Observatoriulu ese de doue ori in septemana, raercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laiutrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6u 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu,
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare ckte 7 cr., la adou’a si a trei’a e&te 6 cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiuuile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 17.
Sibiiu, 28/12 Martiu 1879.
Anulu II.
Limb’a magiara in scol’a poporale.
Subt acestu titlu cetimu in „Foi’a Scolasteca“ din Blasiu Nr. 4 din 15/27 Februariu a. c. ur-matdriele :
„In „Foi’a scol.u Nr. 2 amu aretatu ingrigirea enorma, ce s’a produsu in romani si celalalte naţionalităţi nemagiare, de candu s’a latîtu faim’a, ca regimulu voiesce a pune pre mes a dietei unu pro-iectu de lege, prin care limb’a magiara se se Iaca studiu obligatu in tote scolele confessionale.
Agitaţiunea lua dimensiuni atâtu de mari, in câtu capii bisericeloru romane se vediura necessitati a face paşii spre inpiedecarea acelui proiectu.
Purcederea urmata de una parte si de cealalta in totu si mare, este cunoscuta din foile politice. Amendoi metropolitii romani au asternutu M. Sale cate una representatiune si anume Esc. Sa dr. Ioanu Yancea impreuna cu episcopulu Lugosiului dr. Victoru Mihâlyi in audientia privata la 10 Februariu, cu espunerea pre largu a toturoru motiveloru si in-pregiurariloru, precum numai in audientia privata este possibile, —• era Esc. Sa Mironu Romanu cu una deputatiune in 13 Febr., in audientia publica.
Episcopulu Gherlei, D. Sa M. Pavelu fiindu pre la 10 Februariu in calatoria, n’a potutu subscrie representatiunea aşternuta de Metropolitulu seu ; inse după reintdrcere la scaunulu seu venindu la resie-dinti’a metropolitana s’a declaraţii intru tute invoitu cu paşii făcuţi. Din partea Ordinariatului dela Oradea mare s’a datu asemenea declaratiune.
Representatiunea deputatiunei gr. or. s’a publicaţii numai de câtu in foile magiare, apoi si in cele romane; era cea aşternuta de Archiereii gr. catli. pana acum nu.
De aci se născu una nedumerire, carea, se nu fia caus'a de natura atatu de delicata, ne-amu vede necessitati a o deduce din motive, cari dorimu se lipsesca din pieptulu fia-carui omu.
Câ se satisfacemu dorintiei comune de-a cu-nosce coprinsulu representatiunei aşternute M. Sale de câtra Archiereii gr. catli., o tiparimu aci intru totu coprinsulu.
Adaogemu totu una data, ca respunsulu oralu alu M. Sale fii plinu de gratia.
Esc. Sa cu II. Sa Episcopulu Lugosiului după presentarea representatiunei la Maiestate, cercetară si pre Esc. Sa d. Ministru de culte, si vorbiră si acolo in interesulu causei.
Cesarea Regia-Apostolica Maiestate!
Prea gratiosu alu nostru Domnu si Rege!
Sunt mai 900 de ani, de candu S. Stefanu, gloriosulu si gloriticatulu rege primii alu Ungariei, creatoriulu mariloru institutiuni de valore perpetua ale statului si constitutiunei magiare, considerandu intieleptiesce, ca pre teritoriulu acestei patrie mari locuiau cetatiani de mai multe limbe si datine, seu nationalitati, pentru institutiunile acele de însemnătate istorica ale sale a luatu de idea fundamentala considerarea cuvenintiosa si apretiuirea nationalită-tiloru câ atari, si insemnetatea cu totulu mare a faptei acestei-a si pentru tiera si stătu, a recunos-cutu-o prin urmatorele cuvente pregnante: „Unius linguae uniusque moris Regnum imbecille et fragile est.w (St. Stephani Decr. I cap. 6. Nr. 3.)
Si intru adeveru! istori a celoru 8 sute de ani acum trecuti adeveresce in modu străluciţii, câ fortaretiele Ungariei zidite pre fundamentulu acela au fostu tari si solide in midiulorulu toturoru vici-situdiniloru; pentru-câ locuitorii ei de limba si datine diferite, cari formau paretii acelora, au traitu intre sine — cu rari esceptiuni — in pace si in-tielegere, era facia cu pericolele esterne amenintia-torie s'au intrecutu unii cu alţii intru aducerea sacrificieloru recerute spre aperarea ei; de-ora-ce fia-care si-a iubitu si	tesaurii sei pretiosi:
religiunea, ritulu si institutiunile sale bisericesci, asia si patri’a comuna câ pre nutritori’a s’a, limb’a si datinele seu naţionalitatea si naţiunea sa, câ-si pre mam’a sa cea dulce.
Asia a fostu acesta odiniora, inca si atunci, candu in patri’a acesta mai tardiu unii după alţii s’au asiediatu locuitori de limbe si nationalitati none; asia a fostu acesta totu deauna, pana in tempurile cele mai din urma. Inse liberalismulu, ce domnesce adi prin Europ’a si asia si in patri'a nostra, alu
cărui principiu este a o rumpe cu trecutulu si a ordina tote almintre, precum se pare, voiesce a deschide cale la schimbări si in respectulu acesta prin aceea, câ prin purcederea sa, in loculu estimării inprumutate de până aci, află d^liîlTerH dâ locu intre naţionalităţi semburiloru jalusiei si ai neincrederei inpru-mutate, din cari naturalmente se născu inparechiâri. Pentru-câ trecîmdu preste dîcal’a prudentiei practice „Ne transgrediaris terminos autiquos, (pios posuerunt patres tuiu (se nu treci preste miediuinele vechi, cari le-au pusu părinţii tei, Prover. C. 22, v. 28) si parassindu postulatele justiţiei distributive, cari iuainte de acesta au sierbitu de indreptariu facia de toti cetatianii patriei, acum radiemandu-se numai pe poterea unoru partide singuratece, nu totu-deauna pune in cumpena postulatele binelui publicu si bunăstarea toturoru cetatianiloru de stătu, ci de multe ori aceea, ce pretinde interesulu partidei sale si conditiunile de esistentia ale egemomei câştigate.
Prodiictulu unui asemenea spiritu se pare a fi, si in genere se considera de atare, proiectulu acelui Articolu de lege, carele are de scopu introducerea limbei magiare in scolele confessionale, care proiectu inca aştepta incuviintiarea prea inalta a Maiestatei Vostre.
Prea inaltiate Domne! departe e dela noi, câ se fimu conduşi seu si numai atinşi de spiritulu netolerantiei, candu plecaţi inaintea prea înaltului tronu regescu alu Maiestatei Vostre, cu supunere omagiala ne rogâmu, se Ye induraţi prea gratiosu a denegâ proiectului de lege amintitu incuviintiarea prea inalta. Pentru-câ noi, cari ne tienemu de cetatianii de alta limba si datine, respective naţionalitate, suntenm îupinsi mai multu la stare de aperare, si aperâmu aceea, ce este pretiosu in ochii noştri si are influintia si asupra binelui patriei comune.
Căuşele si motivele nostre, pre cari după na-tur’a lom punemu pondu forte mare, si de cari conduşi asternemu acesta rogare prea umilita, sunt urmatoriele :
1.	abstragimdu dela aceea, câ acelu articolulu de lege după judecat’a comuna a cestorulalte naţionalităţi din patria ar’ fi numai primulu pasu spre
Foisiora „Observatoriului“.
Verfulu cu doru si Florea ciobanulu. )
Legenda.
I.
Pe unu plaiu de munte, P’a Dorului frunte, Florea păstorea,
Oile-’si pastea.
De cu primavera,
Din dlori pana ser’a, Totu cantandu doiosu Din fluieru setosu:
Doin’a pastoresca Turma se pornesca, Doin’a cu suspinu Se merga mai linu;
Doin’a cea betrana Se vie la stana Lang unu micu isvoru, Sub unu fagusioru.
Blândele miore Turma de feciore Multu ele'lu iubeau Si voioşii mergeau.
Pe culmi luminose Si prin vai umbrose,
Pe „Verfulu cu Doruu, Candu esiâ din nuoru,
Din fluieru s’asculte Doine, viersuri multe, Ce Florea cantâ De le desmierdâ.
Candu la adapare Alergau prea tare,
Elu cantâ cu focu Se mai stea pe locu. Se easa din cetia La locu de verdetia, Sub fagulu stufosu Si bradulu pletosu.
