali, se inbuldiesce pe gur’a Tisei in susu dela Titelu până din susu de Segedinu, cu câte 2 urme pe de asupr’a apeloru Tisei. Sciindu acestea, nu se mai pote mirâ nimeni de catastrofa dela Segedinu si de altele câte mai potu urma.
Spre a delatura reulu acestu infricosiatu, dn. maioru Stefanovici câ barbatu de specialitate recomanda doue mesure radicali, adeca: 1 Tragerea unui canalu paralelu cu Tis’a pe distanti’a enorma, dela Satmaru din riulu Somesiu, prin Biharu de vale până pe la Baziasiu, pentru-câ una cantitate mare de ape se nu mai merga in Tis’a, ci pe canalu dreptu in Dunăre; 2) lărgirea strimtoriloru dela Porţile de feru pe teritoriulu triplu, ungurescu, serbescu, romanescu, celu pucinu cu câte 40—50 stânjini, pe o distantia de câteva miluri de locu. Acestea doue lucrări gigantice aru costâ multe milione, ele inse aru folosi pe viitoriu sute de milione. Este numai intrebarea, câ largindu-se porţile de feru pana spre Turnulu-Severinului, ce schimbări essen-tiali aru urmâ in albi’a si cursulu Durarei de a lungulu României si Bulgariei până la Galaţi, câ-ci atunci rapediunea Dunărei dela Porţi in josu ar fi neasemenatu mai mare, in câtu ar urmâ firesce, câ se si mai sparga prin serpentine, se innece insule mai mici si maluri mai asiediate.
Erasi proiectulu legii de magiarisare.
In Nr. precedente comunicarăm lectoriloru re-sultatulu lucrariloru comissiunei dietale din 27 Mart. In 5 dile situatiunea se scliimbâ cu totulu, câ-ci partid’a terroristica, urmasi’a demna a partidei terroristice si crunte din anulu 1848, apucâ pe de asupra. In siedintiele tînute până in 31 Martiu terroristulu armenu Aladar Molnâr batii pe ministru din tote positiunile asia, in câtu din proiectulu lui Trefort in comissiune, cassandu-se §§-ii 3 et 4, se formulară si substituira in loculu loru alţii, multu mai cumpliţi. Terminulu peremtoriu de 6 ani, in care invetiatorii (docenţii) se fia obligaţi a invetiâ limb’a magiara perfeelu, se reduseră numai la 4 ani, după care se fia obligaţi a depune exainenu peda-gogicu din trens’a. — In comunele amestecate cu magiari, auctoritatile bisericesci se fia obligate, câ indata după sancţionarea acestei legi, la denumirea de iuvetiatori si iiivetiatorie se dea preferentia aceloru individi de ambele sexe, care cunoscu limb’a magiara. Cu alte cuvente: din 10—20 candidaţi sau canditate se nu se aplice individii cari voru fi invetiatu mai bine si voru fi avutu portari mai demne, ci numai aceia, cari voru cunosce mai bine limb’a magiara.
Si apoi ne mai vorbiţi de autonomii bisericesci si de biserica libera. Ce satira ! După §. 4 for-mulatu din nou, mesurile politienesci aplicabili, asupra scdleloru ele meu tărie dela orasie si sate, in care limb’a magiara sau nu se va propune de locu, sau nu de ajunsu, au se fia multu mai aspre decâtu cele preveaiute in proiectulu ministrului. Preste acesta §-ulu este stilisatu in termini asia de elastici, in câtu după acela nu numai personalulu scolasticu, ci si tote auctoritatile eclesiastice au se fia date cu totulu in discretiunea auctoritatiloru politice, câ se pota esercitâ asupr’a loru supra-veghiare politienesca câ si asupra delinquentiloru si criminaliloru ordinari, sau in casulu celu mai favorabile, archiereii si tota preotimea voru fi tractati câ individi compromişi politicesce. Se intielege de sine, câ la noi, câ si la alte popora, se voru aflâ si omeni fricoşi, suflete servili, individi flamendi, carii n’au unde se’si plece eapulu, din carii Aladar Molnâr et Cpnia credu câ’si voru recruta destui ieniceri.
Intre acestea, iu orasiulu Satmaru din Ungari’a s’a decretatu limb’a magiara si pentru servitiulu dumnedieescu la romani si la ruteni, fora câ aucto-ritatea episcopului si a consistoriului respectivii se fia fostu respectata, precum se vede din diariulu „Szamosu Nr. 24 din 23 Martiu a. c. Despre acesta inse cu alta ocasiune.
— Episcopulu Gherlei de numi tu. — Monitoriulu ungurescu „Budapesti Kdzlony“ din 30 Martiu publica denumirea rdslui I). loanu Szabo, canonicu in Oradea-mare, la demnitatea de episcopu alu Gherlei. Decretulu de denumire este datatu din 18 Februariu.
Revista politica.
Sibiin, 4 Aprilie st. n. 1879.
Pre langa cestiunile curente ale dilei, in tempulu din urma opiniunea generala a monarchiei se preocupa forte multu si in modu aprope esclusivu cu trei mari si inportante evenimente, din cari fia care in parte este de unu interesu particularu si ardietoru, nu numai prin natur’a loru, dar mai multu inca prin urmările loru eventuale.
Acele trei evenimente sunt: nouele alegeri pentru Reichsratulu din Vien’a, aniversarea de 25 ani a căsătoriei Maiestatii Sale a imperatului si ocupatiunea miesta a Rumeliei orientale.
Este lucru firescu, câ in fati’a inomentoseloru alegeri parlamentare, diferitele partide si fracţiuni se incepa de pe acum a se numerâ, a isi mesurâ poterile, a se organisâ si a se preparâ pentru lupt’a electorala. Scimu cu totii, ca in urm’a ocuparei Bosniei si a Ilertiegovinei si a neintielegeriloru avute cu fostulu cabinetu Auersperg-Lasser partid’a asia numita, „fidela constitutiunei“, care se gerâ a fi si maioritatea parlamentara, s’au descompusu in mai multe fracţiuni, asia ca astadi in parlamentulu austriacu nu esista o maioritate compacta si disciplinata, ci ea este intemplatore si din casu in casu asia, câ si politic’a c. Andrâssy. Deca boemii voru participâ, ceea ce se aştepta, la viitorele alegeri si voru intră in parlamentulu din Vien’a, apoi este mai multu câ siguru, ca gubernulu austriacu va potea contă pe o maioritate gubernamentala, ce nu va mai fi a unei singure partide esclusivista si terorisatore precum a fostu aceea a nem-tiloru, ci viitorea maioritate va fi compusa din tote elementele naţionale, alu caroru corpu representativu este parlamentulu din Vien’a. Dar’ se pote intemplâ, câ de astadata nemţii centralisti se remana in minoritate câ pe tempulu cabinetului Hohenwart si atuncea ne potemu aşteptă la lupte inversiunate si la crise parlamentare provocate din partea opositiunei nemtiesti mal-contenta, rabulista si intriganta.
Totu dela resultatulu alegeriloru viitore va depinde si constituirea definitiva a cabinetului austriacu, care astadi este mai multu numai unu cabinetu de afaceri, fara nici o programa politica bine definita. Missiunea actualelui cabinetu Stremayr-Taaffe se va termină indata după alegeri si apoi va trebui se urmedie unu nou cabinetu, care se corespundia nouei maioritati parlamentare, deca până atuncea nu voru intreveni alte evenimente neprevediute, care se constrenga pe corona se sistedie actual’a constitutiunea si se incredintiedie gubernulu unui cabinetu neparlamentaru, care apoi, schim-banduse sistemulu, se inauguredie o noua politica atâtu in afara câtu si inlaintru. Dar’ tote acestea sunt numai nişte combinatiuni arbitrare si vage, pentru ca in „imperiului inprobabilitatiloru" lucrurile nu se desvolta câ in alte state constituţionale.
In câtu priveşte pregătirile serbatoresci ce se făcu pentru diu’a de 27 Aprilie, care va fi diu’a aniversara a căsătoriei de 25 ani a Maiestatii Sale, apoi atâtu in capital’a monarchiei, câtu si in tote provinciele apar-tienetore de corona austriaca se manifestedia dejâ până acuma unu zelu si unu devotamentu patrioticu, ce pro-bedia iubirea si lealitatea cea mai sincera a tuturoru cetatieniloru acestei monarchii, fara distinctiune de naţionalitate, fatia cu tronulu si dinasthi’a habsburgica. Nu ne indoimu, ca si naţiunea romana se va grăbi la rendulu seu, a probâ si cu acesta ocasiune, ca ori câtu de mari sunt suferindele si persecutiunile pe care le indura dela contrarii sei, ea nu a incetatu a emulă in amorulu si lealitatea sa, fatia cu cas’a douinitore austriaca, cu ori care din nationalitatile conlocuitore si ca ea scie se faca prea bine deosebire intre gubernu si dinasthia.
Mare si legitima trebue se fia bucuri’a comitelui Andrâssy vediendu, ca după multa framentare si batai’a de capu colegii sei n’au avutu incatrau, si n'au potutu află unu altu midiulocu pentru deslegarea cestiunei Rumeliei orientale, decâtu se revină si se adopte acelu proiectu, pe care ilu presentase densulu inca la con-gresulu dela Berlinu. De pe atuncea c. Andrâssy propusese, câ după ce armat’a russesca va evacuâ teritoriulu Rumeliei orientale, Ia terminulu ficsatu prin stipulaiunile tractatului dela Berlinu, acea provincia se fia ocupata de unu corpu de armata compusa din contingentele tuturoru poteriloru ce au semnatu acelu tractatu. Missiunea acelei armate avea se fia: inantînerea pacei si a ordinei publice intre bulgari si turci si a supraveghiâ ducerea in deplinire a reformeloru, care voru fi introduse in acea provincie, in poterea statutului organicii, cu a cărui elaborare a fostu iusarcinata asia nuinit’a comissiune europena pentru Rumeli’a orientala. Cu alte cuvinte era vorba despre o ocupatiune miesta, asia precum a fostu aceea dela Sclileswig-IIolstein intreprinsa de câtra Austri’a si Prussi’a in a. 1864.
Acestu proiectu este acuma de câtuva tempu dis-cutatu cu multa infocare din partea diplomatiloru, a pressei europene si in specialu de câtra press’a austro-ungara, care afara de organele literare devotate comitelui Andrâssy, refusa primirea acestui ou rosiu, cu care ministrulu de esterne voiesce se Iaca unu presentu de Basci poporaloru monarchiei.