Pan’ ce santulu sore Iarasi va resare Peste mandrulu plaiu Ce e chiar’ unu raiu Multe siopte line,
Din frundie suspine Florea repeta Viersu’i intrecea.
Ventulu din pădure Si din vai murmure, Iliulu vorbitoru, Paserea din sboru.
Noue ani cantase,
Oile ’lu urmase Totu pe plaiu si stanei Si prin vai adanci.
Şufletu’i crescuse, Ânima’i bătuse De unu tainicu doru Ce ’nvelea unu noru,
Cum ceti’a ’nvelesce Si pe Doru plutesce Pan’ ce ’n plaiu cerescu Diorile zimbescu.
Elu cantâ la sore Privindu la miore,
Cu ele vorbiâ Si-apoi suspina.
Iar’ la umbra desa, Unde-i ierb’a-alesa,
In suHetu simtiâ,
Si bietu nu sciâ.
Ce fiore ’nfioresce,
Ce frundia ’ncoltiesce. Ce doru si suspinu De amoru divinu,
Pieptulu i coprinde Si-arip’a si-intinde Si ’lu face-a sbura, Potec’ a laşa.
Si pe verfuri 'nalte Aninui se’i salte Catandu vr’unu isvoru Ce-are leacu de doru.
Câ-ci a lui iubire, Tainica simţire,
Inca n’a ’ntalnitu Ce ’i-a fostu ursitu.
II.
Intr’o deminetia Candu pe vale-i cetia, Sta Florea oftandu Din fluieru cantandu,
Candu d’odata apare Si pe Doru resare La lumina’n dîori Ca plutindu in nuori
...Unu bojuru de feta
Din sore picata,
Ca o stea lucindu Muutii ’npodobindu,
Cu cdma-aurita De radie ‘npletita,
Cu iâ de firu Si ochi de safiru,
Ce-au dulce zimbire De lasu in uimire,
Si lucescu d'unu focu Ce opresce in locu.
Aducendu in lume Dorulu alu cui nume Toti sciu si'lu simtiescu, Ca e focu cerescu.
Florea o diaresce Fluleru-amutiesce; Crede c’a visatu,
Seu câ-i fermecatu.
Se uita mai bine,
Dar negura vine; Florea ’nchisu in nuoru Cauta mai cu doru,
Se roga de sore Radia-i ardictore,
Se reverse ’n josu, Unde-i nuorulu grosu:
Norulu se despice, Negur’a s'ardice De pe luminisiu,
I Si de pe bradisiu,
Se mai vadia-odata Naluc’a de feta,
Ce par’ c’a visatu Si l’a sagetatu.
Sorele lucesce Radiele-si latiesce Si ’n „Verfulu cu Dom“ Vede-acelu Odoru,
Ce nu e nălucă Nici Dine ce-apuca Sufletu omenescu De mi-lu cliinuescu,
Ci e Marior’a Blanda ca mior’a, Chipu de angerasiu Cu sufletu gingasiu,
Dulce câ o flore In dîori lucitore,
Fiica de pastoru Steu’a muntiloru.
Ea din satu venise,
Pe Doru se suise,
Prin Sante-Marii Candu sunt munţii vii,
Si ciobani in târla S’adunu intr’o surla De se ’nveselescu, Rodu-si inpartiescu,
Rodulu ce da vîatia Si ii dicu dulcetia, Adunata ’n munţi Cu piscuri cărunţi.
Iar candu brum’apare Atunci de plecare Bacii se gatescu,
Oile ’ntrunescii
La stân’a din vale Langa drumulu mare, Unde vinu mandiari j Pe ’nguste cărări
Si-albele miore,
Ce lucescu la sore Si mândri cârlani Cu voinici ciobani.
Catu fu var’a tota Nu se vediii feta,
Nici cliipu femeiescu Pe plaiu pastorescu,
Numai cea feciora Blond’a Mariora Se-’si vadia-a venitu Pe tatalu iubitu,
Si se plece a-casa Cu lana alesa,
Cum nimeni n’avea Din satu dela ea.
Fet’a multu crescuse Si n’o cunoscuse Candu Florea pe Doru O diarise ’n nuoru.
Ei copilărise,
De mici se iubise,
Dar’ era mulţi ani De candu cu ciobani
Elu pe munţi âmblase Si se ’nvertosiase In sore si ’n ploi Pastorindu la oi,
Oile se pasca Turm’a se-’i sporesca, Si din mioraru Si din manzararu
S’ajunga odata Cu târla bogata Si casatoritu Cum ’i-o ti ursitu.
(Va urmâ.J
*) Vediendu din diarie ca dilele acestea are se se cânte in teatru o opera, alu cărei subiectu este o legenda naţionala „Verfulu eu doru," ’mi-amu adusu aminte si amu gasitu intre poesiele mele inedite acesta legenda, scrisa in 1874, pe candu petreceamu ver’a la Sinaia.
Ve rogu dar’, domnule redactoru, se bine-voiti a insera acesta poesia in celu mai apropiata numeru alu „Pressei."
Priimiti, ve rogu, etc. Sava N. Sioiuiescu.
66
magiarisarea scoleloru poporali ale nationalitatiloru acestor’a, si asia acelu articolu de lege, deca s’ar’ pune in vigore, ar’ pune temeiu pentru nimicirea successiva a diferiteloru nationalitati, — abstragimdu dela acesta, este afara de tota indoiel’a, ca poterea si rigorea acelui articolu
a)	ar’ delaturâ din scolele nostre confessionale — câ se graimu cu restrictiune numai la Ierarchi’a nostra, — pre cei mai mulţi invetiatori ai scoleloru poporale confessionale si numai din motivulu acel’a, carele statoritu prin acelu proiectu de lege si singurii este de ajunsu, câ anume aceia nu vorbescu limb’a magiara si nu posiedu cunoscinti’a ei. Asia mulţi individi romani apţi, luandu-li-se panea si neavendu nici-unu prospectu, câ după tempulu si spesele intorse spre studiare se capete unu modu securii de subsistentia, aru despera si inmulti nu-nerulu celoru lipsiţi de panea de tote dilele si cet’a malcontentiloru, — care lucru cu destingere in tempurile aceste cu direcţiune socialistica, nici patriei nice societăţii nu i-ar’ sierbi nice spre folosu, nice spre bucuria, ci din contra i-ar’ fi spre cea mai mare dauna;
b)	loculu acestoru feliu de invetiatori poporali romani destituiţi, este credibilu — se nu dicemu securu, — Par’ ocupa invetiatori de aceia, cari aru fi capaci de-a satisface postulatului prescrisu in proiectulu de lege, de si aceia nici după limba si după naţionalitate nu aru fi romani, nice după confessiune nu aru fi gr.-catholici; si asia pentru Ierarchi’a gr.-catli. ar’ pote se intre vina acea anomalia neaudîta si starea acea consternatoria, câ educatiunea si instrucţiunea prunciloru sei de scola, a fiitoriloru sei credintiosi, lasata pre mani străine se fia incredintiata bunei vointie a unoru individi cu principie si vederi contrarie principieloru sale religiose si limbei sale eclesiastice, contrarie ritului si datineloru sale creştine, — care lucru capii ier-archiei nostre nu Păru pote suferi cu nepăsare si fâra de-a se plânge in contra lui, si nice una data nu aru pote contribui spre aceea, fâra de-a neglege cu totulu, câ nescari mercenari perfîdi, postulatele esenţiali ale sântei loru vocatiuni si ale sublimei loru missiuni.
Deci pentru-câ se prevenimu unele stări câ-si aceste, vocatiunea nostra sacra pretinde, câ se lu-crâmu spre delaturarea aceloru incidentie, ce aru produce atari stări, si acesta inplinimu prin cererea nostra prea umilita de mai susu. Dar’ inca
2.	deca ponderâmu, ce feliu de spiritu petrunde educatiunea religiosa-morala a teneriloru, a fiitoriloru părinţi de familia, membrii ai societăţii, cetatiani si credintiosi ai bisereceloru, cari teneri esu din scolele manipulate de liberalismulu domnitoriu acum, seu influintiate de spiritulu lui, si principiele de comunu anticreştine, supte sub educatiunea acesta, ânim’a omului cauta se se infiore, si ori-care părinte de familia cu judecata sanetbsa, ori-care cetatianu cu caracteru si membru credintiosu alu biserecei inplutu de ingrigiri, cauta acuşi se cadia in despe-ratiune.
Chiaru pentru acesta noi câ administri ai biserecei catholice si aperatori respundietori ai vietiei creştine, din respectu câ credinţi’a ei si moral’a creştina se remana neveteinate, si in interesulu bine intielesu alu societarii, si alu statului, cari ambii in realitate se baseza si se tienu la olalta prin acele, se inflordsca din ce in ce mai multu, inca suntemu .necessitati a face rogarea nostra prea umilita. Mai incolo
3.	ceea ce si mai tare inmultiesce ingrigirile nostre cu totulu indereptatite este inpregiurarea aceea prea momentdsa, câ ierarchi’a nostra gr. c. in credinti’a bisericei catholice este intemeiata după ritulu grecescu, cu limb’a romana, câ limba eccle-siastica, precum se vede apriatu din cuvintele relative ale bulei canonizatorie a S. Scaunu Apostolicii alu Romei date in 1853, cari cuvente dicu: „Iu Eccle-siasticam Provincialii Graeco-Catholicorum unitam linguae Romanice. . . Apostolica Auctoritate per-petuo quoque erigimus et instituimus“.
Asia dara pentru Ierarclri’a nostra ecclesiastica limb’a romana este cestiune de vietia, (conditio sine qua non); prin urmare totu ce amenintia si pericliteza limb’a biserecei nostre, limb’a romana, amenintia si pericliteza totu odata Ierarchi’a, biserec’a nostra. Deca noi facia de pericolulu acesta amu fi indiferenţi, atâta ar’ insemnâ, câtu a ne face trădătorii biserecei nostre, ceea ce si numai a supune ar’ fi pecatu cumplitu; se nu dicemu atentatu sacrilegu.
Deca odinidra cu dereptulu s’a potutu dice despre bisereca, cumcâ dins’a este mam’a scdlei poporale, câ-si carea in tempurile de mai inainte singura a nascutu si ingrigitu scol’a poporala; in presente se pdte afirma despre scol a poporala, câ '
OBSERV ATORIULU.__________________________
este foisiorulu (tind’a) biserecei, carea strapune din sînulu seu biserecei pre fiitorii ei credintiosi.
Asta-di din foisiorulu acesta pasiescu afara si intra in biserica credintiosii. Deca in foisioru atmosfer’a spirituala, adeca educatiunea si instrucţiunea, este nesanetosa, seu pdte infectata, ea nice atunci nu inceteza de a torturâ pre locuitorii sei in-piliti in modulu acesta, si a le vescedi vieti’a religiosa-morala, candu ei intra in biserica.
Câ nu cumva si noi acuşi se ni capetamu credintiosii din foisidre de aceste, trebue se ne cugetamu de tempuriu, câ pentru noi se nu se infiintieze atari foisidre, ceea ce dori mu a dobendi si prin acesta petitiune omagiala a nostra.
Pre candu plecaţi inaintea tronului Maiestatei Vostre ne rogâmu pentru ascultarea si inplinirea prea gratiosa a acestei cereri prea umilite, perenâmu cu cea mai adunca supunere omagiala/
Ai Maiestatei Vostre Vien’a 9 Februariu 1879
prea umiliri si prea credintiosi supusi si capelani
Dr. Ioanu Vancea m. p.,
AEpu si Mitropolitu.
Dr. Victoru Mihâlyi m. p., episcopulu Lugosiului.
Ungaria.
— (Catastru.) Dela 1851 s’au inceputu lucrările catastrali in acesta tiera. Celu de antaiu operatu a costatu milidne, dara nu a fostu bunu mai de nimicu. Alu doilea costâ totu milidne si a esitu plinu de erori. In a. 1875 diet’a Ungariei votâ in ari. VII de lege 5 milidne 700 sute de mii florini pentru terminarea catastrului, classi-ficarea calitatiloru de pamentu, ficsare de chiai, după care se se pote calcula venitulu curatu alu fiecărei proprietari de pamentu. La terminarea acestoru lucrări nespusu de anevoidse s’a prevediutu unu restimpu numai de trei ani. Ce se vedi inse! din Juniu 1875 pana in Juniu 1877, adeca doi ani de dile, lucrara numai la corecturi, era in acelu timpu sum’a susu aratata se chieltuf intrega si preste aceea inca 100 de mii. Din corecturi inse statulu avii atâta folosu, câ mulţime de proprietari mai alesu de cele mari, a caroru mesuratura de mai inainte fusese falsificata, mesurandu-se de nou, au fostu supuse la contributiune mai mare asia, câ de atunci incoce statulu incassedia cu câte 2 '/2 milidne dorini mai multu din darea de pamentu (fonsiera).
Până aci ar merge de bine de reu; dara tocma acuma se certa in B.-Pesta asupra unoru cestiuni de cea mai mare inportautia. Teritoriulu intregu alu tierei câ proprietate a locuitoriloru, coprinde mai multu câ 50 milidne de parti mari si cele mai multe mici. După „Peşti Napld/ la classifi-carea si pretiuirea loru se mai ceru celu pucinu 4 ani, câ sa fia gata in a. 1882. Atunci inse ca-tastrulu nou va fi costatu până la 14 milidne florini. Lucrulu inse nici cu atâta nu e terminatu, ci după aceea urinedia a se pune 2—3 termine de reclama-tiuni, fiindu ca se prevede fora spiritu de profeţia, câ voru mai remanea destule erori; locuitorii inse vom reclamâ in lini’a prima contra pretiuitoriloru carii, după cumu afirma acelasiu diariu in Nr. 57, au porunca dela ministrulu respectivu, câ se classi-fîce calitatile in secretu si se pretiuesca câtu mai susu, totu in secretu. Scopulu adeca este, câ darea de pamentu din tierile coronei unguresci se esa pe viitoriu de sigura la 40 de milidne pe anu. Si fiindu-câ acesta suma deocamdată nu ese din venitulu poprietatiloru, de aici se pdte esplica in-formatiunea ce ne dâ in Nr. preced, du. corespondente din comitatulu transilvanu Solnocu - Doboca locuitu mai totu de romani, câ darea capului (turc. haraciu, câ se nu tilu taie) se alatura sub unu uume falsu de dare pe castigu la darea după proprietari, câ-ci poporulu satenu fiindu in parte considerabile lipsitu de proprietate immobila si ajunsu aprdpe la proletariatu, firesce câ după mo-sii’a ce nu o are. nu mai pdte plaţi, deci se pla-tesca pentru capulu seu, alu nevestei si alu baiatiloru trecuti de 16 ani. Adeca daca ar li castigu, se platesca; dara unde este castigulu?
Noi amu mai tractatu acesta cestiune si in anulu trecutu de vreo doue ori; ea inse merita a se discuta celu pucinu in tdta lun’a odata, si inca de câtra barbari competenţi, câ-ci altumentrea va fi vai de sufletele locuitoriloru. Chiaru in Ungar i’a s au atlatu destui proprietari carii reclamara contra pretiuiriloru exagerate declarandu, câ cu acelea pretiuri ei sunt buni bucuroşi a’si da proprietăţile la stătu in arenda.
— (E sire a apeloru) in Ungari’a causâ si până acuma stricatiuni din cele mai infricosiate; mai virtosu riulu Tisa devastâ una parte considerabile a tierei, anume in asia numita tier’a de diosu (Alfold). Sate intregi sunt asia dicimdu spalate de pre faci’a pamentului. Intr’unu singuru tînutu pe aprdpe 100 de mii jugere (pogone) pamentu culţivatu, sunt nimicite tote semenaturile din anulu acesta. Nicairi inse calamitatea nu este asia de mare câ in regiunea Segedinului. Cateva sate din inpregiurulu acelui orasiu au disparutu, dupace locuitorii apucara a scapâ cu viaţi’a. Acuma inse chiaru Segedinulu cu 70 mii locuitori ai sei, mai totu magiari, este in celu mai invederatu pe-riculu de a li nimicitu. Cfubernu, comand’a militară, societăţile de corabiare trimitu din tote părţile ajutbrie, ca dâra voru salvâ macaru orasiulu, câ-ci de câmpuri nu mai pdte fi vorba. Poteri gigantice se concentra la ridicări de iezaturi si săpături de canale, elementulu inse isi bate jocu de ele.
Totu-odata sunt forte batetdrie la ochi doue sciri venite era in 11 dela Segedinu, câ adeca din caus’a lipsei totale de securitate s’a proclamatu dreptulu statariu ridicandu-se spendiuratori, si câ cei mai mulţi orasieni nu voru se mai lucre, ci fugu care in câtrau.
— (Reactiune pornita contra repre-sentatiuniloru substernute la monar-chulu prin archiepiscopi, episcopi si deputaţi.)