In siedinti’a de ieri a camerei deputatiloru din B-Pest’a presiedintele Koloman Ghycy si-a datu demi-ssiunea in scrisu, atatu din postulu seu de presiedinte alu dietei catu si de deputatu. In loculu lui Ghycy diet’a, in siedinti’a de astadi si-au alesu de presiedinte pe fostulu ministru-presiedinte Josef Szlavy. Acesta schimbare in inprejurarile actuale este forte semnificativa.
Junctiunea drumuriloru de feru austro-romane.
C o n v e n t i u n e a i n c h e i a t a cuAustro-U u g a r i ’a.
Guberuulu Altetiei Sale Regale, Domnulu României, si Gubernulu Maiestatii Sale Imperatorele
OBSERV ATORIULU.
97
Austriei, Rege alu Boemiei etc. si Rege Apostolicii | alu Ungariei, considerandu ca drumulu de feru, de construitu in virtutea conventiunii din 31 Maiu 1874, de la Brasiovu la Ploiesci, prin Timisiu-Predealu, u’a potutu fi pusu in esploatare la ter-menulu fisatu prin dis’a conventiune, au luatu ota-rirea de a modifica, prin unu arangiamentu aditionalu, unele clause din conventiunea dela 31 Maiu 1874, si au numitu, spre acestu fine, câ plenipotenţiari, adica :
Altetia Sa Regale Domnulu României pe d. Idnu Balaceanu, tramisulu seu estraordinariu si ministru plenipotentiaru pe langa curtea din Vien’a etc.
Maiestatea Sa Imperiale si Regale Apostolica pe d. Iuliu Comite Andrâssy de Csik-Szeut-Kirâly si Kraszna-Horca, consiliarulu seu intimu, ministru alu casei sale si alu afaeeriloru străine etc.,
cari, după ce si-au comunicaţii deplinele loru poteri afiate in regula, au convenitu asupra articole-loru urmatore :
Articolulu I.
Prin derogatiune la articolulu 4 alu conventiunii din 31 Maiu 1874, cele doue Guberne se angagiddia a face se se construdsca, fia-care pe territoriuln seu, si a pune in esploatare lini’a dela Brasiovu la Ploiesci, prin trecetorea Timisiu-Predealu, la 1 Decembre 1879 celu mai tardiu.
Gubernulii Altetiei Sale Regale Domnulu României se angagiedia inca a lega, in modu provi-soriu, aceste doue secţiuni prin unu servitiu regulatu de mesagerie, intre staţiunile Sinai’a si Campin’a, si de a’lu mantine pana la punerea in esploatare a liniei intregi.
Articolulu II.
Dispositiunile conţinute in articolulu 7 alu Conventiunii din 31 Maiu 1874, cu privire la stabilirea statiuuiloru internaţionale comune, sunt abolite si se renuntia. de o parte si de alta, la cererile de rembursare a cliieltueliloru ce s’aru fi facutu pana astadi in privinti’a acestoru staţiuni.
In ceia ce privesce servitiulu drumului de feru la fruntarie, si operaţiunile vamale, s’a convenitu ceea ce urmedia :
a)	Pentni lini’a dela Timisiora la Turuu-Severinu, prin Orsiova (Verciorova), remiterea si primirea trenuriloru voru ave locu la Verciorova. Revisuirea vamala a bagagieloru, voiagioriloru si a marfuriloru se va face, pentru Austro-Ungari’a la Orsiov’a, si pentru Romani’a la Verciorov’a.
b)	Pentru lini’a Brasiovu-Ploiesci, remiterea si primirea trenuriloru, precum si revisuirea baga-gieloru voiagioriloru voru ave locu, pentru ambele state deodata, la staţiunea Predealu. Espeditiunea vamala a marfuriloru se va face, pentru Austro-Ungari’a, la Brasiovu si, pentru Romani’a, seu la Ploiesci, seu la Bucuresci.
Gubernulu Altetiei Sale Regale Domnulu României se angagiedia a construi staţiunile sale la Verciorov’a si Predealu in astu-feliu de modu, câ remiterea si primirea trenuriloru se se pota face acolo convenabilii, si se obliga, inca, a stabili in staţiunea Predealu, cu cliieltuiel’a sa si pana la termenulu fisatu pentru deschiderea liniei intregi, instalatiunile necesare pentru biurourile si locuinti’a inpiegatiloru unguri de vama si de politie, după indicatiunile ce Gubernulu ungarii va dâ la timpii.
In ceia ce privesce servitiulu, dintre si in staţiunile dela granitia, administratiunile linieloru de joncţiune respective, voru ave se incheie intre densele contracte de esploatare, care voru fi neaperatu supuse aprobării Guberneloru competinte.
Articolulu III.
Fiindu-ca lini’a Timisior’a-(Irsiov’a-Verciorov’a Turnu-Severinu este terminata si a fostu deja pus in esploatare, pe teritorialii ungarii până la Orsiov’ si pe territoriuln romanii pana la Verciorov’a, cel doue parti contractante s’au invoitu ca ea se fi data circulatiunii internaţionale imediaţii după schiir barea ratificatiuniloru presentei Conventiuni.
Articolulu IV.
Tdte dispositiunile Conventiunii din 31 Maiu 1874, care nu sunt modificate prin Conventiunea de fatia, voru remane in vigore.
Articolulu V.
Present’a Conventiune va intra in vigore indata după schimbarea ratificatiuniloru, care va avea locu la Vien’a in celu mai scurtu termenu possibilu, si indata ce acesta Conventiune va fi obtinutu aprobarea Corpuriloru Legiuitore respective.
Dreptu care, Plenipotenţiarii au semnatu pre-sent’a Conventiune si au pusu pe densa sigiliulu armeloru loru.
Facutu la Vien’a, in dublu esemplaru, la 12/24 Martiu 1879.
(Semnatu) I. Bal a ce nu.
(L. S.)	(Semnatu) Andrâssy.
(L. S.
Pentru conformitatea traductiunii, ministrulu afaeeriloru străine, I. Campineanu. „Rom.“
Roman i’a.
Patriotismulu natiuuei romane înfaciosîatu prin date statistice.
Gubernulu si legislativele României prevediusera de multu, era poporulu ajutatu de sanetosulu seu in-stinctu naturale si de traditiunile străbune, simtinse, câ in stadiulu in care se aflâ cestiunea orientale si sub omnipotenti’a ideiloru moderne nici-unu tractatu europenu nu e in stare se’i asigure pe deplinu existenti’a si independenţii, nici macaru pe unu l/i de secolu. Din acesta causa, camerele incependu dela 1860 au cunoscutu marea necessitate de a se forma una armata respectabile, prin urmare a se si vota spre acelu scopu in fia-care auu sume mari, adeca cam a patr’a parte din veniturile tierei. Cu tote acestea preparative de 16 ani Romani’a in a. 1877 nici nu era gata deplinu pentru unu resboiu cruntu si inca portatu afara din interitoriulu seu, nici’lu dorise de locu, ci tocma din contra, rugaseră cu totii pe D-dieu, câ daca se pote, se mai treca acelu paharu dela patria si naţiune.
Elu nu a trecutu. Resultatele se sciu. Ceea ce se sciâ mai pucinu pana acuma, erau sacrificiele materiali aduse in a. 1877 de'câtra naţiune pe altariulu patriei pentru independenti’a si libertatea ei in dilele, candu fostulu ministeriu Catargiu inchieiase bilantiulu cu unu deficitu mai mare * decâtu oricandu alta-data, si candu tier’a fii silita a recurge si ea, câ multe altele, la har-thia moneta, la biletele hipotecarie.
Din desbaterile parlamentarie tînute in septeman’a trecuta se aflâ, câ campani’a din 1877 a costatu pe statulu României preste 50 (cincidieci) de milidne in franci. Suma mare acesta in comparatiune cu modestele venituri ale tierei, mica inse de totu iu asemenare, de es. numai cu spesele austro-unguresci din Bosni’a sau cu ale ocuparei ducateloru Schleswig-Holstein in a. 1864. Atâta numai, câ in Romani’a inplinî patriotismulu o mulţime de lipse ale armatei, intr’unu modu si in mesura, precum se intempla raru in vieti’a poporaloru.
Oficiulu statisticu alu României, pe langa alte lucruri ale sale a fostu insarcinatu de câtra ministeriu si cu compunerea de tabelle, in care se co-prindu atâtu sumele si obiectele adunate pentru armata pe calea requisitiunei conformu legei de requisitiuni si pe langa pretiuri normate,, câtu si totu ce au intratu câ oferte patriotice in bani si in obiecte. Du. Alexandru Pene o viciu, directorulu statisticei generale nu si-a pregetatu a premitte unu resumatu istoricu alu requisitiuniloru si ofrandeloru: era noi credemu câ voinu face adeverata plăcere lectoriloru, daca vomu reproduce din acelu operatu celu pucinu resultatele mai semnificative, care esu la milione.
„Acesta publicatiune coprinde trei-dieci si doue tabele recapitulative, pe judetie si pe luni despre obiectele requisitionaîe si despre ofrandele primite pentru tre-buintiele armatei romane in cursulu resboiului cu turcii din anii 1877—1878.
„Timpu de siese-spre-diece luni, din 9 Aprile 1877 pana la 5 Augustu 1878, trebuinttele armatei Romane s’au indestulatu in parte cu articule de hrana si de transportu, requisitionate fâra plata prin comunele urbane si rurale din Romani’a, in virtutea unei anume legi organice asupra requisitiuniloru militarie, promulgata prin Monitorulu oticialu sub Xo. 93 din Aprile 1877; er’ alăturatele tabelle statistice despre obiectele requisitionate in numeru de doue-dieci, sunt alcătuite după sciintiele lunarie, ce comissiunile mixte din judetie au comunicatu in modu oficialu ministeriului de interne pe basele instruetiunilorn circulare cu Xo. 18.576, publicate prin Monitorii in diu’a de 25 Augustu 1877.
„Ele coprindu in generalu intre'g’a mişcare a operaţiuni loru nostre de requisitiune din tiera in tempu de siese-spre-diece luni pana la 5 Augustu 1878, candu armat’a romana a fostu pusa pe pecioru de pace, cu decretulu Domnescu sub Xo. 1.840, din care di au si incetatu a mai ti cu potere legea organica asupra requisitiuniloru militare, conformu art. 44 din chiaru acesta lege."