Ni se scrie din comitatulu Marinatiei (Mara-murasiu) in Ungari’a de dato 3 Martiu st. n., câ membrii de ai auctoritatiloru publice cliiama la sine individii din comunele romanesci, preoţi, docenţi, si pe toti câţi sciu scrie, sau numai a’si mânji numele, câ se subscria unu protestu in contra pasiloru făcuţi la Vien’a de câtra deputatiunile nostre in caus’a scoleloru si a limbei, si se cera introducerea prin lege a limbei magiare in scolele confessionali romanesci, făcute din pungile poporului, nu din ale carturariloru. Protestulu vine de unde vine, facutu gata, si se pune sub nasulu fiacarui carturariu câ se’lu subscria sau manjesca, fora a intrebâ prea multu după coprinsulu lui, câ-ci li se scotu ochii cu exemplulu rusnegiloru. S’au aflatu chiaru asia numiţi „domni de romanu,“ cari joca acea comedia mârsîava. In Nr. viitoriu vomu da câ proba unu exemplu concretu, plinu de scan-dale, care se potu asemenâ cu cele de care se intempla mai de regula in colegiile electorali. Operaţiunea strategica contra romaniloru nu este reu combinata, ea merge concentricu câtra scopu, Episcopii rom. catholici puşi in linia de batalia, anga-geta la inceputu numai de câtra cei doi ruteni. Archiereii romanesci traşi in prepusuri diverse prin diariele magiare. Celu din Blasiu descrisu câ desertoru dela caus’a naţionale; celu din Sibiiu câ credintiosu causei magiare inca de candu făcuse parastasulu pentru cei 13 generali unguresci spendiu-rati de câtra austriaci la Aradu, acuniu inse sedusu de câtra demagogi („Kelet,“ „Szabadsâg* etc), Celu din Gherla castigatu prin episcopi’a Oradei. Celu din Aradu prin decoratiune. Celu din Caran-sebesiu pocaitu din alte cause. Consistorieloru, pro-topopiloru si altoru preoţi pusu scalusiu de feru in gura prin subventiunile sarantoce. Nu ne mi-ramu de tote acestea minciuni infame, câ se propaga, se revolta inse sufletulu nostru candu dâmu preste romani năuci, carii le credu câ nesce babe, ba inca punu si remasiaguri pe ele, in locu de a înfrunta obrazuici’a cu demnitate de barbari. De altumentrea acestea sunt si urmările publicatiuniloru nostre precipitate. Prea ne-amu grabitu a bate toc’a dela Pasci.
România»
Bucuresci, 6 Martiu st. n. Chiaru in actulu sublime alu nascerei omului, comandatu de Maura Natura, dorerile femeii care urmedia după nascere, sunt adesea mai cumplite si mai periculose decâtu in-sasi nascerea. Curatu acestu fenomenu ni se presenta astadi după regenerarea politica a statului României si a natiunei romanesci. Naţiunea isi recâştigă indepen-ti’a sa politica si naţionale cu sângele seu; Europ’a ’io recunoscu pe langa conditiuni, care pe numele loru celu adeveratu se potu numi afrontu. Pentru perderea Basarabiei avu oresicare consolatiune in castigarea Do-brogei; dara a’i inventa o cestiune jidovesca, a’i dâ apoi caracteru religiosu, este aceea ce a ranitu pana la ficaţi pe totu romanulu. A’i da caracteru puru sociale si naţional - economicu, treca merga, câ-ci acesta nu o nega nici romanii. Cu alte cuvente, ei se ferescu de mulţimea mare a jidoviloru, din causa câ prevedu in sporirea loru ruin’a economica a tierei. Romanii inse nu potu simpatisâ, anume cu jidovii nemtiesci-lesiesci, inca si din alta causa de inportautia estrema. Sunt tocma 25 de ani, de candu se castigasera cele dintaiu
documente autentice la mana, despre planulu de a co-lonisâ principatele romaneşti cu unu numeru câtu se pote mai mare de jidovi si de alţi suditi, pentru ca si sub acestu pretestu se se pota formula in conferentiele diplomatice din acea epoca pretensiunea de incorporarea loru la unulu sau la doue din monarchiile vecine. Gu-bernulu actuale isi castigâ si astadi informatiuni destulu de sigure, câ „Alianti’a universale israelita," cu resiedinti’a centrale in Parisu, ramurita prin filialele sale in tota lumea, potere mare, ce lucredia mai mulţii intru ascunsu, nu vrea se scia de simpl'a revisiune a art. 7 din constitutiune, adeca de admitterea la indige-natu nu numai a personeloru si familiiloru de confessiuni si rituri cliristiane, ci si de nechristiane, cumu mosaici si mohamedani. Cu totulu alfa e pretensiunea aliantiei israelite: indigenarea si investirea cu drepturi politice a toturoru jidoviloru câţi se afla in timpulu de facia in Romani’a, ori născuţi acolo, sau locuitori de câte 20—30 de ani, ori veniţi numai de eri in tiera; afara de aceia, ori câţi voru mai veni in Romani’a, după petrecere de unu anu se fia recunoscuţi ipso facto de cetatieni ai României.
Vede ori-cine, câ aci nu pote se fia lucru curatu, si câ Alianti’a israelita nu lucra singura, ci este ajutata din afara de undeva, cu mana tare si cu braciu inaltu, firesce sub conditiune, câ o mâna se spele pe alfa si amendoue faci’a. A li se lasă Romani’a in arenda pe timpu nedeterminatu, cu conditiune de a facilita unu inprumutu de câteva sute de milione. Facia cu acestea conjuncturi, facia si cu agitaţiunile unoru fanatici din patria, nu avemu se ne miramu, daca astadi cestiunea jidovesca domina situatiunea in gubernu, in-camere si in societatea roinanesca intrega. Mulţime de alte cestiuni sunt aruncate cumu amu dice, in scartu de inaintea acesteia.
Cliiaru scirile din Dobrogea, de si multe din ele prea interessante, ocupa numai loculu alu doilea. Cestiunea Arab-Tabia deocamdată pausedia, pre câtu timpu o luara in mana cabinetele cele mari, unde recursese gubernulu României. Alte sein din acea provincia sunt mai totu bune. Nu numai romanii, ci si ceilalţi locuitori ceru scole. Gubernulu le deschide, si prefecţii districteloru trimitu raporturi despre bucuri’a locuitori-loru. Veniturile statului din Dobrogea se arata până acumu asia de bune, in câtu daca nu se voru face cumva investitiuni prea mari si nesocotite, spesele ad-ministratiunei se voru coperi fora dificultate si fora câ locuitorii se se simtia asupriţi. Locuitorii turci se arata forte multiamitori, pentru-câ autoritatile publice romaneşti le au ajutatu cu tota energi’a, câ după intorcerea loru de pre unde fugiseră de fric’a muscaliloru si a bulgariloru, se reintre in proprietatea vetreloru si pa-menturiloru pe care le avusera de mai inainte. De alta parte, din Basarabi’a se ceru familiile roinanesci in Dobrogea pe la comunele părăsite de cercassiani; ba amu ajunsu câ se vedemu cliiaru bulgari din Basarabi’a, parii mai inainte isi alergâ gurile contra romaniloru, cerendu-ti voia de a trece sub proteetiunea romanesca, peutru*câ s’au si saturatu de parintesc’a administratiune russ^sca. Ceea ce turbura si revolta pe omenii cevasi mai simţitori este in Russi’a spionagiulu la totu pasulu, precum nu este mai mare nici cliiaru in Ungari’a.
Propunerea de revisiunea constitutiunei (Art. 7) trşbue se se publice din 15 in 15 dile de trei ori in ambele camere. In 4 Mart. 20 Febr. se dete propunerei prim’a lectura. După trecerea de 3Xlă dile voru urmâ alegerile la camerele de revisiunea constitutiunei. Se pare inse, câ si membrii cei mai inversiunati ai opo-sitiunei s’au invoitu inca de pre acumu, câ numai art. 7 se fia modificaţii si altu nimicu, ci constitutiunea din 1866 se remana asia cumu este.