In totalu s’au requisitionatu. anume: Vite 66.387 (berbeci si oi, 33.134; — boi si vaci, 26.099; — cai si epe, 7.129; — asini si catâri, 20; — porci 5); — Pastrama si carne, 35.351 kilograme (27.750 ocale); — Carnati, 1.280; —Grâu, 116.199 hectolitri 17 106 kile1); Pâne, faina si pesmeti, 650.194 kilogr. (510.402 ocale); — Porumbii, 18.162 hectolitri (2.674 kile); — Malaiu, 1.192.445 kilograme (936.069 ocale); — Brandia si casicavalu, 361.656 kilograme (283.900 ocale); — Fasole si alte legumi, 6.311 hectolitri (929 kile seu 371.600 ocale); — Sare, 328.849 kilograme (258.146 ocale); — Ordiu 195.388 hectolitri (28.764 kile); — Ovesu, 9.527 hectolitri (1.402 kile); — Fenu, 19.181. 274 kilograme (15.057.300 ocale seu 18.822 cara mari de mesura); — Paie, 1.783.005 kilograme (1. 399.659 ocale seu 1.755 cara mari de mesura); — Islaz. 409 hectare (286 falei seu 816 pogbne); — Coceni de porumbu,2) 1.015 snopi; Trasuri, 1.553 ; — Luntrii. 64: — Cara de transportu, 264.394; — Dile intrebuintiate in transporturi. 1.045.747 seu kilometri percurse 26,143.677; — Muucitori cu
') Chila = 8 până 8*/4 galete de Ardealu â 64 cupe. 1 ocâ = 2 V4 fiT. de Yien’a.
2)	Papusioiu, cucurudiu.	Red. Obs.
manile, dile 53.676; — Lemne de cherestea,3) 73.500; — Sîtie,4) 19.100; Lemne de focu, 17.443 metri cubici (2.293 stângim); — Cărbuni de lemnu, 429 kilograme (337 ocale); — Feru si alte metale, 8.905 kilograme (6.990 ocale); — Caiele,5) 18.110; —Potcove, 398; — Table de tinichea6) 103; — Cabluri si cordage, 2.101; Vase si unelte de metalu, 5.259; — Putini si alte vase de lemnu, 1. 285; — Vase de pamentu 2.104; — Obiecte de sticla, 763; — Rogojini, 7.172; — Saci si traiste, 19.368; — Hamuri si hatiuri, 1.344; — Capes-tre, strenguri si fringhii, 2.541; Varu, 24.607 kilograme (11.316 ocale); — Sfora, 2.774 păpuşi; — Caramidi, 581.790; — Prafu de puşca, 14.500 kilograme (11.382 ocale); — Lana, 813 kilograme (638 ocale); — Ghiatia 974 kilograme (764 ocale); — Bice, 294; — Trestie, 6.628 snopi; — Pansa, 110 bucăţi si 9.597 metri (14.395 coti); — Vinu 193 hectolitri 42 litri (349 vedre); — Rachiu si tiuica7/, 74 hectolitri 70 litri (597 vedre); — Otietu, 45 hectolitri (349 vedre); — Chirii de case si de pâtule8) peste lei 22.000; — etc. Mai sunt alte requisitionate in numeru cu totulu neinsemnatu; care sunt insa trecute pe fiacare luna in tabelele alaturate.
Tabel’a sub No. 20 coprinde pe luni si pe judetie sumele de bani constatate de comissiunile mixte câ da-dorite de stătu, spre a se plaţi obiectele ce s’au requisitionatu in tiera pentru trebuintiele armatei romane, si care sunt generali semnate pe judetie in cele siepte-sprediece tabele lunare precedente. Din acesta tabela resulta câ suin’a despagubiriloru in totalu este de lei noi 11. 227.098.	(Va urmă).
A siesea adunare generala ordinaria a institutului de creditu si de economii „Albina“,
tînuta in 28 Martiu 1879.
(Urmare si fine.)
Se da apoi cetire raportului comitetului de revisiune in urmatoriulu coprinsu:
Onorata adunare generala! Subsemnatulu comi-tetu de revisiune, esaminandu conformu §§. 57 si 58 din statute contulu profitului si perderiloru, precum si bilantiulu institutului de creditu’si de economii „Albina" pentru anulu 1878, au aflatu tote positiunile in deplina consonantia cu registrele respective purtate cu tota esactitatea.
Ne luamu dar’ voia a Ve propune: a aprobâ computulu anualu pro 1878 si a dâ Directiunei abso-lutoriulu.
In privinti’a inpartirei profitului curatu, suntemu cu propunerea Directiunei de acordu, câ conformu §. 62 din statute se se inpartiesca: etc. (urmeza proiectulu de distributiune ca mai susu *).
Sibiiu, 18 Martiu 1879.
August Se nor in. p. Antoniu Schiau m. p. Dr. Aur elu Brote m. p. Joane Cretiu m. p.
Adunarea generala in unanimitate:
a)	iâ spre sciintia raportulu anualu alu Directiunei si raportulu comitetului de revisiune;
b)	aproba computurile si bilantiulu anului 1878;
c)	da Directiunei institutului si comitetului de revisiune absolutoriu pe timpulu anului 1878;
d)	aproba propunerea Directiunei din raportulu ei anualu despre distribuirea profitului curatu de fi. 34,077.50 cr. in sensulu §. 62 diu statute si ficsedia dividend’a anului 1878 cu 9 V(i0/0, prin urmare alu sie-selea cuponu alu institutului dela 1 Juliu 1879 se va rescumperâ cu 9 fi. 50 cr.
Sum’a de fi. 572.32 cr. resultatu din bilantiu pentru scopuri de binefacere, se distribue in modulu urmatoriu:
1.	Nenorocitiloru prin esundatiune din Sze-
ghedinu......................................fi. 100.—
2.	Reuniunei romane de cantari din
Sibiiu.....................-.................
3.	Fondului pentru ajutorarea studen-tiloru miseri in caşuri de morbu din Blasiu
4.	„Alumneului naţionalii" din Ti-
misior’a.....................................
5.	Reuniunei romane de cantari din
Oravitia......................................
6.	Fundatiunei: „Nicolau Jiga“ din
Beiusiu.......................................
7.	Unei eleve din monastirea „Ursuli-
neloru" din Sibiiu, câ ajutoriu..............
8.	Pentru ajutorarea studentiloru sărăci dela scolele din Nasaudu................
9.	Spitalului „Franciscu-Josefinu" din
Sibiiu.......................................
W
100.-
» 100.-

50.-
50.
50
»
50.—
n
50.—
„	22.32
fi. 572.32
Pretiulu marceloru de presentia pentru anulu 1879 se ficsedia cu 3 fiorini.
In Direcţiune se alegu d. d. Georgie Baritiu si Gregorie Mateiu (realesu), er’ in comitetulu de revisiune d. d. August Se nor, Antoniu Schiau, Dr. Josifu Ilodosiu, Dr. Aur elu Brote si Ioanu Cretiu.
In siedinti’a de după prândiu adunarea s’a ocupatu cu proiectulu Directiunei despre modificarea aceloru §§.
3)	Cherestea, cuventu turcescu, semnifica lemnu de lucru, de constructiune, de edificiu, lemnăria.
Red. „Obs."
l)	sîndile, scandurele de coperitu edificie.
5) Caîea, caiella, cuiu, cuisioru (ital. chiavello, portug. cavolha), in Rom. se numescu asia cuiele de potcove, anume la cai. (Vedi Dict. acad.) Red. Obs.
6)	Tinichîea, lamia, tabla de feru, feru-albu, la-
mina subţire de feru, cu care se copere casele sau din care se făcu urloie, tievi, buciume,	Red. Obs.
7)	Vinarsu de prune.
8)	Patula, are trei semnificatiuni, aici e luatu in sensu de granariu, magazinu de bucate.
*) A se vedea in Nr. 23 alu „Observatorului,“
98
OBSERVATORIULU.
din statutele Societăţii, cari se referescu la emiterea de scrisuri fondare in sensulu articolului de lege XXXVI din anulu 1876.
Actionariulu Anania Trombitasiu propune in scrisu unu altu proiectu de modificare a statuteloru referitoriu la alte parti ale aceloraşi, era nici decum la capitolulu despre scrisurile fonciare. La observarea presiedintelui si a mai multoru membrii din adunare câ propunerea, nefiindu adusa la adunare in form’a prescrisa de statute nu se pote admite la desbatere si deliberare: D. Trombitasiu o retrage.
Se procede apoi la desbaterea pe articole a proiectului Directiunei, carele, după unele modificări, se pri-mesce cu unanimitate.
Cu acestea adunarea se incheia.
Soiri diverse.
—	(Carlotta Patti in Sibiiu). Miercuri, in 1 Aprilie, avu locu in Sibiiu multu asteptatulu concertu alu d-rei Carlotta Patti. Acesta stea, a careia lumina incepe a pali, este, după cum se scie sor’a celebrei cantaretie Ade 1 ina Patti, ex-marchiz’a de Caux. Ea este insocita in concertele, pe care le da pela noi, de pianistulu Loewenberg si de cellistulu de M unk. Publiculu numerosu si alesu, care asista la acelu concursu de artişti, a avutu ocasiune se admire arfa deosebita si scol’a brilanta a cantaretiei. Dar atâtu mai e de ad-miratu in ea. Vocea se duce inpreuna cu tinereti’a si cu ea renumele. Sunt că cele din urma licăriri ale unei lampe aprope a se stinge. Aici trebue cautatu motivulu, pentru care au remasu publiculu relativu rece fatia cu o cantaretia de renume europenii. — Succesulu serei, potemu dice, ca a fostu alu pianistului Loewenberg, care intr’adeveru ne-a uimitu prin mecanismulu admirabilu si poterea lierculica a degeteloru sale. Es-celentulu piano din fabric’a Ehrbar gemea sub loviturile vigurose si neobosite ale artistului infocatu. — Dlu Munk ar fi meritatu pote mai multa recunosciintia din partea publicului. Fineti’a loviturei arcului seu, simtiulu delicatu, staccato de o curatienie admirabila si perfecţiunea nuantieloru meritau pote mai multa atenţiune. Singurulu defectu (?) alu seu este, că n’a cautatu efec-tulu. Dar acesta, in ochii noştri este unu meritu mai multu.
—	(Scanda lu jidov eseu in Iaşi.) Cu oea-siunea imormentarii unui rabinu stradele pe unde avea se treca conductulu funebralu erau intretiesute de unu furnicam de jidovime, asia ca pentru mai multe ore s’a fostu intreruptu comunicatiunea nu numai pentru trasuri, dar’ si chiaru pentru cei călări.
Se dice, ca după o superstitiune stupida a jidoviloru, nu este permisu nici unei femei se se afle in calea processiunei funebrale a unui rabinu. Intre altele, o preotesa carea statea in port’a caseloru sale, curibsa de a vedea menţionat’a processiune, fu inbrancita cu brutalitate pentru câ se nu fia fatia la trecerea carului mortuaru. Acesta fapta revoltatore a provocatu cu necessitate in-caerari seriose, cari aru fi luatu unu caracteru si mai seriosu, deca nu sosea la tempu corpulu de geandarmi câ se restabilesca ordinea.