Russia
Ori catu de mari si strălucite ar fi fostu resul-tatele resbelului russo-turcu, ele totu nu potu ecui-valâ si nu se potu mesurâ cu relele de care sufere marele imperiu nordicii. Acestu imperiu, despre care se pote dice ca in elu sorele nu apune, are mai multe puncte vulnerabile. Cele mai principali din acestea nu sunt tocmai calamitatile ciumei si ale finantieloru sale derangeate, ci fierberea sociala de care este coprinsa intreg’a massa a poporatiunei sale de 80 milione. Este cunoscuţii, ca in Russi’a pre langa gubernulu Tiarului mai esista inca si unu gubernu secretu, ce se numesce pe sine „tribunalu secretu “ si acarui clnamare este o reforma radicala a sistemului actualii de gubernare in imperiului russescu. Atentatele comise in tempu relative forte scurtu, asupra celoru mai înalţi funcţionari ai statului, ne probedia pana la evidenţia, ca acelu tribunalu secretu forte bine organisatu si disciplinaţii, isi inplinesce missiunea sa cu o seriositate si consecintia uimitore. Generalii Popof, Mezencef si in tempulu din urma gubernatorele Krapotkin sunt victimele acelui tribunalu suteranu. Dar’ in tempulu din urma diariele străine adusera dresi-care sciri forte sensationale si despre cele ce se petrecura in cliiaru sinulu familiei imperatesci. Asia i se scriu din Petersburg diariului WN. W. Tageblatt“ ur-matorele :
„In Petersburg treime so se fi petrecutu lucrări estraordinarie. Circuledia nisce faime, a caroru basa nu se pote scruta. Precum afirma versiunea cea mai moderata. in diu’a de 1 Martie in orele ante-meridiane iinperatulu Alesandru se fi primitu visit’a marelui duce moscenitoru. Acesta se fi fostu nevoitu se antisiambre-die mai multu tempu, din causa ca I iarulu se aHâ in consiliu cu câţiva miniştrii. După aceea fiareviciulu a
OBSERVATORIULU._____________________
fostu lasatu inlaintru si avu o intrevorbire fara martori cu Tiarulu, care durâ aprope trei patrare de ora. După acesta audientia elu parassi palatulu forte iritatu si plecâ acasa. Imperatulu chiama indata la sine pe miniştrii, cari se mai aflau inca in palatu si tremurandu de necasu si palidu câ cer’a le dise, ca in interesulu propriu alu statului o considera de cea mai mare ur-gentia, a tramite fara intardiere pe principele moscenitoru câ prisonieru la castelulu Schliisselburg, acusandu’lu in modulu celu mai violentu, ca ar fi urmarindu tendin-tie subversive. Numai după mari greutati a succesu a induplecâ pe Tiarulu, care era iritatu in gradulu supremu, se ia mesuri mai domole in contra Aiului seu, asia ca se facil abstracţiune dela esilarea moscenitoriului in castelulu acela din Livlandi’a si Tiarulu se multiumi a tramite Aiului seu prin corniţele Adlerberg ordinulu, câ pana la alte dispositiuni se nu parasesca palatulu seu si se se considere câ arestatu."
In 3 1. c. era diu’a sumei pe tronu a tiarului Alecsandru; indata după serviciulu divinu, la curtea din Petersburg avii locu o mare primire. Ca primi gratu-latori aparura marii principi, alu caroru oratorii era principele moscenitoru. Acesta pasf din semi-cercu inainte, felicitâ pe Tiarulu in numele membriloru casei imperiale si apoi adause intr’unu tonu seriosu si serba-torescu: „Noi doriniu din sufletu si speramu cu sigu-rantia, ca donmitoriulu erasi va luâ un’a din acele de-cisiuni mari si intielepte. de care M. Sa a luatu deja atatea pentru binele Russiei." La acestea imperatulu a respunsu cu o grava intonare: „Ve multiamescu din sufletu pentru dorintiele esprimate. Aspiratiunea mea a fostu si este, câ la tempulu seu, urmatoriulu meu se afle imperiulu la inaltimea missiunei sale interne si esterne. Ni s’au presentatu probleme mari si unele din acestea trebuescu realisate fara intardiere. Asia reducerea clieltueleloru. regularea valutei, indreptarea aeeloru neajunsuri mari in armata si administratiune, care s’au ivitu in urm’a esperientieloru făcute in aceşti ani, precum si radical’a delaturare a neajunsuriloru sanitare. Alte probleme se potu pune la ordinea dilei, candu passiunile se vori^fl inblanditu. Deca nu’mi va A permisii mie se ajungu acelu momentu. atunci urma-toriulu meu va luâ asupra’si sublim’a missiune si o va indeplini cu poteri prospete."
Intr’o tăcere profunda se retraseră principii mari, facendu locu ministriloru, in alu caroru nume principele Gortciacof felicita pe imperatulu.
Corespondentie particularie ale „Observatoriulai“.
— (De langa Naseudu 15 Fauru 1879). Inca in anulu espiratu 1878 îsi incepii activitatea o reuniune invetiatoresca, inAintiata de invetiatorii dein fostulu districtu naseudeanu si giuru.
Acesta reuniune porta numele: „Reuniunea Mariana,, si ’si are resiedintia in Naseudu. cuprinde in sinulu seu unu numeru frnmttsu de membri si afdra de teritoriulu fostului districtu si anume din tractele protopopesci: alu Bistritiei. Budacului si Becleanului.
De si pucine se strecurara in publicitate pana acuma despre activitatea acestei reuniuni, Aa ca acesta tăcere e tacerea albinei, Aa ca’si are caus’a in alte in-pregiurari, dara pentru amicii progresului nostru naţionale e o suprindere imbucuratoria, ca acesta reuniune esista si inaintedia cu paşi siguri spre tînt'a sea. Avendu si acesta reuniune centrulu activitatiei sale in unu punctu, carele straluce pre orizontulu culturei nostre naţionali, e indreptatita a aspira la cele mai imbucura-tdre resultate, numai deca invetiatorii voru A insufletiti pentru causa, câ-ci sucursulu doritu nu va lipsi din partea organeloru competente si nice înlesnirile necesarie din partea populatiunei romanticului tînutu. carea prin considerabilele sale sacriAcie, aduse pre altariulu Minervei, a datu dovedi despre iubirea sa de progresu.
Nu sum chiamatu, dara nice me aflu in placut’a positiune, a dâ informatiuni mai detaliate despre orga-nismulu si activitatea acestei reuniuni, lipsindu’mi datele necesarie, îmi iau înse libertatea a raportâ dvostra in urmatorele despre decursulu adunarei I-ei reuniuni Aliale a „Reuniunei Mariene* tînute la 9 Febr. a. c. in Zagra, loculu natale alu fericitului Vicariu Joane Marianu.
De si tempulu erâ nefavoritoriu, totuşi inca din preser’a dilei de adunare incepura a veni invetiatorii la loculu adunarei, unde fura primiţi cu ospitalitate fratiesca de invetiatorii din locu. cari făcură dispusetiu-nile de primire preste tota aşteptarea.
Domineca demâneti’a, la orele 8. afara de doi membri, toti erau presenti.
După celebrarea s. liturgii, la carea participară toti invetiatorii, emulandu in cantari. conformu programei se adunara cu totii in scol’a triviale,*) insocite de unu insocite de unu numeru frumosu de poporeni in frunte cu paroculu locului.
Descliidiendu presiedintele siedinti'a cu o cuventare acomodata, cenferinti’a paşi mai antaiu la discussiune asupr’a agendeloru curente, apoi urmara prelegerile practice si adeca:
I.	Se tracteza practice tenerimei din scol'a elementara sunetulu m de invetiatoriulu Teodoru Draganu.
II.	Altu esercitiu practicu: tractarea adjectivului inclas’al. „trivialaK de invetiatoriulu „ trivial uB Macedonu Mânu.
III.	Propunere practica despre termometru in clasea a II. „triviale" de invetiatoriulu diriginte alu scolei „triviale" Jone Draganu.
La Anea Aacarei prelegeri, suspindiendu-se siedinti'a, fu invitata comissiunea criticatoria a se retrage, spre a’si
*) Stergeti, ve rugarnu din stilulu oflciale scolasticu acestu terniinu adoptatu de ciue scie ce pedanţi in sec. trecutu, in locu de elementariu, ineepetoriu, comunale. Trivialis lat. semnifica ad literara, dintre drumuri, apoi ordinariu, de tote dilele, prostu, mojieescu. plebeu.
Red.
___________________________________________________________67
face observările asupra prelegerei, era după redeschiderea siedintiei îsi desvoltâ observatiunile sale.
Desteritatea, cum si modulu tractarei mai cu sema a invetiatoriloru celoru doi din urma, apoi respunsurile precise a le prunciloru, date in limbagiu corectu, au probatu, câ aceşti invetiatori sunt la inaltimea missiunei loru.