Pana acum au fostu arestaţi 24 jidovi, a caroru instrucţiune se face cu destula inteligentia si activitate. Tribunalele romane, mai pre susu de ori ce intolerantia religiosa, voru sci se’si faca le tempu datori’a. Preotes’a care a fostu maltractata de catra jidovimea fanatica a fostu dusa la spitalu, unde se afla greu bolnava.
—	(Visita princiara la Bucuresci.) Miercurea trecuta a sossitu in capital’a României Alteti’a sa regala principele Oscar, mostenitoriulu tronului Svedii si Norvegiei.
Regalulu ospe se va logodi cu principes’a Paulin’a de Waldeck-Pyrmont, care e ospetea curţii romane.
Post’a redactiunei.
—	Brasiovu. 26 Mart. Processele de pressa sunt pana acumu numai doue, celu vecliiu ce ni se trage dela Gazeta inca din Juliu 1877, de candu aparaserainu pe femeile romane de insulte, si va veni la curtea juratiloru in 18/30 Aprile a. c.; in celu nou dela Decembre totu mai decurge ascultarea de martori.
—	Brasiovu. 28 Mart. Ai uitatu câ socia-sa fusese magiara curata.
—	Beiusiu. 13 Mart. Se nu aiba nici-o grija. Informatiunile forte la locu
—	Juculu de diosu. Memorialulu ilu cunosceamu. Vomu cercă la siedintia menstruale; îesultatu inse nu potemu promitte.
—	J a s s i. Mart. 20. Asteptamu se treca undele, câ se ne remana era spaţiu si pentru discussiuni scien-tifice si literarie. Se va pune la ordinea dilei limb'a nostra bisericesc a mai pre susu de tote.
—	N. in comit. Sat in aru. 22 Mart. Li s’au tri-misu. S’au turburatu forte tare, se pare câ le-au ajunsu cu atata.
—	St. Cloud, en France. Gr. Gr. Febr. Vomu primi cu mare multiamita. Mai pe largu prin posta. Cea mai caldurosa stringere de mâna.
—	Cohalmu. 21 Mart. Dela Blasiu aceeaşi pretensiune. De aci inainte vi se va tramite.
—	Aciu’a. 26 Mart. S’a regulatu intocma.
—	D e s i u. 22 Mart. Multiamita pentru informatiuni. Se intielege câ se aiba patientia in acelu înterregnum; eta inse câ a si incetatu. — In câtu pentru Institutu, omenii judeca strîmbu mai virtosu din causa, câ n’au cititu nici-o litera din statute si nu cunoscu ni micu din legea (codicele) comerciale, care lega pe directori fedelesiu si i supune la pedepse aspre. Dara la acesta materia incapu vorbe multe.
—	Văleni (Marmati’a). Nu noi, ci diariele ma-giare iau compromisu până după urechi.
—	Caransebesiu 16/28 Mart. Se vedemu candu si cumu se voru realisâ; atunci veţi află, pote chiaru si din diarie.
— Bucuresci, 13/25. Vedemu si noi câ amu datu in multe cuiburi de vespi, dara nu strica. Au crediutu câ le este permissa si portarea copilului din fabul’a lui Esopu. — In catu pentru dn., philologu se pare câ nu pote suferi nici apa rece. Ore mai bine ’iar fi cauiutu baia in apa clocotinda? „Schalbachteri14 nemtiesci cunoscemu din nefericire mai mulţi de catu ar fi necessariu, scimu si ce este philologi’a loru de specula, de „Biichermarkt" et Biicher maclien. Se ne apere Ddieu de mai reu.
—	Rom’a, 26 Mart. Mare multiamita. Respunsu va urmă, indata-ce ne va veni o informatiune din capitala.
—	Satmaru25 Mart. Ve rugamu a tramite acelu Nr. 24 din „Szamos“ pe spesele acestei redactiuni, la ambii mitropoliti si la toti episcopii diecesani de ambe confessiuni.
Cursuri de Bucuresci in Lei noi (franci).
27 Martin.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%...................
Imprumntulu Oppenheim din 1866 cu 8%	.	.	.	.
Obligaţiune de imprumutn dominiale din 1871 cu 8° 0
Credita fonciariu (hipot.) rurale cu 7° 0............
Oreditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 7° 0 •	•	•
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8% Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10%	•	•	•
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° 0 . . . Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% . . Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea de
250 1. a. 8°/,..................................
Romani’a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.) 1873 cu 8%...........................................
1.	100.%	b.
	101.—	
n	100.—	>7
11	95.'/,	>>
*»	85.' a	71
	97.%	n
	177.—	t)
	29.75	77
1»	84.60	7»
	200.—	77
	73.-	77
Pesci scumbrii de Norvegi’a (Lachsheringe).
galbeni-auriî afumaţi, conservabili, in ladisiore de câte 5 kilogr., cu 1 fl. 85 cr; 3 ladisiore cu 5 fl. 30. *)
Pesci Grasciori afumaţi (Speckbuckimge).
pr. 5 kilo circa câte 50 de pesci intr’o laditia, costa fl. 2.20, in câte 3 Iad. fl. 6.30.
Se trimitu franco de porto la ori-ce staţiune de posta din Austro-Ungari’a, pe langa platire la primirea marfei (rembursa).
Ottensen la Hamburg.
65. 1—3	A. L. Mohr.