Tactic’a observata de comissiunea criticatoria in dificultarea totului, ce a fostu de dificultatu inse numai intre marginile obiectivitatiei, apoi desvoltarea vederiloru libera si negenata, manifestata de invetiatori in dis-cussiunea plenara, au datu destule probe, câ invetiatorii sunt pătrunşi de santiani’a causei, si au in vedere numai prosperarea invetiamentului, nesuindu Aacare a cunosce reulu, a’lu emendâ si a imitâ ceea ce merita imitare.
Acestea sunt totu atâtea simptome, câ acesta reuniune va prosperă, va aduce resultatele dorite si astu modu va constată, câ reuniunile sunt la noi uniculu remediu pentru ameliorarea invetiamentului si redicarea neconsideratului stătu invetiatorescu la demnitatea cuvenita.
După pertractarea obiecteloru din programa, la orele 3 p. m. se dede unu prandiu comunu in cas’a invetiatoriului diriginte Ioane Draganu, la care nu lipsiră nece toastele îndatinate.
E demna de amentire si iinpregiurarea, ca preotulu locale din Zagra d. Petru Verticu, care e totu-odata si membru alu „Reuniunei Mariane", a luatu parte cu interesu viu in fruntea braviloru sei poporeni la dis-cussiunile siedintiei. E demna de amentire acesta in-pregiurare pentru indiferentismulu celu mare, cu care se privesce la noi spiritulu de asociare in genere si in specie câ midiulocu de a dâ invetiamentului nostru natiunale unu aventu mai rapede.
Fia câ bravulu preotu se îsi afle mulţi imitatori, Aa câ preoţii noştri romani se nu privesca cu indiferenţi’a, seu chiar’ cu despretiulu camu usitatu la noi, nisuintiele invetiatoriloru de a se intruni; Aa ca preoţii si invetiatorii mana in mana se nisuesca la inplinirea detorintiei loru comune inpuse de intemeiatoriulu creştinismului. Pre la orele 5 p. m. invetiatorii se despărţiră intre salutari fratiesci sub inpressiunea celoru mai dulci suveniri, spre a se revede in comun’a Salva, unde s’a decisu a’si tîne acesta reuniune Aliale a 3 adunare.
Nu potu inchiaie acestu scurtu raportu, fora a amentf de una scrisore a Itev. I). protopopii din Tractulu Becleanului, adresata presiedintelui reuniunei Aliali, escusandu pre invetiatorii sei, câ din neajunsulu midiu-loceloru materiali nu potu luâ parte la adunările reuniunei.
Fia ’mi permisu a observă, câ cliiaru reuniunile si numai aceste sunt midiuloculu de a crea invetiatoriloru pusetiunea, ce le compete in societate si prin urmare si de a inbunatati starea loru materiale.
Invetiatorii din tractulu Becleanului Aendu in ne-midiulocita vecinătate cu Naseudulu, ar pote numai proAtâ, asociandu-se „Reuniunei Mariane", si asia for-mandu densii un’a reuniune Aliale separata, câ cei din tractele mai îndepărtate, alu Bistritiei si Budacului. Z.
— (Valea-Borgoului, 22 Februariu n. 1879.)
„Yelut thus non hominibus sed Diis competit, ita laus non indignis sed bonis tribuenda“. — Stobae.
Subscrisii invetiatori de pre Valea-Borgoului, pre-tur’a Jaad, comitatulu Bistritia-Naseudu, venimu a ne rogâ, câ se binevoi-Ti a publica in colonele „Observa-toriului“ urmatorele: Unde invetiatoriulu ’si scie chia-marea si pricepe legea şcolara, acolo si afacerile şcolare se afla in stare inbucuratoria. Inse câ scolele se prospe-reze, nu depende numai dela invetiatori, ci si dela organele şcolari destinate a executa legea immediatu. Noi in vocatiunea nostra de invetiatori amu datu adesea preste obstacule atâtu facia de negligenti’a parintiloru de a-si tramite pruncii regulatu la scola, câtu si facia de alte recerintie necesarie scoleloru. Obstaculele inse s’au de-laturatu totu-deauna cu punctualitate esemplara, atâtu inainte de incorporarea districteloru Naseudu si Bistriti'a in comitatulu Bist. Nas., —• candu organulu esecutivu erâ din sinulu nostru: d-lu N. Rusu‘ actualulu pretore in Naseudu; câtu si acuma, candu organulu esecutivu nu este din sinulu natiunei nostre. S’au delaturatu si se delatura, repetîmu, de câteori ne adresamu câtra acela, care, câ omu cultu scie cumcâ devis’a seclului presente este cultur’a, si că cultur’a se casciga prin scole. Gâ se nu ocupamu spatiulu pretiuitului diariu „Observatoriulu", — venimu a-o spune francu, cumca acelu nobilu bârbatu ce si acuma ne dâ mana de aju-toriu intru delaturarea obstaculeloru, e spect. d. actualulu jude procesuale alu cercului Jaad, Gottfried Ruales. Pre bas’a motiveloru supr’aduse; pre bas’a asiduului zelu ce pune intru prosperarea scoleloru: venimu a’i aduce cea mai ferbinte multiamita publica. Primi-Ti on. Redactiune asigurarea destinsei nostre consideratiuni!
J a c o b u O n e a, inv. diriginte. M a c e d. Fia m a n d u, invetiatoriu. Stefanu Vrasmasiu, invet. Giorgiu G i o r g i t i a , invetiatoriu.
Soiri diverse.
—	(Doiunele decorate), ale caroru nume fi-gurezalîi decretele publicate in Monitoriulu oficialu No. 266 si 288 din anulu 1878, No. 37 si 40, din anulu curentu, si cari n’au primitu pana astadi brevetele crucei Elisabeta ce li s’a conferitu de A. S. R. Domnulu, sunt rugate a se adressa la cancelari’a ministerului afaceriloru străine, pentru a li se remite brevetele ce le sunt destinate, flresce, punendu exactu adress’a si locuiuti’a.
—	(Din orasielulu Beliu in comitatulu Biharu) attamu după una corespondentia mai lunga
86 _____________________________________________________
despre activitatea demna de tota laud’a a conducatori-loru comunei bisericesci greco-orientale din locu. Acea comuna numera numai 64 familii, câ-ci ceealalta popo-ratiune este si acolo inpartita in diverse confessiuni. Bisericuti’a acelei mici comune pe la 1860 aflandu-se in stare aprope de ruina, fu inchisa prin auctoritatile politice; comun’a isi facă alfa, de si cu prea grele sacrificie. Scola nu avea. In anulu 1868 se apucă se o faca, dara nu’i ajunseră poterile câ se o aduca la îndeplinire nici in 10 ani; iî mai lipsfa multe. Comi-tetulu parochialu veni la ide’a, câ se’si cerce noroculu cu unu baiu. Intr’aceea primariulu orasiului dn. Vasilie Albiciu inprumutâ pe scola cu sum’a necessaria numai pe sperantia, câ-’si va scote banii din venitulu balului, care se si tînii in 4/16 Febr. a. c. si fu cercetatu bine de câtra familii de diverse nationalitati si confessiuni. Venitulu brutto fu 146 fl. 50 cr.; spesele 58 fl. 80 cr. Rernase netto summ’a 87 fl. 70 cr. câ ajutoriu pentru scol’a gr. orient, din locu. Contribuirile preste pretiulu de intrare au fostu mai multe si generose, anume dela următorii domni: Istvân Nerneth 5 fl., Ioanu Papu 5 fl., Mor Berger 5 fl., Bâlint Molnâr 5 fl., Ioanu Zach 5 fl., Dr. Mihâly Klieber 3 fl., Sigismundu Papu 3 fl., Vasiliu Albiciu 3 fl., Georgiu Popoviciu 3 fl., Paul Gavrilette 3 fl., Antal Molnâr 3 fl., Leopold David 3 fl., Iacob Mârton 3 fl., Robert Bernat 3 fl., Ferencz Henger 3 fl., Kâroly Szelle 3 fl., Ioanu Bic’a 3 fl., Iosifu Pinti’a 3 fl., Heinrich Stern 3 fl., Perco Primus 2 fl., Ferencz Gyurtsak 2 fl., Georgiu Orosz 2 fl., Antal Grifaton 2 fl., Jozsef Bandy 2 fl., Ferencz Kocsis 3 fl., Nicolau Stanu 1 gal-binu si 1 taleru in pretiu de 6 fl. 50 cr., Franciscu Herczeg junior 2 fl., Antal Schmith 3 fl., Mihâly Szi-lâgyi 2 fl., Jozsef Korom 2 fl., Ioanu Caton’a 2 fl., Romulus Mangr’a 2 fl., Jânos Lâszlo 2 fl., Miildner Vilmos 2 fl., Ioanu Vass 2 fl., Jozsef Stillman 2 fl., Eisenbal Antal 2 fl., Jânos Rukuvânszky 2 fl., Adolfu Lefkovics 2 fl., Paul Lulusi’a 2 fl., Simionu Tomuti’a 2 fl., Emanuel Jakob 2 fl. Alţii mai mulţi au datu câte 1 fl.