*) Noi amu primitu pesci de calitatea acestora, si costa '/<* pretiulu din bolta; pentru stomachu sanetosu cu gustu prea bunu. Se prepara mai multu câ salata cu cepa si otietu, se potu manancâ si crudi. Red.
Banc a gen. de asiguratiune mutuala „Transilvania"
in Sibiiu.
Computulu incheiatu alu sectiunei I-e pro 1878.
Venituri: Premii după detragerea atorniloru . . Tacse	 Provisiuni	 Daune rebonificate prin societăţile de re- assecurare 	 Venituri diverse				49098 j 3987 9114 31861 399	15 53 93 45 26	Esiri: Premii pentru reassecurare	 Salarie, spese, timbre, tipărituri, spese de calatoria, dare etc	 Amortisare din mobilii	 Amortisare din spesele de intemeiare Amortisari de pretensiuni dubiose . . . Interesse după obligaţiunile fondului de intemeiare	 Daune solvite	 Profitu pro 1878 				49098 8587 131 669 72 3819 31861 221	15 57 73 73 01 15 45 53
			94461 32					94461 | 32	
Computulu incheiatu alu sectiunei Il-e pro 1878.
Venituri:					Esiri:				
Fondulu premii din anulu 1877 . • •			92568	22	Sume assecurate solvite				24052	41
Trausportulu premieloru din anulu 1877			6877	53	Solviri pentru tontine contraassecurate .			160	—
Reserva pentru caşuri de m6rte insinuate					Reserva pentru caşuri de morte iusiuuate				
din anulu 1876 				244	21	ex 1876 		244	21		
Premii după detragerea storniloru . .			58015	75	ex 1878 		2000	—	2244	21
Tacse				2058	49	Premii de reassecurare				1929	29
Tacse de administrare dela tontine, ar-					Provisiuni de acuisitiune		337	04		
vune predudate etc				311	40	Amortisare din provisiunea capitalisata .	3589	94	3926	98
Interesse si venite dela cas'a propria etc.			5565	55	Provisiune de incassare 				1688	11
					Salarie, spese, timbre, tipărituri, dare etc.			14823	08
\					Politie rescumperate				2328	83
\					Premii rebonificate				139	20
\					Amortisari din mobilii				131	73
\					Amortisari din spesele de intemeiare			669	73
\					Amortisari de pretensiuni dubidse . .			144	03
\					Perdere la efecte				125	40
\					Onorarie medicale				1538	40
\					Interesse după obligaţiunile fondului de				
\					intemeiare				3819	15
\					Fondu de premii pro 1879 				100385	52
\					Transportu de premii pro 1879 . . .			6884	23
\					Profitu pro 1878 	II			647	85
		165636		15				165636	15
Bilantiu in 31 Decembre 1878.
Active:	0				Passi ve:			
Obligaţiuni needate				170800		Fondulu de intemeiare		300000		
fl. 10.000 obligaţiuni rurale a ducat.					subtragendu-se amortisarea . . .	1000	- 299000	—
Bucovin'a k fl. 79.50 ......	7950	—			Fondulu de premii sect. II			10U383	52
fl. 13.000 obligaţiuni rurale transilvane					Transportulu premieloru sect. 11 . . .		6884	23
k fl. 73.50 		9628	50			Reserva pentru caşuri de morte insinuate			
fl. 6,900 losuri pentru regularea Dunării					din anulu 1876 		244	21	
k fl. 104.80 		7231	20			Reserva pentru caşuri de morte insinuate			
fl. 3-000 actiî a drumului de feru nordicu					din anulu 1878 		2000	- 2244	21
k fl. 202-20 		6066	—			Creditori diverşi			4727	49
fl. 6-000 înscrise dela institutnlu fonciaru					Tontine			9487	30
din Sibiiu k fl. 95. —		5700	—			Interesse neridicate			2429	95
fl. 200 înscrise dela bauc’a naţionala					Ipoteca pe realitatea in strad'a Cisnadiei			
austr. k fl. 99.—		198				Nr. 5			11000	
fl. 6-000 renta in bancnote k fl. 61-65 .	3699	_			Fonduri de profitu reservate din anulu			
fl. 21.000 priorităţi al. drumului de feru					1876, 1877 			763	69
transilvanu k fl. 63-75 		13387	50	53860	20	Fonduri de garanţia sect. I si II . . .		1O00	08
Portufoiu de cambii				3121	43	Profitu sect. I pro 1878 			221	53
împrumuturi pe effecte				4208	52	Profitu sect. II pro 1878 			647	85
				Ol				
Pretensiu ii la ag-nturi				28995	96				
Debitori diverşi				34272	41	N.			
Mobilii, table firmale si tablutie .			6562	38				
Spese de intemeiare				2 »450	08				
Provisiuni capitalisate				53290	74				
Realitatea in strad'a Cisnadiei Nr. 5			36000						
Cassa				1826	82				
			438789	85			438789	85
Dr. Wilhelm Bruckner m. p.	Dr. A. Brote m. p.
Computele de susu si bilantiulu s’au aflatu in consonantia cu registrele respective. Comitetulu de revisiune:
losifu Schuster m. p.,	Georg Mike m. p.,	Qr< |. Nemeş m. p.,
consil. de fin. in pensiune.	directoru la direct, fin.	advocatu.
Editoru si redactorii respons. U. Baritiu iu Sibiiu.
Thipariulu lui W. kralll in Sibiiu.