—	(Unu atenta tu rus eseu asupra dr. A.
Popoviciu.) Despre acesta afacere diariulu „Romanului primesce dela insusi dr. A. Popoviciu urmatorele amenunte: In diu’a de 9. Febr. densulu siedea liniscitu pe o banca in fati’a bufetului de pe sioseu’a Kisseleff, candu de odata i se presentara doi individi inarmati cu bastone, alu caroru capu era de feru. Unulu era colonelulu Stefanu Nicolici, siefulu politiei secrete rusesci din Bucuresci, er’ alu doilea unu individu numitu Hauser. Colonelulu rusescu se adresă in tonu bruscu catra dr. Popoviciu dicendu’i:	„Mai trasu in judecata pentru
calomnia? Stâi ca’ti vomu dâ noi judecata! si in acelaşi momentu redica bastonulu si ’lu indrepta spre capulu lui. Dr. Popoviciu pară lovitura, se sculă de pe banca si aplică doue palme atentatorelui. In acelasiu momentu sociulu colonelului apuca pe doctorulu romanu de gutu, dar’ acesta printr’o mişcare repede scapa din man'a aceluia. Atunci colonelulu rusescu inpreuna cu sociulu seu pleca in huiduirea publicului indignatu, care ve-diendu ce se petrece, sărise in ajutoriulu doctorului Popoviciu.
—	(Teplitz.) Isvorulu termalu dela renumitele bai din Teplitz secase in urm’a unei catastrofe din minele de cărbuni dela Dux. Acest’a pentru locuitorii de acolo era o calamitate publica, pentru-ca venitulu si subsistenti’a loru in mare parte era condiţionată prin petrecerea ospetiloru la acele bai. Era deci atatu in interesulu localităţii, catu si alu statului, câ se se intre-prindia tote mijlocele possibili pentru reaflarea acelui isvoru. Gratia mesuriloru si sapaturiloru ce s’au facutu in 3 1. c., isvorulu au fostu reaflatu la o adâncime de 13 metrii si cu o temperatura de 27‘2/i„ R. Se prea intielege, ca bucuri’a locuitoriloru din Teplitz, precum si a tuturoru ce au lipsa de acea baia este nedescriptibila.
_________O BSERVATOR IU L U.________________________
—	(Frecventi’auniversitatilorurusesci) Unu diariu rusescu „Wixermia Ilustr.“ afirma, ca la o poporatiune de 80 milione precum este aceea a Russiei, freeventi’a instituteloru mai inalte de invetiamentu d’abia se urca la cifr’a de: 13,500 studenţi. Poporatiunea universitatiloru austriatice este de 12,000, era aceea a Germaniei 20,000 studenţi.
—	(Unu serviciu bine resplatitu.) Tim-brulu postalu fii propusu pentru prim’a ora in Angli’a la anulu 1840 de catra Rouland Hi 11, care in semnu de recunoscintia pentru serviciulu adusu, fii numitu de gubernulu englesu baronu si cavaleru alu ordinului „Tye Bath“ si primi din partea comerciului englesescu totu in semnu de recunoscintia 350,000 franci, er’ din partea parlamentului 500,000 franci. In septeman’a trecuta cetatea London a datu lui Rowland Hill o diploma de cetatienia intr’o cuthia de auru, in tocmai cum s’a datu principelui de Walles, mostenitoriulu tronului.
Dar’ timbrulu postalu n’a fostu inventatu de Rowland Hill, ci numai propusu si sustienutu de densulu. Ade-veratulu inventatoru este tapitierulu Robert Muray, care traiâ sub domni’a lui Carolu alu II. Atunci innovatiunea potii reuşi. Rowland Hill este astadi de 80 de ani.
—	(Incendiu.) In 3 1. c. au arsu castelulu Tervueren, care era resiedinti’a nefericitei imperatese S i a r 1 o t ’a socia imperatului M a x m i 1 i a n u de Mexico. Imperates’a au fostu dusa la Laeken, o alta resiedintia a regelui Belgiei.
—	(Unu copilu dibaciu.) Era acum câte-va septemani, a dou’a di de una din cele d’antaiu nopţi de ierna, in timpulu caror’a câmpiile erau acoperite de zapada: servitorii unei moşii din Lachisse, parte dependinţa de comun’a Pietrebais, ducendu-se la lucrulu loru audira gemete, ce pareau câ esu dintr’o mora pe langa care treceau. Apropiandu-se, descoperiră, culcatu sub mora, unu teneru baiatu, care nu dedea decatu prea slabe sernne de vietia.
Slugile se grăbiră a duce pe murindulu la casele arendasiului, unde gratia ingrijiriloru inteligente si a-sidue ce i se detera, isi veni indata in simţiri, si in doue, trei dile apoi fii salvatu. Elu fii intrebatu atunci, de unde veniâ, cine era si eata ce istorisi:
Elu era nascutu la Sevastopolu; tatalu seu, generalu Bluchos, fusese ucisu in lupt’a dela Plevn’a. Muma sa muri de superare aflandu de mortea sociului seu. Câtu despre densulu, care voise se insotiesca pe tatalu seu, fusese ranitu si culesu de o ambulantia englesa si con-dusu in Angli’a.
Candu fii vindecatu pe deplinu, după cererea sa fii inbarcatu pe bordulu unui vaporu pentru Anvers; de acolo se duse la Bruxelles, apoi, perdiendu toti banii voise se se duca pe josu langa Wavre, unde trebuiâ se gasesca o vechia ruda, alu cărui nume ilu uitase si a cărei adresa o perduse.
Tatalu seu lasase o avere de 25 milione, avere pe care o gerâ tutorulu seu ce locuesce in Moscova.
Copilulu se dicea ca e in etate de 13 ani, elu avea aerulu asia de dulce, era atatu de blandu, atatu de inteligentu, incatu tota lumea, in satu, se interesă de sortea lui. Notariulu cantonului se insarcinâ a scrie in Russi’a spre a găsi pe tutorulu seu pe părinţii tene-rului erou alu acestei triste istorii.
Scrisorile si telegramele remaneau fara respunsu. Asia ca, cu tota gentileti’a ce aretâ baiatulu, cu totu aerulu seu de sinceritate, aceia care ilu primiseră începură a avea indoeli asupra veracitatiei recitarei sale. Si sub imperiulu acestei preocupări notariulu din Lon-gueville conduse pe baiatu la Bruxelles si ilu presentâ ambasadorului Russiei.
La cestiunile ce i se puseră in limb’a russa, strengariulu respunse, cu unu mare sange-rece, câte-va cuvinte ce interlocuitorii sei nu intielegeau de locu.
Ori si cum, aceşti din urma observară ca acest’a nu este unu lucru atâtu de estraordinariu, din caus’a marelui numeru de dialecte vorbite in Russi’a.
Parasindu ambasad’a — unde i se promise câ se voru luâ informatiui — notariulu se gândi a face o visita comisariului de politia din Bruxelles, spre a ’i espune casulu si a se informă, deca nu cum-va i se semnalase la politie unu copilu disparutu.
D. Lenaers, după ce au ascultatu istori’a, invita pe baiatu a scrie in rusesce, si acesta, cu cea mai mare înlesnire, se puse a face pe chartia o serie de litere ore-cari. Elu făcuse acest’a fara hesitare si in modulu celu mai naturalu. Si apoi comisariulu de politie necunoscendu limb’a rusa, prob’a nu era conchidietore.
— Do yon speak englisch? dise d. Lenaers, adresandu-se băiatului.
—	No! respunse indata acesta.
Sprecheu sie deutsch ? urmă comisiarulu.
No! dise anca copilulu.
—	Gyzyt gy ne vlaming? mai dise d. Levaers.
—	Neenik! facil atunci pretinsulu rusu, si acesta cu unu accentu gantoanu din cele mai pronuntiate.
De asta-data, elu se tradase si necrediut’a comedia ce acestu dibaciu copilu de 13 ani jucase de siese septemani, se termină.
Cedendu amenintiariloru comisariului, miculu diavolu termină prin a marturissi ca se nunua Cuvelier si ca părinţii sei locuescu in Gând. D. Lenaers telegrafia colegului seu din acestu orasiu si elu i respunse, ca in adeveru miculu Cuvelier — caruia nu se intempla acesta pentru antei’a ora — parasisse pe părinţii sei „musicanti ambulanţi.*
Professiunea esercitata de părinţii sei le reamin-tesce, ca si miculu Cuvelier canta din vidra si locuitorii din Petrebais si Longueville ilu ascultara de multe ori cu plăcere.
Eata unu copilu dibaciu, ce promite. — (Indepedinti’a belgica.)
—	(Cetatea Sau Francisco) va fi prim’a care va introduce preste curendu iluminarea tuturoru stradeloru sale prin lumin'a electrica.
Ne permittemu a reflecta pe acei domni abonaţi din Romani’a, carii binevoisera a prenumerâ la diariulu nostru pe la 1/13 Septembre 1878, câ abonamentulu ddloru espirâ la 28 Februariu st. v., se pdte inse innoi mai usioru prin mandate poştali, sau in bilete hi pot ec arie dea le României,, dra in capitala la librari a Szdllosy in piati’a teatrului, cu 22 lei noi pe 1 anu, cu 11 1. n. pe 6 luni, era pe 10 luni pana la 31 Decembre cu 18 1. 40 bani.
Unii domni din Romani’a depunu abonamentulu la oficiulu poştei din locu, in bani de ai tierei, pentru-câ se’i inaintedie la oficiulu poştei regesci din Sibiiu. Acestu modu de prenumeratiune este inpreunatu cu formalităţi, de care abia pdte se’si faca cineva idea. De ex. banii se depunu la post’a din Bucuresci, fia pentru ori-si ce diariu; oficiulu de acolo comanda fdi’a, nu la redactoru ori editoru, ci de a dreptulu la post’a din tier’a vecina, dara banii nu’i trans-mitte, pana nu a primitu vreo doi Nri. Oficiulu poştei de aici comanda fdi’a de unde scie densulu. La vreo luna de dile cere pretiulu dela oficiulu din Bucuresci. Acum inse trebue se’i socotesca valdrea după cursulu de aici in valuta austriaca. Asia oficiele posteloru sunt pedepsite cu mulţime de corespondentie sterpe, era proprietarii diarieloru abia isi vedu banii la câte trei luni. Spre a evita, tote acestea formalităţi, care n’au nici-unu sensu, modulu celu mai simplu este, sau a pune adress’a scrisa curatu si banii alaturea sub cuverta, sau a luâ mandatu poştale, pe alu cărui cuponu se insemna sum’a si in dosu adress’a intrega.
Morburi de pieptu si primari
de ori-ce natura se eurdza siguru prin
Alipii de plante Sclneteg a L WilMi
pregatitu după prescrierea medicului, si se capeta de la Frniiz Wilheliti. apotecariu iu \euu-kircheil. Suculu acest’a s’a dovediţii de bunu pentru durerile do grumazii si pieptu. grippn, ragusiela. tuna si trogna. Mulţi cumperatori marturisescu, ca numai sucului acestui-a au a-si multiuim somuulu placutu.
Escelleutu este suculu acest’a, câ preservativa pe tempu negurosu si aspru.
In urm’a gustului forte placutu copiiloru este folositoriu, celui-ce sufere de plumani inse, o tre-buintia; cantaretieloru si oratoriloru cont’ra vocei inchise seu răguşite, unu midilocu necesariu.
Mulţime de atestate confirma cele de susu: Cea mai clara doveda despre effcctulu extraordinariu alu acestui sucu este, ca con*, de curte de d. prof. («ppolzer, reetorulu magn. la universitatea c. r. din Vien’a, ilu folosesce cu celu mai bunu succesu in spiralii, precumu si la persâne private.
Asemene s’a aflaţii recotnandabilu si s’a prescrisu adese suculu acesta de mulţi alţi medici indigeni si din străinătate.
Pentru dovedirea celoru afirmate reproduceam urmatorele scrisori recunoscutore:
Testimoniu.
Fiiulu meu de siese aui Franciscu a suferitu optu septemaui in tusa magaresca in asia mesura, in câtu me temeam câ nu cumu-va se se innece; intru ace’a a slabitu cu totulu si a fostu atâtu de debilu, in câtu abia stâ pre petiâre. Atunci mi-s’a recomendatu allopulu de plante de Schnee-berg, si multiainita acestui midilocu minunatu, indata după iutrebuintiarea primei sticle a mai in-cetatu tus’a, după a dou’a sticla cautâ bene afora copilulu, a venitu la potere si de atunci e deplinu sanetosu. — Si fetiorulu meu celu mai mare a scapatu in câtev’a dile, prein midiloculu acest’a, de o tus’a mare si ragnsiela.
Deci cu multiainita siucera estradau acestu testimoniu, pentru curarea rapede si miraculosa a copiiloru mei si dorescu câ acestu midilocu se devină eunoscutu si folosita in tote părţile prein omenirnea suferinda.
Flatz, 6. Martiu 1855-
Anton Just.	Laurentiu Scheibenreif,
primăria.
Onorate Domnule!
Te rogu a-mi mai trarnite câtu mai in graba inca 4 sticle dein renumitulu D-tale A 11 op u de planta, după folosirea aloru 2 sticle aflu câ dorerea de pieptu si gutu, pre cumu si respiratiunea scurta se micsioreza pre di ce merge, pentru ace a me
adresezu astadata de a dreptulu la D-Ta, in spe-rarea de a capatâ dein celu mai prospetu. Acludu 5 fl. m. c.
Cu tota stim'a se subsemna
Heinrich Bock, chirurgu.
Muncii ret langa Ostrang, 23. Febr. 1859.
Testimoniu medicale.
Allopulu de plante Schneeberg este unu medi-camentu forte usiuratoriu pentru doreri de pieptu, asthma, hectica, tusa, cataru, si este de recomau-datu in caşuri de astfeliu de b<51e.
Hohenmauth, 25. Ian. 1858. Dr. Feschl.
D-lui L. Cantily, apotecar in Graz.
Onor. Dle! Folosindu in desiertu diferite midilâce pentru dorerea de pieptu, de carea su-feriam greu de 2 ani, am cercatu si cu o butelia de allopulu de plante Schneeberg anuuciatu de d-ta, care se pote recomandă pe siguru la toti hecticii; pentru-ca, după intrebuintiarea celui d’antaiu exemplariu amu sentitu usiorare, si dupa-ce am mai cercatu cu 2 sticle din aedsta medicina minunata, sanetatea mi se restaurâ pe deplinii. Multia-mindu-si Dlu meu, din tdta âuim’a, remanu alu D-tale servitoriu cu totu obligatu
Graz, 3. Febr. 1857.	W. J. Pock.
Dom nul u meu!	(21)33
Dupa-ce prin intrebuintiarea allopului d-tale amu scapatu cu totulu de tuşea unea si de ragu-siel’a impreunata cu aceea, de care suferisem septemani si totu odata in urmarea binefacutdreloru resultate ale acestui allopu minunatu de plante mi-am recastigatu si vocea de mai nainte, me sentiu forte oblegatu a’ 1'i multiami din tota anim’a pentru acesta inventiune salutaria, cum si a recomanda aedsta mediciua probata, după a mea convicţiune, la toti câţi suferu de pieptu si mai ver-tosu cantaretiloru. Cu perfecta stima
Peisching, 25 Juniu 1857. j0anu Bauer.
docenţa.
Informatiunea despre folosire se alatura la fia-care sticla. Pretiulu unei sticle l fl. 25 cr. v. a. Pachetarea se computa cu 20 cr.
Depositulu principale la Francisca Wilhelm apotecariu in Neunkirchen.
Allopulu de plaule genuinii se mai afla in Sabiiu: Iriedrich Thnlmayer, comerciante. Aradu: F. Tone* dc Comp.
II laşi ii : Carol Scliieszl. apotecariu. All>a-Jiilia. JIIIi 11 FrOlilicli, apotecariu.
( Iu<siu: Fd V alentini, apotecariu.
Bmaiovii: Ferd. Jekeliutt, apotecariu. Mighiaior’a: J B. Teul hcIi. comerciante.
Editoru si redactoru respons. ii. Ilaritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Ivrallt in Sibiiu.